Saturday, March 14, 2009

CREZUL profesorului Mihai Ungheanu: “A fi nationalist in Romania", de Nichifor Crainic

“A fi nationalist in Romania, adica a-ti inchina viata ridicarii neamului si a tarii tale, insemneaza a te aseza pe un pisc in bataia tuturor furtunilor urii si trasnetelor razbunarii. Nimic nu e mai urata, nimic mai prigonita si mai lovita decat dragostea suprema de romanism. O viata intreaga de lupta inseamna o viata intreaga de sangerari. Nu s-a inchis bine o rana si alta se casca mai adanc in faptura ta morala. A cui e aceasta tara si care e destinul ei ca romanii, care se ridica pana la constiinta superioara a unei misiuni romanesti sunt izolati ca niste nelegiuiti si aratati cu degetul ca niste nauci? In Romania traieste bine numai cine face tranzactii cu strainismul…
O formidabila actiune de compromitere se organizeaza imediat in jurul unei personalitati, din moment ce ea devine motor moral sau ideologic al romanismului. Sa nu mai vorbim de cei eliminati fiziceste. Constatarile acestea duc la una si aceeasi concluzie: ca patura noastra conducatoare este corupta pana in maduva oaselor…
A conduce Romania in sensul curent, presupune conditia prealabila de a trada. Politicianul se simte puternic numai in actul de prigonire a romanismului si intelept numai in lepadarea de specificul spiritual al stramosilor lui. Romanii dezromanizati – iata ce sunt in majoritatea lor conducatorii nostri politici. Pusi in fata nationalismului, au imediat sentimentul intim al propriei lor turpitudini si, ca sa se elibereze de aceasta stare sufleteasca, ii prigonesc cu zvapaiala pe apostati. Caci numai apostazia cunoaste inversunarea nimicitoare impotriva credintei parasite si numai tradarea alimenteaza ura impotriva celor tradati. Prigonitorii nationalismului sunt unelte ale strainismului impotriva propriului lor neam.”
Nichifor Crainic – Zile albe/zile negre, 1947
Actualitatea clasicilor - Postfata la Complicitati sub paravanul “Revolutiei”
Lucrare aparuta in Colectia Pro Terra Nostra a Editurii Glykon si Fortuna si distribuita gratuit in 2006

MIHAI UNGHEANU: Cum a lucrat Ungaria pentru a ucide Romania. Complicitati sub paravanul “Revolutiei”

Complicitati sub paravanul “Revolutiei”
Argument
Lumea este in continua schimbare. De la jocul de echilibru a doua superputeri politice si militare s-a ajuns la o singura superputere mondiala. Evenimentele din Orientul Apropiat si Orientul Mijlociu par a indica necesitatea ca lumea sa se intoarca la un sistem bipolar de putere, pentru a-si gasi echilibrul.
Europa, prin care se intelege mai ales partea ei vestica, a tins si tinde sa fie un factor de echilibru la expansiunea politica a SUA. In prezent, Uniunea Europeana, care aspira sa integreze in granitele ei politice si alte state, printre care si Romania, se confrunta cu propriile ei deziderate teoretice. Tendinta de nivelare si uniformizare, pe care o presupune Uniunea Europeana, s-a izbit insa de refuzul unora din membrii sai de a accepta o constitutie europeana, unica pentru toti, care duce la anihilarea unor identitati si specificitati de functionare a statelor nationale.
In aceste cadre internationale, foarte largi, este nevoie sa plasam si situatia Romaniei si a actiunii actorilor ei politici, aparuti in urma cu cel mult cincisprezece ani. Nu numai statele si continentele au identitate, ci si oamenii politici care le reprezinta. Criza de identitate a politicii si politicienilor romani s-a declansat in decembrie 1989 si a continuat si dupa aceea. Fugind de comunismul cu care s-a aflat intr-o relatie directa si inegala, politicienii romani – de recenta origine – s-au aruncat cu arme si bagaje in bratele unei politici vest-europene care nu le-a rezolvat si nu le poate rezolva problemele de identitate politica. Fara o ancora in propria experienta politica, orice optine politica ofera o identitate precara. Clasa politica romaneasca sufera de o criza de identitate dezvaluita de numeroase gesturi si solutii publice, care, raportate la trecutul politic romanesc, isi arata lipsa de intemeiere.
Refuzul unor oameni politici romani de a-si asuma istoria si raspunderile istorice ale statului roman, indiferent de explicatiile istorice ale statului roman, indiferent de explicatiile ce li se pot da, constituie cauza principala a degringoladei statului roman si a institutiilor sale in epoca actuala. Nu se poate guverna, in sens major, fara istorie! Simplul act administrativ, oricat de tehnic stapanit, nu tine loc de identitate si conceptie nationala. Rostul Romaniei este de a fi “un stat de cultura la Gurile Dunarii”, ca mostenitoare a unui capital ancestral de cultura si civilizatie, pe care s-au ridicat si popoarele si statele vecine. Lepadarea continua de acest capital spiritual si politic, practicata de politicienii improvizati peste noapte, la Bucuresti si aiurea in Romania, dupa 1989, constituie un gest de ruptura cu traditia politica spre care, sarind peste regimul comunist, este, insa, logic sa ne intoarcem.
Romania nu e doar un nume pe hartie, ci o complexa realitate europeana ale carei componente, traversand istoria, fac parte, vrand-nevrand, din viata noastra zilnica.
Este perdanta credinta ca Romania incepe din 1989 si ca trecutul ei este mort. Nici macar comunistii, care au practicat metoda ocultarii sau stergerii cu buretele a unor fapte istorice, n-au facut abstractie de trecut, pe care au avut, insa, grija sa-l si mistifice, atunci cand nu mai aveau alta solutie. Regimul comunist s-a angajat intr-o ampla incercare de modificare a identitatii romanilor, operand interventii in spatiul istoriei, lingvisticii, arheologiei, filosofiei, literaturii si artei, cu caracter interdictiv, manipulator sau de substitutie. Deruta identitara a politicienilor romani, aparuti dupa 1989, cand nu e simpla ignoranta, in acest proces de alienare isi are radacinile.
Romaniei Mari i s-a cantat odata, in public, Vesnica pomenire. In 1940, dupa absurdul diktat de la Viena, trenurile care intrau in Romania din Ungaria aduceau cu ele afise mari, lipite de vagoane, unde, intr-un chenar de doliu, sub o cruce semnificand decesul, stateau scrise urmatoarele:

“In memoria dureroasei nedreptati comise la Trianon, aducem la cunostinta ca, prin fermitatea lui Horthy, a raposat intru Domnul, fiica, sora si ruda ROMANIA MARE.
Dupa 22 de ani de asuprire provocata altora, Doctorul Stalin, la 27 iunie 1940, ora 12,00 i-a amputat un brat. Dupa indelungate suferinte si chinuri, duhovnicii Hitler si Mussolini i-au dat sfanta impartasanie de veci, dupa care si-a dat duhul.
Agonia acelei vorbarete a inceput la Munchen si s-a incheiat la Viena, iar inhumarea va avea loc la 14 septembrie 1940. Oficierea parastasului va avea loc in Parlamentul de la Budapeste. Discursurile funerare vor fi tinute de catre primul-ministru, contele Teleki si de ministrul de externe Csaky.
Odihneste-te in pace!
Amintirea ta va ramane in istorie!

Regele Ferdinand, Regina Maria, sotie, si Carol al II-lea, parinti adoptivi
Cehoslovacia, Polonia, fosti decedati de aceeasi boala
Wilson, Benes, Chamberlain, unchi
Anglia, Franta, Turcia, Mica Atlanta si Liga Natiunilor de la Geneva, Indoliati”

Manifestul avea si o lozinca, evident, un text triumfalist: “Transilvanie! Chiar si pana acum ai fost a noastra si a noastra vei ramane pe veci!”
Satisfactia batjocoritoare cu care se consemna, in chenar gros, negru, sfasierea Romaniei, era la fel de mare in Vest (Ungaria), ca si in Est (URSS), si, desigur, la Sud (Bulgaria). Conditia Romaniei de stat indezirabil in ochii vecinilor a fost rareori, cu atata vehementa, afirmata.
Prohodul statului Romania Mare era cantat sistematic in diverse variante, in scolile partii din Romania ocupata, unde elevii romani erau obligati sa o faca si ei si sa trateze, de asemenea, cu mare dispret si la fel de sistematic, tot ceea ce tinea de Romania, de regii ei, de cuvantul roman, de aspectele istoriei romanesti.
Metoda degradarii sistematice a tot ce tinea de Romania Mare si a tot ce era romanesc, devenise o problema de stat in tara care vroia sa redevina o Ungarie Mare. O comparatie oricat de rapida ne arata ca la fel se gandea si se actiona si in Basarabia ocupata de URSS: stergerea identitatii romanesti, alungarea romanilor si a notabilitatilor, deportarea, genocidul. A fost o asemanare de procedee intre ocupatia ungara a Transilvaniei de Nord (1940-1944) si aceea a Basarabiei (1940 – 1941 si apoi dupa 1944), incat parca aveau aceeasi marca. Sovieticii ne-au rescris, dupa 1944, si modificat cultura prin instrumentele lor.
Faptele si evenimentele petrecute dupa marele razboi n-au facut decat sa reactualizeze aceasta stare de spirit, incepand cu 1946, la Cluj, si terminand cu evenimentele din decembrie 1989 in Harghita si Covasna si cele din ianuarie-martie 1990, in Bucuresti si in Targu-Mures.
Chestiunea este ca romanii si, mai ales, oamenii lor politici trebuie sa-si inteleaga istoria. Optiunea romanilor pentru aderarea la NATO si integrarea in Uniunea Europeana nu presupune stergerea memoriei, cu atat mai mult cu cat altii stiu sa se integreze cu tot bagajul lor de amintiri, proiecte si teze revendicative. Altfel, se va ajunge la situatia ca politicienii romani nu vor mai sti ce sa faca cu propriul stat si il vor scoate pe taraba, la vanzare. Ceea ce, partial, au si facut pana acum. Paravanul asa-zisei revolutii din decembrie, cu pretentiile ei, a fost asezat intre romani si propria lor existenta istorica si traditionala. Istoria romanilor este mai lunga decat cei 15 - 20 ani postdecembristi, mai lunga decat cei 25 de ani de regim ceausist, mai lunga decat cei 45 de ani de regim comunist, mergand mult mai departe in trecut. Liderii asa-zisei revolutii decembriste, operatie complexa, indreptata de fapt impotriva statului roman, au facut saltul mortal al unei politici despartita de propria istorie, iar rezultatele sunt cele deplanse de toate ziarele. “Partidele istorice”, pe care noii lideri le-au acceptat pe urma, pana la urma n-au reusit sa se racordeze la propria lor traditie, adoptand acelasi joc de salt mortal in necunoscut. Drumul aderarilor, al integrarii presupune, totusi si o minima memorie, adica “mintea cea de pe urma a romanului”.
Mihai UNGHEANU
Prefata la Complicitati sub paravanul “Revolutiei”
Lucrare aparuta in Colectia Pro Terra Nostra a Editurii Glykon si Fortuna si distribuita gratuit in 2006

MIHAI UNGHEANU ne spune de ce a tinut mortis presedintele UNGARIEI sa vina nedorit in ROMANIA:ca sa aniverseze 20 de ani de la operatiunea TARGU MURES

“Revolutia”, UDMR-ul si complicitatile post-decembriste

REALITATEA.NET - Preşedintele Ungariei către maghiarii din România: Nicio autoritate din lume nu poate interzice o sărbătoare naţională
Decembrie 1989, cu evenimentele lui, surprinzatoare doar pentru romanii dezinformati, care erau, insa, majoritatea, se inscrie intr-o directa relatie si continuitate cu toate cele expuse si insumate pana aici. Este cazul sa discutam despre 1989 si situatia Romaniei in spiritul adevarului si nu al unei propagande obstinate si perverse. Imaginea si teza “revolutiei spontane” se izbesc de fapte solide. La Timisoara, in 1989, au aparut diversionisti pregatiti in Ungaria, in tabere speciale. Au fost atacate unitati militare, iar in Harghita si Covasna asa-zisele “miscari revolutionare” au vizat institutiile statului si pe reprezentantii acestuia in uniforma, (cazul Agache), torturati si ucisi sau macelariti, pe fondul sonor al unor sloganuri iredentiste, care mai fusesera exhibate in aceste locuri si in cei patru ani ai ocupatiei unguresti (1940-1944). Expresiv este ca, prima formatie de aspect politic care a aparut la Bucuresti, actionand organizat, a fost a minoritatii maghiare: UDMR. La sfarsitul lui decembrie 1989 au aparut: GDS, UDMR si PNT, doar primele doua beneficiind si de publicitate la televiziune.

In orasele din Transilvania s-a declansat, in 1990, o brutala separare a elevilor unguri de cei romani, in scoli separate. Aceasta era revolutia? Pe 15 martie 1990 s-a declansat la Targu Mures, in prezenta a zeci de ziaristi straini, un conflict interetnic, care ar fi dus, in caz de reusita ungureasca, la proclamarea unei noi Regiuni autonome maghiare. Incercarea n-a reusit, dar cameramani de la mai multe televiziuni europene – anuntati de cine? – au filmat evenimentul, transmis apoi in tot Occidentul prin favorizarea partii ungare. Spre exemplu, prezentandu-l (prin repetarea parca a scenariului din 1946, de la Cluj), pe romanul Mihaila Cofariu, macelarit “in direct”, drept … ungur.


Intrarea UDMR in Parlamentul Romaniei, prin complicitatea politica a FSN-ului, a fost urmata de refuzul acestei uniuni minoritare de a vota, in 1990, Constitutia, adica de a recunoaste, practic, statul roman. Aparitia asociatiei culturale Vatra Romaneasca, tot in 1990, a mai temperat anume agresiuni si ofensive pe tema Transilvaniei.
Pe postul roman de televiziune, asa zisul erou al “revolutiei” romane, Laszlo Tokes, infatisase, la inceputul lui 1990, coroana Ungariei, simbol al Ungariei Mari. Acesta a fost asezat in adevarata lui lumina de Corneliu Vadim Tudor, intr-unul din primele numere ale revistei Romania Mare, fiind deconspirat, mai tarziu, ca agent al Budapestei, cu misiuni iredentiste.
O revista (Maghiarimea ardeleana), scrisa in ungureste, editata de Laszlo Tokes, a proclamat deschis necesitatea ca Transilvania sa devina ungureasca. Ion Lancranjan, autorul volumului Cuvant despre Transilvania (1982) a avut, in aceste imprejurari, un brutal atac de cord (1991), moartea lui fiind apaludata trimfator in presa din Ungaria, ca o victorie. Ca din intamplare, apoi, o biserica de lemn din vremea lui Mihai Viteazul, aflata in asa-zisul teritoriu “secuiesc”, a luat foc si s-a facut scrum! In 1992, epurarea romanilor din judetele Harghita si Covasna, a devenit o problema parlamentara. Comisia speciala destinata cercetarii ei a confirmat, in raportul prezentat Parlamentului, epurarea etnica. Intr-un crescendo bine orchestrat, s-au nascut apoi proiectele de autonomie ale judetelor Harghita si Covasna, sustinute de lideri locali ai “societatii civile”, la inceput in numele “maghiarimii”, ulterior in numele “secuimii”.
Mihai UNGHEANU

Capitolul VII al lucrarii
Complicitati sub paravanul “Revolutiei”
Aparuta in Colectia Pro Terra Nostra si distribuita gratuit in 2006

NOUA DREAPTA isi apara dreptul constitutional si il va omagia pe Craisorul Muntilor in strada, fata in fata cu urmasii criminalilor maghiari din CLUJ

Dl. Tudor Ionescu, avocat în baroul Bucureşti şi preşedinte al Asociaţiei Noua Dreaptă, a acordat un interviu publicaţiei NapocaNews. Dl. Ionescu şi-a anunţat participarea la Marşul Memorial Avram Iancu organizat de filiala clujeană a organizaţiei, dumincă 15 martie.

