Francofonii PSD au luat şpagă de la Imprimeria Naţională a Franţei
Scris de George Roncea
Scris de George Roncea
Corupţia guvernării PSD, la baza unui mega-scandal internaţional
Ieri, în întreaga presă franceză au explodat relatările despre scandalul de corupţie ce implică una dintre cele mai vechi instituţii ale Republicii - Imprimeria Naţională, şi guvernarea PSD din perioada 2000-2004. Subiectul umple prima pagină a unora dintre cele mai prestigioase publicaţii în plan european.
De la „Le Figaro“, „Le Monde“, „Nouvelle Observator“, „Liberation“, „Le Point“ până la principalele agenţii de presă, toţi tratează uriaşul scandal lansat de publicaţia „Le Parisien“, care a avut exclusivitatea anchetei despre scandalul de la Imprimeria Naţională a Franţei, instituţie de stat care a fost nevoită să dea şpagă autorităţilor guvernării PSD, în perioada 2000-2004, pentru a obţine un contract în valoare de 20 de milioane de euro.
Numele lui Mihnea Berindei (foto), fondator la GDS-ului, un apropiat al cercurilor socialiste de la Paris şi al francofonilor pesedişti, apare în relatările presei franceze, care menţionează că biroul şi domiciliul acestuia au fost percheziţionate, iar acesta a dat cu subsemnatul în faţa procurorilor.
Personaj de catacombă, suspectat că ar fi fost agent al Securităţii, Mihnea Berindei a intrat în atenţia publicului din România recent, după ce acesta a pierdut un proces istoric cu un ziarist, căruia a încercat să-i bage pumnul în gură, cerându-i o sumă uriaşă, cea mai mare pretenţie de daune morale din România - peste 3 miliarde - pentru că jurnalistul afirmase public ceea ce se ştia de către toată lumea - calitatea de colaborator al Securităţii a „francezului“ Berindei.
După cum se vede, onoarea lui Mihnea Berindei nu făcea nici două parale, decizia de luna trecută a Justiţiei româneşti acordându-i dreptatea ziaristului. Acum, şi justiţia franceză s-a focalizat asupra „onorabilului“ reprezentant al „cercurilor elitiste“ de la Bucureşti, gruparea GDS-ului număra între fondatorii săi, alături de un Mihnea Berindei, şi pe Silviu Brucan, cunoscut agent al serviciilor ruseşti.
Justiţia franceză a deschis o anchetă complexă, percheziţionând sediul Imprimeriei Naţionale, care produce paşapoarte biometrice, reprezentanţii acesteia fiind suspectaţi că au plătit mită pentru a obţine contracte în străinătate, în ţări ca România, Georgia, Siria şi Senegal. Grosul revine, desigur, României, care angajase un contract de 20 de milioane de euro pentru documente fiscale, deşi directorul Imprimeriei declară că era şi este interesat mai ales de paşapoartele biometrice. Subiectul introducerii paşapoartelor biometrice a stârnit numeroase proteste ale societăţii civile de la începutul acestui an, fiind formată chiar şi o Coaliţie împotriva Statului Poliţienesc, deoarece introducerea acestui tip de documente şi a altor măsuri votate de precedenta guvernare introduc premizele controlului total a populaţiei de către instituţii ale statului corupte şi iresponsabile. Pline de foşti securişti. La noi s-a vehiculat numele firmei UTI, o preferată a PSD, formată din numeroase foste cadre ale Securităţii, în legătură cu sistemele de control ale traficului de date, dar şi cu privire la instalarea tehnicii de supraveghere a populaţiei.
Amploarea scandalului din Franţa şi amănuntele şocante dezvăluite presei de către procurori aruncă din nou România în centrul interesului european - în sens negativ, din punctul de vedere la practicilor corupţiei. În timp ce Comisia iniţiată de Vanghelie o anchetează pe Udrea şi o ia la bani mărunţi pentru că a jucat tenis la Paris cu Ilie Năstase, Franţa ia la cunoştinţă, pe toate canalele mediatice posibile, despre corupţia guvernării PSD din perioada 2000- 2004 de renume mondial. Chiar că se poate spune că banii puşi în joc de Ministerul Turismului pentru a îmbunătăţi imaginea României la Paris au fost bani aruncaţi pe fereastră. Chiar dacă Udrea ar mai juca încă enşpe partide de tenis cu Ilie Năstase, goală puşcă, pe Champs Elissée, tot nu ar putea contrabalansa punctajul imaginii negative a României obţinut de guvernarea PSD luată la ochi de dezvăluirile presei franceze.
Potrivit ziarului „Le Parisien“, peste 300.000 de euro „ar fi fost deturnaţi de intermediari“ în cazul contractului încheiat în 2004 în România de Imprimeria Naţională franceză, ce avea o valoare iniţială de 20 de milioane de euro.
