Saturday, August 9, 2008

Georgia. Razboi. CSAT. Unde au disparut sefii SIE si SRI? Ca Tariceanu stim ca e cu Patriciu si Rosca in Mediterana...

La Marea Neagra, unde Romania se lauda ca joaca nu stiu ce rol, de cateva zile a inceput un razboi. Aliata noastra, mica republica Georgia, aspiranta NATO si membra a GUAM, organizatie regionala sprijinita de Romania si SUA, a fost atacata de Rusia. In aceste clipe razboiul este in toi, la putin peste 1000 de km de Romania.
Situatia din regiunea separatista Osetia de Sud este identica cu cea din Transnistria, asa ca trebuie sa ne facem cruce ca razboiul nu a pornit, din nou, la granita rasariteana a Romaniei, acum si a NATO si UE. Oricum, desfasurarea evenimentelor armate este grava si solicita alarmarea tuturor organismelor de securitate romanesti, atat pentru a ajuta la restabilirea starii de normalitate in zona cat si pentru a informa corect (daca mai avem cu ce...) NATO si UE.
Putin - ditamai premierul-presedinte - a zburat deja de la Beijing direct in Osetia (cea de Nord, dar tot aia).
In vremea asta, sefii securitatii Romaniei (teoretic), George Maior - SRI si Mihai Razvan Ungureanu - SIE, si seful Guvernului PDL-UDMR (tot teoretic), Calin Popescu Tariceanu, nu s-au invrednicit sa-si intrerupa vacantele. Facute, evident, ca tot omu', in strainatate.
Interesant ca, desi presedintele Traian Basescu a convocat sedinta de urgenta a CSAT, cei doi sefi ai SRI si respectiv SIE nu au ajuns la ea, ceea ce denota ori ca dezinteresul este enorm ("de dimensiuni tropicale", ca sa citez un scandalagiu), ori ca cei doi chiar se afla pe la tropice sau, cine stie?... pe valurile Mediteranei. In tot cazul, ei au fost reprezentati la reuniune de urgenta a CSAT de adjunctii lor, tinerii generali Florian Coldea, respectiv Silviu Predoiu (vezi foto dreapta).
De Tariceanu, ce sa mai vorbim: probabil stiti ca, desi doi prieteni de-ai lui l-au rugat sa incerce sa fie discret cu traseul pe care il adopta pentru "vacanta de lucru", premierul n-a reusit asta. La ora desfasurarii sedintei CSAT se legana pe valurile Mediteranei, pe un yacht de lux ,impreuna cu Dinu Patriciu si Sorin Rosca Stanescu. Tocmai plecase din "perla Sardiniei", Porto Cervo, unde premierului italian Silvio Berlusconi ii place sa se mai intalneasca uneori cu prietenul lui, Vladimir Putin. Dar, ghinion, acesta era deja pe front! Interesant, cat Tariceanu s-a aflat in Croatia, "la invitatia omologului sau", intamplator, tot "la invitatia colegului croat" s-a aflat si presedintele Moldovei, Vladimir Voronin.
Alt dat disparut la sedinta CSAT a fost un cunoscator ale zonei, de pe vremea cand facea ture Armenia-RSR incarcat de caciuli de astrahan: l-ati recunoscut, desigur, pe Vosganian.
Ati aflat pana acum ca miza razboiului din Georgia (apropos, ZIUA, i.e. Departamentul Externe, este singurul for public din Romania care a anuntat "zanganitul de arme" din Caucaz chiar in ziua in care acesta a si inceput) este, pe langa etalarea puterii Noii Rusii, atat pulverizarea rezolutiilor summitului NATO de la Bucuresti cat si controlul rutelor petrolifere din Caucaz. Deci, absenta responsabililor romani de la sedinta CSAT este cu atat mai... iresponsabila. Mai ales ca Romania trebuie sa adopte o pozitie clara fata de acest razboi, o misiune pe care Administratia Prezidentiala a decis sa o amane pana maine, urmand ca in aceasta noapte sa se consulte cu partenerii strategici de la Bruxelles si de peste Ocean.
Pana la ora aceasta, dintre tarile UE sau NATO doar Polonia, Lituania si Suedia au adoptat o pozitie ferma impotriva Rusiei, si nu au ezitat sa iasa cu declaratii foarte dure, Suedia asemuind de exemplu actiunile regimului Medvedev-Putin cu cele ale lui Hitler. Sa vedem, Romania va avea aceleasi cojones? Sau, dupa cum da semne in ultimul timp, se va gandi ca si Rusia e, de fapt, un "licurici" la fel de mare ca si SUA?
Este de remarcat ca cele trei tari deja au preluat in UE din ceea ce trebuia sa stea (si - sau - mai ales) in atributia Romaniei si au propus la Bruxelles, in luna mai, "planul unei noi strategii" fata de tarile din vecinatatea Uniunii, intamplator cele din GUAM plus Armenia, formand un nou "GUAAM"– Georgia, Ucraina, Armenia, Azerbaijan si Moldova. Uite-asa ne abandonam noi fratii din Moldova si Ucraina, dupa cum ne baga si ne scoate vreun licurici mai mic sau mai mare din jocuri.
Revenind la Georgia: un mare test pentru Romania. Vom zice, ca toti natafletii, ca "adoptam pozitia NATO si UE" - care o scalda la greu - sau vom face si noi ca cele trei tari curajoase de mai sus si vom avea propria noastra pozitie, nationala?!
Dumnezeu cu mila! Sa nu uitam, oricum, sa ne rugam pentru sufletele fratilor georgieni care-si dau acum duhul ucisi de rusi, victime nevinovate ale jocului marilor puteri. Pentru ca Rusia vrea sa dea o lectie SUA, la Marea Neagra...

PS: Amintesc ca la reuniunea CSAT s-a amintit special inainte de inceperea discutiilor sa nu se mai repete gafa de la sedinta precedenta, in urma careia acest blog si ZIUA au publicat informatiile clasificate vizibile pe ecranele monitoarelor din sala. De data asta s-a stat cuminte ca fotograful Sorin Lupsa sa-si faca treaba, asteptan in fata doar cu harta Marii Negre (acum in flacari)
Resurse media:

Cum si-a mai bagat Moscova coada in Mitropolia Basarabiei si Patriarhia Romana

Readucerea Mitropoliei Basarabiei la Biserica mama, stramoseasca, prin reactivarea ei de catre Prea Fericitul Parinte Patriarh Teoctist, reprezinta cea mai mare victorie diplomatica a tarii dupa decembrie 1989 in privinta afirmarii intereselor nationale ale Romaniei in arealul ei natural. Mitropolia Basarabiei a reusit sa se reinscrie legal dincolo de Prut dupa o lupta apriga (la propriu) dusa ani de zile la CEDO de deputatul PPCD Vlad Cubreacov si avocatul american John Warwick Montgomery (care ar merita cel putin o Stea a Romaniei). Timpurile s-au schimbat. PF Teoctist nu mai este la fraiele Bisericii Ortodoxe Romane. Poate si de aceea Mitropolia Basarabiei si Patriarhia Romana sunt din ce in ce mai subminate, din interior, de oamenii Moscovei. Cum nu mai exista nici aparat informativ romanesc pe acest spatiu cine pe cine sa mai avertizeze? Doar noi intre noi. Asadar, atentie sporita! Cititi si luati aminte:

Mitropolia Basarabiei şi Exarhatul Plaiurilor
tel/fax (3732) 22-60-43
Str. 31 August Nr. 161, Chişinău

MD-2004, Republica Moldova.

Nr. /
Prea Fericirii Sale,
Prea Fericitului Părinte Daniel,
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Prea Fericirea Voastră,