NapocaNews: Ce urmariti cu actiunea de la Cluj din 15 martie?

Tudor Ionescu: Am ales Clujul ca loc al manifestarii noastre din cel putin 3 motive: in primul rand, pentru a aniversa implinirea a 160 de ani de la victoria revolutiei romane din Transilvania. Daca maghiarii au aniversat anul trecut 160 de ani de la declansarea revolutiei de la 1848, si au avut motive s-o faca intrucat unul din obiectivele revolutiei maghiare de la 1848 a fost proclamarea unilaterala a unirii Transilvaniei cu Ungaria, ei bine, anul acesta, in 2009, noi romanii avem toate motivele de sarbatoare, caci in 1849, in urma cu 160 de ani, revolutia maghiara a fost infranta iar cea romaneasca a triumfat!
Un alt motiv pentru care am ales Clujul ca loc al manifestarii noastre, este faptul ca Avram Iancu si-a petrecut o mare parte din viata in acest stravechi oras romanesc. Aici a urmat Avram Iancu liceul si tot aici a urmat Facultatea de Drept.
In fine, tot la Cluj se afla in acea perioada si sediul Dietei Transilvaniei, dominata de maghiari, care a votat in 1848 unirea unilaterala a Transilvaniei cu Ungaria, fapt care a impulsionat lupta lui Avram Iancu, comandantul şi strategul revoluţiei romane din Transilvania.

N.N.: Este ND o organizatie cu activitati in principal comemorative sau aveti si aspiratii politice?

T.I.: Paleta actiunilor Noii Drepte este foarte variata, nelimitandu-se la actiuni comemorative. Insa implinirea a 160 de ani de la victoria revolutiei romane din Transilvania nu putea trece necomemorata de o miscare nationalista. In plus, cultul lui Avram Iancu trebuie sa mearga inainte, mai ales in arealul Transilvaniei unde de sute de ani se duce un razboi surd al simbolurilor intre majoritari si minoritari.
In ce priveste aspiratiile noastre politice, pentru noi, nationalistii de la Noua Dreapta, criteriile si motivatiile implicarii noastre sunt foarte diferite de cele ale “omului partidelor”: noi nu privim Noua Dreapta ca pe o intreprindere cu scopuri electorale ci ca pe un centru de formare militanta permanenta. Noi nu luptam pentru avantaje materiale ci pentru o idee, noi nu luptam pentru un partid ci pentru pamantul si traditiile noastre. Viitorul Noii Drepte este deci independent de al oricarui partid politic. Respingand jocurile politicianiste, ne-am autosituat in afara sferei lor nefaste de influenta, a luptelor triviale si lipsite de maretie.

N.N.: Ce parere aveti de faptul ca primaria Cluj-Napoca nu a autorizat marsul pe pietonala bld. Eroilor?

T.I.: O astfel de manifestare cu caracter comemorativ nu necesita nicio autorizatie din partea nici unei autoritati. Prevederile Legii nr. 60/1991, sunt clare in acest sens: “Nu trebuie declarate, in prealabil, adunările publice al căror scop îl constituie manifestările cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative, cele ocazionate de vizite oficiale ori care se desfăşoară în incinta sediilor ori imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat.” Asadar nu am solicitat nicio autorizatie iar faptul ca am anuntat Primaria de manifestarea pe care o vom organiza a fost un gest de pura curtoazie din partea noastra.

N.N.: Credeti ca maghiarii isi vor declara autonomia sau vor face un referendum pe aceasta tema pe 15 martie?

T.I.: Maghiarii, sau mai bine zis un anumit segment al acestei etnii, au libertatea sa incalce legea dupa cum institutiile abilitate ale statului roman sunt datoare sa o aplice.

N.N.: Ce actiuni ar face ND in cazul in care Tinutul Secuiesc si-ar declara unilateral autonomia/ independenta?

T.I.: Asa-zisul “tinut secuiesc” nu exista; el se afla doar in imaginatia unor lideri ai maghiarilor specializati in provocari anti-romanesti. Potrivit Legii nr. 2 din 16 februarie 1968, impartirea teritorial administrativa a Romaniei este in judete. Putem deci vorbi cel mult de autonomia unor judete, nu a unui tinut imaginar, unde, potrivit recensamantului din 2002, doar 150 de persoane s-au declarat secui!
Insa nici autonomia unor judete nu ar fi posibilila potrivit articolului 1 Constitutie, care este Legea fundamentala a Romaniei.
In ceea ce priveste organizatia noastra, incă de la întemeiere Noua Dreaptă a acţionat pentru ameliorarea situaţiei românilor din judeţele Harghita şi Covasna, confruntaţi cu excluziunea socială şi o acută presiune asimilaţionistă. Actiunile sunt desfasurate de catre un departament specializat pentru romanii din Harghita si Covasna, in stransa coleborare cu organizatiile romanilor din cele doua judete.

N.N.: Ce varsta si ocupatie aveti si cum apreciati evolutia dvs. si a organizatiei de la fondare si pana acum?

T.I.: Am 31 de ani si sunt avocat, membru al Baroului Bucuresti. Am fondat Noua Dreapta in 1999 si iata ca au trecut aproape zeci ani de atunci, perioada de zbucium si cautari, sacrificii si multumiri sufletesti. In tot acest timp am reprezentat tinta favorita a mass-mediei tradatoare, a dusmanilor romanismului si a falsilor nationalisti.
Am luat decizia fondarii Noii Drepte, impreuna cu alti studenti nationalisti, intrucat multi tineri doreau sa ia atitudine dar nu stiau cum; doreau sa activeze dar nu stiau in ce structura. Noua Dreapta a reusit sa-i reuneasca pe acesti tineri atasati valorilor nationale, devenind deopotriva un front de lupta si un mediu formativ.
Preocupata de innoirea nationalismului romanesc, de adaptarea acestuia la realitatile contemporane, Noua Dreapta a dus in acelasi timp o munca permanenta de trezire a constiintelor si de avertizare asupra pericolelor care ameninta neamul romanesc, intre care pericolul separatismului maghiar nu poate fi ignorat.
Napoca News

EMI SE INARMEAZA DE FRICA NOII DREPTE !

Surse apropiate organizaţiei Tinerilor Maghiari din Ardeal (EMI) au dezvăluit pentru NapocaNews faptul că membrii acestei organizaţii au început să procure arme albe pentru a se apăra de membrii Noii Drepte.
Duminică 15 martie vor avea loc la Cluj-Napoca mai multe manifestări dedicate “Zilei Mondiale a Maghiarilor de Pretutindeni”, dar şi evenimente dedicate revoluţionarului paşoptist Avram Iancu, printre care şi un marş memorial organizat de către organizaţia patriotică Noua Dreaptă.
Anul trecut, un membru minor al EMI, Leszai Lehel, a fost agresat şi deposedat de steagul Ungariei, înaintea mitingului similar al Noii Drepte, ce a avut loc în piaţa Mihai Viteazu. Cu toate că de această agresiune au fost acuzaţi membrii ai Noiii Drepte, poliţia a comunicat presei că cei trei agresori nu erau membri ai organizaţiei.
În acest an, membrii EMI au început să se doteze cu spray-uri paralizante şi alte arme albe, pentru a se apăra de alte eventuale agresiuni, ne-a comunicat sursa noastră.
Contactat telefonic, preşedintele Noii Drepte Cluj-Napoca, dl. Alex Sântu, a declarat pentru NapocaNews că dacă acest lucru este adevărat, membrii EMI dau dovadă de o atitudine puerilă şi oarecum de neînţeles: “Acţiunea de duminică este dedicată marelui revoluţionar Avram Iancu şi nu are legătură cu maghiarii. Marşul nostru are caracter comemorativ, chiar religios aş spune. Nu ştiu ce vor să facă cu spray-urile paralizante şi cu boxurile pe care am auzit că şi le-ar fi procurat. Eu le transmit în mod oficial că nu au de ce să le fie frică, pentru că nu este intenţia Noii Drepte de a transforma ziua de 15 martie 2009 într-un alt Târgu- Mureş …”.

Noii Drepte i se restrange aria de manifestare de pe 15 martie. ND Cluj nu ia in considerare decizia

Asociaţia Noua Dreaptă ia act cu stupoare de faptul că Primăria Cluj-Napoca nu a „aprobat” marşul memorial dedicat revoluţionarului paşoptist Avram Iancu, pe traseul Monumentul Memorandiştilor – bld. Eroilor – Pţa. Avram Iancu, restrângând acţiunea doar în perimetrul pieţei Avram Iancu.

În consecinţă, Noua Dreaptă doreşte să facă câteva precizări:

1. O acţiune cu caracter comemorativ-religios nu are nevoie de aprobarea autorităţilor publice, drept urmare putem spune că în acest caz Primăria Cluj- Napoca şi-a depăşit atribuţiile, dovedind că nu cunoaşte legea 60 din 1991, republicată în 2004, articolul 3: „Nu trebuie declarate în prealabil adunările publice al căror scop îl constituie manifestările […] religioase, comemorative […]”. Noua Dreaptă va desfăşura acţiunea din 15 martie respectând legea şi nu va lua în considerare refuzul ilegal al Primăriei.

2. Marşul Memorial se va desfăşura doar pe suprafaţa pietonală a bulevardului Eroilor, deci neafectând traficul rutier. Traseul este unul relativ scurt, dar este unul simbolic, între Monumentul Memorandiştilor şi statuia lui Avram Iancu, între momentele istorice 1884 şi 1848. Motive obiective pentru interzicerea acestui marş nu sunt; în schimb, refuzul Primăriei poate fi interpretat ca o atitudine sfidătoare faţă de manifestările patriotice româneşti, fiind preferate manifestările patriotice maghiare.

3. Noua Dreaptă doreşte să chestioneze calitatea de „buni români” pe care o au reprezentanţii autorităţilor locale din Cluj- Napoca. Faptul că Primăria a decis să restrângă în mod ilegal o manifestare dedicată marelui erou naţional Avram Iancu nu face decât să arate adevărata faţă a aleşilor locali, pentru care istoria şi personalităţile care au şlefuit destinul românilor transilvăneni nu mai înseamnă nimic. Mai mult, se pune în opoziţie manifestarea dedicată lui Avram Iancu cu evenimentele cu ocazia „Zilei Mondiale a Maghiarilor de Pretutindeni”, care din punct de vedere istoric reprezintă o revoluţie în care au fost ucişi peste 40.000 de români de către trupele maghiare conduse de Lajos Kosuth.

Am ajuns în anul 2009 ca o manifestare paşnică cu caracter religios dedicată simbolului românilor ardeleni să fie hărţuită de autorităţile locale pentru a nu deranja minoritatea maghiară? Sau mai rău, pentru a servi intereselor oamenilor de afaceri locali de etnie maghiară a căror activitate poate fi numită doar o parazitare a fondurilor publice?

Domnilor, nimeni din România, niciun primar, niciun prefect, niciun preşedinte de consiliu judeţean nu va putea să împiedice desfăşurarea unei manifestări dedicate lui Avram Iancu în Cluj- Napoca. Să vă fie ruşine că vă numiţi „români” şi mai ales că necinstiţi personalitatea datorită căreia astăzi nu mai sunteţi consideraţi „naţiune tolerată” şi puteţi vorbi româneşte liber!

În concluzie, Marşul Memorial Avram Iancu va avea loc de la ora 12:30 cu pornire de la Monumentul Memorandiştilor, de pe bulevardul Eroilor, respectând întru totul legile statului român.

Clujeni, sunteţi aşteptaţi la marş!

