Saturday, December 13, 2008

INEDIT: Moartea si viata lui NICHITA, evocate de sora sa, Mariana Stanescu. 25 de ani de la ridicarea la ceruri a "Ingerului blond", poetul-soldat


CREDO - NICHITA


Nichita Stanescu: Credo
Moartea grabita a lui Nichita, nominalizarea la Premiul Nobel pentru literatura, si viata sa zbuciumata, plina de profitori, sunt discutate intr-un interviu realizat de Eugen Zainea cu sora poetului, Mariana Stanescu, din care prezint ultima parte. Voi reveni cu alte date si imagini inedite.
Astazi se implinesc 25 de ani de la ridicarea la ceruri a "ingerului blond", care a trait pentru Romania si pentru un alt insingurat poet-soldat al neamului romanesc, "romanul absolut" Mihai Eminescu. Iata, un extras dintr-un interviu revelator:
S.P.: Nichita, te vad adeseori inconjurat de adolescenti, admirandu-te, fireste, dar si incercand sa invete de la tine cate ceva. Daca te-ar intreba ei despre Eminescu, ce le-ai spune?
N.S.: Ah, mi-as tine gura ca sa afle singuri. Pentru ca atata durere fericita mi-a creat cunoasterea sfanta a operei lui Mihai Eminescu, incat n-as vrea sa i-o rapesc altuia, pana cand el insusi n-o traieste.
S.P.: Daca ar fi sa-i dedici Poetului patru fraze, sau doua, sau trei cuvinte, ce i-ai spune?
N.S.: I-as spune o poveste despre maica-mea, cand s-a certat cu taica-meu, cand i-a spus: "Nu mai stiu ce sa ma fac cu baiatul asta, camasa i-o spal si ma bucur ca alearga si bate mingea, picioarele i le spal si-am inceput sa ma mir de la o vreme ca nu mai umbla descult, dar sa vezi ce s-a intamplat cu el: l-am vazut cazand pe ganduri si gandurile nu sunt de spalat; ma tem ca se instraineaza de noi". Asta i-as spune Lui.

"Multi, foarte multi, ar dori sa scrie macar un singur vers ca Mihai Eminescu, dar nimeni, absolut nimeni, n-ar accepta sa traiasca macar o singura zi din viata lui"
Nichita Stanescu

Poetul şi soldatul

Poetul ca şi soldatul
nu are viaţă personală.
Viaţa lui personală este praf
şi pulbere.

El ridică în cleştii circonvoluţiunilor lui
sentimentele furnicii
şi le apropie, le apropie de ochi
până când le face una cu propriul său ochi.

El îşi pune urechia pe burta câinelui flămând
şi îi miroase cu nasul lui botul întredeschis
până când nasul lui şi botul câinelui
sunt totuna.

Pe căldurile groaznice
el îşi face vânt cu aripile păsărilor
pe care tot el le sperie ca să le facă să zboare

Să nu-l credeţi pe poet când plânge
Niciodată lacrima lui nu e lacrima lui
El a stors lucrurile de lacrimi
El plânge cu lacrima lucrurilor.

Poetul e ca şi timpul
Mai repede sau mai încet
mai mincinos sau mai adevărat

Feriţi-vă să-i spuneţi ceva poetului
Mai ales feriţi-vă să-i spuneţi un lucru adevărat
Dar şi mai şi, feriţi-vă să-i spuneţi un lucru simţit
Imediat el o să spună că el l-a zis,
şi o să-l spună într-aşa fel încât şi voi
o să ziceţi că într-adevăr
el l-a zis

Dar mai ales vă conjur,
nu puneţi mâna pe poet!
Nu, nu puneţi niciodată mâna pe poet!

...Decât numai atunci când mâna voastră
este subţire ca raza
Şi numai aşa mâna voastră, ar putea
să treacă prin el

Altfel ea nu va trece prin el,
şi degetele voastre vor rămâne pe el,
şi tot el va fi acela care se va lăuda
că are mai multe degete decât voi.
Şi voi veţi fi obligaţi să spuneţi o da,
că într-adevăr el are mai multe degete...

Dar e mai bine, dacă-mi daţi crezare,
cel mai bine ar fi să nu puneţi
niciodată mâna pe poet.

...Şi nici nu merită să puneţi mâna pe el.
Poetul e ca şi soldatul
nu are viaţă personală.

Belgradul in cinci prieteni-1972

Senzational: "Niki" Manolescu prezinta in Cotidianul Top "5 contra Romaniei", cele mai scarboase creaturi intelectuanale: Mano-Carta-Pata-Plesu-Liich