Intermediarul şpăgii către PSD - cercetat de justiţia franceză
Mita către PSD s-a transferat prin trei intermediari care au folosit serviciile unei societăţi elveţiene. Intermediarul cheie, Mihnea Berindei, are o biografie mai mult decât pasionantă.
Conform deciziei CNSAS nr. 1707 din 14.12.2006, emisă ca urmare a cererilor Asociaţiei Civic Media şi a Administraţiei Prezidenţiale, membrul de vârf al Comisiei Tismăneanu a fost recrutat la data de 08.06.1968 şi a avut numele conspirative „SANDU“ şi MIRCEA“, inclusiv după plecarea să definitivă în Franţa, în 18.03.1970. SRI a predat CNSAS doar dosarul de reţea al Securităţii deţinut până în 1977, când se presupune că Mihnea Berindei a fost transferat la DIE, actualul SIE. Anul 1977 este de altfel anul când înfiinţează o aşa-numită Ligă a drepturilor omului. Conform informaţiilor de la Paris, Berindei era văzut adeseori în compania lui Marcel Ghibernea, deconspirat ca ofiţer DIE/CIE. Apropiat al cercurilor de stânga, Berindei se căsătoreşte cu o tânără din familia Soros, provenită din nomeklatura comunistă maghiară. Încearcă să se infiltreze la Europa liberă, dar este respins, în ciuda relaţiilor sale privilegiate cu cuplul troţkist Lovinescu-Ierunca. Mihnea Berindei se remarcă în anul 1989, luna iunie, prin redactarea aşa-numitei „Declaraţii de la Budapesta“, în care „intelectuali unguri şi români“ solicitau, printre altele, autonomia Transilvaniei, pregătind României un scenariu tip Iugoslavia. În 23 decembrie vine în România unde, împreună cu Silviu Brucan, Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu şi Sorin Antohi, înfiinţează Grupul pentru Dialog Social şi, ulterior, Alianţa Civică şi Partidul Alianţă Civică. GDS-ul capătă apoi statut de asociaţie de utilitate publică, de la guvernarea PSD. Mihnea Berindei este implicat şi în activităţi în cadrul cercurilor politice de la Chişinău, întreprinde vizite dese la Chişinău, remarcåndu-se în ultima perioadă ca un propagandist al regimului Voronin, personal sau prin ziarista Arielle Thedrel de la „Le Figaro“.
„Strateg“ din umbra al PSD
Relaţiile lui Berindei cu oculta PSD sunt de durată. Înainte de anul electoral 2000, a aranjat în casa sa de la Paris o întâlnire a lui Valeriu Stoica, fost preşedinte al PNL, cu Adrian Năstase, pentru a pune la cale o strategie comună de distrugere a Convenţiei Democrate şi determinare a lui Emil Constantinescu să nu mai candideze. Înainte de alegerile din 2004, mai precis chiar în noiembrie 2004, realizează un ditirambic dosar de prezentare a Guvernului PSD şi „viitorului preşedinte al României“ - Adrian Năstase - în „Politique Internaţionale“, dosar completat de o „analiză“a apropiatului său Volodea Tismăneanu. Cu Şerban Mihăilescu are o relaţie specială, un reporter al „Cotidianului“ surprinzându-i pe cei doi, împreună cu Vladimir Tismăneanu, imediat după alegeri. Mihnea Berindei a pierdut recent şi un proces intentat jurnalistului Victor Roncea, în care acestuia din urmă i se solicitau cele mai mari daune din istoria presei - 3 miliarde lei - pentru un editorial în care afirmă că „numele celulei de bază a PCR este astăzi GDS - Grupul pentru Dialog Social, scrie Frunză, amintind că aceasta a fost înfiinţată de Brucan; prin intermediul recunoscutului agent al Securităţii, Mihnea Berindei, membru de vază al Comisiei Tismăneanu“. Conform sentinţei civile nr. 8437 din 22.06.2009, eliberată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, Mihnea Berindei a rămas „recunoscutul agent al Securităţii“.
Ieri, în întreaga presă franceză au explodat relatările despre scandalul de corupţie ce implică una dintre cele mai vechi instituţii ale Republicii - Imprimeria Naţională, şi guvernarea PSD din perioada 2000-2004. Subiectul umple prima pagină a unora dintre cele mai prestigioase publicaţii în plan european.
De la „Le Figaro“, „Le Monde“, „Nouvelle Observator“, „Liberation“, „Le Point“ până la principalele agenţii de presă, toţi tratează uriaşul scandal lansat de publicaţia „Le Parisien“, care a avut exclusivitatea anchetei despre scandalul de la Imprimeria Naţională a Franţei, instituţie de stat care a fost nevoită să dea şpagă autorităţilor guvernării PSD, în perioada 2000-2004, pentru a obţine un contract în valoare de 20 de milioane de euro.