Cu frăţească dragoste, Vă aducem la cunoştinţă că la data de 10 iunie 2008 la Cancelaria Mitropolei Basarabiei a fost depusă o scrisoare calomnioasă în adresa Administraţiei Mitropoliei, cât şi a Mea personală. Din cele citite vă comunicăm că:
1. Scrisoarea a fost semnată de 35 de persoane: 32 de preoţi, 2 diaconi şi 1ierodiacon. Dintre aceştia 12 sunt clerici mai vechi, iar 23 sunt clerici care auaderat la Mitropolia Basarabiei de mai puţin de 2 ani de zile.
2. Doar unii dintre cei 23 au fost ani la rând ostili Mitropoliei Basarabiei, participândla unele acţiuni împotriva ei şi a credincioşilor ei.
3. Clericii semnatari provin din următoarele protopopiate: Ungheni - 17, în frunte cu protopopul Ion Porcescu, Chişinău - 7, în frunte cu protopopul AnatolieGoncear, Călăraşi(1) - 6, în frunte cu protopopul Ion Mutu(2), Edineţ — 3(3), tighina(4) -1, Lăpuşna— 1.
4. Unii dintre clericii semnatari au candidat la alegerile locale pe liste de partid sau aureprezentativitate politică în organele administraţiei publice locale: pr. Ion Mutu -consilier raional Călăraşi al Alianţei Moldova Noastră, pr. Sergiu Cavca -consilier local Unţeşti al Partidului Democrat, pr. Anatolie Sîrghi - consilierlocal Costuleni al PPCD, pr. Sergiu Mereacre - consilier local Cornova alPPCD, pr. Constantin Ciugureanu - consilier local Floriţoaia Veche al PPCD,pr. Ion Porcescu - candidat pentru funcţia de consilier raional Ungheni alPartidului Social Democrat.
5. Memoriul cuprinde 22 de paragrafe, textul fiind procesat electronic şi elaboratmetodic
6. Textul este puternic marcat de principalele idei de natură politică ale părţii ruse (civile şi bisericeşti) în diferendul cu BOR.
Analiza stilistică a textului demonstrează că formulările aparţin, altor persoane decât celor care au aderat acum circa 2 ani la Mitropolia Basarabiei, întrucât vorbeşte de ei la persoana a IlI-a (§ 6: „Parohiile noi care au aderat la Mitropolia Basarabiei, îndeosebi din raioanele Ungheni şi Călăraşi, pe preoţii şi enoriaşii cărora îi salutăm cordial şi călduros pentru faptul că au avut curajul şi bărbăţia de a veni în rândurile noastre"... „ei nu cunosc din ce circumscripţii fac parte, nu au nici delegaţi care să-i reprezinte, încălcându-se astfel dreptul lor de a participa la lucrările Adunării eparhiale"). O altă confirmare a faptului că textul a fost elaborat de alte persoane decât cele care au aderat acum circa 2 ani la Mitropolia Basarabiei vine din afirmaţia semnatarilor care arată că problemele abordate de ei au făcut şi obiectul Memoriului din 2002, deci cu 6 ani în urmă, când majoritatea dintre ei nu făceau parte din Mitropolia Basarabiei, iar unii nici nu erau clerici.
Momentul lansării memoriului pare să fie concertat cu atacurile cercurilor politice şi mediatice de la Chişinău asupra Patriarhiei Române. A se vedea cazul reţinerii în vama Sculeni, timp de 2,5 ore a Mitropolitului pentru căutarea de droguri, declaraţiile preşedintelui Voronin împotriva Mitropoliei Basarabiei privind anularea înregistrării eparhiilor istorice ale Mitropoliei şi chiar a Mitropoliei însăşi. A se vedea de asemenea ziarul Moldova Suverană din 10 iunie 2008(5) şi din 13 iunie 2008(6).
Alcătuirea şi semnarea memoriului a fost precedat de deplasări ale unui grup de preoţi dintre semnatari la Patriarhia Română, unde au fost primiţi de Prea Sfinţitul Ciprian, vicar patriarhal şi Şef al Sectorului Relaţii externe bisericeşti. Aceşti preoţi au fost însoţiţi şi de unii reprezentanţi ai Mitropoliei Chişinăului şi Moldovei din cadrul Patriarhiei Moscovei (7). Cu ocazia acestei deplasări la Bucureşti, ca şi a altora anterioare, preoţii au avut întâlniri cu ieromonahul Veniamin Goreanu de la mănăstirea Antim.
Ideile de bază şi subiectele de maximă iritaţie ale memoriului sunt:
Chestiunea eparhiilor istorice
Eparhiile istorice ale Mitropoliei Basarabiei sunt:
-eparhii NOI,
-eparhii POLITICE
-NOU-ÎNFIINŢATE
-NECANONICE, pentru că nu au fost discutate de Sfântul Sinod şi aprobate de Adunarea Naţională Bisericească a BOR
-înfiinţate hoţeşte, sub influenţă nefastă
-înfiinţate de sub influenţa unor persoane „neortodoxe şi ostile bunei orândueli înMitropolia Basarabiei"
-înfiinţate ca urmare a unor „acţiuni samavolnice ale deputatului Vlad Cubreacov"
-chestiunea eparhiilor „pune sub lovitură Patriarhia Română, intrând astfel într-un conflict cu Patriarhia Moscovei, lucru care putea fi evitat".
Chestiuni de natură politică
Mitropolia Basarabiei este:
-marioneta unui partid politic
-păpuşa Partidului Popular Creştin Democrat
-a înfăptuit modificări la statutul Mitropoliei la iniţiativa „liderilor PPCD-ului, adaptându-le la cerinţele convenabile lor"
Partidul Popular Creştin Democrat este caracterizat prin:
-provocări mincinoase
-folosirea brutală a imaginii clerului în scopuri electorale
-este creştin-comunist
-şi-a arătat poziţia politică făţarnică
-induce în eroare electoratul
-scopurile sale contravin intereselor Bisericii
Reprezentantul Mitropoliei la CEDO, Vlad Cubreacov, este caracterizat astfel:
• „cel care a făcut această provocare a rămas aşa zisul „erou naţional", Vlad Cubreacov, care în continuare se implică în mod abuziv, din umbră, în problemele interne ale Mitropoliei, promovează propriile interese politice, substituind legile dumnezeieşti şi normele canonice."
Semnatarii cer:
-Să se delimiteze acţiunile Mitropoliei de cele ale formaţiunii politice PPCD
-Să fie excluse din organele de conducere ale Mitropoliei, persoanele "deja compromise", care pătează imaginea Mitropoliei (V. Cubreacov, Şt. Secăreanu etc.)
Chestiuni de natură organizatorică
Semnatarii sunt „nemulţumiţi" de faptul că:
-Nu au fost anunţaţi cu 14 zile înainte de adunarea eparhială(8)
-Nu a fost citită ordinea de zi adunării
-Consilierii nu au fost invitaţi să participe cu un raport anual general
-Nu există un Regulament intern al Mitropoliei
-Preoţii de la Ungheni şi Călăraşi nu sunt reprezentaţi în adunarea eparhială
-Mulţi dintre delegaţii mireni în adunarea eparhială nu au fost aleşi şi validaţi, ci sunt numiţi la „dorinţa şi plăcerea unor conducători neoficiali ai Mitropoliei".
-Lucrările adunării eparhiale sunt nevalide şi nestatutare
-Tot mai des se aud nemulţumiri faţă de unii preoţi din partea credincioşilor, iar episcopul nu convoacă Consistoriul disciplinar
-Nu există transparenţă financiară în cadrul Mitropoliei
-Nu sunt informaţi de consilierul economic despre gestiunea financiară a Mitropoliei.
Faţă de unele obiecţii ale semnatarilor merită să mai facem unele precizări. Potrivit Statutului de organizare şi funcţionare a Mitropoliei Basarabiei, conform art. 57 adunarea se poate întruni şi în sesiuni extradordinare, ori de câte ori este nevoie, şi care se face de către preşedinte. Semnatarii, însă, cer, de fapt, substituirea Adunări Eparhiale prin „convocarea de urgenţă" a unei „adunări generale extraordinare" a Mitropoliei Basarabiei (?!), cu toate consecinţele următoare, atribuţiile căreia nu sunt prevăzute de Statut. Convocare unei astfel de „adunări" prejudiciază profund Statutul şi drepturile legale ale Adunării Eparhiale a Mitropoliei Basarabiei (pe care nimeni n-a dizolvat-o), fapt care ascunde în sine intenţii distructive, poate chiar diversioniste şi complotiste, cu urmări imprevizibile şi grave, care ar putea complica cu adevărat situaţia şi mai târziu ar putea fi ireparabilă.
Art. 71 ne vorbeşte despre corpul de inspecţie şi control, care este compus dintr-un inspector bisericesc, cu atribuţii generale de control şi acuzator la Consistoriul eparhial şi exarhul mănăstirilor, cu atribuţii generale de inspecţie şi control al mănăstirilor, numiţi ambii de Chiriarh - acestea sunt prevederile statutare la acest capitol, nu înţelegem substituirea lor prin ceea ce numesc semnatarii „comisia de cenzori"?!
Mitropolia Basarabiei nu face partizanat politic cu nici un partid din R. Moldova, iar dl Vlad Cubreacov, care este consilier Relaţii externe al Mitropoliei Basarabiei şi a fost ales cu majoritate de voturi la Adunarea Eparhială din anul 2005, ne oferă numai asistenţă în ceea ce priveşte relaţile Mitropoliei cu organismele europene (CEDO, CE etc.)

Prea Fericirea Voastră,

Noi, ne exprimăm regretul, pentru existenţa acestui Memoriu. Noi nu dorimconflicte între preoţi şi mitropolit sau administraţia mitropolitană, ci pace şibună înţelegere. Orice neînţelegere sau nemulţumire trebuie rezolvatăfrăţeşte, prin discuţii binevoitoare, fără scandal şi fără zgomot şi obrăznicie.
Totodată, Ne exprimăm dorinţa ca preoţii de la Ungheni şi Călăraşi să fie reprezentaţi canonic şi statutar în Adunarea eparhială. Pentru aceasta vor trebui organizate alegeri anticipate pentru adunarea eparhială aArhiepiscopiei Chişinăului.
Le vom aduce la cunoştinţă semnatarilor că preoţii din Arhiepiscopia Chişinăului să nu se amestece în treburile altor eparhii ale Mitropoliei Basarabiei, care trebuie să aibă propriile lor adunări eparhiale,
Chestiunea episcopiilor istorice este rezolvată definitiv, ele fiind vechile episcopii sufragane şi nu episcopii noi. în plus, aceste vechi episcopii din care se compune istoric Mitropolia sunt recunoscute şi înregistrate de stat. Orice abordare a episcopiilor istorice sufragane ca eparhii noi exprimă punctul de vedere rusesc, evident fals, pentru a obţine desfiinţarea şi scoaterea în afara legii a Mitropoliei Basarabiei.
Chestiunea alegerilor în adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Chişinăuluitrebuie corelată cu necesitatea alegerilor în adunările eparhiale ale celorlalte eparhii sufragane.
In viitorul apropiat vom propune pregătirea alegerilor în fiecare eparhie sufragană.
Vom alege un nou Consistoriu al Arhiepiscopiei Chişinăului care să judece cazurile de abateri disciplinare sau încălcări canonice ale preoţilor.
Există mai multe semnale şi plângeri ale credincioşilor împotriva unor preoţi care se îngrijesc mai mult de problemele lor personale şi familiale decât decele ale parohiei (unii dintre ei sunt chiar semnatari).
In aceste timpuri grele pentru Noi simţim nevoia ca preoţii şi ierarhul să fie solidari şi să reziste împreună în faţa presiunilor şi provocărilor puterii politice sau ale Bisericii ruse, care vor cu tot dinadinsul să ne scoată în afara legii.
Vom cere sfaturi şi recomandări, formulate în scris, de fiecare protopop pentru mai buna organizare a activităţilor mitropoliei.
Subsemnatul, ca întâistătător al Mitropoliei Basarabiei, sunt gata ca şi până acum, să mă deplaseze în orice parohie pentru ajutor la faţa locului.
Vă mai aducem la cunoştinţă că preoţii care „umblă cu jalba în proţap" pe la Patriarhie sunt încurajaţi, din păcate, de către PS Ciprian, vicar patriarhal. Avem argumente clare în acest sens. Unul din ele ar fi apelul telefonic pe care 1-a făcut Prea Sfinţia Sa către Ierarhul Mitropoliei Basarabiei, în data de 10.06.2008, în jurul orei 12.00, ziua cu pricina când a fost depusă scrisoarea la Cancelarie, în care face intervenţie pentru pr. R. Botezat „de a i se oferi contribuţia, deoarece trebuie să i se o dea". Suntem nedumeriţi de ce PS Ciprian intervine pentru un preot „răzvrătit", care nu a prezentat la timp Darea de seamă, a purtat timp de mai bine de 3 ani Mitropolia prin procese, instigă la nesupunere faţă de ierarh şi pe alţi clerici etc. în concluzie, considerăm că PS Ciprian se amestecă în treburile altei eparhii, şi susţine pe unii acoliţi (ca ierom. V. Goreanu şi susţinătorii săi), care sunt potrivnici Mitropoliei Basarabiei.

Vă îmbrăţişăm cu dragoste în Hristos Domnul,

PETRU
Arhiepiscop al Chişinăului,
Mitropolit al Basarabiei şi
Exarh al Plaiurilor