Numarul 1, cel mai tare din parcare, sunt, evident, chiar eu, groparul rozator al lui Eminescu, Labis, Noica, Marin Preda, Nichita Stanescu si al oricaror valori are literatura romana. Chiar daca sunt fiu de legionar, recunosc: sunt cel mai venal mancurt din Partidul acesta, orice nume ar avea el. Traiasca tovarasii Zigu, Gogu, Stalin si poporul rus, ca bani multi ne-au adus! Moarte lui tata!
Ete fleosc! Sunt trist! Ca orice gelatina intelectuanala sunt gata sa ma plasez unde-mi cere, cum bine zice tov Niki, Partidul, in care m-am inscris cu mandrie inca de cand aveam 19 trandafiri rozalii. Dar, as mai adauga, daca se poate, si unde zice pitoreasca si melancolica Securitate. Care m-a trimis la tov Stoian sa vad ce tantra fac tovarasii cand zic ca iau sau dau - nici acum nu stiu -, meditatii transcedentanale. I-am scris mai multe eseuri si lui tov maior acum gen (r) V. Malureanu si lui tov secretar general al PCR, nea Nicu (nu Vacaroiu), dar se pare ca nu i-au placut tovarasei Elena, mama noastra de atunci, a tuturor intelectuanalilor. De suparat ce era Sefu', m-au trimis hat, la Heidelberg. Si pentru ca lucram deja la Cooperativa Ochiul si Timpanul m-au mai exilat o data, tot acolo, ca sa pun la punct cum stam cu "Ochiul si lucrurile" impreuna, culmea, ce coincidenta!, cu filosoful cremelor de baie Liigheanu. Ha, ha, ce stiti voi, gelatina-gelatina, dar mi-a oferit dragul de el Partidul doua burse Humboldt?! Sa mai zica cineva ca era rea Securitatea, ca mi-a dat si bani de dus si de intors. Tur-retur. Pentru ca, totusi, mai aveam si treaba, m-au pus baietii sa-l plagiez putin pe Theodor Adorno cu Minima lui Moralia, sa ma fac si eu filosof, ca mosul de-l capcanasem. Apoi, publicat de Secu in 'j de mii de exemplare, m-am retras la Palatul Marucai Cantacuziono de la Tescani, dupa cum era planul. Ce mai vremuri: chiolhanuri de exil, nu gluma! Turna Johnny - ca el se pricepea bine la asta -, apoi venea Hrebe cu sufertasu' de la Partid, Magu, si el "exilat", la Focsani, ba chiar si tov Iliescu. Sa facem obscenitatea aia publica, revolutia, ba boilor! C-asa graita kaghebustra... Ce stiti voi, cum e sa zaci, ca o ameoba, visand despre ingeri, ingeri cazuti, evident. Dar tot e bine, ca-i cresti si-i bagi sa roada peste tot, cum bine face Niki, manca-i-as gherutele si codita aia de Plescoi sa-i mananc... Ete fleosc! Sunt trist! UDMR-isti mei cazuti n-au pupat fotoliile lui tata! Las' ca are grija patronu' nostru, conu' Dinu, sa rezolve el. Asta daca nu ma da afara ca l-am aparat pe psiho-pitigoi si ma-ntorc de unde am venit, la Partid, la kominternul nostru de cartier! Sau ma, rog, cum i-a zis Brucan sa-i spunem: GheDeSe...
Sunt sigur ca m-ati recunoscut cu totii, dupa limba. De fapt, sunt chiar o limba. O limba lunga, lunga si rascracarata, mai ales dupa ce o ung bine cu crema. Asta dupa ce ma dau jos de pe Marcello si il pedepsesc pe Siegfried cu un apel salivos, licheluta mica si zbanghie ce e... As avea atatea sa-ti spun fiul meu, peste prajit ce esti, dar mai bine ma citesti. Cum am scris atat de bine despre ura si minciuna care zac in mine atat de confortabil, o sa poti citi si despre prostie, tot la Editura Politica. Ce sa-i faci, daca altceva mai bun nu era, asta mi-a dat Iliescu. Si eu? Ce era sa fac? Asta-s eu: am acceptat sacrificiul, in tacere. Si nu ma pot opri. Sunt un ticalos frumos si seducator (Andreiuska, ameoba mica de Plescoi stie!...). Si stiu sa ma prind bine de orice. Sa fi vazut cum l-am parazitat pe boul ala legionar de Noica! Si am incercat capusarea si cu bosorogii aia urati de Tutea si Cioran. Ah, ce scarba mi-a fost. Aproape la fel ca la Moni si Virgilius. Mi-am dat cu crema peste tot! Noroc cu plagiatul ca am reusit sa ma dau si eu filosof, ca Andreiuska, sa apar la televizor, sa fiu mangaiat de admiratori. Oh. Acum nu stiu ce sa fac cu toate milioanele mele... Oare ar veni lume la un targ de creme?
Sunt mai mult decat unul dintre cei patru "limbrici ai mintii", dupa cum zice Liicheanu. Eu sunt o tenie a mintii. Am stat ascuns ani de zile in curul cui m-a facut. Acum am iesit. Am papionul meu, sunt icerist! Voi lupta pentru Institutul Subcultural Anti-Romanesc pana nu va mai ramane autor pe autor in cultura romana. M-ati recunoscut, animalelor sovine de romani: sunt eu, sa moara enkavedistu' de taica-miu-n puscarie stalinista (c-asa m-a pus si sarpele cu ochelari sa-i pacalesc pe trotkisti mei de Moni Saginata si Virgi Solium, ca agentu Dionis Patapievici, alias Denys Patapiewicz, alias Denis Patapicovici, criptonim D. Pătraşcu, a luptat cu comunismu' pentru pace mondiala pana n-a mai ramas piatra pe piatra din Romania si leu pe leu in BNR unde-am bagat-o acum si pe Ioana). Dar acum nu mai trebuie sa mint. Minciuna a devenit adevar. Sunt in elementul meu, plin de savanti de renume rasaritean, turnatori si impostori. Si asta pe banii patibularilor de fecale de romani, cu cadavrul ala al lor de Eminescu, umbre fara schelet, inimi ca un cur, fara sira spinarii... Ahhh, ce-aveti, railor?! Nu ma striviti chiar asa...
O sa vedeti voi ce-o sa faca Niki cu mine cand voi fi mai mare, mai lung... Ce Eminescu, ce cacat?!... Pana atunci, puneti-va mana la ochi: va fi Orbitor! Cum am scris si la pagina 518: "Eram din nou sorbit in rectul prin care venisem"...
EXTRA BONUS Top "5 contra Romaniei": Zoe si fiul. Petre si Dan, oase buboase de ardelean, prinse chiar de Ramadan...

Cotidianul a lansat "101 dalmatieni" ai mafiei intelectualo-politico-economica

Observati cum unii frati patati au capetele mai mari. Pe langa Basescu, cel care a castigat in urma sondajului de popularitate distinctia No 1 de la Realitatea TV, ii vedem, amestecati si printre unii nevinovati dar plasati vizual preferential, pe cei cinci "limbrici ai mintii": Patapievici, Liiceanu, Cartarescu, Plesu si, cu voia dvs, ultimul pe lista, Manolescu, alintat "Niki" de Iliescu-KGB. Despre ei, cititi, in curand, mai sus!

Cine, cu cine si pentru cine a facut imbecila Lege a Uninominalului


No comment

Friday, December 12, 2008

Dat afara de la Cuvantul, Sorin Antohi, "savantul" ICR, turnator, impostor si "dr" inchipuit are totusi si cu ce sa se laude: delapidare profesionista

Primita la Redactie:

Sorin Antohi a fost dat dat afara de la Cuvantul - revista odinioara de prestigiu, ajunsa in Trustul Voiculescu - chiar de catre cei pe care ii angajasera: Paul Cernat si Victor Rizescu!

Motivele despartirii au fost mai mult financiare („in special de ordin administrativ”) decat cele ideologice sau doctrinare („performantei academice si a excelentei intelectuale”), spune Paul Cernat in editorialul noului numar al revistei: http://www.cuvantul.ro/articol/?artID=2

De fapt, motivul real al divortului de Sorin Antohi a fost legat de impartirea profitului gras provenit din organizarea pe bani publici a unor conferinte, finantate de catre Muzeul Literaturii si Ministerul Culturii. Cele doua tabere, pe de o parte (Sorin Antohi, Liviu Chelcea, Aurelian Craiutiu, Bogdan Enache, Mihail Neamtu si Razvan Paraianu), pe de alta parte (Paul Cernat, Victor Rizescu, Cosmin Perta, Raul Huluban, Ioan si Aurel Borsan - SC Grup Management SRL) se acuza reciproc de gainarii financiare. Cine e Aurel Borsan, stim cu toti: http://www.ziua.net/display.php?id=69988&data=2001-08-18

Operatiunea a fost simpla, dar perversa (marca Sorin Antohi) si a vizat capusarea unor institutii publice si drenarea fondurilor acestora catre Editura Cuvantul si Fundatia Amfiteatru! Dupa ce devalizase, in calitate de director conturile Fundatiei Soros, impostorul Sorin Antohi a gasit o alta vaca de muls: bugetul Primariei Bucuresti, prin Muzeul Literaturii, la conducerea careia a ajuns prin frauda (cu ajutorul lui Ioan T. Morar si Mircea Mihaies) un alt xxxxxxxxxx al Securitatii la Europa Libera, Radu Calin Cristea, dupa spusele lui Ioan Talpes (dosarul lui e bine ascuns in arhiva DIE!). (NOTA MEA: Le cererea lui Radu Calin Cristea, exprimata telefonic, am eliminat aceasta afirmatie din cadrul informarii primita la redactie pe e-mail, deoarece nu poate fi verificata. Il rog pe cel care are aceste detalii sa vina si cu probe).

Devenit consilier de taina si strateg al ilegalului director fraudator R. C. Cristea, Antohi si Fundatia „Amfiteatru” au inceput prin a organiza cateva conferinte megalomanice ("Modernism si antimodernism. Teorii, viziuni, ideologii, politica", „Romania Mare: Integrare si Dinamici Culturale”) etc., cu bugete consistente din fondurile alocate Muzeului Literaturii de catre Primaria Capitalei. Ca exemplu, numai prima conferinta ("Modernism si antimodernism”) ar fi costat peste 60. 000 euro! Numai ca impostorul Antohi si-a gasit nasul, unul mai hotz decat el: Aurel Borsan.