Numele lui Mihnea Berindei (foto), fondator la GDS-ului, un apropiat al cercurilor socialiste de la Paris şi al francofonilor pesedişti, apare în relatările presei franceze, care menţionează că biroul şi domiciliul acestuia au fost percheziţionate, iar acesta a dat cu subsemnatul în faţa procurorilor.
Personaj de catacombă, suspectat că ar fi fost agent al Securităţii, Mihnea Berindei a intrat în atenţia publicului din România recent, după ce acesta a pierdut un proces istoric cu un ziarist, căruia a încercat să-i bage pumnul în gură, cerându-i o sumă uriaşă, cea mai mare pretenţie de daune morale din România - peste 3 miliarde - pentru că jurnalistul afirmase public ceea ce se ştia de către toată lumea - calitatea de colaborator al Securităţii a „francezului“ Berindei.
După cum se vede, onoarea lui Mihnea Berindei nu făcea nici două parale, decizia de luna trecută a Justiţiei româneşti acordându-i dreptatea ziaristului. Acum, şi justiţia franceză s-a focalizat asupra „onorabilului“ reprezentant al „cercurilor elitiste“ de la Bucureşti, gruparea GDS-ului număra între fondatorii săi, alături de un Mihnea Berindei, şi pe Silviu Brucan, cunoscut agent al serviciilor ruseşti.
Justiţia franceză a deschis o anchetă complexă, percheziţionând sediul Imprimeriei Naţionale, care produce paşapoarte biometrice, reprezentanţii acesteia fiind suspectaţi că au plătit mită pentru a obţine contracte în străinătate, în ţări ca România, Georgia, Siria şi Senegal. Grosul revine, desigur, României, care angajase un contract de 20 de milioane de euro pentru documente fiscale, deşi directorul Imprimeriei declară că era şi este interesat mai ales de paşapoartele biometrice. Subiectul introducerii paşapoartelor biometrice a stârnit numeroase proteste ale societăţii civile de la începutul acestui an, fiind formată chiar şi o Coaliţie împotriva Statului Poliţienesc, deoarece introducerea acestui tip de documente şi a altor măsuri votate de precedenta guvernare introduc premizele controlului total a populaţiei de către instituţii ale statului corupte şi iresponsabile. Pline de foşti securişti. La noi s-a vehiculat numele firmei UTI, o preferată a PSD, formată din numeroase foste cadre ale Securităţii, în legătură cu sistemele de control ale traficului de date, dar şi cu privire la instalarea tehnicii de supraveghere a populaţiei.
Amploarea scandalului din Franţa şi amănuntele şocante dezvăluite presei de către procurori aruncă din nou România în centrul interesului european - în sens negativ, din punctul de vedere la practicilor corupţiei. În timp ce Comisia iniţiată de Vanghelie o anchetează pe Udrea şi o ia la bani mărunţi pentru că a jucat tenis la Paris cu Ilie Năstase, Franţa ia la cunoştinţă, pe toate canalele mediatice posibile, despre corupţia guvernării PSD din perioada 2000- 2004 de renume mondial. Chiar că se poate spune că banii puşi în joc de Ministerul Turismului pentru a îmbunătăţi imaginea României la Paris au fost bani aruncaţi pe fereastră. Chiar dacă Udrea ar mai juca încă enşpe partide de tenis cu Ilie Năstase, goală puşcă, pe Champs Elissée, tot nu ar putea contrabalansa punctajul imaginii negative a României obţinut de guvernarea PSD luată la ochi de dezvăluirile presei franceze.
Potrivit ziarului „Le Parisien“, peste 300.000 de euro „ar fi fost deturnaţi de intermediari“ în cazul contractului încheiat în 2004 în România de Imprimeria Naţională franceză, ce avea o valoare iniţială de 20 de milioane de euro.
Intermediarul şpăgii către PSD - cercetat de justiţia franceză
Mita către PSD s-a transferat prin trei intermediari care au folosit serviciile unei societăţi elveţiene. Intermediarul cheie, Mihnea Berindei, are o biografie mai mult decât pasionantă.