Biroul de presă al Noii Drepte, filiala Cluj-Napoca
Cluj@nouadreapta.org

Surse:
Vezi si

AVRAM IANCU pus la zid. NEBUNIA - moartea civila - tiparul calomnierii marilor romani. De la Craisorul Muntilor la Eminescu

Calomnierea lui Avram IANCU

Conducatorul rezistentei romanesti din Muntii Apuseni din anul 1849, Avram Iancu, a suferit o pedeapsa mai crunta decat moartea: inca din timpul vietii sale s-a incercat acreditarea ideii ca ar fi innebunit. Relatarile presei de la Viena si Budapesta din secolul al XIX-lea au lansat aceasta idee, care printr-o ciudata empatie a fost preluata si in Romania.
Teza nebuniei
In 1872 presa austro-ungara anunta moartea "craisorului muntilor" intr-un articol care a aparut preluat din ziar in ziar - "de la Wiener Fremdenblatt", la "Hon": "La inceputul anului 1850 a devenit tulburat la minte si de atunci ratacea fiind dedat bauturii prin partile muntoase ale Transilvaniei. Uneori avea momente lucide si atunci vorbea despre trecutul sau, dar curand i se intuneca capacitatea de gandire si atunci cand i se punea vre-o intrebare despre trecutul sau obisnuia sa zica: Aerul din case era stricat si atunci am venit eu ca o furtuna pentru a-l curati". Alte relatari din presa austro-ungara sustineau ca Avram Iancu a fost silit sa duca o viata de mizerie, cersind prin satele din munti ca lautar orb". Aceasta teza este partial sustinuta de faptul ca dupa incheierea revolutiei de la 1848 Avram Iancu n-a avut un domiciliu fix, ci a ratacit din sat in sat prin Muntii Apuseni. Insa aici trebuie luat in considerare faptul ca Avram Iancu a fost arestat in anul 1852 fara nici un motiv, legat si batut de un functionar austriac. Lipsa de incredere a lui Iancu in autoritatile habsburgice este cat se poate de explicabila, iar furia lui fata de austrieci in urma sacrificiilor facute in numele imparatului de la Viena trebuie sa fi crescut exponential. De asemenea Iancu nu putea uita soarta prefectului sau Ioan Buteanu, luat prizonier de trupele maghiare ale maiorului Hatvani chiar in timpul unor tratative de pace, pentru a fi spanzurat fara sa aiba parte de judecata. Astfel ca fraze de genul "desigur ca fiind cuprins de schimbarea frecventa a localitatii, inclinatie nu rara la bolnavii mintali, a vagabondat in regiunea muntoasa natala" (Eugen von Friedenfels) nu trebuie pur si simplu luate ca atare - mai degraba pare probabil ca Iancu a incercat sa nu le stea la indemana unor austrieci cuprinsi de exces de zel.
Testamentul lui Iancu
La 20 decembrie 1850 - anul in care ziaristii austro-ungari sustineau ca ar fi innebunit - Avram Iancu isi scria cu propria mana testamentul: "Ultima mea vointa. Unicul dor al vietii mele fiind ca sa-mi vad Natiunea mea fericita, pentru care dupa puteri am si lucrat pana acuma, durere fara mult succes, ba togma acuma cu intristare vad ca sperantele mele si jertfa adusa sa prefac in nimic. Nu sciu cate dile mai voi ave, un fel de presimtire imi pare ca mi-ar spune ca viitorul este nesigur, voiesc dara si hotarat dispun ca dupa moartea mea toata averea mea miscatoare si nemiscatoare sa treaca in folosul natiunei pentru ajutor la infiintarea unei academii de drepturi, tare credand ca luptatorii cu arma legii vor pute scoate drepturile natiunei mele.
Campeni, 20 dec. 850". Cu un scris de mana sigur, clar si concis in exprimare, este putin probabil ca testamentul de mai sus a fost opera unui alienat mintal.
O alta scrisoare - de data aceasta din 1867, la 17 ani de la presupusa declansare a unei afectiuni mintale - a lui Avram Iancu vine sa infirme in continuare teza nebuniei. In 1867 tovarasul sau de lupta Ilie Macelariu il chema pe Iancu la Sibiu, iar Iancu ii raspundea astfel: "Frate Ilie, am primit scrisorile tale din 5 si din 25 februarie si daca inca nu ti-am raspuns nu crede ca s-a intamplat din alta cauza decat numai din simplul motiv ca mi-am propus sa nu mai corespondez cu nimeni. Sute de scrisori de la prieteni si colegi de scoala le-am pus la o parte, fara a fi raspuns acelora, care desigur numai cu buna intentie au vrut sa stie daca mai traiesc sau nu, ceea ce desigur din partea mea este o indiscretie, dar nu sunt eu de vina daca din pacate am trait experienta trista ca in timpurile de acum omul nu mai stie cui sa se increada. Cum ma intrebi tu ce mai sper si ce cred? Iti raspund ca timpul sperantelor mele a trecut si ca credinta mea este aceea a sarpelui, care i s-a dat de la natura de a-si apara capul, dar nu crede ca aceasta o spun fiindca as vrea sa-mi apar viata nenorocita; nu pentru aceasta viata mi-am riscat-o de mai multe ori in 1848 si 1849 pentru natiunea mea iubita si credinta pentru imparat, ci inteleg prin aceasta natiunea mea iubita care geme sub atatea greutati si pentru care m-ar durea inima daca prin dezvaluirea credintei mele adevarate as duce-o intr-un pericol si mai mare. Cu alta ocazie, mai multe, ramai sanatos si nu uita pe aceea mama al carei piept l-ai supt si pe sincerul tau prieten, Iancu, m.p., advocat si prefect, Vidra de Jos, 15 mai 1867". Randurile de mai sus dezvaluie faptul ca Avram Iancu se gandea in continuare la o ridicare armata a romanilor - insa se temea ca va produce mai mult rau decat bine.
Un om bogat
Alte relatari contemporane vin sa contrazica teza saraciei si mizeriei lui Avram Iancu. Ilie Macelariu povesteste astfel episodul intalnirii dintre Avram Iancu si oficialii austrieci: "In anul 1852 cand Iancu era la mine m-a rugat domnul guvernator personal si prin Heidte de a indupleca pe Iancu sa primeasca un post la Viena cu 2000 de florini sau in Sibiu cu 1600 de florini. I s-a oferit si o subventie lunara de 800-1000 de florini. Toate le-a refuzat, avand numai singura dorinta de a fi lasat acasa. La insistentele repetate ale lui Heidte, Iancu i-a declarat in prezenta mea: Guvernul sa faca la Campeni o universitate romaneasca si in Vidra de Sus o baie cu aburi! Intrebat ce cheltuieli a avut el la Sibiu a raspuns: . Am fost nevoit a-l contrazice si a afirmat ca mie imi este dator cu peste 100 de florini iar la restauratorul din Medias cu 200 florini, la care el a raspuns: tatal sau le va plati desigur. Cu aceasta ocazie Heidte i-a dat lui Iancu in mana 500 de florini care Iancu mi-a predat-o mie la poarta casei Sonnenstein (biroul lui Heidte) prin cuvintele "Primeste-i si plateste". Proprietarul de atunci al restaurantului din Medias, Lobontiu, a facut revendicarea ca Iancu a preluat de mai demult o datorie de 185 de florini pentru Barnutiu si Boier ceea ce Iancu a recunoscut si astfel i-am achitat lui Lobontiu 400 florini". Mai mult, Iancu a lasat la moartea lui suma de 1700 de florini - o suma impresionanta pentru acea vreme cand un bou costa 30 de florini.
Nebunie inexistenta
Alte relatari, culese in anii de dupa moartea lui Avram Iancu vin sa ateste faptul ca acesta era cat se poate de sanatos din punct de vedere mental.
O data, in Bodesti, pe la 1867, Iancu a fost patru zile oaspetele unei nunti taranesti, la familia Sida din crangul Higiesti, care isi aducea ginere in casa, pe feciorul popii Onu Indries din Dobrot. Cu toate ca mirele era din al patrulea sat, si Iancu a insotit alaiul, intorcand vizita Ia socrii mari, cum e obiceiul. Un martor ocular, copil de vreo 12 ani pe atunci, mai spune ca Iancu a petrecut frumos la nunta si ca nu-i adevarat ca ar fi fost nebun: "S-o fost smintit el putin de nacajit ca imparatu i-o fagaduit un colt de tara si l-o mintit cand s'o gatat bataia. De aceea i-o trimis raspuns, ca un boland nu sta de vorba cu un mincinos. Si-am auzit, ca de alta oara cand l-o chemat imparatu sa se impace cu el, Iancu o pus seaua p'o vaca si asa o vrut sa mearga calari in calea imparatului, tot in batjocora, dar nu l-or lasat a lui."
Iscusinta la cantatul din fluier depasea cu mult simplele calitati de lautar. O alta marturie spune ca prin anii 1868 Mircea Stanescu isi serba nunta cu d-soara Talos din Halmagiu. Natural, printre invitatii de frunte era si Iancu. Lumea ar fi voit sa danseze Romana, dansul iesit de curand la moda, dar orchestra nu cunostea melodia. Dintre cati incercara, singur lui Iancu ii reusi sa cante melodia cea noua dupa notele publicate de revista "Familia".
Dascalul Alexandru Popescu din Halmagel isi amintea astfel de Avram Iancu: "Intr-o seara de toamna, a putut fi prin anii 1865-'66, picase iara Iancu Ia noi in sat. Cand am vazut ca tine spre casa popii Grigorescu Grigorie, m-am luat si eu intr-acolo. Indata ce-a sosit Iancu, popa a poruncit preotesei sa aduca vinars, pita si clisa. Si ne-am omenit toata noaptea. Iancului nu-i placea sa vorbeasca despre revolutie. A spus numai atata ca: vaca lui cea neagra va fata peste 70 de ani".
Preotul Ioan Halmagean isi amintea ca in anul 1859 Avram Iancu facea vizite dese la gimnaziul de la Brad. Intra chiar prin clase, audiind lectiile profesorilor. De asemenea, era de fata la examenele festive de sfarsit de an.
Iubit de toti motii
Avram Iancu, la doar 24 de ani , a coordonat cu succes rezistenta romanilor din Muntii Apuseni, reusind sa respinga toate atacurile armatei maghiare.
Istoricul Eugen Friedenfels relateaza urmatorul episod povestit de Ilie Macelariu: "Pe la 1860, prietenul sau din Sibiu, Macelariu, l-a cercetat pe Iancu in Abrud. Venise cu inca un prieten, ca sa se intereseze de starea Iui si sa-l convinga sa participe la o intrunire a vechilor luptatori nationalisti, care avea sa se tina Ia Alba-Iulia. Mai socoteau dansii ca-I vor putea scoate din acest mediu si sa-l readuca printre prietenii de odinioara. Macelariu, care fusese si comisar guvernial, putea face prin aceasta si o fapta placuta guvernan­tilor, cari nu conteneau sa socoteasca primejdioasa prezenta lui Iancu in popor. Iancu, pe care Macelariu spune ca l-a gasit mai putin tulburat decat crezuse, s-a gandit un timp, apoi s-a impotrivit. Isi reamintea poate umilirea suferita acolo. In sfarsit, dupa multa insistenta, a consimtit sa mearga pana la Alba Iulia. - fu raspunsul repetat si hotarat al lui Iancu. Cand sosi ceasul plecarii, cat ai bate din palmi, navalira motii din toate partile, vociferand si blestemand, impotrivindu-se indepartarii lui Iancu. Apoi se stransera roata in jurul Iui, implorandu-l: Tu sa ramai la noi si sa tii cu noi, nimeni sa nu te duca de aici!"
George DAMIAN
Articolul original la ZIUA
Dosare Ultrasecrete
Calomnierea lui Avram IANCU
Vezi si
Blocajul istoric Lajos Kossuth
La 15 martie 1848 se declan­sa revolutia de la Buda­pesta, iar in programul anuntat in aceasta zi, la ultimul punct era prevazuta unirea Ungariei cu Transilvania. Pana in acest an nimeni nu pusese aceasta problema in intreaga istorie a acestei provincii.

Friday, March 13, 2009

BOMBA PARLAMENTULUI EUROPEAN: Utilizarea sistemelor RFID nu ar trebui să se facă în detrimentul protecției datelor și drepturilor cetățenilor Europei!


Conform unei propuneri de Recomandare a Parlamentului European adresată Consiliului privind consolidarea securității și a libertăților fundamentale în rețeaua Internet facuta pe 25 februarie 2009 de catre Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, de Raportorul grec din Grupul PSE Stavros Lambrinidis (foto dreapta), cu termen de dezbatere la sfarsitul lunii martie, se solicita Comisiei Europene, printre altele, urmatoarele:

(u) să condamne cenzura impusă de guverne asupra conținutului care poate fi căutat pe internet, în special în cazurile în care asemenea restricții pot avea efectul de a produce o „stare de frică” asupra exprimării convingerilor politice;
(v)
să invite statele membre să garanteze faptul că libertatea de exprimare nu este supusă unor restricții arbitrare provenind din sfera publică și/sau privată și să evite toate măsurile legislative sau administrative care ar putea induce o „stare de teamă” referitoare la toate aspectele legate de libertatea de exprimare;
(w) să reamintească faptul că transferul de date personale către țări terțe trebuie să se efectueze în conformitate cu dispozițiile prevăzute, printre altele, de Directiva 95/46/CE și de Decizia-cadru 2008/977/JAI;
(x) să atragă atenția asupra faptului că dezvoltarea „internetului obiectelor” și utilizarea sistemelor de identificare prin frecventa radio (RFID) nu ar trebui să se facă în detrimentul protecției datelor și drepturilor cetățenilor;
(y) solicită statelor membre să aplice în mod corect Directiva 95/46/CE privind protecția datelor personale pe internet;
reamintește statelor membre că directiva menționată, în special articolul 8, se aplică indiferent de modalitatea de prelucrare a datelor și că, prin dispozițiile acesteia, se solicită statelor membre să ofere posibilitatea unor demersuri judiciare și să acorde compensații în cazul încălcării acestora (articolele 22, 23 și 24);
(z) să încurajeze includerea principiilor fundamentale ale „Cartei drepturilor pe internet” („Internet Bill of Rights”) în procesul de cercetare și în elaborarea instrumentelor și a aplicațiilor legate de internet, precum și promovarea principiului „vieții private din concepție”, potrivit căruia cerința protejării vieții private și a datelor să fie introdusă în ciclul de viață al noilor evoluții tehnologice cât mai devreme cu putință, asigurând cetățenilor un mediu ușor de utilizat;
(za) să sprijine și să solicite implicarea activă a Autorității Europene pentru Protecția Datelor și a Grupului de lucru „articolul 29” la elaborarea legislației europene referitoare la activitățile online cu posibil impact asupra protecției datelor;
(zb) să solicite Comisiei să efectueze un studiu aprofundat privind toate aspectele legate de respectarea vieții private în cazul publicității online;

Siguranţa datelor personale pe internet
Informare - 09-03-2009 - Valabil si pentru bazele de date biometrice

„Poliţia, companiile private, infractorii - toţi doresc, în scopuri legale sau ilegale, să aibă acces la datele noastre personale. Monitorizarea indivizilor ar putea transforma pe furiş societăţile noastre într-o societate Big Brother“, a spus socialistul grec Stavros Lambrinidis săptămâna trecută, în cadrul unei audieri publice pe tema protecţiei datelor pe internet.
Domnul Lambrinidis pregăteşte un raport privind internetul şi drepturile fundamentale. Una din principale chestiuni discutate în cadrul audierii a fost consimţirea de către utilizatorul de internet ca datele sale personale să fie folosite. Consimţământul clar al utilizatorului este necesar „Companiile internet şi guvernele au clar mai multă putere şi mai multe cunoştinţe decât indivizii“, a spus domnul Lambrinidis în cadrul audierii. În plus, companiile oferă condiţii mai atractive pentru serviciile pe care le oferă în schimbul posibilităţii de a folosi datele personale ale clienţilor.
Din cauza acestui dezechilibru de putere, limitele consimţirii vor reprezenta „cea mai mare bătălie“ în următorii ani în cadrul dezbaterii privind siguranţa datelor personale pe internet. Pentru domnul Lambrinidis, este necesar „consimţământul clar al utilizatorului“.

Raportul Lambrinidis va fi dezbătut de deputaţii europeni în plen la sfârşitul lunii martie, informeaza Parlamentul European in articolul de informare Siguranţa datelor personale pe internet

Atunci, de ce sa se grabeasca Senatul Romaniei si apoi, imediat, dupa ziua de luni, Camera Deputatilor?