Nota mea: Ha, ha, ha!
Vezi si
Sorin Antohi, turnator si impostor
Vezi aici cum s-a pricopsit Antohi pe seama "Romaniei Mari"
Conferinta Romania Mare: Integrare si Dinamici CulturaleRomania Mare: Integrare si Dinamici Culturale 28-29 noiembrie 2008 Funda?ia Amfiteatru va invita, in preajma zilei de 1 decembrie, la Sinaia pentru: o A marca impreuna 90 de ani de la crearea Romaniei mari, o A participa la conferinta internationala "Romania Mare: Integrare si Dinamici Culturale" o A va prezenta si dezbaterea proiectului destinat creeri unei retele nationale (si pe citeste tot

rezumateIata cateva din rezumatele conferintei.Toate rezumatele le puteti downloada de aici: rezumate. Sorin Alexandrescu Modernists and Antimodernists: Enemies or Friends? I. Three older assumptions about modernism and modernity - their similarity, their homogeneity and the affinity of modernism with (only) liberal and left wing politics -have come recently under heavy attack. Instead, different books revealed the last years citeste tot

s-a incheiat conferintaConferinta internationala "Modernism si antimodernism. Teorii, viziuni, ideologii, politica", gazduita de revista Cuvantul, organizata de Muzeul National al Literaturii Romane si Fundatia Amfiteatru in parteneriat cu Orbis Tertius. Institut de Studii Interculturale, Oxford Brookes Universiy, CESI. Centrul de Excelenta in Studiul Imaginii si editura Palgrave Macmillan, si sponsorizata de Posta Romana, s-a desfasurat in zilele citeste tot

Programul conferinteiProgramul final, al conferintei. Nu uitati, pentru inscrieri va rog scrieti la redactie@cuvantul.ro. Friday, September 19 15:00-16:00 Welcoming Remarks Chair: Sorin Antohi Remarks by: Virgil Nitulescu, State Secretary Radu Calin Cristea, Director of the National Museum of Romanian Literature 16:00-16:15 Break 16:15-17:00 Panel One: Keynote Address Chair: Sorin Antohi Roger Griffin: (Western) Modernity + Anti-(existing)Modernity=’Modernism’ (?) 17:10-17:30 Break 17:30-19:00 Panel Two Chair: J�rn R�sen Keith Hitchins: The Challenge of citeste tot

participantiIata si lista finala cu participantii la aceasta conferinta: Sorin Alexandrescu (Professor Emeritus, University of Amsterdam, Professor, University of Bucharest/ Director of CESI, Bucharest) Mark Antliff (Professor, Department of Art, Art History & Visual Studies, Duke University) Sorin Antohi (Director of Cuv�ntul and of Orbis Tertius. Institute of Intercultural Studies, Bucharest) Stephen Bury (Head of European and American Collections, citeste tot

Boc si Stolojan, tradati de penaj drept udemeristo-peceristi. Basescu, The Godfather.


Thursday, December 11, 2008

Hotararea lui Ion Cristoiu de a parasi Antena 3 daca PC intra la Guvernare ramane irevocabila: "E dreptul meu sa ma retrag!"

In imagine: analizand daca increngatura din desert este comparabila cu organigrama si reteaua firmelor din Trustul Vantu sau din cel stapanit de Voiculescu
Cristoiu: "Nu ma simt confortabil daca PC-ul lui Voiculescu intra in guvernul lui Basescu". Analistul Ion Cristoiu a explicat ieri seara care sunt motivele pentru care a ales sa plece de la Antena3 reafirmand ca, desi Mihai Gadea ii e simpatic, hotararea sa este irevocabila si nimic si nimeni nu il poate face sa si-o schimbe.
El a precizat ca nu renunta la emisiunea Sinteza Zilei pentru ca s-ar face presiuni asupra lui - pentru ca "este greu sa faca cineva presiuni asupra lui"- , nu pentru ca i s-ar spune ce sa zica si nici pentru ca ar exista o intelegere intre Dan Voiculescu si presedintele Traian Basescu ca emisiunea Sinteza Zilei sa nu mai existe. Cristoiu a explicat ca pur si simplu nu se simte confortabil "psihologiceste in conditiile in care PC-ul lu Dan Voiculescu intra in guvernul" presedintelui Traian Basescu."E dreptul meu sa ma retrag. Psihologiceste, nu ma simt confortabil ca Traian Basescu sa fie seful unui guvern la care sa participe domnul Dan Voiculescu", a subliniat Cristoiu.

Nu PC-ul este de vina, a clarificat jurnalistul, ci "Dan Voiculescu ca fondator al acestui partid, pe care lumea il asociaza cu noi". Maestrul a mai invocat si faptul ca nu mai vrea ca, la varsta lui, sa fie injurat, cum se intampla si cum se va intampla si in cazul in care PC va ajunge la guvernare cu PSD si PD-L. "Baietii, ca sa nu il mai injure pe Traian Basescu, ne vor injura tot pe noi. La 60 de ani, nu mai vreau sa fiu injurat. M-am saturat sa se faca ipoteze pe seama mea. La Biblioteca Academiei nu se fac ipoteze pe seama mea. Vor fi tot felul de pitiflenci sa ne injure"."Domnul Basescu a calcat in picioare acest trust. Uitati-va la spectacolul deontologic. PSD era un partid de banditi, de derbedei. Mai spunea si de noi, eram niste sarlatani platiti. Eu fac ce vreau. E ca un protest. Nu mi se pare moral ca polticienii romani sa joace in picioare omul si apoi sa ii faca jocul", a continuat Cristoiu.
Potrivit jurnalistului, "este un caz unic in istoria de dupa 1945 in Romania. Traian Basescu, un singur om, prin calarirea PSD, PC si a UDMR, va fi o dictatura ca in Belarus, cu 70% sustinere in Parlament, cu ministrii sai. Cand s-a mai pomenit in Romania 18% opozitie?".
SOV m-a manipulat
In acest context, "maestrul" Cristoiu a povestit de ce patronul trustului Realitatea-Catavencu Sorin Ovidiu Vantu ii este ostil. Nu din cauza razboiului dintre SOV si Dan Voiculescu, ci pentru ca l-a manipulat."Ostilitatea mea fata de Sorin Ovidiu Vantu - si multi au pus aceasta pe ostilitatea dintre Dan Voiculescu si Sorin Ovidiu Vantu, ceea ce incerc sa evit - este strict profesionala.Sorin Ovidiu Vantu m-a manipulat pe mine spunand ca l-a citit pe Camil Petrescu. Nu l-a citit. I se dadea o pagina din Camil Petrescu cu caractere mari. Eu sunt fan Camil Petrescu, am vrut sa fac o fundatie in 1970.
Mi se dezvaluie ca am un proces in care trebuie sa platesc 200.000 de euro daca il pierd. 'Ce mare scriitor e Camil Petrescu si ce scriitor mare a fost', m-a rugat sa fiu presedintele consiliului de administratie al unui Institut. Faceam gazetarie.M-a confundat cu Maria Vlas si facea niste afaceri pe seama acestei institutii pe care o conduceam eu. N-a platit nu stiu ce la stat, a facut afaceri nu stiu de care, niste datorii. Eu n-aveam nicio treaba. Credeam ca sunt gazetar. Intre timp, creditorii m-au dat in judecata. Nu pe Sorin Ovidiu Vantu, ci pe membrii consiliului de administratie, printre care si eu. Ostilitatea mea avea cauza asta", a lamurit Ion Cristoiu.
Analistul a mai spus ca putea sa se duca la Realitatea - "era mai convenabil, n-am vrut".
Nu am putut sa-l apar pe Dan Voiculescu
Desi a simtit ca ar fi trebuit sa-l apere de Dan Voiculescu privind dosarul de la CNSAS, Cristoiu a dezvaluit ca "nu a putut" tocmai pentru ca lucra la Antena 3 si gestul lui ar fi fost interpretat."Nu am putut sa-l apar pe Dan Voiculescu in dosarul cu CNSAS. Nu vreau sa mai tac. Ma duc la Biblioteca Academiei si vorbesc sub dud", a explicat jurnalistul.
Jurnalistul Ion Cristoiu a anuntat ca va pleca de la Antena 3 daca PC va face parte din viitorul Guvern dupa ce senior-editor-ul Evenimentului Zilei, Mircea Marian, a scris intr-un editorial ca printre cei care "vor scrijeli la poarta Cotroceniului la formarea viitorului guvern" (Traian Basescu, declaratie 2007 n.red.), cel care ar trebui sa aiba un loc in Guvern este Ion Cristoiu, "analistul de casa al familiei Voiculescu".
Sursa: Ziare.com Autor: Adriana Toma