Conform deciziei CNSAS nr. 1707 din 14.12.2006, emisă ca urmare a cererilor Asociaţiei Civic Media şi a Administraţiei Prezidenţiale, membrul de vârf al Comisiei Tismăneanu a fost recrutat la data de 08.06.1968 şi a avut numele conspirative „SANDU“ şi MIRCEA“, inclusiv după plecarea să definitivă în Franţa, în 18.03.1970. SRI a predat CNSAS doar dosarul de reţea al Securităţii deţinut până în 1977, când se presupune că Mihnea Berindei a fost transferat la DIE, actualul SIE. Anul 1977 este de altfel anul când înfiinţează o aşa-numită Ligă a drepturilor omului. Conform informaţiilor de la Paris, Berindei era văzut adeseori în compania lui Marcel Ghibernea, deconspirat ca ofiţer DIE/CIE. Apropiat al cercurilor de stânga, Berindei se căsătoreşte cu o tânără din familia Soros, provenită din nomeklatura comunistă maghiară. Încearcă să se infiltreze la Europa liberă, dar este respins, în ciuda relaţiilor sale privilegiate cu cuplul troţkist Lovinescu-Ierunca. Mihnea Berindei se remarcă în anul 1989, luna iunie, prin redactarea aşa-numitei „Declaraţii de la Budapesta“, în care „intelectuali unguri şi români“ solicitau, printre altele, autonomia Transilvaniei, pregătind României un scenariu tip Iugoslavia. În 23 decembrie vine în România unde, împreună cu Silviu Brucan, Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu şi Sorin Antohi, înfiinţează Grupul pentru Dialog Social şi, ulterior, Alianţa Civică şi Partidul Alianţă Civică. GDS-ul capătă apoi statut de asociaţie de utilitate publică, de la guvernarea PSD. Mihnea Berindei este implicat şi în activităţi în cadrul cercurilor politice de la Chişinău, întreprinde vizite dese la Chişinău, remarcåndu-se în ultima perioadă ca un propagandist al regimului Voronin, personal sau prin ziarista Arielle Thedrel de la „Le Figaro“.
„Strateg“ din umbra al PSD
Relaţiile lui Berindei cu oculta PSD sunt de durată. Înainte de anul electoral 2000, a aranjat în casa sa de la Paris o întâlnire a lui Valeriu Stoica, fost preşedinte al PNL, cu Adrian Năstase, pentru a pune la cale o strategie comună de distrugere a Convenţiei Democrate şi determinare a lui Emil Constantinescu să nu mai candideze. Înainte de alegerile din 2004, mai precis chiar în noiembrie 2004, realizează un ditirambic dosar de prezentare a Guvernului PSD şi „viitorului preşedinte al României“ - Adrian Năstase - în „Politique Internaţionale“, dosar completat de o „analiză“a apropiatului său Volodea Tismăneanu. Cu Şerban Mihăilescu are o relaţie specială, un reporter al „Cotidianului“ surprinzându-i pe cei doi, împreună cu Vladimir Tismăneanu, imediat după alegeri. Mihnea Berindei a pierdut recent şi un proces intentat jurnalistului Victor Roncea, în care acestuia din urmă i se solicitau cele mai mari daune din istoria presei - 3 miliarde lei - pentru un editorial în care afirmă că „numele celulei de bază a PCR este astăzi GDS - Grupul pentru Dialog Social, scrie Frunză, amintind că aceasta a fost înfiinţată de Brucan; prin intermediul recunoscutului agent al Securităţii, Mihnea Berindei, membru de vază al Comisiei Tismăneanu“. Conform sentinţei civile nr. 8437 din 22.06.2009, eliberată de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, Mihnea Berindei a rămas „recunoscutul agent al Securităţii“.
Francofonii PSD au luat şpagă de la Imprimeria Naţională a Franţei
Curentul - marţi, 01 septembrie 2009
Curentul - marţi, 01 septembrie 2009
© Curentul
1 comment:
Mihnea Berindei cand era la Paris in anii 70, primea Whisky de la Ambasada Romaniei prin consulul Cojocaru. Tot grupul constituit de el in Franta era format din copii de nomenclaturisti (cei romani) sau comunisti si socialisti (cei francezi ). A manipulat astfel o mare parte din diaspora si mai ales pe Monica Lovinsecu.Ca sa nu mai vorbim de Nic. Manolescu caruia i-a dt si bani, dupa 89, pt. alegerile ratate e acesta la Senat. Nu are opera de "turcolog", a scris cateva articole in 3 decenii.Leafa lui de "cercetator" la Ecole des Hautes Etudes din Paris, ramane un mister, totusi , isi datoreaza intrarea la aceasta scoala , marxistului roman-evreu cu studii la Moscova : Gerges Haupt, amic cu tatal sau si filo-comunist pana la moarte.Intre timp mai facea si afaceri cu covoare turcesti ce le aducea din Istambul unde "facea studii" . A introdus o razmerita in diaspora romana pe care nici un securist nu a facut-o pana la venirea lui in Paris.A facut procese de intentie unor cinstiti anticomunisti asociind-o si pe Gabriela Ademesteanu la aceste murdarii si calomnii dambovitene : motivatia profunda a lui M.B. era eliminarea anticomunistilor din organizatiile romanesti si promovand astfel numai anticeausistii , adica facea o perestroika in miniatura.
Post a Comment