1 5 clerici provin dintr-o singură parohie - Pogorârea Sf. Duh din Călăraşi, iar pr. Anatolie Bemic, paroh de Săseni susţine căa semnat doar pentru convocarea unei adunări eparhiale, fără a citi textul şi fără a fi de acord cu ideile de natură politică carenu privesc convocarea adunării eparhiale.
2 La hramul dinaintea aderării la Mitropolia Basarabiei pr. Ion Mutu 1-a invitat şi I-a primit în parohie, în biserică şi Ia agapacreştină, cu toată cinstea, ca oaspete de onoare, pe preşedintele Vladimir Voronin.
3 E vorba de dinastia preoţilor Botezat - pr. Petru, pr. Marin şi pr. Roman.
4 Singurul preot semnatar din protopopiatul Tighina, pr. Andrei Popovici, paroh de Coşcalia a semnat textul fără a-l citi şi dând ulterior asigurări că dezaprobă afirmaţiile cu caracter politic şi cele cu privire la eparhiile istorice ale Mitropoliei Basarabiei.
5 Mihai Conţiu. Politbiuroul din Biserica Ortodoxă Română. Păcatul de la altar se-mpute, Moldova suverană, nr. 93 din 13 iunie 2008.
6 Mihai Conţiu. Laicismul Bisericii Ortodoxe Române. Agresiuni cu măşti canonice, Moldova suverană, nr. 93 din 13 iunie 2008.
7 Cum ar fi dl dr. Nicolae Fustei, redactor-şef al publicaţiei oficiale a Bisericii Ortodoxe din Moldova „Curierul ortodox". Domnul Nicolae Fustei şi grupul pe care îl reprezintă se află de multă vreme în relaţie cu ieromonahul Veniamin Goreanu. La 13 iunie 2008 ieromonahul Veniamin publică în „Curierul ortodox" (nr. 6, pagina 6) o recenzie la cartea Preafericitului Daniel „Foame şi sete după Dumnezeu. înţelesul şi folosul postului". Tatăl ieromonahului Veniamin Goreanu (Protoiereul Ioan Goreanu, paroh la Cobusca Veche, raionul Anenii Noi), ca si fratele sau (pr. Nicolae Goreanu, paroh la Porumbrei,raionul Cimişlia) sunt clerici ai Patriarhiei Moscovei, în subordinea nemijlocită a mitropolitului Vladimir Cantarean al Chişinăului şi nu au întreprins nici un pas de apropiere spre Mitropolia Basarabiei.
8 Dintre semnatari nici unul nu este membru ai Adunării Eparhiale (a fost propus numai pr. V. Negru din Călăraşi). Toţi membrii Adunării eparhiale au fost anunţaţi atât în scris, cât şi telefonic, cu două săptămâni înainte, despre data şi locul convocării Adunării (la adunare au fost invitaţi în asemenea mod şi consiliserii, şi protopopii cu un raport anual de activitate). Aceste neînţelegeri au apărut şi ca urmare a faptului că în perioada mandatului actualei adunări eparhiale au aderat la Mitropolia Basarabiei un număr considerabil de parohii şi au fost înregistrate eparhiile istorice ale Mitropoliei Basarabiei. Preoţii din protopopiatele Ungheni şi Călăraşi ar putea fi reprezentaţi în Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Chişinăului în urma anunţării şi ţinerii unor alegeri anticipate în această Adunare. Acest fapt ar presupune convocarea concomitentă a alegerilor pentru Adunarea Eparhială a Episcopiei de Bălţi şi a Episcopiei Basarabiei de Sud, conduse de ÎPS Mitropolit şi Exarh Petru în calitatea sa de Locţiitor de Episcop. O asemenea formulă ar epuiza orice neînţelegere asupra acestor aspecte de reprezentare. Aceste neînţelegeri au apărut şi ca urmare a faptului că în perioada mandatului actualei adunări eparhiale au aderat la Mitropolia Basarabiei un număr considerabil de parohii şi au fost înregistrate eparhiile istorice ale Mitropoliei Basarabiei. De menţionat că atât la Adunarea din anul curent, cât şi cea din anul trecut, 08.05.2007, protopopiatele din Ungheni şi Călăraşi, au avut reprezentaţi pe pr. Vasile Negru, diac. Rusu Dumitru, domnii Rusu Vitalie şi Budescu Gh.

Ce se intampla in noua BOR (SRL)?

UN document intern al BOR, semnat de PF Daniel si de PS Vincentiu Ploiesteanul, in calitatea lor de presedinte si, respectiv, secretar executiv ai Sfantului Sinod, arata cat de adanci sunt rupturile si contradictiile reliefate deja prin comunicatul de presa din 9 iulie 2008, creandu-se o delimitare neta intre duhul Sfintei Traditii Ortodoxe si prevederile Statutului BOR, ale regulamentelor de aplicare a acestuia, informeaza razbointrucuvant.ro. Din textul hotararii razbate preeminenta prevederilor Statutului fata de Traditia Ortodoxa, prevederi fara de care nu se pot lua hotarari ale Bisericii in fapte vadit anticanonice, cum a fost cazul celor ale Mitropolitului Nicolae si episcopului Sofronie. Mai mult decat atat, se porneste de la premisa unei asa-zise lacune canonice a BOR, conform careia Biserica noastra nu ar avea norme care sa ghideze raporturile cu celalalte culte. Asadar, Sfintele Canoane, Sfintele Sinoade Ecumenice nu sunt de ajuns pentru a da orientarea Bisericii fata de eterodocsi. Acestea trebuie, practic, turnate in forma statutara pentru a fi aplicate, iar aceasta operatiune de sinteza si reinterpretare devine prerogativa a unei comisii.
Hotararea Sinodului pare ca se fundamenteaza pe principiul de drept nulla poena sine lege (nu poate exista pedeapsa in absenta prevederii exprese din lege), niciun ierarh neputand fi pedepsit decat dupa ce a fost rezolvat “vidul legislativ”. Surprinzator, desi toti ierarhii cunosc ca este vorba de “gesturi necanonice” si tin sa isi “exprime dezaprobarea”, centrul de greutate cade pe faptul ca Statutul nu cuprinde acele “principii explicite privind comportamentul sacramental si liturgic”, care vor trebui adaugate ulterior “in conformitate cu Sfintele Canoane”, abia dupa aceasta putand fi aplicate sanctiuni canonice precum depunerea din treapta. Nu ne mai calauzim dupa Sfintele Canoane, desi le cunoastem, ci dupa legiuirile statutare, care vor fi elaborate pe baza celor dintai.
Acelasi spirit marunt, legalist si procedurist, se reflecta si in rechizitoriul intins facut hotararii Sinodului Mitropolitan al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului, care acopera un spatiu atat de amplu, incat ai crede ca IPS Bartolomeu Anania este cel judecat, iar nu IPS Nicolae Corneanu si PS Sofronie Drincec. Dorinta gasirii adevarului pare ca merge mult in urma respectarii literei prevederilor statutare si, chiar daca se recunoaste ca acestea sunt lacunare in privinta “anchetarii si judecarii abaterilor de orice fel ale ierarhilor”, se pare ca pot fi folosite la maxiumum atunci cand sunt considerate ca argumente favorabile.
Remarcam acelasi spirit rigid in adresarea cererii de iertare si a recunoasterii scrise a erorii celor doi episcopi in fata “superiorului ierahic”, iar nu catre toti cei mici carora li s-a gresit.
In concluzie, este alarmant faptul ca, in mod netransparent, se intentioneaza ca o comisie sa umple asa-zisele carente ale legiuirilor care normeaza raportul BOR cu alte culte, niste lipsuri statutare care nu au fost resimtite pana acum de stramosii nostri increzatori in duhul Traditiei Ortodoxe. Spiritul "reformarii" care adie de mai multe decenii in Biserica noastra si care recent a luat un avant cat se poate de consistent, este imbibat de aggiornamento si ecumenism. Au fost facute deja primele modificari in cartile de cult, iar acum este posibil ca sinteza statutara sa preia adaptat cerintelor moderniste Sfintele Canoane ale Sfintelor Sinoade Ecumenice. Sa dea Domnul sa nu ajungem ca Sinodul BOR sa hotarasca doar pentru ca parutu-s-a lor a fi statutar…
Pentru o intelegere mai buna descarcati pentru a citi intregul document de AICI.
Foto: Daniel Vlad Alexandru -flickr.com

Cea mai veche biserica paleo-crestina de pe teritoriul Daciei, descoperita in Mehedinti

O bazilica paleo-crestina, datand din prima jumatate a secolului IV, a fost descoperita in localitatea mehedinteana Izvoarele, cu ocazia sapaturilor arheologice efectuate in ultimele doua luni.

Biserica, cu o lungime de 12,80 metri si latimea de 6,50 metri, este cel mai vechi asezamant de cult cunoscut in fosta provincie Dacia, a declarat directorul Muzeului Regiunii "Portile de Fier", dr. Ion Stanga, transmite Antena 3.

"In urma cercetarilor, am ajuns la concluzia ca aceasta nu a fost distrusa nici de incendii si nici de interventia omului, ci din cauza eroziunii solului, ea fiind situata in imediata vecinatate a Dunarii", a precizat Stanga.

In incinta ruinelor bazilicii, arheologii mehedinteni au gasit si monede din bronz batute in vremea imparatului Constantin cel Mare (337-377 i.e.n.).

Descoperirea bazilicii demonstreaza "continuitatea populatiei autohtone pe meleagurile din stanga Dunarii si faptul ca, din cele mai vechi timpuri, acestia aveau cultul zeilor romani", a adaugat Ion Stanga.
Sursa: Ziare.com

In atentia DNA si ANI: Hotie la ICR. Patapievici, scoate banii!

Din ciclul: ne tiparim si ne citim intre noi pe banii patibularilor

"În cazul conflictului de interese, actele juridice sau administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse, cu încălcarea legii, sunt lovite de nulitate absolută (art. 45 alin. 1); sancţiunile disciplinare pot merge până la eliberarea din funcţie (art. 47), iar persoana care a încălcat obligaţiile legale privind conflictul de interese va avea interdicţia de a exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani (art. 47 alin. 2)." - Agentia Nationala de Integritate

Consultand listele de carti publicate sau traduse de ICR de cand este presedinte Horia Roman Patapievici constatam an de an promovarea aceleiasi gasti provenite din Grupul pentru Dialog Social si revista "22", Colegiul Noua Europa si revista "Dilema veche", Cenaclul Manolescu si revista sa sau chiar din interiorul ICR. Pe ce planeta se crede ICR – vorba Hertei Muller – cand propune si publica inclusiv, sau mai ales, lucrarile membrilor Consiliului de Conducere al Institutiei: Horia Roman Patapievici, Andrei Plesu, Alina Mungiu, Theodor Baconsky, Nicolae Manolescu, Magda Carneci, etc? Apoi, daca studiem CV-urile conducerii ICR constatam ca avem de a face cu membri fondatori, membri si colaboratori principali ai GDS, SAR, PEN, "New Europe College" si revistelor afiliate, "22", "Observator cultural", "Romania literara", Dilema veche", etc. Cercetati mai jos urmatoarea selectie de pe site-ul ICR a "clientilor" ICR, dintre care multi s-au regasit zilele aceste ca aparatori infocati ai lui Patapievici in scandalurile existente: informatorii de la ICR-Berlin si ICR-Paris si "poneiul roz" al ICR-NY. Publicistii si "jurnalistii culturali" fosti sau actuali beneficiari ai stipendiilor ICR care au intervenit favorabil in scris si audio-vizual ar trebui de asemenea cercetati de Clubul Roman de Presa si Conventia Organizatiilor de Media pentru incalcarea grava a Codului etic al jurnalistului. Mentionez ca sumele sponsorizarilor din banul contribuabilului roman ("patibular") sunt in euro si, desi se ridica la zeci si sute de mii de euro, la sectiunile de pe site-ul ICR "Burse pentru jurnalisti culturali" si "Burse pentru tinerii romani care studiaza in strainatate" figureaza urmatorul anunt: "Din cauza reducerii de buget, anul acesta Institutul Cultural Roman nu poate oferi burse…". Ce reducere de buget? Acesta a fost dublat si triplat in ultimii ani, existand serioase dubii privind modul in care a fost folosit. Vezi Raportul Curtii de Conturi a Romaniei - Jaf la ICR. Solicit Agentiei Nationale de Integritate si organelor abilitate sa se sesize si sa cerceteze aspectele invocate.