INEDIT- Badia Ion Gavrila Ogoranu: Educaţia prin artă e lăsată în grija unor mai maeştri în „arta distrugerii” decât prostituatele şi pungaşii

Dumnezeu a vrut să ne parvină acest text inedit despre rostul artei din perspectivă creştină, aşa cum era văzut de legendarul conducător al luptătorilor anticomunişti din Munţii Făgăraşului. Acest text scris în singurătatea munţilor considerăm că este de mare actualitate, în contextul în care Institutul Cultural Român organizează expoziţii în care este grav lezată sensibilitatea creştină a românilor. Care este scopul acestor expoziţii blasfemiatoare? Ne lămureşte Bădia în textul pe care vi-l oferim.

Tot ce înalţă, tot ce zideşte sufletul omenesc şi-l mână spre înviere e artă. Tot ce-l împiedică e balast nefolositor. Deci nu artă pentru artă, nici pentru frumos, căci nici arta, nici frumosul nu pot fi scopuri în sine. În afara drumului spre Rai nimic nu foloseşte sau mai degrabă dăunează. Arta nu poate fi tot ce reuşeşti să transpui din ceea ce ai în minte, în inimă (vezi P. Andrei definiţie), căci faci artă numai în măsura în care ai ridicat cu un pas un suflet spre Dumnezeu. Păi şi frumosul are legătură cu Dumnezeu? Răspundem categoric: da! Frumosul, mai mult ca altele, este prin excelenţă de esenţă divină. Şi în afară de Dumnezeu nu poate exista frumos. Cum a fost folosit altarul artei pentru neamul nostru să zicem în cei 20 de ani de la unire încoace? Nechemaţi şi profanatori, măscărici ai Satanei au luat locul aleşilor. Ne-am întrebat în singurătatea munţilor de ce atât de puţini tineri au reacţionat sănătos atunci când Diavolul roşu ne-a potopit. De ce atât de puţini au pus mâna pe armă? De ce atât de puţini s-au împotrivit? De ce avem o intelectualitate atât de dezorientată şi laşă? De ce o ţărănime supusă? Şi-am găsit că una din cauze e că de atâta vreme a fost otrăvită cu fel de fel de bucate putrede, credem noi, servite neamului nostru cu un scop preconceput: de a ne ameţi pentru a nu mai putea reacţiona şi azi slugile Satanei să ne învârtă cum vor.
De unde era tineretul să înveţe să iubească pe Dumnezeu? Din noianul de cărţi-atac profanatoare de cele sfinte?
De unde sentimentul onoarei, al mândriei, al dragostei de ţară? De unde bunul simţ, sentimentul camaraderiei, prieteniei până la mormânt, de unde stăpânirea de sine? Dispreţul de bani? Numai din arta celor douăzeci de ani nu. Unde să-şi găsească visurile tinereşti pe care să le urmeze? În romanele şi cinematografele româneşti? Unde cadenţa şi ritmul saltului spre ideal? În confuzele şi languroasele melodii mălăieţe ale compozitorilor la modă? Unde ţinuta şi atitudinea dreaptă? În pictura şi sculptura aţăţătoare de simţuri? Calitatea produsului uman e chipul şi asemănarea concepţiei despre artă din această perioadă.
Există o părere: prezentăm tineretului viaţa cu binele şi răul amestecat. Tineretul să-şi aleagă. (Deşi în intimitatea gândului lor erau convinşi că numai binele nu-l prezintă sau îi dădeau rolul Cenuşăresei). Că apoi acela-i tânăr ce şi într-un mediu rău devine bun. Atunci pe acest gând putem merge mai departe. Ce folos atâţia profesori şi educatori pentru băieţi şi fete? Să dăm mai bine grijă educaţiei băieţilor pe mâna pungaşilor de buzunare din închisoarea Văcăreşti, iar pe cea a fetelor în grija prostituatelor. Că apoi aceea vor fi tineri şi tinere ce vor ieşi curaţi cu astfel de educatori.
Nimeni nu poate concepe acest lucru? Şi totuşi grija educaţiei prin artă e lăsată în grija unor mai maeştri în „arta distrugerii” decât prostituatele şi pungaşii. Căci dacă unui tânăr îi vei pune în faţă un şmecher pungaş de buzunare şi i-l vei arăta ca ideal de urmat, desigur îl va respinge.
Iar dacă unei tinere îi vei aduce o epavă de femeie distrusă trupeşte şi sufleteşte de păcat şi-i vei cere să o urmeze, sufletul curat nu ar da un pas pe urma unei astfel de călăuze. Or tocmai minunea aceasta de neconceput reuşesc să o facă „aceşti maeştri” de artă. Îmbracă aceste putreziciuni morale şi trupeşti în haine scumpe, dau lumină putregaiului şi-l prezintă tineretului astfel fasonat. După cum farmacistul nu-ţi dă chinină decât ascunsă într-o bulină de zahăr.
VEGHEA - Revista ortodoxa a Generatiei Neasteptate
Articol care va fi publicat in curand la http://www.veghea.ro/

Utecistul intarziat Traian Ungureanu, intre aruncatul de pe bloc si ciocu' mic prefera clantaul mare

"Mă arunc de pe bloc, pe cuplul Patriciu-Tăriceanu, regizorii eventualei apropieri PSD - PD-L" scria la începutul lunii decembrie Traian Ungureanu

"Ce variante de joc avea PDL? Să intre în opoziţie, adică să reinstaleze guvernul Tăriceanu-Geoană, deşi a câştigat alegerile. Exclus. (...) Şi atunci? Un guvern PDL-PSD!", scrie azi (acelasi) Traian Ungureanu, zis TRU, zis Ciocu' mare

Prietenul zgomotos al preşedintelui Traian Băsescu, aşa cum îl descrie Doru Buşcu în ultimul său editorial din Cotidianul, Traian Ungureanu spune că în cazul formării unei coaliţii de guvernare PSD-PD-L, deci al reformării Frontului Salvării Naţionale, el se va arunca de pe bloc. "Mă arunc de pe bloc! Îmi menţin promisiunea, în ciuda teribilei crize imobiliare. Completez: mă arunc de pe bloc, pe cuplul Patriciu-Tăriceanu, regizorii eventualei apropieri PSD-PD-L", scrie Traian Ungureanu în editorialul său din Cotidianul.
El susţine că Dinu Patriciu încearcă, din nou, să aducă la putere PSD, blocând alianţa naturală a PNL cu PD-L. "Asta lasă PD-L faţă în faţă cu două variante: să formeze un guvern minoritar care s-ar sprijini pe aer, bază de pe care ar urma să se bată cu o criză economică iminentă. Sau să facă o alianţă de guvernare cu PSD", scrie Traian Ungureanu, o alianţă în care "Năstase va prelua Ministerul Justiţiei, Vanghelie va gira Cultura, asistat de Mazăre - omul nostru la Agenţia pentru Românii surprinşi de mafia în Dobrogea".
Doru Buşcu povestea despre promisiunea lui Traian Ungureanu chiar cu o zi înainte, când se pare că T.R.U. ştia "destul de puţin despre negocierile dintre PD-L şi PSD". "Ce faci, l-am întrebat, dacă PD-L intră în cârdăşie cu alde Hrebenciuc?. Puţin încurcat, parcă aşteptând întrebarea, Traian mi-a răspuns dintr-o suflare: Mă arunc de pe bloc, ce dracu' să fac!", scria Doru Buşcu.
Mai departe, Traian Ungureanu scrie că efectul acestei alianţe este bine calculat şi are ca scop "discreditarea dreptei şi anihilarea bazei populare a preşedintelui Băsescu", în vederea alegerilor prezidenţiale din 2009. "PD-L va fi încolţit de indignarea unui electorat care a votat împotriva PSD. Mai departe, grupul Tăriceanu-Patriciu va ieşi din troaca socialistă în care l-a palpat subacvatic pe Iliescu şi va descoperi că e singurul apărător al dreptei capitaliste în România", mai scrie Ungureanu. (Antena 3)
Citiţi editorialul lui Doru Buşcu
Citiţi editorialul lui Traian Ungureanu
VEZI AICI Filmul cu Traian Ungureanu care se arunca, totusi, de pe bloc