(28) Progresul tehnologic permite dezvoltarea unor noi aplicații bazate pe dispozitivele de colectare a datelor și de identificare, care pot fi dispozitive fără contact direct care utilizează frecvențele radio. De exemplu, dispozitivele de identificare prin frecvențe radio (RFID) utilizează frecvențele radio pentru a capta date numai de pe discurile identificate în mod unic, care pot fi apoi transferate de-a lungul rețelelor de comunicații existente. Larga utilizare a unor astfel de tehnologii poate să aducă beneficii economice și sociale considerabile și, astfel, să contribuie semnificativ la piața internă dacă utilizarea acestora este acceptată de către cetățeni. Pentru a se realiza acest lucru, este necesar să se garanteze că toate drepturile fundamentale ale persoanelor, inclusiv dreptul la confidențialitate și la protecția datelor, sunt respectate. Atunci când astfel de dispozitive sunt conectate cu rețele de comunicații electronice accesibile publicului sau când utilizează serviciile de comunicații electronice ca infrastructură de bază, trebuie aplicate dispozițiile relevante din Directiva 2002/58/CE, inclusiv cele privind datele legate de securitate, trafic și locație și cele privind confidențialitatea.


22. Expresses its deep concern about the EU decision in favour of biometric passports with a chip which can transfer data without contact (RFID) and will contain encrypted data such as finger prints; notes that this decision was taken in an untransparent manner and without a joint evaluation of its impact on privacy;


38. Takes issue once again with the lack of transparency and public debate as to the choice of this type of technology and negotiations both at ICAO technical group level and with the US Administration; restates its opposition to the use of RFID chips on European citizens' passports, and calls on the Commission to examine these technologies in detail before making them mandatory for hundreds of millions of passports;
39. Instructs its President to forward this resolution to the Council, the Commission, the European Council and the governments and parliaments of the Member States.

MOISE GURAN: FMI va obliga Banca Nationala sa-si micsoreze rezerva de stat iar banii imprumutati vor fi distribuiti in conturile bancilor private

SURSE OFICIALE: Presedintele Ungariei se auto-invitase in "auto-guvernarea judetului Harghita si a celei din Cozmei". Ambasadorul Fuzes chemat la MAE

Ambasadorul Ungariei in Romania a fost chemat la MAE sa dea explicatii pe marginea vizitei presedintelui ungar Laszlo Solyom. Conform unor surse oficiale, ambasada Ungariei a transmis MAE ca presedintele ungar urma sa participe pe 15 martie la "serbarile organizate de auto-guvernarea judetului Harghita si a celei din Cozmei".

Ministerul roman de Externe si-a exprimat, printr-o nota verbala, ingrijorarea sa fata de vizita presedintelui Ungariei, Laszlo Solyom, in Transilvania, vizita prevazuta pentru data de 15 martie, a informat vineri agentia de presa MTI, care citeaza "surse diplomatice", transmite RADOR si NewsIn.
Potrivit unor informatii, ambasadorului Ungariei la Bucuresti Fuzes Oszkar (foto dreapta) i s-a adus la cunostinta ca autoritatile romane sunt ingrijorate ca preconizata vizita a presedintelui Laszlo Solyom "va reprezenta un semnal care nu corespunde relatiilor de parteneriat strategic dintre cele doua tari". Ambasadorul Ungariei a raspuns ca tocmai opozitia manifestata de autoritatile romane fata de respectiva vizita reprezinta un semnal contrar parteneriatului strategic existent intre cele doua state.
La randul sau, Ministerul ungar de Externe l-a convocat pe ambasadorul Romaniei la Budapesta pentru a afla care sunt motivele respectivei note verbale.
Surse oficiale au declarat joi pentru NewsIn ca autoritatile romane i-au transmis presedintelui Ungariei, Solyom Laszlo, ca vizita sa nu ar fi oportuna in aceasta perioada, luand in calcul intentia acestuia de a sustine ideea autonomiei teritoriale, folosindu-se de pretextul manifestarilor din 15 martie. Potrivit acelorasi surse, autoritatile romane vor sa dea dovada de "responsabilitate si intelepciune" pentru a nu lasa ca "atitudinea presedintelui Solyom sa afecteze bunele relatii dintre cele doua state". Sursele citate au mai declarat ca, "mai ales intr-un moment in care criza economica se agraveaza", romanii si maghiarii "au nevoie sa fie uniti, nu dezbinati". Intrebat, joi, care este opinia sa in legatura cu acuzatia potrivit careia autoritati abilitate ale statului roman l-ar fi sfatuit pe presedintele Ungariei sa nu viziteze Ardealul pe 15 martie, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, presedintele Traian Basescu a spus ca "este problema autoritatilor romane" si nu a facut alte comentarii.
Potrivit MTI, presedintele Ungariei a decis sa efectueze vizita in Transilvania cunoscand toate aceste aspecte.

Presa maghiara: Presedintele Ungariei va merge in Romania cu masina

Presedintele Ungariei Laszlo Solyom vrea sa vina in Romania cu orice pret. Dupa ce autoritatile romane au fost acuzate de partea ungara ca i-ar fi retras permisiunea de a ateriza, duminica, la Targu-Mures, site-ul Presedentiei ungare anunta ca, Laszlo Soloyom va ajunge totusi in Romania, sambata, cu masina.
Desi i s-ar fi transmis semnale pe toate canalele diplomatice ca vizita sa in Romania nu este binevenita, conform unor surse oficiale, citate de NewsIn, mai lipseste sa aflam ca Laszlo Solyom vine pe jos.
Vineri dupa-amiaza presa din Ungaria jubila, anuntand, ca presedintele maghiar vine totusi in Romania, nu duminica ci sambata, nu cu avionul ci cu masina, pentru ca autoritatile din Romania sa nu ii mai gaseasca nod in papura.
Astfel portalul de stiri www.index.hu a anuntat, vineri, intr-un articol cu titlul "Solyom nu poate ateriza in Romania", ca presedintele Ungariei va ajunge sambata cu masina in tara noastra si va pleca, in aceeasi zi, in cursul serii, urmand sa sarbatoreasca Ziua Maghiarilor de Pretutindeni in Ungaria.
"Potrivit programului modificat seful statului va inaugura un monument ridicat in memoria celor cazuti in timpul Revolutiei din 1848-1849, dupa care va sustine un discurs festiv. Seful statului va calatori inapoi inca in ziua respectiva, urmand ca duminica sa participe la ceremoniile oficiale din Ungaria", se arata in articolul de pe www.index.hu., transmite NewsIn.
Informatia a fost confirmata, vineri, si de presedintele Consiliului Judetean Harghita, Borboly Csaba, care a declarat, pentru corespodnentul NewsIn, ca Solyom Laszlo va fi prezent sambata, la ora 16.00, langa localitatea Cozmeni, unde va dezveli un monument comemorativ si va tine un discurs, dupa care va pleca inapoi in Ungaria, cu masina.
Asadar, doar programul de 15 martie de la Cozmeni se modifica de duminica pe sambata, pentru a se pune de acord cu participarea lui Solyom Laszlo.
Si site-ul unuia dintre cele mai importante ziare din Ungaria, Nepszabadsag, titreaza in editia online pe prima pagina "Solyom Laszlo nu are voie in Romania pe 15 martie", iar site-ul televiziunii ungare de stat Magyar Televisio, www.hirado.hu, scrie, tot ca material de deschidere, "S-a rasturnat programul lui Solyom!".
Ambele articole mentioneaza atat comunicatul Institutiei Prezidentiale Ungare care sustine ca presedintelui i-a fost interzisa aterizarea duminica pe aeroportul din Targu Mures, iar articolul din Nepszabadsag face referire si la o stire pe surse aparuta pe agentiile de presa din Romania joi seara, in care surse din randul autoritatilor romanesti sustin ca vizita lui Solyom ar fi inoportuna.
ZIUA ONLINE
Vezi si
Curentul - Ambasada Ungară atacă la baionetă ziarul "Curentul"
Atacul Ambasadei Ungariei asupra ziarului Curentul - in ancheta MAE

IRINA CORDUNEANU la Antena 2 despre Pasapoartele Biometrice. Deputati si senatori impotriva introducerii actelor, fara dezbatere publica. VIDEO UPDATE

Vezi live mms://82.76.222.45/ant2

Deputatul Matei Bratianu: PF Daniel nu poate decide pentru mine. Am dreptul la alegere. Eu aleg fara cip biometric. Voi cere oficial Guvernului Boc blocarea Pasapoartelor Biometrice pana la realizarea unui dezbateri nationale. Nu vreau sa fiu urmarit. Am refuzat si sa primesc salariul pe card. Sunt lucruri care tin de intimitatea mea. Nu poti sa spui ca in Romania sunt 21 de milioane de infractori ca sa fim cu totii amprentati.

Senatorul Dan Sova: Am fost impresionati de numarul urias de e-mail-uri pe care le-am primit de la oameni ingrijorati inainte de vot! M-a deranjat la dezbaterile de la Comisia Juridica absenta fisei financiare a proiectului. Care sunt cheltuielile de la bugetul de stat? Am aflat ca peste jumatate de miliard de euro! Ca senator al Romaniei nu pot sa inteleg de ce ne grabim sa introducem aceste pasapoarte, mai ales cand populatia - e foarte clar - nu le vrea. Eu personal nu cred ca aceast proiect va primi luni 69 de voturi, cat este necesar pentru o lege organica.

Remus Brihac, Predania: Nu cred ca suntem sau trebuie sa fim considerati o natiune "second hand"!

VIDEO, aici: http://www.antena2.tv/arhiva?eid=87&data=13.03.2009&sx=03-13-1-2009

ATAC UNGURESC. Presedintia Ungariei acuza ca autoritatile romane i-au retras lui Laszlo Solyom permisiunea de a ateriza la Targu Mures. Dar tot vine!

Institutia Prezidentiala a Ungariei a publicat, vineri, pe site-ul propriu, un comunicat in care afirma ca vizita presedintelui Solyom Laszlo in Romania a fost devansata pentru ziua de sambata, pentru ca autoritatile aeronautice romane i-au retras permisiunea de aterizare duminica la Targu Mures.
Totusi, directorul aeroportului din Targu Mures, Stefan Runcan, a declarat ca autorizatia de aterizare este inca valabila.
Seful statului ungar trebuia sa ajunga la Targu Mures duminica dupa-amiaza, de acolo urmand sa participe la festivitati dedicate Revolutiei din 1848, in judetul Harghita, transmite NewsIn.
"Vizita presedintelui Solyom Laszlo, programata pentru dupa-amiaza zilei de duminica, in Romania, in Secuime, a fost devansata pentru dupa-masa zilei de sambata. Schimbarea datei a fost necesara pentru ca autoritatile aeronautice au retras permisiunea de aterizare la Targu Mures", se arata in comunicatul de presa de pe site-ul oficial al Institutiei Prezidentiale Ungare.
Comunicatul mai sustine ca toate vizitele oficiale si private ale lui Solyom in statetele vecine au luat in considerare "parteneriatul stabilit si prin intelegeri euroatlantice si au avut drept scop intarirea colaborarii, respectiv sprijinirea comunitatii maghiare minoritare, reprezentarea intereselor ei".
Documentul citat mai precizeaza ca un castig al relatiilor bilaterale este faptul ca fiecare tara respecta cultura si istoria celeilalte prin sarbatori demne. Atat Romania cat si Ungaria considera ca un principiu de baza preocuparea fata de conationali din cealalta tara, mai sustine documentul, fapt dovedit si prin vizita recenta a presedintelui Romaniei, Traian Basescu, in Ungaria.
"In acest spirit a pregatit Institutia Prezidentiala si Ministerul de Externe vizita presedintelui Solyom Laszlo programata pe duminica. Seful statului, in consens cu Guvernul Ungariei, considera ca vizitele reciproce ale conducatorilor tarilor vecine contribuie la intarirea incredereii si daramarea prejudecatilor, motiv pentru care el doreste sa continue aceste practici", se arata la finalul comunicatului de presa.
Directorul Aeroportului din Targu Mures: Autorizatia de aterizare a lui Solyom Laszlo este valabila
Directorul aeroportului "Transilvania" din Targu Mures, Stefan Runcan, a declarat vineri ca avionul militar cu care soseste presedintele Ungariei, Solyom Laszlo, la Targu Mures are aviz de survol si aterizare pentru duminica, in jurul orei 17.00, transmite NewsIn.
"Noua nu ni s-a comunicat ca ar fi anulat zborul. Ni s-a cerut permisiunea si am acceptat. Oricum, comunicarile se fac direct la MApN, fiind vorba despre un avion miliar. La aceasta ora nu sunt modificari", a declarat Runcan.
Ambasada Ungariei la Bucuresti a informat MAE ca presedintele Solyom vine in judetul Harghita
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a fost informat, marti, de Ambasada Ungariei la Bucuresti ca presedintele Laszlo Solyom va participa la 15 martie la festivitatile organizate la Cozmeni, in judetul Harghita, cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, au declarat surse diplomatice, relateaza NewsIn. Ambasada Ungariei la Bucuresti a transmis catre MAE, la 10 martie, o nota de informare in care se arata ca presedintele Republicii Ungare, Solyom Laszlo, va participa la 15 aprilie "la serbarile organizate de autoguvernarea judetului Harghita si a celei din Cozmeni", au declarat sursele citate.
Presedintele Ungariei intentioneaza sa sustina autonomia teritoriala a maghiarilor din Romania
Autoritatile romane i-au transmis presedintele Ungariei, Solyom Laszlo, ca vizita sa nu ar fi oportuna in aceasta perioada, luand in calcul intentia acestuia de a sustine ideea autonomiei teritoriale, folosindu-se de pretextul manifestarilor din 15 martie, au declarat surse oficiale.
Potrivit acelorasi surse, autoritatile romane vor sa dea dovada de "responsabilitate si intelepciune" pentru a nu lasa ca "atitudinea presedintelui Solyom sa afecteze bunele relatii dintre cele doua state". Sursele citate au mai declarat ca, "mai ales intr-un moment in care criza economica se agraveaza", romanii si maghiarii "au nevoie sa fie uniti, nu dezbinati".
Presedintele Traian Basescu a declarat joi, intr-o conferinta de presa, ca "este problema autoritatilor romane", intrebat care este opinia sa in legatura cu acuzatia potrivit careia autoritati abilitate ale statului roman l-ar fi sfatuit pe presedintele Ungariei sa nu viziteze Ardealul pe 15 martie, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni.
"Este problema autoritatilor romane, asa cum spuneati dumneavoastra!", a raspuns seful statului, Traian Basescu, unei intrebari a presei legate de vizita presedintelui Ungariei si acuzatia adusa de UDMR autoritatilor romane.
UDMR a dat joi publicitatii un comunicat de presa prin care acuza "autoritati abilitate ale statului roman" ca l-ar fi sfatuit pe presedintele Ungariei, Solyom Laszlo, sa nu vina in Romania pe 15 martie, cu ocazia sarbatoririi Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, transmite corespondentul NewsIn.
"Tocmai de aceea am primit cu stupoare vestea ca autoritatile abilitate romane l-au sfatuit pe presedintele Ungariei, Solyom Laszlo, sa nu viziteze Ardealul pe 15 martie, desi nu e pentru prima data ca seful statului ungar sau reprezentantii de varf ai guvernului si parlamentul ungar se afla alaturi de noi intr-o importanta zi de sarbatoare. O asemenea pozitie nu se potriveste nici legaturilor romano-maghiare din ce in ce mai stranse, nici locurilor ocupate de cele doua tari in UE, nici interdependentei regionala a popoarelor noastre si ea poate sa ne duca, din punct de vedere sentimental si ideologic, acolo de unde am pornit: inceputul anilor '90", se arata intr-un comunicat de presa de miercuri transmis in limba maghiara, redactiilor de presa romanesti.
A.C.S. / ZIUA Online