Programul de traduceri de autori români în limbi de circulaţie internaţională – selecţia juriului: 4 martie 2oo6


Gabriela Adameşteanu Dimineaţă pierdută
Mircea Cărtărescu Orbitor, I – II
Ioan Groşan Selecţie povestiri
Nicolae Manolescu Antologie din vol. Teme
Andrei Pleşu Pitoresc şi melancolie
Stelian Tănase Clientii lu' Tanti Varvara

Finanţările acordate de Institutul Cultural Român în cadrul
Programului de finanţare a editorilor străini pentru traducerea autorilor
români (TPS - Translation and Publication Support Programme)
Sesiunea I-a si a II-a – 2007


Wydawnictwo
CZARNE POLONIA
Mircea Cărtărescu
De ce iubim femeile?
834
NYMROD Books ISRAEL
Mircea Cărtărescu
De ce iubim femeile?
3 742
DIVANELI USTAV CEHIA
Gianina Cărbunariu
Stop the Tempo; Kebab
951
ATLAS OLANDA Volum colectiv (14autori)
Modern Romanian Short Stories
9 666
PARADOX Publishing Group BULGARIA
Cezar Paul - Bădescu
Luminiţa, mon amour;
Tinereţile lui DanielAbagiu
3 273
L'ENTRETEMPS FRANŢA
Lucian Pintilie - Bricabrac
13 008
CRITERION RUSIA
Ana Blandiana
În dimineaţa de după moarte
3 580
BOHLAU Verlag
GERMANIA
Andrei Oişteanu
Imaginea evreului în cultura română
5 960
Dalkey Archive Press S. U. A.
Dumitru Ţepeneag
Zadarnică e arta fugii
3 740
BALKANI 93 BULGARIA
Gabriela Adameşteanu
Drumul egal a fiecărei zile
3 218
FABER – PRINT Ltd. BULGARIA
Mircea Cărtărescu
Nostalgia
2 133
Editorial Periferica SPANIA
Ana Blandiana Proiecte de trecut 2 812
TUSQUETS Editores SPANIA
Norman Manea
Fericirea obligatorie 3 419
PALAMART KIADO UNGARIA
Dumitru Ţepeneag
Zadarnică e arta fugii
1 487
PALAMART KIADO UNGARIA
Gabriela Adameşteanu
Întâlnirea
2 724
Princeton University Press S.U.A.
Cătălin Avramescu
Filozoful crud: o istorie a canibalismului
7 000
Ad Marginem RUSIA
Vasile Ernu
Născut în URSS
1 971
Grafiche Fiorini
ITALIA
Andrei Oişteanu
Volum de 3 eseuri din lucrarea "Ordine şi Haos"
4 003
Martin E. Segal Theatre Center – MESTC S.U.A.
Gianina Cărbunariu,
Bogdan Georgescu,
Vera Ion, Ştefan Peca,
Saviana Stănescu
roMANIA after 2000.
Five Plays
7 000














Primele finanţări acordate de Institutul Cultural Român în cadrul
Programului de finanţare a editorilor străini pentru traducerea autorilor
români (TPS - Translation and Publication Support Programme)
Sesiunea I - 2006
Wydawnictwo Czarne POLONIA
Mircea Cărtărescu
„ADA-KALEH, ADA-KALEH …"
(Eseu)
120
Wydawnictwo
Czarne POLONIA
Mircea Cărtărescu
Travesti
993

Finanţările acordate de Institutul Cultural Român în cadrul
Programului de finanţare a editorilor străini pentru traducerea autorilor români (TPS - Translation and Publication Support Programme) – sesiunea a II-a – 2007
Numele solicitantului
Tara de origine a solicitantului
Autorul
Cartea
Traducator
Suma aprobata (in EUR)

Les Presses de l`universite Laval/Les Editions de l`IQRC
Canada
Andrei Cornea
Cand Socrate nu are dreptate
Ann-Marie Frotin, Eugenia Duta
4206,4
Havran s.r.o.
Cehia
Norman Manea
Intoarcerea huliganului
Jiri Nasinec
4117,5
Nymrod
Israel
Norman Manea
Intoarcerea huliganului
Yotan Reuveny
8068
Böhlau Verlag
Germania
Andrei Oişteanu
Imaginea evreului în cultura română
Larisa Schippel
17693,2

Finanţările acordate de Institutul Cultural Român în cadrul
Programului de finanţare a editorilor străini pentru traducerea autorilor români (TPS - Translation and Publication Support Programme) – sesiunea I – 2008

Dybbuk
Cehia
D. Tepeneag
Hotel
Tomas Vasut
3500
80,2
3153,5
Jelenkor Kiado
Ungaria
Ruxandra Cesereanu
Postbarbati
Zsuzsa Selyem
1150
78,5
1076
Ellerstroms Förlag AB
Suedia
Mircea Cartarescu
Poezii
Dan Shafran
1766
91,7
1722
Albert Bonniers Förlag AB
Suedia
Mircea Cartarescu
Orbitor – aripa dreapta
Inger Johansson
11842
95
11428
Les Editions de l`Inventaire
Franta
Colectiv
Antologie
Laure Hinckel, Marily le Nir, Monica Salvan
11000
64,5
4509
Dalkey Archive Press
SUA
D. Tepeneag
Pigeon vole
Jane Kuntz
6000
88,7
5525,4
Nemzeti Tankonyvkiado
Ungaria
Colectiv – 16 autori
Antologie de literatura romana contemporana
Aron Gaal
6600
68,2
5131
Borderland Foundation
Polonia
Norman Manea
Intoarcerea huliganului
Kazimierz Jurczak
4800
93,7
4649
Frank&Timme GmbH
Germania
Daniel Barbu
Republica absenta
Larisa Schippel
15600,8
62,2
11472
Editions Denoel
Franta
Mircea Cărtărescu
De ce iubim femeile
Laure Hinkel
4600
85,5
4266,5












LISTA DE P R O P U N E R I DE LA I C R
Program de traduceri de autori români în limbi de circulaţie internaţionala

Gabriela Adameşteanu
Dimineaţă pierdută
Proză scurtă
Întîlnirea
Gabriela Adameşteanu, Mircea Nedelciu, Ioan Groşan etc
Culegere din proza anilor 80

Ştefan Agopian
Sara
Tache de catifea
Manualul întîmplărilor
Fric
Tobit

Sorin Alexandrescu
La modernité à l`Est: 13 aperçus sur la littérature roumaine
Antologie
Romanian Fiction of the '80s and '90s. A Concise Anthology, AGOPIAN, Stefan; BANCIU, Carmen Francesca; BITTEL, Adriana; CARTARESCU, Mircea; CRACIUN, Gheorghe; CUSNARENCU, George; GROSAN, Ioan; ILIESCU, Nicolae; LACUSTA, Ion; MANOLESCU, Ion; MARINEASA, Viorel; NEDELCIU, Mircea; OTOIU, Adrian; PETRESCU, Razvan; PREDA, Sorin; SLAPAC, Florin; STANCIULESCU, Hanibal; TEODORESCU, Cristian; VIGHI, Daniel; VLAD, Alexandru
Cătălin Avramescu
Filosoful crud. O istorie a canibalismului

A. E.Baconsky (tatal)
Biserica Neagră

Teodor Baconsky
Insula cetăţii

Daniel Barbu
Politica pentru barbari
Bizanţ după Bizanţ
Firea românilor
Ştefan Baştovoi
Iepurii nu mor

Cezar Paul Bădescu
Tinereţile lui Daniel Abagiu

Cristian Bădiliţă
Nodul gordian
Văzutele şi nevăzutele

Ana Blandiana
Un volum de proză fantastică; Sertarul cu aplauze
Poezie
Oraşul topit şi alte povestiri fantastice

Andrei Bodiu
Bulevardul eroilor
Lucian Boia
Romania, ţara de frontiera a Europei
Mircea Cărtărescu
Enciclopedia zmeilor
Orbitor. Aripa stîngă
Nostalgia
Culegere de poeme
Pururi tînăr înfăşurat în pixeli (selecţie)
Orbitor
De ce iubim femeile
Travesti
Magda Cârneci
Poezie
Haosmos şi alte poeme
Art of the '80s in Eastern Europe. Texts on Postmodernism

Ruxandra Cesereanu
Decembrie 89.Deconstrucţia unei revoluţii
Tricephalos
Adrian Cioroianu
Pe umerii lui Marx. O introducere în istoria comunismului românesc
Andrei Cornea
Cînd Socrate nu are dreptate; Platon şi cenzura; De la Şcoala din Atena la Şcoala de la Păltiniş

Mircea Dinescu

Neagu Djuvara
Între Orient şi Occident
De la Vlad Ţepeş la Dracula Vampirul

Ioan Groşan
„Povestiri alese"
O sută de ani de zile la Porţile Orientului
Caravana cinematografică
Judeţul Vaslui în Nato

Bedros Horasangian
Enciclopedia armenilor

Ion Ianoşi
Dostoievski şi Tolstoi

Nora Iuga
Sexagenara şi tînărul

Ion Bogdan Lefter
Flashback 1985: Începuturile „noii poezii"
A Guide to Romanian Literature: Novels, Experiment and the Post-Communist Book Industry
Romanian Writers of the ‘80S and ‘90S. A Concise Dictionary

Gabriel Liiceanu
Despre tragic
Uşa interzisă
Jurnalul de la Păltiniş
Itinerariile unei vieţi: E.M. Cioran / Apocalipsa după Cioran
Gabriel Liiceanu, Andrei Pleşu, Mircea Cărtărescu, Sanda Cordos
Culegere de eseuri sau publicistică pe teme de actualitate din Apel către lichele, Rîsul lumii, Baroane, Din lumea nouă
Norman Manea
Anii de ucenicie ai lui August Prostul

Nicolae Manolescu
Cărţile au suflet (sau alta selecţie din Teme, făcută special)

Solomon Marcus
Paradigme universale

Nicolae Mareş
Ioan Paul al II-lea, papă pentru mileniul al II-lea

Andrei Marga
Filosofia unificării europene
Cotitura culturală

Dan C. Mihăilescu

Mihaela Miroiu
Convenio
Mihaela Miroiu şi Mircea Miclea
R’estul şi vestul

Ioan T. Morar
Lindenfeld

Alina Mungiu
România. Mod de întrebuinţare

Andrei Oişteanu
Cutia cu bătrîni
Imaginea evreului în cultura română. Studiu de imagologie în context est-central european
Cosmos vs haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească
Stejărel Olaru şi Marius Oprea
Ziua care nu se uită: 15 noiembrie 1987, Braşov
Marius Oprea
Moştenirea securităţii

Zigu Ornea
Anii treizeci. extrema dreapta românească

Horia-Roman Patapievici
Zbor în bătaia săgeţii
Omul recent
Ochii Beatricei
Andrei Pippidi

Andrei Pleşu
Pitoresc şi melancolie
Publicistică
Despre îngeri
Comedii la poirţile Orientului
Cristian Preda
Alegeri şi partide după 1989 în România
Stelian Tănase
Clientii lu' Tanti Varvara
Corpuri de iluminat
Playback
Cristian Vasile
Între Vatican şi Kremlin
Biserica ortodoxă română în primul deceniu comunist (1945 – 1959)

Daniel Vighi
Misterele Castelului Solitudine sau despre singurătate la vreme de iarnă
Aventuri cu Jimi Hendrix
Lumea la 1848

Alexandru Zub

Nota bene: observati de cate ori a fost reprodus Cacartarescu...