Protest ferm al Coalitiei pentru o noua Guvernare Curata fata de santajul etnic al organizatiei para-politice UDMR

Primit la redactie:
Societatea civila din Romania constata cu deosebita ingrijorare tendinta unei anumite parti a clasei politice, cu nuante extremiste, de a compromite votul democratic exprimat in data de 30 noiembrie si actiunile anticoruptie declansate de DNA in cazul activitatilor nelegale ale UDMR si ale Fundatiilor sale.

Grupul pentru Dialog Social si semnatarii unei asa-zisei Scrisori deschise transmise presei au condamnat deja ferm o impostura privind pozitia exprimata fata de Coalitia PDL-PSD. Cei care au incercat insa sa ne anihileze vocea si prezenta organizata in Romania, inca de dinainte de decembrie 1989, au dat gres. Indiferent de scrisoarea privind refacerea FSN, consideram necesar sa intervenim ferm cu privire la un pericol cu adevarat real: prezenta UDMR la Guvernare, intr-un astfel de moment critic, cand criza internationala ameninta sa afecteze grav si Romania.
Grupul pentru Dialog Social, Societatea Academica din Romania si Societatea Timisoara, Asociatia Pro Democratia, Initiativa pentru o Justitie Curata, Academia de Advocacy, Alianta Civica, Asociatia Societatea pentru Justitie, Asociatia 21 Decembrie, Blocul National al Revolutionarilor, Freedom House Romania, Organizatia pentru Eliberarea Maghiarilor, Institutul de Politici Publice, Agentia de Monitorizare a Presei - MMA, Militia Spirituala, Societatea Ceangailor Liberi, Liga PRO EUROPA, Secuii fara Frontiere, Fundatia SOROS Romania, GRU, Academia Civica, Fundatia Memorialul Durerii, Centrul pentru Jurnalism Independent, Liga PRO BANAT, Fundatia Noua Europa si intelectualii angajati, reprezentati printre altii de Andrei Plesu, Gabriel Liiceanu, Horia Roman Patapievici si Vladimir Tismaneanu, sunt doar cateva nume ale celor care actioneaza chiar si acum, public si energic, pentru dezideratele Declaratiei de la Budapesta din 16 iunie 1989.
De aceea, Grupul de Investigatii Politice al Coalitiei contra unei Romanii murdare considera ca presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu, trebuie sa tina cont de datele prezentate mai jos de Coalitia pentru o noua Guvernare Curata si sa nu accepte sub nici o forma compromiterea votului electoratului roman, prin introducerea la Guvernare a unei Uniuni etnice anchetata in acest moment de DNA pentru fapte de coruptie la nivel inalt.Organizatiile semnatare isi exprima profunda ingrijorare privind modul antidemocratic prin care acest grup de interese politico-economice cu spectru mafiot, mascat sub o forma de organizare culturala dar structurata pe criteriu exclusiv etnic, isi aroga dreptul a se situa pe picior de egalitate cu partidele invingatoare ale alegerilor din 30 noiembrie, respectiv Partidul Democrat Liberal (PDL) si Partidul Social Democrat (PSD).Solicitam Presedintelui Romaniei, domnul Traian Basescu, ca un adevarat garant moral al asigurarii democratiei in Romania, sa atraga atentia Coalitiei PDL-PSD ca trebuie sa respinga energic si in mod categoric presiunile politice exercitate de UDMR atat la nivel national, prin intermediul legaturilor de afaceri trasnpartinice, cat si la nivel regional, via Budapesta si international, via lobby-ul maghiar de la Bruxelles si Washington. Romania, ca stat national, suveran, unitar si indivizibil, reprezentat cu cinste de presedintele nostru, domnul Traian Basescu, ca si presedintele PDL, domnul Emil Boc si cel al PSD, domnul Mircea Geoana, nu trebuie sa cedeze presiunilor venite prin intermediul unui recunoscut ultranationalist maghiar, ca Viktor Orban, in prezent vice-presedinte al Partidului Popular European sau a olandezului Jan Marinus Wiersma, vice-presedinte al Grupului Socialist din Parlamentul European.Va rugam sa tineti cont de investigatiile Coalitiei pentru o noua Guvernare Curata realizate cu sprijinul putinilor ziaristi independenti, prezentate mai jos si pe care le vom transmite spre informare publica si site-ului http://www.romaniamurdara.ro/.