ION ANTONESCU: "Daca aş fi Ministru de Finanţe nu aş fi de acord cu împrumutul de la FMI". Propuneri pentru iesirea din criza

Propunerile pentru ieşire din criză, ale omului de afaceri Ion Antonescu
Propunerea I
„Aş studia dinamica profitului firmelor, din 1990 până în prezent. Dacă aş vedea că o firmă e pe pierdere de mai mult de doi ani, înseamnă că are o problemă”. Clasamentele care se fac azi de către Camerele de Comerţ nu sunt corecte. Adevăratul clasament ar putea fi acela în care se demonstrează cât a plătit fiecare firmă, taxe şi impozite la stat. Primii zece directori şi directori economici de la aceste firme ar fi consilierii mei. ”Economia e ca drogul în sport. Nu-i normal ca eu să mă antrenez un an de zile şi să vină unul dopat şi să ia trofeul”. Deci, aş forma această echipă, cu care aş elabora un material de studiu pentru cei care au sarcină să-i controleze pe cei care fac evaziune fiscală.
Propunerea a - II - a
O altă măsură necesară este aceea de constituire a unei culegeri cu toate procesele pierdute în justiţie de Ministerul de Finanţe, pe cazurile de evaziune fiscală. Ministerul Finanţelor si cu Ministerul Justiţiei ar trebui să stea la aceeaşi masă de lucru şi să scoată această culegere de dosare în temă. Iar judecătorii trebuie să aleagă soluţiile corecte, fireşte conforme cu legea, dar ca la culegerea de probleme de matematică, iar la sfarşitul cărţii găseşti soluţia corectă.
Eu cred că, începând cu anul 1990 circa, 95% din metodele de evaziune fiscală au fost identificate. Aş lua toate cazurile de evaziune fiscală pierdute în instanţă şi aş vedea unde s-a greşit şi cine a greşit. Culegerea de speţe ar trebui pusă, pe site-ul ministerelor de justiţie şi finanţe să fie văzută de toţi agenţii economici. De asemenea să fie puse şi sancţiunile. Dacă ar fi din cauza oamenilor mei, la a treia greşeală i-aş da afară. Iar angajatului care a facut control, a intocmit procesul – verbal si a greşit i-aş imputa contravaloarea.
Propunerea a- III - a
Impozite prea mari pentru antreprenori

Din postura de manager de hotel, eu am tăiat tot ce se putea tăia din cheltuieli. Nu pot trece însă cu vederea faptul că societăţile plătesc impozite aplicate la salariul brut şi nu la cel net. Deci, este impozit la impozit. La particular toate taxele şi impozitele sunt plătite de angajator nu de salariat. Salariatul negociază cu angajatorul salariul net.
Grav este ca salariul a ajuns sa reprezinte 50 – 55% din cheltuielile firmei.
Concret:
Calculul salariului in 2009 cu impozitul pe salarii de 16 %.
Pentru un salariu de 2104 lei net, se plateşte 1746 lei contribuţii, ceea ce reprezintă un procent de 83% şi nu de 60.86%. (toate taxele adunate fac 60.86%)
Ministerul de Finanţe ne păcăleşte când ne spune ca CAS-ul este de 10.50% când în realitate este de 15%. (vezi tabelul atasat).
Diferenţa dintre 83% real – 60.68% = 22.32%, acesta este impozitul la impozit.
2004
Calculul salariului in 2004 cu impozitul pe salarii de 40%.
Pentru un salariu de 2010 lei net, se plateste suma de 2654 lei contributii ceea ce reprezinta un procent de 132% fata de 90.29% cat spune Ministerul de Finante.
Propunerea domnului Iliescu de impozitare cu 80% a salariilor mai mari de 10.000 de dolari.
2004
Contributii platite de salariatii care au salarii brute mai mari de 10.000 dolari (impozit pe salarii 80%)
Un dolar in situatie este calculat la 35000 lei vechi
După cum vedeţi pentru a da în mâna unui salariat 10000 dolari ar trebui să plătesc statului taxe şi impozite de 70.290 dolari. Nici Bill Gates nu ar plăti asemenea salarii.
Propunerea a – IV - a
Daca aş fi Ministru de Finanţe nu aş pune un impozit forfetar pe cifra de afaceri la hoteluri, restaurante, pensiuni, discoteci pentru că pot să mă păcălească, dacă nu eliberează bonuri fiscale. Nu toate veniturile sunt contabilizate şi aş avea o cifră de afaceri mică, şi aş prejudicia grav firmele corecte. Cele care fac evaziune ar plăti un impozit forfetar mic iar cele corecte un impozit foarte mare.
Eu, ca Ministru de Finante, aş închide activitatea unui restaurant, pensiune, hotel sau discotecă, dacă nu eliberează bon fiscal. Bonul fiscal este dovada corectitudinii.
Dacă se dă bon fiscal pentru orice serviciu automat, totul se înregistrează în contabilitate şi aş încasa de la agentul economic TVA şi impozitul pe profit, absolut corect, etc.
Aş atrage presa de partea mea şi clienţii acestor unitaţi economice, care ar semnala ce restaurante, baruri, discoteci nu eliberează bon fiscal, şi aş trimite controlul. Daca se verifică, aş închide unitatea.
Propunerea a – V - a
Amnistia fiscală, potrivită pentru România
Dacă în 20 de ani nu a fost nimeni verificat cum a făcut banii acum e şi mai greu să mai iei pe cineva la întrebări. Amnistia fiscală ar fi un nou început pentru contabilizarea averilor oamenilor. Dau acum o lege şi nu mă mai interesează cum s-au făcut până acum banii, dar incepand de azi, da, trag o linie şi am punctul zero. Verificarea şi controlul vor fi esenţiale, dacă această lege ar fi votată. Amnistia fiscală ar trebui să funcţioneze pentru toată populaţia României, fiecare cetăţean să declarare pe proprie răspundere ce avere are astăzi. Să luăm legea evaziunii fiscale din America şi sa o aplicăm şi în Romania, pentru că acolo dacă ai omorât un om mai scapi, dar nu şi de evaziune fiscală. Nu trebuie să inventăm noi, putem lua şi ce e bun de la alţii.
Tot din funcţia de ministru de finanţe, sugereaz controale doar la cei care sunt pe pierderi. O afacere corectă este când profitul ajunge la maxim 30%. Peste 30% se poate obţine numai din prostituţie, droguri şi armament.
Să credem că guvernul şi finanţele, te obliga să fii hoţ. Ministerul Finanţelor ar trebui să înţeleagă că particularii susţin: pensionarii, funcţionarii publici, şomerii. Dacă tu pui taxe şi impozite tot mai mari pe agentul economic care plăteşte corect, îl duci la pierdere sau faliment. Iar cei care fac evaziune fiscală prosperă. Este ca vaca de muls. Dacă moare vaca, de unde lapte?
Propunerea a – VI - a
Atunci când fac studiul privind profitul firmelor de la înfiinţare până în prezent, văd dacă societatea comercială are pierdere sau este pe 0 sau are un profit foarte mic. Daca are şi firmă de consultanţă atunci impozitez cu 16 % valoarea contractului de consultanţă pentru că rolul firmei de consultanţă este acela de a te învăţa cum să creşti profitul nu cum să pierzi.
Propunerea a – VII - a
Ipotetic, daca aş fi Ministru de Finanţe nu aş fi de acord cu împrumutul de la FMI, ci aş găsi alte metode de a face rost de bani.
-aş scoate la suprafata veniturile din evaziune fiscală
-aş da un comision bancar mai mare (oricum mult mai mic decât comisionul plătit către FMI) la românii care au economii în valuta, atât în băncile din România cât şi în băncile din străinătate.
Daca totuşi se obtine acest împrumut atrag atenţia asupra consecinţelor negative care ar urma.
FMI, va pune condiţii dure pentru împrumut:
-va creşte TVA
-va creşte impozitul pe profit
-se vor pune alte taxe şi impozite
Ce se va intampla: foarte multe firme private vor da faliment sau vor inchide, pentru că nu mai merită să-ţi pierzi sănătatea pentru un profit mic.
Sigur în proporţie de 90% din firmele private cu profit au fost făcute de oameni de afaceri cu vârsta cuprinsă între 30 – 50 de ani iar acum au vârste cuprinse între 50 – 60 de ani.
Eu dacă dau faliment sau închid firma acum sub nici o formă nu mai doresc să înfiinţez o altă firmă pentru că varsta, sănătatea, dorinţa de muncă nu mai este aceeaşi ca acum 20 de ani.
Foarte puţini tineri au dorinţa de muncă, forţa financiară să mai facă firme performante ca parinti lor.
Propunerea a – VIII - a
Ca Ministru de Finanţe aş aplica legea franceză privind importurile de produse.
În Franţa dacă cei de la vamă constată că un om de afaceri importă un produs care are o valoare foarte mică fată de valoarea reală (pe facturi) statul francez cumpară acele produse şi apoi le revinde. Toţi importatorii declară valori foarte mici pentru a plăti TVA mic.
Ion Antonescu
Vezi si interviul

SECRETELE murdare ale UE: Tratatul de la Lisabona reintroduce in Europa pedeapsa capitala in "situatii de criza"

Iata, ce spuneam si eu la Emisiunea NASUL cu Radu Moraru si Parintele Filotheu:
In 20 februarie 2008 a avut loc o intrunire la Parlamentul German din Munich, cu scopul discutarii Tratatului de la Lisabona.
La aceasta intalnire, Profesorul Schachtschneider, Facultatea de Stiinte Umaniste - Universitatea din Nuremberg, a scos la lumina un paragraf care nu a fost mentionat inainte. Profesorul Schachtschneider a explicat ca paragraful nedezvaluit va insemna, odata cu ratificarea Tratatului de la Lisabona, reintroducerea pedeapsei capitale in Europa. Pedeapsa capitala se va aplica in cazul unor infractiuni ca rebeliunea si revolta populara, si pe timp de razboi. (Cand nu suntem in razboi si cine va defini rebeliunea si revolta?)
Profesorul Schachtschneider a facut observatia ca aceasta clauza e deosebit de revoltatoare pentru ca a fost inteligent ascunsa intr-o nota de subsol a unei note de subsol si nu ar fi putut fi detectata de nimeni altcineva in afara unui cititor super-expert.
NOTA: Daca nu stiti ce e “Vara furiei”, cititi stirea asta.
E vorba de ceea ce s-ar putea intampla in Europa in aceasta vara, din cauza crizei economice. Astfel de situatii sunt posibile dar si evitabile. Cum? In primul rand asa. Trebuie sa fim mai inteligenti decat ei. Si sa-i sprijinim pe cei care ne ajuta sa intelegem natura si intentiile mega-structurii numite EU si pe cei care nu accepta regulile ei. Bietii irlandezi, englezi, sau altii ca ei, care fac nazuri cand vine vorba sa accepte Tratatul. Ce galagios au cerut Referendum in Parlamentul European - video. Se pare ca vor fi printre cei mai afectati de criza. Asa patesc neascultatorii.
Ca o observatie: ce coincidenta ca tocmai acum au avut loc cateva incidente sangeroase in comunitati din SUA si Europa, tocmai la tanc ca sa justifice modificari in legislatia portului de arma care sa ne dezarmeze si mai mult.
Cititi articolul original aici
Incercati sa vedeti si filmele de mai jos, astea pentru ca va vor ajuta sa intelegeti cum e posibil sa fim tratati cu atata lipsa de consideratie fata de anumite nevoi ale noastre (cum sunt cele de a fi liber si demn). Adevarul e terifiant dar trebuie privit in fata pentru ca numai asa putem sa intelegem in mod real situatia. Si altfel nu putem gasi solutii.
AMERICA - Freedom To Fascism (Subtitrat in romana)
The Ocult World of Commerce (Pentru ei suntem doar NUMERE)
End Game (Subtitrat in romana)
Vezi si altele


Vezi si

Thursday, March 12, 2009

In Memoriam MIHAI UNGHEANU

"Mihai Ungheanu scrie numai ceea ce crede"
Petre Tutea

"Mihai Ungheanu, cel mai clarvăzător şi curajos analist al generaţiei sale"
Prof. dr. Viorel Roman, Universitatea din Bremen

Scriitorul si criticul literar Mihai Ungheanu a murit, joi, cu doar cinci zile inainte de a implini 70 de ani. Mihai Ungheanu s-a nascut la 17 martie 1939. In anii '70-'80 a fost apropiat de grupul protocronistilor, fiind unul dintre promotorii revistei "Luceafarul", scrie ZIUA. Dupa 1990 a continuat sa publice numeroase carti de esenta nationalista, in care si-a exprimat rezervele fata de noua "intelighentie", democratica, de dupa 1990, pe care a acuzat-o de continuitate cu mediile intelectuale din anii '50, pro-sovietice. Dintre aceste carti amintim "Holocaustul culturii romanesti, 1944-1989" si "Enciclopedia valorilor reprimate" (in colaborare cu Ilie Badescu), potrivit wikipedia. Ungheanu a fost senator PRM de Arges in doua legislaturi, din 2000 pana in 2008.
Apropiatii si familia anunta ca profesorul Mihai Ungheanu s-a imbolnavit subit de cancer, galopant, si s-a stins joi, la ora 14.10, dupa impartasania pe care o facuse cu o zi in urma. "Ucenicii celui care a fost una dintre cele mai sclipitoare minti romanesti si unul dintre cei mai mari aparatori ai lui Eminescu si romanitatii din ultima jumatate de secol anunta cu pioasa reculegere ca vineri, la ora 11.00, trupul profesorului de romanism va fi depus la Biserica Amzei. Slujba in memoria sa se va desfasura sambata, la ora 13.00, in aceeasi Biserica cu Hramul Bunei Vestiri si a Sfantului Ierarh Nicolae, inainte de inmormantarea care va avea loc la ora 14.00, la Cimirul Bellu Ortodox. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace alaturi de toti martirii neamului romanesc asteptand invierea mortilor si viata veacului ce va sa vina!".
Mihai Ungheanu se alatura astfel colegilor sai din Grupul Eminescu si nu numai, decedati in morti mai mult sau mai putin suspecte: Marin Preda, Nichita Stanescu, Paul Anghel, Alexandru Oprea, Pompiliu Marcea, Gheorghe Pitut, Ion Lancranjan, Cezar Ivanescu, Artur Silvestri...