Aprindeti o lumanare pentru fratii crestini ucisi in Georgia

video

Friday, August 8, 2008

DORIN TUDORAN despre cazul Patapievici-ICR: CIOCOII - NOI SI EI

Scriitorul Dorin Tudoran intervine in dezbaterea legata de scandalul turnatorilor promovati de ICR
Conducerea Institutului Cultural Roman se afla in fata unui triplu scandal cu reverberatii internationale. Doi informatori, dintre care unul si impostor, Sorin Antohi si Andrei Corbea Hoisie, au fost sponsorizati din banii contribuabilului roman pentru a organiza si participa la o scoala de vara la Berlin. Scriitorii si traducatorii germani Herta Muller, Richard Wagner, si Ernest Wichner au protestat in presa germana fata de acest dublu standard care vine chiar din partea unui membru al Comisiei Tismaneanu, presedintele ICR Horia Roman Patapievici. La acest caz se adauga si un eveniment derulat in iunie la Paris, cand un alt informator recunoscut de CNSAS, Mihnea Berindei, a tinut o prelegere organizata de ICR. In plina disputa academica a survenit scandalul "poneiului roz" de la New York care, amplificat, a estompat fondul mult mai grav al dezbaterii stiintifice si morale legate de ICR si banii statului roman. Multi intelectuali au preferat sa se solidarizeze cu "poneiul roz" uitand de scandalul turnatorilor ICR. Dorin Tudoran, printr-o analiza remisa in exclusivitate ziarului ZIUA, solicita atentia acestora pentru revenirea la dezbaterea de idei legata de "informatorii nostri mai buni decat informatorii lor". (Victor RONCEA)
Hartia de turnesol.
Cel mai important rol pe care l-a jucat scrisoarea adresata de Herta Muller lui Horia-Roman Patapievici prin intermediul paginilor cotidianului german Frankfurter Rundschau a fost cel al hartiei de turnesol. Ne-a reamintit pe ce scandura dormim, cat de adanc dormim, cu cine dormim, cat de tare sforaim si cat de asiduu tragem sfori pana si in somn.

Mircea Eliade ofera o lectie interbelica gastii anti-Eminescu condusa azi de PataPlesu: A nu mai fi român!

A apãrut, acum de curând, o nouã modã printre tinerii intelectuali si scriitori; a nu mai fi români, a regreta cã sunt români, a pune la îndoialã existenta unui specific national si chiar posibilitatea inteligentei creatoare a elementului românesc. Sã ne întelegem bine: tinerii acestia nu depãsesc nationalul pentru a simti si gândi valorile universale, ei nu spun: “nu mai sunt român pentru cã sunt înainte de toate om, si cuget numai prin acest criteriu umiversal si etern”. tinerii acestia nu dispretuiesc românismul pentru cã sunt comunisti, sau anarhisti, sau mai stiu eu ce sectã social universalã. Nu. Ei pur si simplu, regretã cã sunt români, si ar vrea sã fie (o mãrturisesc) orice altã natie de pe lume, chinezi, unguri, nemti, scandinavi, rusi, spanioli; orice, numai români nu.
S-au sãturat pânã în gât de destinul acesta de a fi si a rãmâne român. Si cautã prin orice fel de argumentare (istoricã, filosoficã, literarã) sã demonstreze cã românii sunt o rasã incapabilã de gândire, incapabilã de eroism, de probleme filosofice, de creatie artisticã, si asa mai departe. Unul dintre ei se îndoieste atât de mult de realitatea unui neam românesc rãzboinic, încât îsi propune sã citeascã Istoria Imperiului Otoman a lui Hammer, ca sã verifice dacã într-adevãr s-au luptat vreodatã românii cu turcii, si i-au învins! Altul crede cã orice creier care conteazã în istoria si cultura “româneascã” nu e de origine românã: Cantemir, Kogãlniceanu, Eminescu, Hasdeu, Conta, Maiorescu, Iorga, Pârvan etc. etc. – toti, dar absolut toti sunt streini.
Sunt slavi, evrei, armeni, nemti, orice; dar nu pot fi români, românii nu pot crea, nu pot judeca; românii sunt destepti, sunt smecheri, dar nu sunt nici gânditori, nici creatori.
Dacã le pronunti vreun nume despre care se stie sigur cã e românesc, au alte argumente.
Este din Oltenia? Sânge sârbesc. Este din Moldova? Moldova întreagã este slavizatã. Din Transilvania? Sânge unguresc. Cunosc câtiva moldoveni care spun cu mândrie: am sânge grecesc, sau: “strãmosu-meu a fost rus”. Singura lor sansã de a fi oameni adevãrati este de a-si dovedi cã originea lor nu este curat româneascã.
Nu cred cã se aflã tarã europeanã în care sã existe atâtia intelectuali cãrora sã le fie rusine de neamul lor, sã-i caute cu atâta frenezie defectele, sã-si batã joc de trecutul lui si sã mãrturiseascã în gura mare, cã ar prefera sã apartinã, prin nastere, altei tãri.
Toti tinerii acestia au de fãcut obiectii neamului românesc. Mai întâi, spun ei, românii sunt destepti si asta îi împiedicã sã aibã drame interioare, sã cunoascã profunzimile sufletului omenesc; îi împiedicã sã aibã probleme. Cine nu are probleme sufletesti, cine nu capãtã insomnii din cauza meditatiilor si agoniilor, cine nu e în pragul nebuniei si al sinuciderii, cine nu ajunge pentru zece ani neurastenic, cine nu uitã: “Neant! Agonia! Zãdãrnicia!”, cine nu se dã cu capul de pereti ca sã afle “autenticitatea”, “spiritualitatea” si “viata interioarã” acela nu poate fi om, nu poate cunoaste valorile vietii si ale culturii, nu poate crea nimic. Românii sunt destepti – ce oroare! Unde poate duce desteptãciunea? La ce-ti foloseste faptul cã poti cunoaste, superficial realitatea – când îti lipseste facultatea de a imagina probleme, îti lipseste boala prin care poti întrezãri moartea si existenta, îti lipsesc însesi elementele dramei lãuntrice? tinerii acestia sunt supãrati pe neamul românesc pentru cã românii nu au drame, nu au conflicte si nu se sinucid din disperare metafizicã. tinerii au descoperit o întreagã literaturã europeanã de metafizicã si eticã a disperãrii. Si pentru cã disperarea este un sentiment necunoscut românului (care a rãmas, în pofida atâtor erezii si culturalizãri, drept credincios Bisericii Rãsãritene), tinerii intelectuali au dedus stupiditatea iremediabilã a acestui neam. tot ce nu se gãseste în Pascal, în Nietzsche, în Dostoievski si Heidegger – si toate aceste genii au elaborat o gândire impenetrabilã structurii gândirii românesti – tot ce nu se gãseste în nebunia unui biet om din Germania, în viziunile unui rus si în meditatiile unui catolic în vesnicã îndoialã nu înseamnã nimic, nu are valoare filosoficã, nu are valoare umanã.
Alimentati de lecturi europene, mimând drame europene, voind cu orice pret o spiritualitate care sã se asemene chiar numai exterior cu spiritualitatea occidentalã sau rusã – tinerii n-au înteles nimic din geniul acestui popor românesc, bântuit de atâtea pãcate, având nenumãrate lipsuri, dar strãlucind totusi cu o inteligentã si o simtire proprii. tinerii au reactionat împotriva curentului de acum zece- doisprezece ani, pornit de la “Gândirea” si “Ideea europeanã” (Pârvan, Lucian Blaga, Nae Ionescu, Nichifor Crainic; originile sunt tot în cursurile si publicatiile lui N. Iorga) care proclamase “autohtonismul”, “specificul etnic”, în artã si în gândire si încercase cea dintâi filosofie ortodoxã prin crearea tipologiei românesti. Cauzele acestei reactiuni (care a început prin a fi pur spiritualã, pentru a ajunge în deplin nihilism, negatie a istoriei, relativism în culturã, disolutia conceptelor critice etc.) sunt mult prea interesante si prea aproape de noi ca sã ne încumetãm sã le discutãm în acest articol. Dealtfel nici n-am încercat azi sã cercetãm întreg fenomenul “a nu mai fi român”, ci numai sã denuntãm câteva din aberatiile ultimei mode intelectuale.
Acei care dispereazã de destinul de a se fi nãscut români, judecã strâmb meritele si defectele poporului. Ei vor problematicã, îndoialã, eroism – iar poporului român îi e cu totul strãinã îndoiala si despre eroi are o conceptie cu totul familiarã. Pentru un tânãr intelectual credinta si îndoiala au valoare filosoficã, deschid cãile meditatiei prin “probleme”; pentru un tãran român, nu existã îndoialã, el crede firesc (“asa cum curg apele, sau cresc florile”), fãrã “probleme” (tãranul român este realist; vezi colectiile de proverbe, ca sã întelegi cum a reactionat el contra încercãrilor de idealism, de criticism, aduse de popoarele cu care a intrat în legãturã).
Intelectualii au despre eroi o conceptie moralã sau magicã; si într-un caz, si în altul, ei judecã individualist, iar la limitã, demoniac. Am arãtat altãdatã ce cred românii despre eroii neamului; ceea ce cred si despre personagiile biblice si apostolice, cã trãiesc într-un rai ca un plai românesc, cã gândesc la nevoile lor, familiale, ca si în viatã, coboarã pe pãmânt în ceasuri grele, stau de vorbã cu oamenii într-un limbaj familiar etc. Eroii, asa cum sunt întelesi de popor si eroii asa cum sunt închipuiti de intelectualii tineri – nu au nimic – de-a face între ei. Unii au un eroism pe care li-l dã viata asociatã, ceilalti concep un eroism etic, de probleme, de drame si conflicte.
Apoi, tinerii intelectuali judecã totdeauna un popor prin ce creeazã, nu-l judecã prin ceea ce este, prin supravietuirea lui. A “crea” este o conceptie individualistã; a fi asa cum a lãsat Dumnezeu, este adevãrata axã a “spiritualitãtii” poporului. În conceptia poporului, nimic nu se creeazã, nimic nu se face; lucrurile vin si pleacã, lucrurile se întâmplã. Dar aceasta este o problemã prea complicatã pentru a o rezolva aici. Este adevãrat cã poporul românesc suferã de multe pãcate, este adevãrat cã ne lipsesc multe axe – dar aceasta e conditia noastrã umanã, acestea sunt posibilitãtile noastre de a atinge universalitatea. Putem pleca de la ele, sau le putem ignora, pur si simplu. Dar nu e nici cavaleresc, nici eficace – sã ne fie rusine cã ne-am nãscut români, numai pentru simplul motiv cã nu gãsim în valentele românesti ceea ce vrea Chestov sau Dostoiewski.
10 / 09 /1933
Vremea, an VI, nr. 304, p. 6.
Sursa: http://www.miscarea.net/ - Pagina Romaniei Nationaliste
Articol preluat si publicat, cu inteligenta, azi, de Jurnalul National
8 / 08 / 2008

Tismaneanu si Evenimentul Zilei isi bat joc de romani

Evenimentul Zilei de azi ne da un "special" despre un tovaras procuror comunist "calau si victima". In cadrul materialului, semnat de Andreea Pocotila, e inserata si opinia lui Tismaneanu, supranumit de EvZ "parintele condamnarii comunismului" . Zice asa:

ISTORIE: „În Neamţ a fost epurare exemplară“

Politologul Vladimir Tismăneanu, „părintele“ condamnării comunismului, explică raţiunea epurărilor din Neamţ în ’78, acţiuni care l-au vizat şi pe Emil Olaru: „Îmi amintesc de epurarea «exemplară » a conducerii judeţene, în frunte cu primul secretar Ştefan Boboş. Se urmărea confecţionarea pentru Ceauşescu şi camarila sa a unei imagini de austeritate revoluţionară. Timp în care dictatorul şi apropiaţii săi se scăldau în cele mai scandaloase forme de privilegii“.
(http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/815590/Procuror-sef-si-calau-si-victima-in-era-ilicitului/)
Auzi, ce ne invata Tismaneanu pe noi! Cel mai probabil stie din proprie experienta. Pentru ca, la ora aia, Tismaneanu statea bine-mersi intr-o casa nationalizata de pe strada Zambaccian, cu mamica, si se ocupa de propaganda Partidului la Stefan Gheorghiu si la Scanteia Tineretului, Viata Studenteasca, Convingeri Comuniste si Tanarul Leninist. Asta vine sa vorbeasca? Pai sa luam aminte atunci la titlul acestui blog!