MAFIA UDMR
Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania (UDMR) nu este un partid politic, desi actioneaza in acest mod inca de la infiintare. Formatiunea condusa de Marko Bela este, oficial, un soi de uniune sau asociatie culturala cu pretentii politico-financiare. Transformarea in partid politic este, deocamdata, o chestiune care nu serveste intereselor liderilor UDMR, cu atit mai mult cu cit asta ar presupune renuntarea la finantarile consistente, dar obscure, de care beneficiaza acestia de la guvernul si oamenii de afaceri din Ungaria.
Pentru a-si realiza scopurile inscrise in statut, UDMR si-a trecut in programul sau, pe prima pozitie, ca interes fundamental al comunitatii maghiare din Romania, “intarirea economica”. Acesta a fost de fapt si principalul obiectiv atins. Reprezentantii comunitatii maghiare au cistigat deja, dupa 16 ani de “intarire economica”, faza pe Ardeal si sint semnale ca intentioneaza sa candideze la “faza” pe tara. Daca, teritorial, comunitatea maghiara are granitele deja fixate, din punct de vedere financiar acestea nu exista si Verestoy Attyla este o dovada vie ca se poate sari gardul si haladui in voie, chiar si cu drujba la palarie, prin padurile patriei adoptive. El nu este insa singurul.
IMBOGATIREA PRIN REPREZENTANTI
Pentru a-si atinge interesele financiare, dar si strategice, liderii UDMR au pornit de jos si au creat un imens paienjenis de firme, fundatii si asociatii care au devenit adevarate recipiente de colectare a fondurilor. Nu exista reprezentant cu pretentii al acestei formatiuni “culturale” care sa nu fie om de afaceri sau membru al unei fundatii sau asociatii chipurile “non-profit”. S-ar putea spune chiar ca cine nu are fundatie, sau asociatie, lucreaza impotriva Uniunii, e un soi de tradator “comunitar”. Altfel nu se explica implicarea atit de profunda in acest tip de activitate pe cit de profitabila, pe atit de apolitica.
Avem de-a face, prin urmare, cu o strategie coerenta de imbogatire prin reprezentanti care se traduce, in plan politic, prin crearea unei forte suficient de puternice pentru a atrage aderenti si a distruge orice concurenta. Asta explica de ce a reusit UDMR, controlind fondurile comunitare, sa fie reprezentantul exclusiv, in politica, al comunitatii maghiare din Romania.
Satui sa astepte insa ploconul promis al “autonomiei teritoriale”, din partea UDMR, aceasta fiind preocupata mai mult cu numaratul banilor, comunitarii maghiari au inceput sa-si construiasca alte udmr-uri, precum Uniunea Civic Maghiara (UCM) - Partidul Civic Maghiar (PCM), Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania (CNMT) si Consiliul National Secuiesc (CNS). Evident, din punctul de vedere al UDMR, cele trei-patru formatiuni sint radicale deoarece incearca sa obtina, rapid, autonomia teritoriala a unor tinuturi secuiesti, mai mici sau mai mari, dupa posibilitati sau imaginatie cadastrala.
Recent insa, pentru ca au observat o polarizare a unora dintre comunitari inspre formatiunile conduse de Laszlo Tokes (CNMT), Szasz Jeno (UCM) si Csapo Jozsef (CNS), liderii UDMR au inceput sa afiseze si ei, ca nu le (sic!) doare gura, marota autonomiei pe criterii etnice. Radicalizarea, chiar si de fatada, a liderilor UDMR s-a facut insa numai dupa ce au reusit sa-si puna averile la adapost prin masacrarea proiectului de lege privind infiintarea Agentiei Nationale de Integritate (ANI), o institutie care i-ar fi prins cu pantalonii in vine pe casa cu bani. Vehementa cu care Marko Bela s-a opus aparitiei ANI in forma propusa de ministrul Justitiei, care ar fi dat posibilitatea verificarii rapide a neconcordantelor dintre declaratiile de avere si starea de fapt, a atras atentia asupra fenomenului imbogatirii prin reprezentanti, specific UDMR. O imbogatire asupra careia planeaza suspiciunea ca nu poate fi justificata dupa regulile si legile de la Bucuresti. Altfel nu s-ar explica grija liderilor UDMR fata de provenienta averilor acumulate in ultimii saisprezece ani.
PAIENJENISUL DE FUNDATII SI ASOCIATII ALE UDMR
Paradisul fiscal al UDMR, dincolo de Budapesta, este concentrat in citeva judete romanesti precum Harghita, Mures, Covasna, Satu Mare si Cluj. Aici au fost infiintate, de-a lungul anilor, citeva mii de fundatii si asociatii “non-profit”, dar extrem de profitabile pentru liderii UDMR. Conform datelor existente la Ministerul Justitiei, in Harghita au fost inregistrate 539 de fundatii si 1.133 de asociatii, in Mures 447 fundatii si 1.306 asociatii, in Covasna 42 fundatii si 277 asociatii, iar in Cluj 1.253 de fundatii si aproximativ 1.500 de asociatii. In mod firesc fundatiile si asociatiile “ardelene” sint, in mare proportie, infiintate de maghiari si folosesc unor scopuri mai mult decit caritabile pentru membrii lor. Conform recensamintului din 2002, situatia populatiei de etnie maghiara din aceste judete era urmatoarea: Harghita - 84,62%, Mures - 39,3%, Covasna - 73,8% si Cluj - 17,4%.
Fenomenul infiintarii de fundatii in Transilvania a atins cote alarmante cita vreme in Cluj, spre exemplu, numarul fundatiilor este de doua ori mai mare decit in Bucuresti (632 fundatii). Gaselnita UDMR cu “non-profitul profitabil” din Transilvania s-a dovedit a fi o cale sigura spre satisfacerea intereselor virfurilor acestei formatiuni. Sint deja cunoscute citeva fundatii prin care s-au adunat, in buzunarele liderilor UDMR, pentru ei si Uniune, fonduri uriase atit de la Budapesta, cit si de la Bucuresti sau de la consiliile judetene, cum, la fel, sint fundatii infiintate doar pentru a aspira fonduri de la Budapesta sau de la diversi oameni de afaceri interesati de politica “culturala” a UDMR.
Astfel, cele mai profitabile fundatii sint “COMMUNITAS”, “ILLYES” (IKA), “JANOVICS JENO”, “IDENTITAS”, “ARANKA GYORGY” sau “PRO-GRESS”. Exista, la fel, fundatii care au sediul in aceeasi cladire cu UDMR, cum sint fundatiile “Identitas” (Satu Mare), “Progress Alapitvany” (Cluj-Napoca) sau “Communitas” (Cluj-Napoca), Uniunea fiind, in fapt, chiar fondatorul acestora.
Au existat voci care au afirmat ca foarte multe fonduri provenite din surse publice sau private au fost deturnate prin aceste fundatii, insa declaratiile n-au fost insotite de controale riguroase din partea autoritatilor. Au fost consemnate, cel mult, sponsorizari ilegale ale campaniei UDMR, cum este cazul asociatiei non-profit “Eureka”, caz cercetat in 2005 de Curtea de Conturi. In reteaua “Eureka” este implicat, evident indirect, (fostul) senator UDMR Peter Eckstein Kovacs, actionar la una dintre societatile din grup, Eureka Media. Printre obiectivele retelei amintite este si infiintarea unui post de radio al UDMR, post pentru care s-a obtinut deja licenta radio de la CNA.
ASPIRATORUL COMMUNITAS
Fundatia “Communitas”, condusa pina la sfirsitul anului trecut de liderul UDMR Marko Bela, a facut obiectul mai multor scandaluri legate de transparenta repartizarii fondurilor aspirate de la Budapesta sau Bucuresti.
Infiintata pe 12 martie 1998 si avind ca fondator unic UDMR, Fundatia “Communitas” este, conform statutului, “persoana juridica romana de drept comun, fara scop lucrativ, umanitar, este apolitica, independenta, nesubordonata vreunei persoane juridice, non-profit” si are caracter socio-cultural. Evident, toate aceste “calitati” sint valabile doar pentru si in cadrul UDMR. Ultimul consiliu director al fundatiei, prezentat pe site-ul Ministerului Justitiei, este constituit din Marko Bela (presedinte pina in 2005), Takacs Csaba (vicepresedinte) si membrii Borbely Ladislau, Kelemen Attila, Kelemen Hunor, Kerekes Gabor, Nagy Zsolt, Szep Gyula, Verestoy Attila si Winkler Gyula. De asemenea, Fundatia “Communitas” si-a inregistrat, in februarie 2001, si o filiala in Bucuresti, condusa de Birtalan Joszef, Koto Iosef si Varga Attila.
Cele mai multe fonduri primite de UDMR prin intermediul “Communitas” au venit de la guvernul ungar via Fundatia “Illyes”(IKA). Suma primita de la Budapesta s-a ridicat, in perioada 1999-2001 la peste 100 milioane de forinti, bani alocati prin intermediul Fundatiei Illyes. Din 2002, dupa aparitia Hotaririi de Guvern nr. 160, in conturile “Communitas” au inceput sa intre zeci de miliarde de lei de la guvernul roman. Fondurile primite de la Bucuresti au fost, in perioada 2002-2006 de peste 202 miliarde lei, repartizate astfel: 27 miliarde in 2003, 37 miliarde in 2004, 58,2 miliarde in 2005 (HG nr. 80) si 80,2 miliarde in 2006 (HG nr. 122).
Banii au fost distribuiti pentru comunitatea maghiara de catre Departamentul Guvernamental pentru Relatii Interetnice (fost Departamentul Minoritatilor Nationale) din cadrul Guvernului Romaniei. Suma alocata la inceputul acestui an, pentru “Communitas”, reprezinta un sfert din totalul sumei alocate pentru toate organizatiile minoritatilor nationale din Romania, unul dintre semnatarii Hotaririi de Guvern (122) privind repartizarea acestor sume fiind chiar secretarul de stat al Departamentului pentru Relatii Interetnice, Attila Marko.
Desi au afirmat in numeroase rinduri ca repartizarea catre comunitatea maghiara a sumelor primite de UDMR prin Fundatia “Communitas” este transparenta, au existat destule acuzatii conform carora fondurile au fost alocate in interesul liderilor Uniunii. Astfel, printre cei care au primit, indirect, sponsorizari de la “Communitas” au fost Attila Verestoy, cel mai bogat dintre grofii UDMR si chiar insusi Marko Bela. Cotidianul “Uj Magyar Szo” (editat de Editura Scripta SRL a lui Verestoy Attila) a primit anul trecut de la “Communitas” sponsorizari de peste 1,2 miliarde lei, in vreme ce cotidianul “Kronica”, tot de limba maghiara, dar cu accente critice la adresa liderilor UDMR, a primit doar 50 milioane lei. La fel, printre beneficiarii de sponsorizari de la “Communitas” s-a aflat si cotidianul “Lato” din Targu Mures, publicatie condusa de redactorul-sef Marko Bela.
Exemplele confirma criticile tot mai accentuate la adresa modului discretionar in care sint distribuiti, catre comunitatea maghiara, banii aspirati de UDMR prin fundatii de tipul “Communitas”.
O alta fundatie condusa tot de Marko Bela, prin care guvernul de la Budapesta a pompat fonduri pentru maghiari, este “Aranka Gyorgy” care a primit in 1992, la infiintare, peste 900.000 de forinti, iar, in perioada 1995-2001, a primit pe ruta Fundatia Illyes-Communitas, aproximativ 11,7 milioane forinti.
In aprilie 2004, presedintele Uniunii Liberale a Maghiarilor din Romania, Kalman Kiss, i-a adresat o scrisoare deschisa lui Marko Bela si l-a acuzat public de deturnare de fonduri prin intermediul Fundatiei “Communitas”.
El a spus ca va sesiza PNA/DNA pentru a verifica activitatea acestei fundatii cerind “depistarea cuantumului sumelor deturnate de Fundatia Communitas, constatarea folosirii unor organizatii interne asa-zis apolitice drept paravan in aceste manevre, precum si constatarea incompatibilitatii in care se afla functia politica fata de functiile din cadrul fundatiei, in privinta lui Bela Marko si Csaba Takacs”. Kiss a mai cerut atunci si clarificarea modului in care se cheltuie fondurile primite de la buget de catre liderii Uniunii, intrebind “cit la suta din cele 45 de miliarde de lei, destinate comunitatii maghiare din bugetul statului roman, se foloseste in interes politic, mai ales ca UDMR mai beneficiaza si de 7 miliarde de lei, in baza Legii finantarii partidelor politice”.
FUNDATIA ILLYES - BUDAPESTA, MAMA RANITILOR DE PESTE HOTARE
Tatucul de la Budapesta al fundatiilor mai marilor UDMR este fundatia culturala Illyes (Illyes Kozalapitvany) creata special de catre guvernul ungar ca interfata cu maghiarii de peste hotare, administrind fondurile guvernamentale pentru sprijinirea acestor comunitati.
Din anul 2002, presedintele Illyes a fost ales Pomogats Bela, fost presedinte al Uniunii Scriitorilor din Ungaria. Fundatia si-a deschis sapte subcuratorii in urmatoarele state: Romania, Slovacia, Serbia, Slovenia, Austria, Croatia si Ucraina. In Romania, filiala Illyes a fost deschisa in Cluj si se numeste IKA - Illyes Kozalapitvany Kuratoriumanak si, in 2003, conducerea acesteia a fost preluata de Marko Bela, sprijinit in Comitetul Director de Takacs Csaba, Frunda Gyorgy si Kelemen Hunor.
In perioada 1990-2002, Fundatia Illyes a sprijinit UDMR, conform unor informatii aparute in presa, cu 50 milioane de forinti. In perioada 2002-2003, sprijinul pentru comunitatea maghiara din Transilvania a fost cu aproximativ 245 milioane forinti, suma transmisa prin intermediul IKA a lui Marko Bela. Conform site-ului fundatiei Illyes, importanta acordata UDMR de catre guvernul de la Budapesta s-a concretizat si in alocarea, in prima parte a acestui an, catre comunitatea maghiara din Romania, a sumei de 151 milioane forinti, ceea ce reprezinta 46,5% din intreaga suma alocata maghiarilor de peste hotare. Banii, odata ajunsi la Cluj, au fost repartizati dupa criteriile stabilite de staff-ul UDMR, in functie de prioritati.
Evident, au existat voci care au acuzat UDMR de repartizarea discretionara si netransparenta a acestor fonduri, dupa ce anumite sume de bani au intrat in conturile altor fundatii de “partid”, precum “Communitas” sau Aranka Gyorgy. Astfel, din cei 131 milioane de forinti alocati in ultimii ani pentru burse in Transilvania, conform presei ardelene, 45 milioane au intrat la Fundatia Dr. Bernady Gyorgy, a lui Laszlo Borbely, 3 milioane la revista “Lato” condusa de Marko Bela si alte 11,7 milioane forinti au intrat la Fundatia Aranka Gyorgy, condusa tot de Marko Bela.
Senatori