«Cominternul după Comintern»

“Sunt preocupat să pun în ordine nişte manuscrise pentru o viitoare carte. O carte intitulată «Cominternul după Comintern», o suită de articole apărute în presă prin care vreau să demonstrez că de fapt mentalitatea şi metodele cominternului nu au dispărut după 1989, ba chiar au luat proporţii. Acest lucru mi se pare de ordinul evidenţei.

M-a interesat literatura de idei, în primul rând. Multe din cărţile care nu ţin de eseu sunt şi ele litera­tură de idei. Îmi plac în egală măsură toate genurile, speciile lite­rare, dar mărturisesc că am înclinat mult către proză. Am scris cronică literară ani de zile. I-am închinat lui Marin Preda cartea «Marin Preda, vocaţie şi aspiraţie». A apărut în 1973, iar în anul 2002, pentru că trebuia dusă până la capăt, a apărut şi a doua ediţie. Din anul 1973, anul în care a apărut prima versiune, scriitorul a tipărit până în 1980 mai multe cărţi şi trebuia să dau o vi­ziune finită asupra întregii opere. A doua ediţie s-a numit la fel, dar, evident, cu capitole în plus, pentru cărţile care nu apăruseră încă în 1973.

Pentru cei din generaţia mea, cel mai important lucru a fost supra­vieţuirea. Eu cred că am reuşit prin activitatea mea de critic literar să fac aşa ceva, prin cărţile pe care le-am tipărit. Regret că nu am scris cât de mult am dorit şi pe temele pe care le-am dorit.

Pasiunea pentru scris este inevitabilă, până la urmă, pentru un intelectual care vrea să comunice cu cei din jur şi cu publicul. Am făcut facultatea de litere, care m-a dus direct la presă, la gazetărie şi, evident, la scris, aşa că era prescrisă traiectoria mea. În ceea ce priveşte viaţa politică, m-am ţinut departe de ea până în 2000, cu convingerea că nu este un loc ideal de existenţă, dar am ajuns la concluzia că, dacă nu intri în politică, nu poţi rezolva anumite chestiuni de ordin profesional, nu poţi să duci până la capăt, pentru tine şi pentru alţii, o sumă de acţiuni începute, aşa că am intrat în politică, dar concluziile sunt, ca pentru oricare inte­lectual, decepţionante, dezamă­gitoare.

Cred că politica mi-a adus numai decepţii. Mi-aduc aminte cum s-a făcut revizuirea Constituţiei din 2003, şi acţiunea asta făcută în grabă şi neserios m-a făcut să părăsesc prin demisie Parlamentul.

În adolescenţă visam să joc rugby. Acum nu mai am visuri. Însă eu eram, din păcate, în provincie, unde nu se făcea acest sport, şi situaţia spune foarte multe despre vise şi posibilităţi. Nu îmi place să visez... îmi place să-mi propun lucruri tangibile.”

Mihai Ungheanu 17 martie 2008
Jurnalul National

15 Ianuarie 2007 - M. UNGHEANU: “HOLOCAUSTUL CULTURII ROMANESTI; 1949-1989″

Hitler spera în buncăr, în ultimele sale zile, ca la întâlnirea dintre rasa superioară anglo-saxonă, capitalistă, apuseană cu cea inferioară, asiatică, slavo-bolşevică, lupta nu va înceta. Şi spre surprinderea mai ales a anglo-americanilor chiar aşa s-a şi întâmplat, dar nu chiar aşa cum vroia Hitler.

Stalinismul, idealurile solidarităţii, fraternităţii, egalităţii erau populare în Europa devastată. Iniţiativa în lupta culturală dintre est şi vest era la început de partea marxiştilor. Aşa că Stalin, ajuns la Berlin, a început imediat propaganda, munca de lămurire a germanilor, italienilor, francezilor, grecilor etc. şi din sfera de ocupaţie anglo-americană.

La scurt timp însă Truman s-a dezmeticit, începe refacerea ţărilor la vest de Cortina de Fier cu Planul Marshall şi ripostează slavilor cu aceeaşi monedă. Adică demască sclavia şi duplicitatea din Lagărul bolşevic. Banii pentru acest mare proiect cultural secret al CIA au fost luaţi din Planul Marshall.

Şi dacă slavii nu aveau nici un scrupul faţă de duşmanul de clasă, sub patronajul CIA, Radio Europa Liberă, Libertatea, sute de publicaţii, simpozioane şi congrese pledau pentru economia de piaţă, libertatea şi democraţia de tip nord-americană.

Strategia înfruntării secrete cultural-ideologice a anglo-saxonilor cu slavii, este analizată de Frances Stonor Saunders în Who paid the piper (Cine plăteşte). The CIA and the cultural Cold War, Londra 1999, 540 p.

Demascarea comuniştilor în apus a devenit facilă mai ales după înăbuşirea revoltei muncitorilor din Berlin 1953, Budapesta 1956, Praga 1968, iar activitatea ofiţerilor CIA şi a colaboratorilor a devenit tot mai uşoară. În final, războiul rece, sau al treilea război mondial, după diplomatul sovietic Valentin Falin, s-a încheiat cu victoria vestului. Federaţia Rusă are azi numai 5% din puterea economică a vestului, iar la mesajul eliberator marxist-leninist a renunţat de bună voie, chiar Moscova.

Cam acelaşi lucru s-a întâmplat şi în România. KGB-ul a venit cu ofiţeri şi un grup de cominternişti pregătiţi să preia puterea şi cu sprijinul Armatei Roşii, care a rămas în ţară 1944-58, a exterminat fără drept de apel cultura română neconformă cu stalinismul. Mihai Ungheanu, cel mai clarvăzător şi curajos analist al generaţiei sale, descrie degradarea în Holocaustul culturii româneşti, 1944-1989, ed. D.B.H. 470 p. Mai mult decât atât, continuarea procesului şi după 1989.

Dacă CIA se folosea de bani, organizaţii şi actori sub acoperire, KGB-ul la Bucureşti nu avea nici un motiv de a nu acţiona pe faţă şi cu toată brutalitatea, cu Morţi civile şi moartea de la Sighet, cu Echipele de epurare etc. Titlurile capitolelor sunt edificatoare: Execuţii rituale; Triumfători sub protecţia katiuşelor; Extinderea etichetelor prohibitive; Reprimarea exilului; Interzicerea lui Eminescu; Condamnari post-mortem – Titu Maioreacu; Metoda ţapilor ispăşitori; Inocenţa vinovaţilor; Eliminarea indezirabililor; Ocuparea instituţiilor; Inocenţa comisarilor; Lichidarea lui Mihail Manoilescu; Relansarea modelului execuţiilor rituale; Scenariul maniheic şi sacrificiile rituale…

Titlul cărţii Holocaustul…, e o preluare de la Stephan Fischer-Galaţi şi este o slăbiciune editorială. Meritorie este reproducerea textelor celor care s-au pus în slujba ruşilor şi au devenit nolens volens exterminatorii şi după ’89: Silviu Brucan: Amănuntele unei capturi senzaţionale (1947); Paul Cornea: Tendinţe în opera de artă (1947); Leonte Răutu: Împotriva Cosmopolitismului (1948); Mihai Roller: Să învăţăm limba lui Lenin şi Stalin (1948); Zigu Ornea: Caracterul reacţionar şi diversionist al semănătorismului (1961); Radu Florian: O controversă filozofică.

La români o deosebire de trecutul celui de al treilea război mondial este greu sesizabilă. Totuşi după lectura cărţiilor lui Saunders şi Ungheanu aveam conştiinţa depăşirii unei epoci istorice. Din păcate mai mult în vest. În est Armata 14 a Rusiei pe Nistru şi una mai puţin vizibilă la Bucureşti reconstruiesc cu aceleaşi metode şi agenţi cultura orientală, care deja în forma ei marxist-leninistă sau laică, liber cugetătoare este analizată exhausiv şi competent.

Globalizarea face ca lupta dintre est şi vest să nu mai fie sinucigaşă ca sub Hitler, nici secretă ca în tipul Războiului Rece şi a Cortinei de Fier, ci constructivistă. Adică acum se construieşte o situaţie haotică sau complexă, care duce cu necesitate la rezultatul dorit ca în Un război civil regizat? (Redefinirea revoluţiei) de Mihai Ungheanu în ed. Romcartex 1997, 471p.

Politicieni moldo-valahi sunt orientaţi spre modelul slav, pravoslavnic. În schimb. în Transilvania şi Banat cu ajutorul Legitimaţiilor de maghiari orientarea începe a fi pe faţă provestică. Astfel aici experienţa culturală a Războiului Rece, cu tot arsenalul secret şi actorii binecunoscuţi, redevine actuală.

Prof. dr. VIOREL ROMAN, Universitatea din Bremen, Germania

PASAPOARTELE BIOMETRICE LA NASUL si VOTUL din SENAT. Radu Moraru si invitatii sai: Parintele Filotheu si Victor Roncea. VIDEO si TRANSCRIERE

videoVotul Senatorilor in cazul Pasapoartelor Biometrice, Miercuri 11 Martie 2009
Vezi mai multe video din Evenimente »

DATA: 10-03-2009
EMISIUNEA: NAŞUL
POSTUL: B1TV
ORA: 20:00
MODERATOR: RADU MORARU
INVITATI: VICTOR RONCEA
PĂRINTELE FILOTEU