Iata ce facea Tismaneanu la momentul "epurarilor exemplare":
Tismaneanu: „Partidul actioneaza continuu..."

„Refuzul de a uita“
Mie unuia nu-mi place sa uit. Ca daca uit, nu mai tin minte. Si daca nu mai tin minte, am impresia ca parca nu mai stiu pe ce lume ma aflu. Din aceste motive si pentru nevoi urgente, am selectat si pus deoparte, din toata literatura universala, o carticica intitulata „Mic dictionar social-politic pentru tineret“. Coordonata de Virgil Magureanu, lucrarea imi asigura tot necesarul zilnic de raspunsuri competente la posibilele lapsusuri inerente bunei functionari a memoriei.
Din ea citesc inainte de culcare si imediat ce ma trezesc. Cu ea dorm sub perna, caci nu stii niciodata cand suna telefonul pe la 4 noaptea si cineva te intreaba brusc: ce-nseamna „abnegatie revolutionara“?, ce este „codul principiilor si normelor muncii si vietii comunistilor, ale eticii si echitatii socialiste“?, sau cu ce se mananca „tipizarea produselor industriale“ ori „stiinta ca forta nemijlocita de productie“? Da, cu lucrarea asta sub capatai, pot dormi linistit. Fireste ca, dupa o frecventare atat de asidua, am ajuns sa am unele pasaje preferate, si din extraordinarul colectiv de autori, am sfarsit prin a ma simti mai apropiat de unii, in detrimentul altora. Mai exact de unul. Fragmentele sale imi merg direct la suflet si nu le mai pot scoate afara. Le stiu pe dinafara si adesea ma trezesc declamandu-le la telefon, mult dupa ce interlocutorul a inchis. Cum de ceva vreme nu ma mai suna nimeni, imi permit sa spicuiesc aici din ele.
Iata, asadar, o mica lista de greatest hits: „Respectul pentru adevar, promovarea onestitatii si intransigentei in relatiile interumane, refuzul minciunii si al ipocriziei sint proprii normelor comuniste de munca si de viata, in al caror spirit organizatiile U.T.C. isi orienteaza intreaga munca de formare si educare revolutionara a tineretului“ (p.12). Sau: „... autoconducerea muncitoreasca pune in fata personalului muncitor din fiecare intreprindere indatorirea de a folosi tot mai activ si cu responsabilitate sporita cadrul organizatoric larg democratic ce a fost creat si care asigura fiecarui om al muncii posibilitatea de a-si spune cuvintul in dezbaterea si solutionarea celor mai importante probleme economice si sociale, la adoptarea deciziilor care privesc bunul mers al intreprinderii. Referindu-se la continutul autoconducerii muncitoresti, tovarasul Nicolae Ceausescu sublinia:...“ (p. 37), nu mai dau citatul din tovarasul, ca-l stie toata lumea. Iata, in schimb, un alt pasaj de suflet din autorul nostru: „Autonomia reflecta pozitia si eforturile P.C.R., ale altor partide comuniste, de a realiza in cadrul miscarii comuniste internationale o unitate de tip nou, pe baza careia fiecare partid sa-si elaboreze de-sine-statator propriile optiuni strategice...“ (p. 40).
Dar ce este partidul?
„Partidul actioneaza continuu pentru perfectionarea organizarii si conducerii economiei, vazind in aceasta actiune o dimensiune esentiala a fauririi societatii socialiste multilateral dezvoltate. In aceeasi directie sint indreptate eforturile de dezvoltare si perfectionare a suprastructurii socialiste, a cadrului institutional specific noii societati, a intregii vieti spirituale, eforturi in care rolul determinant, de organizator si dinamizator al actiunii revolutionare a maselor revine Partidului Comunist Roman“. (pp. 47-48).
Cateodata, e adevarat, autorul nostru tinde sa devina cam tehnic. Dar au si aceste pasaje farmecul lor: astfel, dupa un alt citat din tovarasul Nicolae Ceausescu, aflam ca „Hotarirea-Apel a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (ianuarie 1981) subliniaza ca pentru a se realiza o calitate noua, superioara, este necesar ca in fiecare unitate productiva, in fiecare loc de munca sa se asigure indeplinirea integrala, ritmica si cu inalta eficienta a productiei fizice si nete, a tuturor indicatorilor de plan“ (p. 60). Dar alternativa capitalista? „Capitalismul nu poate solutiona in interesul maselor populare si al progresului problemele majore ale contemporaneitatii“ (p. 63). Mie-mi zici!? Pentru cei nu prea convinsi, autorul nostru ofera imediat dupa un citat elocvent din Programul P.C.R.. Noi trecem peste. Si ajungem, dupa cateva pagini, cam tot acolo: „Asa cum subliniaza Programul P.C.R., dinamica procesului cultural in socialism, necesitatea sa obiectiva sint determinate de faptul ca etapa actuala de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintare a Romaniei spre comunism impune cresterea continua a rolului factorului constient, participarea activa a maselor si a personalitatilor la opera de creatie istorica“ (p. 151). Imediat dupa, un citat din Lenin.
O suta de pagini mai departe, autorul nostru condamna vehement devierile periculoase ale stingii occidentale: „Lipsiti de un program coerent sau de o ideologie sistematica, tinerii hippies si-au transformat disperarea intr-o renuntare treptata la orice protest explicit, prin potentarea dimensiunii contemplative, de resemnare a miscarii, printr-un refuz steril al unei vieti sociale active“ (p. 237). Daca asa stau lucrurile la americani, oare ce se intampla cu intelectualitatea de la noi? „Provenita in covirsitoarea ei majoritate din rindurile muncitorilor si taranilor, reflectind dinamismul mutatiilor sociale si exigentele progresului stiintific si tehnic, intelectualitatea reprezinta in societatea noastra o categorie sociala de tip nou, socialist, care, asa cum se arata in Programul P.C.R., adera fundamental la conceptia despre lume a clasei muncitoare“ (pp. 250-251).
Iar libertatea? „Trecerea revolutionara de la capitalism la socialism reprezinta un salt istoric din imperiul necesitatii in imperiul libertatii“ (p. 272). Si, in fine – desi n-am ajuns nici la jumatatea cartii – sa sarim si noi direct la adevarurile ultime: „Marxismul se dezvolta neincetat prin gindirea creatoare a partidelor comuniste si muncitoresti, care in elaborarea strategiei si tacticii lor revolutionare tin seama de conditiile concret-istorice, de experienta specifica si de nivelul de dezvoltare proprii fiecarei tari. O contributie de seama la imbogatirea creatoare a marxismului au adus si aduc Partidul Comunist Roman, secretarul general al partidului, tovarasul Nicolae Ceausescu...“ (p. 281).
Sfanta tinerete utecista!
Unde-i oare astazi acest sarman autor devotat? Prin ce hauri ale uitarii se va fi adapostit el de furoarea anti-comunista? Pe la ce periferie se va fi ascuns el de victoria neconditionata a capitalismului? Oare ce-ar spune el cand ar auzi despre „datoria morala“ de a condamna comunismul in termeni de regim „ilegitim si criminal“? Eu zic ca nu-i frumos sa uiti. Ca daca uiti, risti sa-ti aduci aminte cand ti-e lumea mai draga. De aceea, oriunde s-ar afla autorul nostru, as vrea sa stie ca eu, cel putin, nu-l voi uita niciodata si-l voi purta mereu sub perna. Despre cine-i vorba? Care e autorul in cauza? E unul, biata victima a memoriei si a istoriei, pe care dumneavoastra probabil ca nici nu vi-l mai amintiti: unul pe nume Vladimir Tismaneanu. Ce nume simplu.
Alex Cistelecan
http://www.revistacultura.ro/