>> Verestoy Attila - senator Harghita, lider grup parlamentar din Senat
- Fost membru al comitetului de directie in Fundatia COMMUNITAS, inregistrata pe 02.03.1998, cu sediul in Cluj- Membru in Consiliul Director al Fundatiei “Omul si Viitorul”, inregistrata pe 11.01.1991, cu sediul in Harghita
>> Pete Stefan - senator Bihor
- Membru fondator Fundatia PARTIUM, Oradea, aleea Catinului 4/1- Membru fondator Fundatia KOSTORS - Oradea, str Moscovei nr 8- Presedinte al Asociatiei Ardelene de dezvoltare a intreprinderilor - Cluj Napoca, Calea Floresti
>> Eckstein-Kovacs Peter - senator Cluj- Membru in colegiul director/ Curator la Fundatia “CIVITAS” (decl CV) din Cluj, str. 21 Decembrie 1989, nr. 102 (data inregistrarii in instanta: 16.11. 1992, sediu Harghita, Presedinte: Szocs Geza)
>> Puskas Balint Zoltan - senator Covasna
- Presedinte al Asociatiei “SERVICIUL DE ‘AJUTOR MALTEZ iN ROMANIA>>”, cu sediul in Sf. Gheorghe, Covasna, str Pescarilor nr 34, sc. B
>> Sogor Csaba - senator Harghita- Membru al fundatiei KALVIN, str Siculeni nr. 742, Harghita (infiintata in 17.12.1998)- Membru in Asociatia “Videopontes” str. Racovita nr.3, Cluj-Napoca- Presedinte al Asociatiei “O casa pentru maine” - str. Ruganesti 41, Harghita
>> Frunda Gyorgy - senator Mures
Membru al subcuratoriatului de la Cluj al Fundatiei ILLYESI (IKA)
>> Szabo Karoly-Ferenc - senator Satu Mare- Asociatia NAGYKAROLY ES VIDEKE - CAREI II
Deputati