Radu Moraru: Bună seara, bun găsit la „Naşul”, sunt Radu Moraru. O primă veste bună. Astăzi, HotNews titrează faptul că ANRE are în vedere o scădere a preţului gazelor naturale. Aţi văzut emisiunea de aseară. Ce e sigur, este că nu vor fi majorate preţurile la 1 aprilie aşa cum era în acel calendar, iar în trimestrul al 3-lea se are în vedere o ieftinire, spune preşedintele ANRE, aşa cum a spus şi aseară în emisiune. E o primă veste bună. A doua veste este că ieftinirea se poate să fie şi mai mare, având în vedere câte nereguli există în stabilirea preţului final la consumatorul captiv. Aceasta e o primă veste bună. În rest veştile sunt în funcţie de cum vă situaţi, de care parte a baricadei sunteţi, de cum vă uitaţi la TV şi cred că o să avem discuţii foarte interesante în această seară. Ne-am gândit să invităm un cibernetician, care se pronunţă împotriva acestor paşapoarte biometrice. Ştiţi că se va discuta din nou, mâine, în Senatul României. Sigur că acest cibernetician este şi monah, şi vine în această aseară. Să vedem ce argumente, fiindcă din partea părintelui Filoteu, având pregătirea respectivă, parcă nu ne-am fi aşteptat la această discuţie, dar e interesantă poziţia. În ultima parte vine celebrul doctor Ovidiu Bojor, membru al Academiei Române de Ştiinţe Medicale. (...)
Radu Moraru: Am revenit, suntem în direct. Vă reamintesc, în această seară, în ultima parte, după domnul doctor Ovidiu Bojor, vom mai demonstra ceva. Că în România televiziunea a ajuns gunoiul gunoaielor, a ajuns mijlocul şi arma cea mai distrugătoare pentru că ea deja a încăput, nu mai e de mult pe mâna ziariştilor, a încăput pe mâna unor disperaţi care dau ordine acelor bieţi oameni, faceţi orice, prostituaţi-vă în direct, pentru ca să faceţi ratingul ăla nenorocit. Nu spune nimeni că om fi noi sfinţi, dar totul e într-o limită. Nu poţi în halul acesta să perverteşti adevărul într-o scârboşenie de realitate şi să îl vinzi pe post de ştire naţiunii. O să vă arătăm în această seară, cu probe, în ce hal a ajuns una din cele mai importante televiziuni până în urmă cu câţiva ani, ce se poate întâmpla. Sigur că nu vorbim de alte jeguri şi scursuri ale acestei industrii care fac orice, cheltuie banul public într-un mod nepermis, inventează realităţi inexistente, crezând că ele mai prind. Or, ele n-au prins niciodată. Dar face parte din bagajul de intoxicare a opiniei publice, şi arma asta de intoxicare a fost folosită de către toţi. Dacă ne uităm la sursele de finanţare a acestor arme de intoxicare în masă o să constatăm că ele vin de la bugetul public. Pentru că se dau publicităţii de stat cu dedicaţie, pentru că Loteria face ce face. Şi atunci cei care joacă corect pe această piaţă, de exemplu, ProTV e un jucător corect pe această piaţă, sau cât de cât, se încadrează în limitele respective, va suferi pierderi enorme. Noi de asemenea care încercăm să jucăm corect pe această piaţă, suferim pierderi, pentru că unii se joacă la butoane. Într-o zi am să vă arăt şi cum se măsoară audienţa, şi apoi discutăm despre tot. Culmea, noi o facem pentru că ne merge foarte bine, dar acum trebuie să o facem, tocmai pentru a arăta că nu suntem legaţi de absolut nimeni. Aşa cum putem să cerem ieftinirea gazului, aşa putem să cerem corectitudine în această industrie, şi o facem totdeauna de acolo de sus. La noi se uită milioane de români, şi asta e cert, e măsurată cu adevărat. Am revenit cu acest discurs pentru că vreau să vă arăt încă o dată până unde pot ajunge unii în televiziune, cât de jos pot coborî pentru acel amărât de rating. Ei nu sunt vinovaţi pentru acest lucru. Cei care le cer, cei care au cerut OTV-izarea României, şi pentru a spăla creierul românului, ei sunt vinovaţi, şi într-o zi vor plăti. Acum se ajunge la antenizarea României, pentru că OTV-izarea e mic copil, a eşuat. Invitaţii mei în acest moment sunt Părintele Filoteu, de la Mănăstirea Petru Vodă, şi Victor Roncea, colegul nostru de la „Ziua”. Discutăm pe un subiect care la momentul la care l-am discutat în urmă cu ceva timp a suscitat un interes incredibil. Nu mi-a venit să cred câte răspunsuri, când am făcut prima emisiune. Mii de mesaje. Părinte, oare o fi subiectul ăsta important sau o fi mai important ce se întâmplă în lume, cu cei care folosesc în mod distrugător această armă, care e televiziunea? Mie mi se pare subiectul acesta mult mai periculos pentru o naţiune.
Părintele Filoteu: Dumneavoastră ce spuneţi? Eu mă gândesc că ne-am născut liberi. Pe vremea lui Ceauşescu ni se spunea că suntem liberi, noi ştiam că nu suntem, dar de Ceauşescu am scăpat. Au venit aceşti domni şi spun, ia puneţi-vă voi un cip în toate actele care le deţineţi, ca să ştim noi unde sunteţi şi ce faceţi şi cu ce vă ocupaţi.
Radu Moraru: Dar nu credeţi că e deja târziu? Eu cred că au pus un cip în minţile noastre, ale tuturor, poate ne manipulează prin televizorul acesta care eu constat pe zi ce trece cât de periculos e, încăput pe mâna unor nemernici, de multe ori.
Părintele Filoteu: Şi noi constatăm pe zi ce trece că din oamenii care se uită la TV, dintre aceştia mulţi îşi dau seama cu adevărat ce se află în spatele ştirilor prezentate.
Radu Moraru: Credeţi că românii... şi eu cred că românii se prind, sunt prea trecuţi în 50 de ani de regim comunist, ca să fie prostiţi cu televizorul. Dar dacă sunt?
Părintele Filoteu: Avem o experienţă a luptei pentru supravieţuire, unu, şi al doilea, suntem creştin ortodocşi botezaţi, adică cu 5 minute mai deştepţi decât foarte multă lume din jurul nostru.
Radu Moraru: Aici nu facem o discriminare?
Părintele Filoteu: Nu, este un adevăr. Pentru că Dumnezeu s-a sălăşluit în inimile noastre de la naştere, de la Sfântul botez. E foarte simplu. Şi ne păzeşte Dumnezeu...
Radu Moraru: Dar eu cred că şi pe ceilalţi creştini. Nu putem fi noi aleşii...
Părintele Filoteu: Învăţătura Bisericii Ortodoxe din ultimii 2000 de ani ne demonstrează că în inima acelora care păstrează dreapta credinţă locuieşte Hristos. În inima celor care nu sunt ortodocşi, nu mai e Hristos. Şi vă spun un lucru, fericitul Augustin spune clar, unde nu e Dumnezeu este satana. Nu e loc între ei doi.
Radu Moraru: Dar aici practic declanşăm un... daţi-mi voie să nu fiu de acord cu dumneavoastră. Eu cred că toţi creştinii sunt aproape de mântuire şi mântuirea va depinde de fiecare. Nu ştiu musulmanii, şi acolo e o discuţie, dar mă depăşeşte.
Părintele Filoteu: Mântuirea doar la creştinism se pune. Nici evreii, nici musulmanii nu înţeleg mântuirea aşa cum o înţelegem noi.
Victor Roncea: Din punct de vedere civil pot să remarc că România e unică şi prin faptul că, deşi o spunem în derâdere de multe ori, totuşi marea majoritate a acestui popor e ortodox. E un fapt unic pe această planetă. Trebuie să fim conştienţi că nu mai există altă ţară cu un procent de 87% de ortodocşi, de crestini.
Radu Moraru: Eu de exemplu mi-aş dori ca Biserica şi reprezentanţii Bisericii, şi călugării, pentru că ei au fost de multe ori criticaţi de ce ies, de ce nu stau în chilia lor, i-aş vedea mai prezenţi în societate, şi nu doar pe subiectul paşapoarte. Eu i-aş vedea şi pe minciuna din societate.
Părintele Filoteu: Aşa ar trebui să fie. Atunci când casa arde, nu stai în casă să te rogi. Ieşi afară, pui mâna pe găleată şi dai cu apă. Încerci să salvezi cât se poate. Asta e învăţătura sfinţilor din toate perioadele.
Victor Roncea: Din acest punct de vedere e de deplâns starea actuală a administraţiei bisericeşti, mă refer la ierarhi, la Patriarhie, care printr-un comunicat dat ieri a condamnat o acţiune publică de protest. Nu se poate aşa ceva!
Radu Moraru: Eu spun ceva...
Victor Roncea: Dupa 20 de ani de la căderea comunismului şi să fim condamnaţi tot noi că ieşim în stradă să protestăm?
Radu Moraru: Domnule Victor Roncea, şi dumneavoastră sunteţi la fel de liber ca şi mine. Cât timp respectăm legile, nu trebuie să ne condamne cineva. Eu mă simt foarte liber...
Victor Roncea: Din păcate acest lucru nu a fost înţeles de unii ierarhi. Şi mai grav, ştiţi că zilele acestea se discută despre legalizarea prostituţiei şi a incestului. Poate ar fi fost cazul ca săgeţile Patriarhiei să se îndrepte catre cei care umblă la legalizarea prostituţiei şi a incestului decât asupra unor oameni care ies în stradă pentru a-şi apăra nişte drepturi constituţionale.
Radu Moraru: E o discuţie foarte interesantă. Haideţi să discutăm despre tema de astăzi, o să difuzăm câteva minute dintr-un film foarte interesant, „Suspect Nation”, ziaristul este Henry Porter, şi în film despre ce e vorba de fapt?
Părintele Filoteu: Acest ziarist din Marea Britanie, în momentul în care s-au introdus paşapoartele şi buletinele electronice în Marea Britanie, acum doi ani de zile, se duce la toate instanţele şi îşi face acte. Şi întrucât filmul e de acum 2 ani de zile, de când a început problema asta în Anglia, o să vedeţi ...
Radu Moraru: Dar vreau înainte de toate să vă întreb dacă aţi studiat cibernetica?
Părintele Filoteu: Am terminat Facultatea de Informatică la Universitatea Bucureşti.
Radu Moraru: E foarte interesant. Pentru că aici ...
Părintele Filoteu: Da, sunt teoretic analist programator. Dar după ce am terminat facultatea m-am dus la mănăstire.
Radu Moraru: Haideţi să vedem acest scurt film. Nu uitaţi, în ultima parte a emisiunii vă arăt cât de mizerabil poate fi acest organ urât mirositor, televiziunea, atunci când e folosit prost. Atunci pute şi împrăştie doar mizerie. Haideţi să vedem întâi aceste secvenţe.
Radu Moraru: Am revenit. Şi poziţia dumneavoastră o aveţi acum, ca simplu cetăţean, ca absolvent de cibernetică, sau ca monah? Sau toate la un loc?
Părintele Filoteu: Toate la un loc. Să vă spun eu de ce mă tem, şi de ce împreună cu mine toţi cei care au citit măcar o dată în viaţa lor Apocalipsa.
Victor Roncea: Aş putea să adaug faptul că Părintele Filoteu cunoaşte greaca veche şi a dat o interpretare proprie şi corectă, aş spune, a cuvântului „pecete” din Noul Testament.
Părintele Filoteu: Da, dar nu e interpretarea mea, e interpretarea Bisericii, a sfinţilor părinţi.
Radu Moraru: Haideţi să o auzim.
Părintele Filoteu: Se vorbeşte de faptul că a doua fiară care va ieşi din pământ, despre care sfinţii părinţi spun că e vorba de împărăţia lui Antihrist, va face semne mari încât să se pogoare foc din cer pe pământ înaintea oamenilor, şi îi va amăgi pe toţi cei ce locuiesc pe pământ prin aceste semne. Şi îi va sili pe toţi, pe cei mici şi pe cei mari, şi pe cei bogaţi şi pe cei săraci, şi pe cei slobozi şi pe cei robi, ca să îşi pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte, încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde decât numai cel care are semnul, adică numele fiarei sau numărul numelui ei. Şi aici e vorba de acest semn. Traducătorii români au folosit cuvântul semn pentru a exprima ceea ce în greceşte se cheamă haragma. Haragma e acel semn rămas după imprimarea cu fierul roşu în piele, sau după cioplire, după sculptare, după introducerea fierului într-un anumit material. E vorba de implant. Avem o prorocire de acum 2000 de ani care ne vorbeşte despre implant. Şi eu ce voi face? Să fiu eu mincinos şi să spun că cipul în sine nu e cumva cel mai bun candidat la a deveni semnul fiarei? Pot eu să mint asta?
Radu Moraru: Aici suntem de acord, dar ce facem, ne opunem?
Părintele Filoteu: Câteva versete mai încolo, în capitolul 14 din Apocalipsă, ni se spune aşa: „cine se închină fiarei şi chipului ei, şi primeşte semnul ei pe fruntea lui sau pe mâna lui va bea şi el din vinul aprinderii lui Dumnezeu, şi se va chinui în foc şi în pucioasă înaintea sfinţilor îngeri şi înaintea mielului. Atenţie, şi fumul chinului lor se suie în vecii vecilor. Şi nu au odihnă nici ziua nici noaptea, cei ce se închină fiarei şi chipului ei, şi oricine primeşte semnul numelui ei”.
Victor Roncea: Cu sau fără cunoştinţă.
Radu Moraru: Pot să am şi eu o interpretare? Fiara asta ar putea să fie cine? Credeţi că e o trupă de împăraţi, un guvern mondial care vrea acest lucru?
Părintele Filoteu: Expresia „statul global”, cum vă sună? Dacă acelaşi lucru se petrece şi în România, şi în Marea Britanie, în toată Europa, în Statele Unite, până şi în Rusia, şi în celelalte ţări...?
Radu Moraru: Deci globalizarea... acesta e unul din scopurile globalizării, să avem toţi cip?
Părintele Filoteu: Evident. Actele electronice au fost introduse prima dată în Malaysia în 1998.
Radu Moraru: Globalizarea e un mod de a conduce mai uşor lumea.
Victor Roncea: Da, dar până la a conduce lumea, avem şi noi nişte drepturi. Unele naturale, altele stipulate de Constituţie.
Radu Moraru: Dar putem identifica totuşi fiara?
Părintele Filoteu: Împărăţia lui Antihrist. Acest stat global în care noi va trebui să locuim. Şi nu vom avea de ales. Acum 2-3 zile s-a spus clar, se va da o lege pentru toate statele lumii să nu se mai taie lemne. Nimeni nu va mai avea voie să îşi facă focul cu lemne. În Statele Unite e în aplicare o lege care probabil va ajunge şi la noi, nu ai voie să bei apă decât din reţeaua publică. Faci puşcărie dacă îţi faci fântână în curte. Nu vei putea să faci nimic cu produsele din grădina ta, dacă nu le vei pune cip.
Victor Roncea: Acest lucru deja se întâmplă în România, cu bieţii oieri.
Radu Moraru: Da.
Victor Roncea: Dar există şi argumente pentru senatorii noştri, care trebuie să ne apere drepturile. E vorba de argumente constituţionale.
Radu Moraru: Victor Roncea, mă sperie mai tare ce spune părintele decât orice argumente găsim.