Tinerete revolutionara - Tismaneanu, intaiul comunist al tarii

TRECUT - Seful comisiei care a condamnat regimul comunist avea alte pareri in anii ’80
"Programul PCR reflecta interesele vitale ale tuturor oamenilor muncii, fara deosebire de nationalitate, fiind insusi programul intregului nostru popor de edificare a societatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintare spre comunism." Este doar una din ideile propagate de Vladimir Tismaneanu inaintea plecarii sale din Romania, complet diferite de cele cuprinse in raportul de condamnare a comunismului. Presedintele Traian Basescu a prezentat luni, in Parlamentul Romaniei, concluziile Raportului Comisiei prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste, condusa de Vladimir Tismaneanu. Seful statului a insistat, in repetate randuri, asupra notorietatii universitarului romano-american si "statorniciei preocuparilor sale pentru studiul epocii comuniste." Sunt, insa, tot mai numerosi cei care, in urma studierii atente a acestui document, sutin ca raspunderea pentru faptul ca elaborarea este excesiv politizata si nu obiectiva, stiintifica revine sefului comisiei. O intrebare fireasca: "Era Vladimir Tismaneanu persoana indicata pentru a coordona un asemenea demers?" O incursiune in publicistica sa, din perioada anterioara plecarii din Romania (noiembrie 1981), releva alte fatete ale sefului comisiei prezidentiale.
Este vorba despre un important capitol din sfera "preocuparilor pentru studiul stiintific al epocii comuniste" ale lui Vladimir Tismaneanu, despre care suntem convinsi ca nu s-a discutat in comisia pe care a dirijat-o. Asa dupa cum suntem convinsi ca numai modestia l-a determinat pe autor ca, scriind ca "rolul organizatiilor de tineret era acela de parghii care actionau birocratic" sa omita prezenta sa in corpul propagandistilor CC al UTC, sau contributia la elaborarea "Micului dictionar social-politic pentru tineret", Editura Politica 1981, coordonator stiintific Virgil Magureanu (lucrare din care am extras citatele).
Teza din Raportul Comisiei Tismaneanu: "Regimul comunist a fost un regim ilegitim si criminal".
Demonstratie: "Democratia socialista: Forma superioara a d. (democratiei – n.n.) a carei esenta consta in aceea ca poporul, detinator al puterii politice, este chemat sa participe la intreaga activitate de conducere a vietii economico-sociale.(...) Alaturi de ceilalti oameni ai muncii, tineretul patriei noastre participa, direct sau prin reprezentantii sai, la activitatea democratica a organelor de stat si organizatiilor obstesti, a organelor colective de conducere din intreprinderi si institutii. Indeplinirea cu responsabilitate a sarcinilor ce-i revin in aceasta privinta reprezinta o inalta indatorire a fiecarui tanar revolutionar. (pag.105-106)
"Constitutia RS Romania consacra in primele sale articole faptul ca in tara noastra intreaga putere apartine poporului, liber si stapan pe soarta sa, precum si faptul ca "Republica Socialista Romania este stat al tuturor oamenilor muncii de la orase si sate, suveran, independent si unitar". (pag. 412)
Teza: "Utilizarea mizeriei materiale si morale, precum si a fricii, ca instrumente de mentinere a puterii comuniste".
Demonstratie: "Autoconducere muncitoreasca. Expresie vie a adancirii democratiei noastre socialiste, a rolului crescand al clasei muncitoare, a.m. pune in fata personalului muncitor din fiecare intreprindere indatorirea de a folosi tot mai activ si cu responsabilitate sporita cadrul organizatoric ce a fost creat (adunarile generale si consiliul oamenilor muncii, comisiile pe domenii etc.) si care asigura fiecarui om al muncii posibilitatea de a-si spune cuvantul in dezbaterea si solutionarea celor mai importante probleme economice si sociale, la adoptarea deciziilor care privesc bunul mers al intreprinderii." (pag. 37)
EXISTENTA SOCIALA. "In interpretarea corelatiei dialectice dintre existenta sociala si constiinta sociala, o contributie remarcabila a fost adusa de catre tovarasul Nicolae Ceausescu, care, in repetate randuri, a subliniat unitatea dintre transformarea e.s. si constiinta oamenilor muncii, intrucat "numai atunci cand oamenii vor dirija in mod constient procesele sociale si vor obtine efectele voite de ei se va putea vorbi cu adevarat de trecerea la comunism". (pag. 209)
"Programul P.C.R. reflecta interesele vitale ale tuturor oamenilor muncii, fara deosebire de nationalitate, fiind insusi programul intregului nostru popor de edificare a societatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintare spre comunism. Concluziile si previziunile stiintifice cuprinse in Programul P.C.R. orienteaza intreaga activitate a partidului." (pag. 350) "Umanism socialist, revolutionar – Forma superioara a umanismului, intemeiata pe conceptia stiintifica a materialismului dialectic si istoric despre societate.(...) Fiind diametral opus asa-zisului umanism burghez, intemeiat pe asuprire si exploatare, pe inegalitate si nedreptate sociala, u.s.r., asa cum se releva in Programul PCR, concepe omul ca fiinta sociala, aflata in stransa legatura si interdependenta cu semenii sai." (pag. 435)
Teza: "Distrugerea morala a societatii romanesti si a valorilor ei de solidaritate".
CONSTIINTA SOCIALISTA. "In conceptia partidului nostru, c.s. reprezinta un factor de cunoastere si de desavarsire a personalitatii umane, un factor formativ si mobilizator in intreaga actiune de faurire a societatii socialiste." (pag. 151)
LUPTA INTRE VECHI SI NOU. "In societatea noastra socialista, o conditie primordiala a victoriei n.(noului n.n.) o reprezinta infaptuirea consecventa a politicii Partidului Comunist Roman." (pag. 275)
MATERIALISM ISTORIC. "Dezvaluind caracterul legic al dezvoltarii societatii m.i. reliefeaza, totodata, rolul maselor si al personalitatii, aratand ca oamenii sunt cei care fauresc istoria". (pag. 284)
Teza: "Retorica suveranitatii nationale a fost mai presus de orice un alibi pentru perpetuarea dictaturii prin manipularea sentimentelor populatiei".
BENEFICII
"In comunism dispar clasele sociale, se atenueaza si sunt treptat inlaturate diferentele esentiale dintre munca fizica si munca intelectuala, dintre sat si oras, se instaureaza deplina echitate sociala, are loc o ampla inflorire a culturii si umanismului"
Vladimir Tismaneanu
CONTRIBUTIE
"In interpretarea corelatiei dialectice dintre existenta sociala si constiinta sociala, o contributie remarcabila a fost adusa de catre tovarasul Ceausescu, care, in repetate randuri, a subliniat unitatea dintre transformarea e.s. si constiinta oamenilor muncii, intrucat «numai atunci cand oamenii vor dirija in mod constient procesele sociale si vor obtine efectele voite de ei se va putea vorbi cu adevarat de trecerea la comunism»"
Vladimir Tismaneanu
NATIUNEA BURGHEZA / NATIUNEA SOCIALISTA. "N. burgheza se caracterizeaza prin stabilirea relatiilor de productie capitaliste, scindarea societatii in clase antagoniste, dominatia economica, politica si ideologic-culturala a burgheziei. N. socialista reprezinta un tip nou, superior de n. constituita pe o baza economica, politica si ideologica structural deosebita de cea burgheza.(...) Analiza continutului si evolutiei proceselor si fenomenelor sociale contemporane evidentiaza faptul ca n. este inca departe de a-si fi epuizat misiunea istorica." (pag. 302)
de Gabriela Antoniu Jurnalul National

Poneii de la Cotidianul: Slava ICR, al doilea PCR!

Oda marelui carmaci Pataghiveci, asa s-ar putea initula prostitutia gazetareasca de la Cotidianul, unde au indesat bietele jurnaliste usoare ale noii Scantei vreun milion de semne intr-o biata paginutza. ICR a tinut sa aprecieze munca neobosita pe ogorul proletculturii si a creat un dosar special dedicat adulatorilor noului PCR din presa scrisa, dintre care, daca-i luam la bani marunti, constatam ca multi au fost beneficiari ai programelor ICR la greu: http://www.icr.ro/freedom. Aviz: sa aveti pregatita o punga pentru vomitat.
Foarte amuzanta compunerea-Nota Informativa din finalul relatarii aparute in Cotidianul:
"Postul Antena 3 a preluat subiectul poneiului roz în emisiunea „În gura presei” din 6 august, prezentatorul ţinând-o din injurie în injurie şi afirmând că nu a fost inflamat de „poneiul cretinel”, ci „întreaga expoziţie a fost o mizerie, pe care am plătit-o noi toţi şi care ne reprezintă”. Cât despre artista Nuclear Fairy, i s-a garantat că doar acest statut îi permite să deseneze svastici şi a fost numită „ironic” „clarvăzătoare” şi „artizdă”. S-a mai afirmat că motivele din spatele articolului „Intelectualii ţin cu poneiul roz” din Cotidianul ar consta în concentraţia intelectualilor nu neapărat pro-Băsescu la Antena 3. În aceeaşi emisiune, Cărtărescu a putut să afle că scrie foarte prost articolele din presă şi că e „omul cu chiuveta care se pupă cu suzeta”. Pe aceeaşi cale, Gabriel Liiceanu a fost informat că nu ar trebui să stea mereu cu mâna la gură, de teama a ceea ce s-ar putea înţelege din acest gest („că e demiurgic”), şi că „s-a născut încruntat”. Scriitorul şi Senior Editorul Cotidianul Ioan T. Morar a fost înştiinţat că nu îl citeşte nimeni, că poate fi confundat cu Adrian Sârbu şi că „băi ochelaristule, şi eu fac scandal, bagă-mă şi pe mine în seamă!”. Tot la Antena 3, la emisiunea pe care a dedicat-o transmiterii în direct a conferinţei de presă de la Cărtureşti, acelaşi prezentator a confundat-o pe autoarea poneiului, Nuclear Fairy cu jurnalista Andra Matzal. Apoi s-a oferit să curatorieze o expoziţie de undiţe şi mincioage la ICRNY, mirându-se totodată că astfel nu obţine girul lui Horia-Roman Patapievici şi pe al lui Gabriel Liiceanu".

Patriciu se-nvârte de-un loc în Rai

Scris de Cătălin Mihuleac

Dinu Patriciu a făcut de toate în viaţă: a fost deputat tare în clanţă, a gustat din pita aditivată de ministru al lucrărilor publice, s-a infiltrat în afaceri şi a ras tot ce-a prins, a ajuns barosan de presă, păstorind ziare şi plănuind lovitura şi în audiovizual...
A prietenit cu premieri şi s-a duşmănit cu preşedinţi...
Are la activ şi oleacă de puşcărie, dar foarte oleacă, doar atâta cât să dea bine la c.v.-ul avocaţilor săi...
Polivalent, a jucat şi pe o extremă, şi pe cealaltă, dovedind frumoase capacităţi tehnice şi o bună cunoaştere a trucurilor jocului. A fost când prea-prea, când foarte-foarte.
Ca un bătrân corleone, pe care începe să-l supere guta, Patriciu încearcă acum deliciile mecenatului.
Mai întâi, şi-a lăsat un barbete semipatriarhal, bun şi pentru că maschează un procent din guşă, apoi şi-a făurit o fundaţie care - ce coincidenţă şi câtă modestie! - îi poartă numele. Prin această fundaţie, după cum zice titlul unei gazete unde Patriciu a pozat recent, el "investeşte în inteligenţa tinerilor", oferindu-le burse, burse şi burse. Frumos sună, prea frumos!
Nu-l văd pe Patriciu scoţând bănuţul dezinteresat din pungă. Mai curând cred că, abil şi atent la posteritatea care vine în gonetă, el încearcă să-şi adjudece, pe căi ştiute, un loc în Rai; dar dacă se poate un loc unde să poată zidi o vilă cu etaj, piscină, garaj şi cu vedere spre sondele de petrol pământene. Desigur, dacă va avea semne că afacerea e haraşo, nimic nu-l poate împiedica să pornească o afacere imobiliară, care să le asigure muşteriilor terenuri în Rai, la preţuri avantajoase. Avantajoase pentru el, se înţelege.
Mi-e greu să cred că nea Dinu e vreun fan sau măcar vreun fănică al inteligenţei, precum pozează. Cunoscându-i bine pe Ciocăzanu & Cartianu - aceşti "Tusea & Junghiul", şefi ai ziarului patrician "Adevărul", cărora neuronul le cântă-n cutiuţă mişcătoare cântece de singurătate - mă îndoiesc din răsputeri de aşa ceva.
Dacă ar avea simţul valorii, pe ăştia doi nea Patry i-ar fi angajat dătători cu mopul pe parchetul redacţiei, nu conducători ai unui ziar istoric, la care au scris Lovinescu, Arghezi şi Sadoveanu.

http://www.curentul.ro/

Patriciu, protectorul lui Andrei Plesu si al Coalitiei pentru o Romanie Murdara


Pentru ca in cazul Patapievici am putea scapa de dracu' si am da de ta-sau, bulibasa Plesu, sau chiar de ma-sa, papesa Mungiu, ambii aflati in conducerea ICR, prezentam prima parte a unui material de analiza si sinteza care expune Reteaua ruseasca din Romania:

Am mai precizat anterior ca analiza Cazului Patriciu este, in opinia noastra, de o covarsitoare importanta in sensul perceptiei orizontului societatii romanesti in intervalul urmator. Patriciu este un exponent ilustrativ, este expresia unei tipologii a oligarhiei romanesti. Aparitia sa recenta la rampa, cu un interviu in care a socat opinia publica sustinand ca Justitia ar trebui sa fie o afacere privata si ca reprezentantii statului ar trebui sa slujeasca oligarhia, arata continutul aproape patologic al reprezentarilor despre lume si viata ale acestui reprezentant de frunte al cleptocratiei.
Preocuparile sale de resort politic si social interfereaza si cu zona culturala si a societatii civile, spatiu din care se hraneste si se recruteaza clasa politica. Grupari mai mult sau mai putin vizibile ancorate in zona spatiului societatii civile, sau in civil, au rol de control si influenta, astfel ca am considerat necesara dezvaluirea legaturilor dintre astfel de grupari si politica cinica a Noii Oranduiri Oligarhice, oranduire reprezentata si ilustrata de Patriciu.
Am plecat de la convingerea ca Patriciu personifica resurectia grupurilor ascunse - conspirate pana in prezent - care au capitalizat resursele principale economice si acum isi asuma, la vedere, un post comisarial, de control total politic. Atat actualul premier, cat si cel care va urma sunt pioni ai lui Dinu Patriciu.
Preocuparile de politica culturala ale lui Dinu Patriciu nu sunt de azi, de ieri. Rompetrol Holding detine, pe langa cotidienele Adevarul si Click, si grupul de presa Satiricon (Dilema veche, Dilemateca – girate de Andrei Plesu si revistele Plai cu boi, Aspirina saracului – create de Mircea Dinescu si Romania literara – girata de Nicolae Manolescu). Matricea functionala, trasaturile si definitiile constitutive ale curentului cultural reprezentat de gruparea adapostita de ROMPETROL dezvaluie o accentuata si apasata orientare antiromaneasca.
Atacul la Eminescu pleaca din garnizoana Rompetrol si este hranit logistic de reteaua lui Patriciu. ROMPETROL adaposteste una dintre cele mai agresive grupari antiromanesti – o contraelita care are drept tinta constanta demolarea efigiilor nationale si a reperelor identitare. De ce un grup petrolier a ajuns baza logistica a acestei Miscari, plecata din curtea GDS, este un domeniu de analiza separat, asupra caruia vom reveni.
Banii proveniti din afacerile cercetate penal, din deturnare de fonduri, spalare de bani, evaziune fiscala, manipulare a pietei, tranzactionare nelegitima la Bursa, administrare frauduloasa etc. au ajuns in pusculita unor fete simandicoase, cu preocupari elevate. Grupul de crima organizata (conform Rechizitoriului DNA) creat si coordonat de Dinu Patriciu, organizat intr-o masinarie a infractiunilor, a reusit crearea unei baze a organizatiilor negre cu gulere albe ale societatii romanesti chiar in interiorul societatii civile.
Este ilustrativ cazul Fundatiei Noua Europa, beneficiara a banilor obtinuti prin frauda. Potrivit Oficiului National de Combatere a Spalarii Banilor, in data de 18.10.2002, Tudori Fondation a incasat suma de 6.600.000 USD de la OMV Aktiengesellschaft din Austria, reprezentand plata partiala a pretului de cumparare pentru societatea ROMPETROL. In data de 22.10.2002, din suma pe care a incasat-o, Tudori Fondation a efectuat mai multe plati. Una dintre ele, de doua milioane USD, a fost varsata in contul Fundatiei Anonimul, deschis la Banca Italo-Romena, cu explicatia donatii. Din acest cont s-au constituit depozite, iar 4,02 miliarde au fost transferate catre Fundatia Noua Europa.
Andrei Plesu este fondator si presedinte al Fundatiei Noua Europa, iar membrii Consiliului de Administratie - Victor Babiuc, Maria Berza, Heinz Hertach, Helga Junkers, Joachim Nottelbeck, Heinz Rudi Spiegel, Serban Stati si Andrei Pippidi, sotul Alinei Mungiu Pippidi, sefa "Coalitiei pentru un Parlament Curat".
Este semnificativ ca pe lista cu politicienii patati intocmita de Alina Mungiu, sefa a SAR, o pseudosocietate academica de apartament, Patriciu nu a figurat si nici subordonatul sau, Calin Popescu Tariceanu, desi era publica informat ia despre anchizitionarea de autoturisme Citroen de catre institutii din subordinea Ministerului Industriilor, de la Tariceanu direct, practic, deoarece acesta era unic importator. Mungiu si-a asumat functia de comisar al spatiului public, oferind certificate de buna purtare selectiv insa, dupa cum se vede.
Si o alta organizatie academica s-a aflat pe statul de plata cu bani proveniti din frauda. La data de 07.11.2002, membri fondatori si actionari ai Academiei Catavencu au fost platiti cu suma de 8.626.095.788 lei din aceeasi sursa mentionata de Oficiul National de Combatere a Spalarii Banilor.
Revenind la afacerile culturale ale lui Patriciu, este de mentionat ca protejatul sau, Andrei Plesu, este totodata si fondator, alaturi de Dinu Patriciu, al unei alte fundatii liberale, Institutul de Studii Liberale. Printre membrii fondatori se mai numara Zoe Petre, Nicolae Manolescu, Horia Roman Patapievici.
Cum a ajuns partenerul lui Patriciu, Andrei Plesu, consilierul prezidential al lui Basescu, este un mister care face parte din ciudateniile tipice sistemului politic din Romania.
Personaje de pe statul de plata al mogulilor si oligarhilor au reusit sa-si gaseasca un culcus in ograda celui mai inversunat dusman declarat al sistemului oligarhic – Traian Basescu. Este fie o mare abilitate, fie expresia unui oportunism desantat, care are la baza profitul prin orice mijloace.
Cazul legaturii ombilicale Patriciu - Plesu este ilustrativ nu doar in planul discursului moral. Pana la banii insusiti de la Patriciu, Plesu a mai avut parte de finantari controversate pe adresa fundat iei inscrise la domiciliul sau. Scopul constituirii fundatiei - facilitarea contractelor interna- tionale in domeniul cultural si stiintific - suna destul de obscur, dar a devenit mai cunoscuta datorita unui scandal urias, care a dus la cererea de demitere a lui Plesu, in 1998, din functia de ministru de Externe.
S-a dezvaluit in presa ca fundatia, in care Plesu detinea functiile de presedinte pe viata si de director, a primit o finantare externa consistenta - un milion de marci - din partea unei organizatii legate de statul german, ceea ce a ridicat serioase semne de intrebare cu privire la integritatea si statutul ministrului de Externe. Plesu, beneficiar al unor sume mari de bani proveniti din afara - sume neinregistrate la Administrat ia Financiara, nu a gasit altceva de cuviinta decat sa ceara sanctionarea ziaristilor care, in opinia sa, s-ar fi facut vinovati de subminarea sigurantei nationale. Stranie opinie despre rolul Justitiei.
Sa-i bagam la inchisoare pe ziaristii care scriu despre afaceri dubioase este un laitmotiv care a inspirat o lunga lista de politicieni si oligarhi totodata. Este de luat in considerare ipoteza ca Andrei Plesu sa-l fi inspirat pe emulul si finantatorul sau, Dinu Patriciu, in panseurile sale de astazi despre justitia privata. (va urma)

Patriciu isi face universitate de politica, economie si arte - cu Plesu

Arhiva / Cotidianul / 15 Noi 2007 / Iuliana Gatej / 45 comentarii

Proaspatul miliardar mai promite si burse pentru elevi de liceu si studenti.
Omul de afaceri Dinu Patriciu vrea sa-si deschida o universitate care sa formeze economisti, specialisti in stiintele sociale si politice, dar si in arte frumoase. "In trei-patru ani voi deschide o universitate cu trei departamente, iar pina atunci trebuie gasit un partener strain, de preferat o universitate americana, care va fi ca model", a anuntat Dinu Patriciu. Acesta crede ca "o universitate este o afacere, insa invatamintul privat din Romania este extrem de precar". Fundatia "Dinu Patriciu" va investi 70-75 de milioane de dolari pentru construirea universitatii, banii fiind alocati din fondul fundatiei, de aproximativ 100 de milioane de dolari.
"Banii din fond sint plasati in plasamente financiare pe termen lung, pentru a aduce randamente medii de 10%", a declarat Dinu Patriciu. Acesta a precizat ca taxele vor fi mari, dar ca va acorda si burse. "Cei bogati vor plati pentru cei saraci. Va fi o haiducie", precizeaza omul de afaceri, care spera ca acest exemplu sa le foloseasca si altor oameni care au mijloace sa faca la fel ca el. "Aceasta idee, de a ajuta tinerii fara posibilitati, ar putea fi preluata de oameni adevarati, nu de maimute care se bat cu pumnul in piept si arunca cu fisicul de bani", spune presedintele Rompetrol.
Pina la infiintarea universitatii, fundatia lui Dinu Patriciu vrea sa investeasca peste 5 milioane de dolari in doua programe de burse. "Inventeaza-ti viitorul!" este destinat sustinerii financiare si dezvoltarii performantelor scolare ale tinerilor liceeni si studenti ce provin din familii cu resurse financiare modeste. Astfel, Fundatia "Dinu Patriciu" va acorda, incepind cu 2008-2009, 5.000 de burse in valoare de 200 de lei pe luna pentru elevii de liceu si 500 de burse in valoare de 300 de lei pe luna pentru studenti. "Elevii trebuie sa aiba o medie a ultimului an de studii cel putin egala cu 8 si o situatie sociala modesta, respectiv sa provina din familii cu un venit pe membru de familie in ultimele trei luni mai mic de 400 de lei pe luna", explica Tincuta Baltag, directoarea fundatiei.
Prin programul "Orizonturi deschise" se vor acorda 100 de burse in valoare de 15.000 de dolari fiecare, pentru masteranzi sau doctoranzi in universitati occidentale de prestigiu. "Beneficiarii burselor se angajeaza sa se intoarca in tara dupa terminarea programului pentru o durata de timp cel putin egala cu cea a studiilor urmate. Iar toti cei care vor primi burse vor semna o declaratie de onoare, pentru ca nu vor face o mare birocratie, dar ei rebuie sa stie ca, daca mint, vor suporta consecinte", explica Daniel Barbu, profesor la Universitatea din Bucuresti si coordonator al Programelor de burse "Dinu Patriciu". Dosarele tinerilor vor fi evaluate de catre un comitet de incredere format din Daniel Barbu, profesor la Universitatea din Bucuresti, Ecaterina Andronescu, deputat si rector al Universitatii Politehnica Bucuresti, Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane, Ioan Panzaru, rector al Universitatii din Bucuresti, Andrei Plesu si Petre Roman.
Ha, ha, ha! - nota mea

Însemne masonice pe pereţii Primăriei Capitalei

Mulţi funcţionari cred că aceasta este dovada că primăria se află sub influenţă masonică

După aproape 100 de ani de la darea în folosinţă, clădirea Primăriei Capitalei nu este cunoscută în totalitate de cei care lucrează aici. Nu numai camerele unde funcţionează serverele şi centrala telefonică rămân secrete pentru funcţionari. Unii continuă să descopere lucruri interesante, neluate în seamă cu toate că se află la loc vizibil. Aşa se întâmplă cu însemnele masonice aflate pe zidurile interioare. Chiar la intrare, sub cupolă, delegaţiile oficiale care intră în Primărie sau în Prefectură pot vedea aceste semne pe pereţii casei scării de onoare: compasul, echerul, raportorul, ciocanul. Or, este cunoscut faptul că masonii se consideră constructori, chiar cuvântul mason însemnând „zidar” în limba franceză. Se mai ştie că însemnele celor mai multe grade se bazează pe simboluri precum compasul şi echerul ori pe forme geometrice: triunghiul, cercul, pentagrama, Steaua lui David.

Mulţi funcţionari mai vechi ai municipalităţii vorbesc şoptit, cu oarecare teamă, despre bazoreliefuri. Ei sunt convinşi că semnele dovedesc impunerea intereselor masoneriei în toate activităţile Primăriei Capitalei. Alţii spun că, de fapt, bazoreliefurile sunt doar simboluri gândite de arhitectul Petre Antonescu pentru viitorul sediu al Ministerului Lucrărilor Publice, care a funcţionat aici de la inaugurare până în1912. De atunci, aici s-a mutat Primăria Capitalei.

Dar, în cazul acesta, adepţii ideii că sunt semne masonice se întreabă de ce arhitectul nu le-a eliminat în 1948. Pentru că atunci clădirea se ştia că va rămâne sediu al primăriei şi a fost modificată şi supraînălţată, iar semnele au rezistat chiar şi în faţa demolatorilor comunişti.

Titus Liviu VULPE
Foto: Andrei Spirache
www.gandul.info