Victor Roncea: E adevărat, dar Constituţia trebuie apărată, or, acesta e rolul senatorilor. Nu neapărat dacă ne vine o lege de la Uniunea Europeană, trebuie să o si votăm ca nişte marionete. Eu nu cred că senatorii români sunt marionetele Uniunii Europene. De exemplu, Uniunea Europeană vrea să ne oblige să acceptăm căsătoriile între homosexuali.Ce-o sa facem, o sa le acceptam asa de usor pentru ca acolo, la Bruxelles, poate doi homosexuali au ajuns intr-un for de decizie si vor sa ne impuna anormalitatile lor? Vom accepta casatoriile intre homosexuali pentru ca Alina Mungiu a aflat de la sotul ei, Pippidi, ca asa este bine?...
Părintele Filoteu: Dacă statul legalizează căsătoriile între homosexuali, vor veni aceşti tovarăşi la biserică şi vor spune, iată statul spune că e legală căsătoria între noi. Vă rugăm să ne respectaţi drepturile constituţionale şi să ne căsătoriţi în biserică. Să văd eu care preot va avea curajul să se opună în baza cărei legi?
Radu Moraru: În numele credinţei. A Bibliei.
Părintele Filoteu: Dar le încalci drepturile cetăţeneşti.
Radu Moraru: Păi şi vă arestează, care e problema?
Părintele Filoteu: A, perfect.
Radu Moraru: Să văd eu cine va avea curajul să aresteze un preot pentru aşa ceva? Că de aia eu vă înţeleg gestul şi ieşirea, aveţi o credinţă cu argumente.
Părintele Filoteu: Sigur.
Radu Moraru: Deci din versetul biblic al Apocalipsei sunteţi acoperit, ca să zic aşa. Mă sperie şi acest ziarist care vreau să spun că el n-a fost tezist, omul a făcut o investigaţie, cum să spun. Aşa cum cred că ar trebui să o facă orice om. Dar ştiţi cum l-am crezut? Pentru că aceleaşi întrebări pe care el le-a adresat autorităţilor, le-am adresat şi eu. Şi am primit aceleaşi răspunsuri ca şi el. Şi eu nu îl cunosc pe acest om. Deci e clar că funcţionează presa la fel. Înseamnă că suntem aproape de sfârşitul lumii.
Părintele Filoteu: Noi ştim asta încă de acum 2000 de ani.
Radu Moraru: Eu ştiu de la bunica mea, aveam 4-5 ani, şi babele când se strângeau, mai trăgeam cu urechea, vorbeau de lucrul acesta, nu ştiau ele de cipuri, dar în curând o să ne pună o ştampilă, o etichetă, şi fiecare om va fi un număr. Şi uitaţi că în 30 de ani am ajuns la această discuţie. Deci timpul e foarte scurt.
Părintele Filoteu: Întotdeauna creştinii au aşteptat sfârşitul lumii încă din vremea Mântuitorului.
Radu Moraru: Eu zic că nu trebuie să ne sperie sfârşitul lumii.
Părintele Filoteu: Nu ne sperie. Nu ne panicăm, noi ştim că trebuie să vină, de 2000 de ani.
Radu Moraru: Dar atunci pot să îmi pun următoarea întrebare. Tot ziaristică. Statul global, guvernul mondial ce face, nu aveţi voie să beţi apă decât dacă are etichetă, nu aveţi voie să cultivaţi roşii sau să vindeţi decât dacă au etichetă, faceţi aia, faceţi aia, dar în acelaşi timp e şi criză. Deci pe de o parte, avem aşa: set de obligaţii, aici avem criză mare, tu zici, bă ia să stau cuminte că e criză, dar pe de altă parte, trebuie să faci aia, aia...
Victor Roncea: Ştiţi ce reprezintă criza? Fondul pe care trebuie se pot intreprinde acţiuni totalitare la un moment dat. S-a votat în Parlamentul României, tot ca la primarie, fara ca romanii sa-i stie continutul, Tratatul de la Lisabona. Acel tratat într-o addendă legiferează pedeapsa capitală. În ce situaţie? În situaţii de criză, de urgenţă. E posibila decapitarea, conform Tratatului de la Lisabona, pe care doar un singur parlamentar din România l-a votat împotrivă, l-a respins, Lavinia Şandru, şi aici nu contează neapărat numele ei, dar, dupa cum spune părintele Papacioc, acolo unde unul spune adevărul, Dumnezeu e cu el. Deci într-o addendă e permisă pedeapsa capitală. Eu îmi aduc aminte pe 21-22 decembrie, când s-au dat primele decrete legi, s-a spus că am renunţat la un act anticreştin şi antiuman, pedeapsa capitală. De ce ne e introdusă pe sub uşă această addendă, şi pe cine priveşte?
Radu Moraru: Acesta e statul global. Dar vreţi să vă spun ceva? Cred că e prea târziu. Pentru că statul global are presă, industrie...
Părintele Filoteu: Ştiţi ce nu are? Nu ne are pe noi.
Radu Moraru: O să ne aibă şi pe noi, tocmai asta e zbaterea lui.
Părintele Filoteu: Dumneavoastră vreţi să fiţi controlat?
Radu Moraru: Nu.
Părintele Filoteu: Nici eu. Dumneavoastră?
Victor Roncea: Normal că nu. Si suntem din ce in ce mai multi cei ce ne impotrivim.
Părintele Filoteu: Dar buletinul e obligatoriu din 2011.
Radu Moraru: E obligatoriu, dar dacă îl ţin în sertar şi nu umblu cu el...
Părintele Filoteu: S-ar putea să nu fie voie să îl ţineţi în sertar.
Victor Roncea: S-ar putea să fie nevoie de el să intraţi în anumite instituţii. De ce spun că suntem mulţi? Data trecută când am fost în emisiune v-am adus 100 de mii de semnături. Între timp ele aproape s-au dublat. Mă întreb ce o să spună Parlamentul când vom ajunge la 1 milion de semnături?
Radu Moraru: E firesc. Şi eu, mi se ridică părul dacă mă uit la acest film, dacă discutăm ce discutăm, că deja mi-aţi inoculat ideea că există acest stat global, că aici sunt nişte băieţi deştepţi care spun aşa, bă facem o criză mondială să îi speriem pe toţi, şi înmulţim obligaţiile. Şi le băgăm cip. Criză de interes pentru popor. Băgăm un cip la toţi, şi sigur, dacă îl cred pe acest ziarist, poţi fii controlat. Dar dacă noi avem paşaport, şi îl folosim o dată pe an, când călătorim?
Victor Roncea: Nici măcar paşaportul nu ni se lasă... dreptul de a-l folosi fără cip.
Radu Moraru: Dar nu suntem obligaţi să le purtăm cu noi.
Părintele Filoteu: Eu sunt creştin ortodox. Eu am stat în Tara Sfântă un an şi 8 luni. Voi vrea să mă duc din nou la Ierusalim. Bine, o să spună nişte domni, fă-ţi un paşaport temporar. Dar să spunem că statul Israel de mâine va spune nu dăm viză turistică celor care nu au paşapoarte biometrice. Cu alte cuvinte, mi se va interzice sa merg la Sfantul Mormant.
Victor Roncea: Pe de altă parte, sunt state care nu dau vize dacă paşaportul expiră în 3 sau 6 luni, pentru că vor să se asigure că te şi întorci, nu că rămâi acolo.
Radu Moraru: Da, şi ei văd, se uită si apasa pe buton, ia să văd, ăla a plecat din Statele Unite sau încă mai e acolo? Unde e, mergem să îl ridicăm.
Victor Roncea: Aceasta e o manipulare ordinară a Ministerului de Interne care a încercat să inducă această idee. S-a rezolvat, aveţi paşapoarte temporare...
Radu Moraru: Dar mai e o chestiune, ele nu pot fi citite chiar aşa din avion, elicopter. Doar de aproape.
Victor Roncea: S-a demonstrat, avem un filmuleţ, e pe internet, cu un hacker care le citea din mers, din maşină.
Radu Moraru: Da?
Părintele Filoteu: Există un sistem de urmărire adoptat de Primăria Londrei. Pentru dumneavoastră, dacă mergeţi la Londra, şi vreţi să faceţi fotografii în centrul Londrei, va trebui să mergeţi la primărie şi să cereţi de la ei să vă pună un anume dispozitiv, care are cip în el, pe aparatul de fotografiat. Deci nu aveţi voie să faceţi fotografii în centrul Londrei fără acel cip. Ca acele cipuri să fie citite, se foloseşte un sistem nimic PSICO, care citeşte aceste cipuri cu cititoare care scanează tot absolut, pe o rază pe 100 de metri.
Radu Moraru: Da, mă sperie.
Părintele Filoteu: Se întâmplă acum.
Radu Moraru: Dar nu cumva acest verset din Biblie îl folosim abuziv? Să punem eticheta pe statul global, fiară, să îi spunem cipului numărul numelui fiarei. Adică nu e prea mult?
Părintele Filoteu: Orice forţă externă care îmi reduce mie libertăţile cu care Dumnezeu m-a înzestrat, o voi socoti forţă antihristică. În momentul în care aceşti domni se joacă cu chipul meu, zidit de Dumnezeu, şi mă obligă pe mine să mă implantez ca să fiu un bun cetăţean, eu nu pot să spun decât că acest stat e statul antihristic.
Radu Moraru: Nu ne obligă nimeni, nu vorbeşte nimeni de implant.
Părintele Filoteu: Acum.
Victor Roncea: Dar în urmă cu 3 luni nu ne spunea nimeni despre paşapoartele biometrice...
Radu Moraru: Pentru că suntem ignoraţi.
Victor Roncea: Pentru că statul nu şi-a făcut datoria de a informa cetăţenii. Are curajul acest stat să facă un Referendum pe problema paşapoartelor biometrice, după informarea populaţiei? Are curaj de exemplu să facă Referendum pentru buletinul electronic?!
Radu Moraru: Eu de exemplu nu cred că va fi vreo lege care să mă oblige pe mine cetăţean să pun paşaportul în buzunar, sau să umblu cu buletinul unde mă duc, tot timpul, sau cu implantul. Nu mă duc la spital, decât să fiu implantat.
Victor Roncea: Sunt paşi. E vorba de paşaport, de cardul de identitate, de permisul auto, de cardul bancar.
Radu Moraru: Nu vreau paşaport, nu vreau card bancar, nu vreau permis auto, merg pe jos, ce să fac?
Victor Roncea: Cu buletinul ce faceţi?
Radu Moraru: Nu vreau buletin. Dar buletin nu poţi.
Părintele Filoteu: Bineînţeles.
Radu Moraru: Aşa e.
Părintele Filoteu: Bine aţi venit în comunitatea celor care sunt dispuşi să moară pentru păstrarea libertăţilor.
Radu Moraru: Aici cred că nu vor fi foarte mulţi curajoşi.
Victor Roncea: Să lupte pentru libertate cel puţin.
Părintele Filoteu: Să lupte acum cât încă se mai poate face ceva.
Radu Moraru: Dar ne putem noi opune?
Părintele Filoteu: Sigur că da.
Radu Moraru: Dar să ştiţi că tot nu cred... repet, pot să profit de paşaportul biometric dacă vreau să merg în Statele Unite, pot să profit de buletin sau de permisul auto, dar dacă vin să mi-l implanteze, la revedere.
Victor Roncea: Mâine, Statele Unite vor introduce un alt sistem, v-aţi gândit la asta?
Radu Moraru: O secundă. Ziaristul acesta are un mare merit şi a arătat că indiferent câte creştere deştepte sau bolnave or fi pe pământul acesta, întotdeauna minţile celorlalţi oameni nealiniaţi sunt la fel de capabile. Ce a demonstrat? Că şi cipul ăla din organism poate fi clonat. Deci nu e sigur. Nu va fi nici ăla suficient. Şi argumentul e foarte tare. Teroriştii sunt primii care au bani şi vor să aibă acces la asemenea tehnologii. În România cei mai tari falsificatori de acte, buletine din acestea noi, perfect valabile, ştiţi cine au fost? Cei din mafia imobiliară. Pentru că acolo erau bani. Şi am văzut cu ochii mei documente făcute foarte bine.
Părintele Filoteu: Şi mai e un aspect. Anume că parlamentarii, membrii Guvernului, ofiţerii din servicii....
Radu Moraru: E vorba de Marea Britanie. Dar în România nu e aşa.
Victor Roncea: Se va ajunge şi aici.
Radu Moraru: De carduri era vorba.
Părintele Filoteu: E vorba de actele electronice. Nu au nicio obligaţie să îşi facă acte electronice cei din Guvern, Parlament, servicii.
Radu Moraru: Aşa e în Marea Britanie? Sigur? Nu ştiu dacă e aşa.
Părintele Filoteu: Daţi filmul jurnalistului Henry Porter si veti vedea.
Victor Roncea: Ştiţi că sistemul deja se protejează? Am un prieten securist. Recent s-a pensionat şi a primit un buletin. Ştiţi până când e valabil? Până în 2050.
Radu Moraru: Toate persoanele de peste 60 de ani, se pune la data expirării 2066.
Victor Roncea: Nu are peste 60 de ani.
Radu Moraru: Poate 50 de ani, nu mai ştiu.
Victor Roncea: Ei bine, deci dacă pot să existe oameni care vor avea acest buletin până la sfârşitul vieţii, de ce trebuie să ni se impună nouă un buletin cu cip? Dacă vor exista şi paşapoarte şi buletine fără cip?
Radu Moraru: Să ne gândim la ceva. Scurt. Dacă nu cumva ar trebui să spunem aşa, domne, modificăm Constituţia. Domne, cerem Guvernului să pună în Constituţia actuală că niciodată nu poate deveni obligatorie implantarea umană.
Părintele Filoteu: Nu implantarea, actul electronic.
Radu Moraru: Dar cam toate devin electronice.
Părintele Filoteu: Dar de ce şi identitatea mea să devină electronică?
Radu Moraru: Ea deja este.
Părintele Filoteu: Nu este.
Radu Moraru: De ce nu e?
Părintele Filoteu: Păi vă arăt buletinul.
Radu Moraru: Dacă aveţi de ăla vechi, nu e.
Părintele Filoteu: Din ăla am.
Radu Moraru: Dar datele de acolo sunt într-o bază electronică...
Părintele Filoteu: E problema lor, dar nu am la mine un dispozitiv de urmărire.
Radu Moraru: Dar nici acelea pe care le avem acum n-au.
Părintele Filoteu: Dar o să aibă. Din 2011 o să aibă.
Radu Moraru: Dar nu vă obligă nimeni să umblaţi tot timpul cu ele.
Părintele Filoteu: S-ar putea să mă oblige.
Radu Moraru: Să presupunem şi lucrul acesta, ne obligă să umblăm cu el în anumite situaţii. Ce ni se întâmplă?
Victor Roncea: Ni se întâmplă să acceptăm ceva ce ni se impune.
Părintele Filoteu: Încă o dată, cine vrea acte electronice, să facă cerere scrisă şi să spună. Perfect, ai toată libertatea. Dar nu mă obliga tu pe mine să îmi fac astfel de acte.
Radu Moraru: Corect. Uitaţi ştire de ultimă oră cu privire la paşapoartele biometrice, dar trebuie verificată. Eu doar cred, pentru că vine de la baroul unui avocat responsabil care şi-a dat toate contactele. Parlamentul European nu vede necesitatea colectării masive de date personale în spaţiul Schengen. Deputaţii europeni solicită într-un raport referitor la spaţiul Schengen şi gestionarea frontierelor adoptat marţi, crearea unui protocol standard pentru folosirea şi schimbul de informaţii privind datele biometrice şi pun la îndoială practica colectării masive de date personale de identitate.
Victor Roncea: Ceea ce se încearcă acum.
Radu Moraru: Dar ei pun la îndoială, stai domne, de ce să strângem toate datele?
Victor Roncea: Domnule Radu Moraru, Floricel, banalul sergent, a pus mâna pe documente şi acte strict secrete ale României. Ce ne face să credem că nu va intra un Floricel de peste Prut sau de peste Nistru în baza de date a populaţiei?
Radu Moraru: Eu sunt un pic mai optimist. Statul acesta global scârţâie rău de tot. Poate că au inventat o criză, dar a scăpat de sub control. Cipul acesta aţi văzut cât de controversat e în toată lumea?
Părintele Filoteu: Din câte ştiu, MCTI-ul a primit 700 de milioane de euro pentru informarea populaţiei din România privitoare la actele electronice.
Radu Moraru: Eu vă fac o propunere...
Părintele Filoteu: Noi am fost puşi în faţa faptului împlinit şi am aflat din Monitorul Oficial că în România se eliberează acte electronice.
Radu Moraru: Corect, aici aveţi dreptate. Deja încep să mă gândesc serios la lucrurile acestea, însă nu cred deocamdată că suntem în pericol, dar trebuie să fim vigilenţi, ca să introducem...
Părintele Filoteu: E o problemă, aveţi copii?
Radu Moraru: Da.
Părintele Filoteu: Copilul dumneavoastră se va naşte într-o societate mult mai tehnologizată decât astăzi. S-ar putea ca aşa cum dumneavoastră să nu aveţi foarte multe griji despre viitorul tehnologic al României, şi el care s-a născut deja cu un bagaj de cunoştinţe...
Radu Moraru: Şi cu desene animate pe măsură, care toate sunt cu roboţi, implanturi, chestii...
Victor Roncea: Mai mult: demoni, monstri, ca personaje pozitive, pentru a obisnui copiii...

Părintele Filoteu: Cât încă mai puteţi pune un cartof, o ceapă, o roşie, să le mâncaţi dumneavoastră în familie, frumos, în tihnă, seara, încă se mai poate face ceva.
Radu Moraru: Credeţi că în rai o să avem emisiuni? Că mă gândesc că poate acesta e sfârşitul? Poate că noua lume va începe aşa cum spune Biblia.
Părintele Filoteu: Eu nu vorbesc despre rai aici...
Radu Moraru: La ce spuneţi, asta pare raiul. Să cultivi un cartof, să cultivi... pentru că lumea asta a înnebunit de tot. Nu mai e nimic natural.
Părintele Filoteu: Va fi un rai să poţi bea o cană de apă dintr-un pârâu. Se întâmplă acum în Statele Unite sa nu mai poti bea apa naturala.
Victor Roncea: Dacă suntem 2 sau 3 adunaţi în numele Domnului, e deja o emisiune foarte bună. Şi poate fi oriunde.
Radu Moraru: Vă mulţumesc pentru prezenţa în emisiune. Părinte, multe salutări.
Victor Roncea: Şi noi să sperăm că senatorii se vor gândi mâine totuşi de două ori înainte de a vota, pentru sau împotriva populaţiei.
Radu Moraru: Facem pariu că vor vota pentru paşaportul biometric? Pe ce vreţi.
Părintele Filoteu: Eu am încredere că ei, câţi vor mai fi cu frica lui Dumnezeu, îşi vor aduce aminte că acasă îi aşteaptă o mamă, o soţie, nişte copii şi nişte alegători.
Radu Moraru: Cred că vor vota... eu îi ştiu bine. Vă mulţumesc. Ne auzim în zilele următoare.

Transcriere aproximativa realizata de Monitoring Media