>> Marton Arpad-Ferenc - deputat Covasna, lider grup parlamentar UDMR
- Membru Fundatia PRO NATURA- Membru Asociatia culturala Mikes Kelemen (actionar cu 16,6% la MEDIA 3 SA, detinatoarea licentei audiovizuale pentru canalul MEDIA 3)>> Varga Attila - deputat Satu Mare, vicelider- Presedinte Fundatia “IDENTITAS” Alapitvany Satu Mare, str. Mihai Viteazul nr 10, Satu Mare
>> Seres Denes - deputat Salaj
- Presedinte Asociatia culturala “Pro Szilagysag” Zalau,- Vicepresedinte Asociatia culturala “Cserei Farkas” - Crasna Salaj- Membru Asociatia culturala “Pro Zilah” Zalau- Membru Asociatia culturala “Emke” Zalau
>> Antal árpád-András - deputat Covasna
- Membru Asociatia “Pro Regio Siculorum”- Membru Asociatia “Pro Scientia Administrative”- Presedinte (2004) Fundatia “Pro Scientia Transylvaniae” (membru in mai 2005)
>> Antal Istvan - deputat Harghita
- Membru in curatoriul Fundatiei “Omul si Viitorul” - Odorhei- Presedinte Fundatia “1848 AGYAGFALVA Lutita”, com Murgeni Harghita- Presedinte Fundatia Castelul Bethlen-Racos, jud Brasov- Presedinte Asociatia “Centrul de Dezvoltare - zona Odorheiu Secuiesc”- Membru EMTE - Asociatia Tehnico-Stiintifica din Ardeal
>> Asztalos Ferenc - deputat Harghita
- Curator Fundatia “Scoala”, str. Republicii nr. 60 Cluj
>> Bonis Istvan - deputat Maramures
- Membru Asociatia de Creatie si Interpretare Baia Sprie- Membru Asociatia Culturala de Creatie Baia Mare
>> Erdei-Doloczki István - deputat Satu Mare- Membru curatoriu Fundatia “IDENTITAS” Satu Mare (decembrie 2004/ in mai 2005 nu figureaza)
>> Kelemen ATTILA BELA - deputat Mures- Membru Asociatia sportiva “Clubul sportiv Pro-Regio”
>> Kelemen Hunor
- deputat Harghita
- Presedinte “Fundatia Pentru Scoala” - str. Republicii nr. 60 Cluj, jud Cluj (Iskola Alapitvany)- Membru Fundatia “Communitas”- Cluj, str. Republicii nr. 60, jud. Cluj
>> Kiraly Andrei-Gheorghe - deputat Arad
- Presedinte Asociatia “Statuia Libertatii” Arad- Membru Asociatia Sidef-Gyongyhaz - Arad
>> Konya-Hamar Sándor - deputat Cluj- Presedinte Fundatia “Pro Identita”;- Vicepres. Asociatia de Prietenie “KORUNK”.
>> Lakatos Petru - deputat Bihor- Presedinte Fundatia PARTIUM- Membru Fundatia MECENA Oradea
>> Mate András-Levente
-deputat Cluj
- Membru fondator la “Societatea Juristilor Maghiari din Transilvania” - ERDÉLY MAGYAR JOGÁSZOK TÁRSASÁG - actual Presedintele organizatiei-asociatiei.
>> Soki Bela - deputat Bihor
- Presedinte Asociatia nonprofit “ERMELLEK -Valea Ierului” Sacueni, Bihor
>> Szekely Levente Csaba - deputat Galati- Asociatia Medicilor Veterinari
>> Tamas Sandor
- deputat Covasna
- Vicepresedinte al Fundatiei “Jakabffy Elemér” Alapitvany din Cluj Napoca- Membru Asociatia Pro Press Egyesulet, Tg Secuiesc- Membru Asociatia Erdelyi Museum Egyesulet, Cluj Napoca
>> Toro Tibor - deputat Timis
- Presedinte fondator, Fundatia Integratio; str Vasile Alecsandri nr 6 Timisoara- Membru in conducerea fundatiei Jakabffy Elemer, Cluj- Membru in conducerea fundatiei PRO MEDIA, Odorheiu Secuiesc- Membru in conducerea fundatiei DIASPORA, Timisoara- Membru in conducerea fundatiei REFORM, Miercurea Ciuc- Membru in conducerea fundatiei TINERII PENTRU DEMOCRATIE, M.Ciuc- Membru in conducerea fundatiei SUMMIT CONSULTING.
Marko Bela si Averea sa controversata
Marko Bela nu s-a aflat in centrul dezvaluirilor legate de diverse afaceri. Cu toate acestea, liderul UDMR a condus cinci fundatii care nu au dus lipsa de finantari substantiale. Este posibil ca de aici sa provina si diferenta dintre cheltuielile lui Marko Bela si veniturile sale.
Oficial, Marko Bela nu este un om bogat. Comparativ cu Attila Verestoy, spre exemplu, el este chiar modest. Liderul UDMR a avut grija sa nu atraga prea tare atentia asupra sa.
Astfel, intreaga agoniseala a lui Marko Bela se reduce la cateva hectare de teren agricol, si acelea mostenite, doua locuinte, un autoturism, actiuni la o editura si conturi in banci din Romania de aproximativ 65.000 de dolari.
In mod surprinzator, in declaratia sa de avere nu apar, cum ne-am fi asteptat, conturi deschise la vreo banca din Ungaria, desi liderul UDMR dirijeaza, de mai multi ani, fonduri importante provenite de la guvernul ungar pentru minoritatea maghiara din Romania.
Cu toate acestea, a atras atentia vehementa cu care liderul UDMR s-a opus infiintarii Agentiei Nationale de Integritate (ANI), o institutie autonoma al carei scop este verificarea veridicitatii datelor inscrise in declaratiile de avere ale demnitarilor.
Conform ministrului justitiei, Monica Macovei, UDMR s-a opus mai multa vreme, in guvern, adoptarii proiectului de lege referitor la ANI, acesta fiind si unul dintre motivele pentru care liderii acestui partid au fot catalogati drept „o frana in calea reformei“.
Pentru a-i convinge de necesitatea infiintarii Agentiei, a fost nevoie de interventia personala a vicepresedintelui Comisiei Europene, Franco Frattini. Acesta a avut, recent, o discutie lamuritoare cu Marko Bela care, ulterior, s-a declarat de acord cu sustinerea, in parte, a legii care va fi dezbatuta in Parlament.
De altfel, presa a semnalat, in ultimii ani, modul oarecum discretionar in care staff-ul din fruntea UDMR a monopolizat si repartizat fondurile provenite atat de la Budapesta, cat si de la Bucuresti.
Mai multe voci din cadrul minoritatii maghiare din Romania au cerut insistent un control riguros al modului in care au fost gestionate aceste fonduri de catre UDMR, cu atat mai mult cu cat ele erau destinate societatii civile maghiare, si nu partidului.
Astfel, in urma cu doi ani, Consiliul Tineretului Maghiar (MIT) a adresat un protest conducerii UDMR prin care, in numele a peste 90 de asociatii si institutii civile ale minoritatii maghiare, le-a cerut liderilor UDMR sa renunte la monopolul asupra repartizarii fondurilor provenite de la statul roman si cel ungar.
In replica, Marko Bela a declarat atunci ca „acesti tineri mi se pare ca nu au alta preocupare decat cea legata de impartirea banilor. Or, trebuie sa inveti sa castigi bani si apoi sa te gandesti la cine imparte banii“.
Evident, nervozitatea din declaratia liderului UDMR a fost generata de „pretentia“ tinerilor maghiari ca politicienii dirijati de Marko sa nu mai fie intermediari in repartizarea fondurilor pentru societatea civila.
Cele cinci fundatii conduse de Marko Bela
Marko Bela a dirijat, de-a lungul anilor, mai multe fundatii prin care s-au vehiculat sume importante de bani, proveniti de la guvernul ungar si cel roman, in scopul sprijinirii comunitatii maghiare din Romania. Cu acest instrument nazdravan la indemana, el a reusit sa se mentina peste 13 ani la varful UDMR.
De-a lungul timpului, s-a implicat direct in cel putin cinci fundatii: Illyes (IKA), Communitas, Fundatia pentru Scoala, Aranka Gyorgy si Janovics Jeno, toate functionand ca veritabile aspiratoare de fonduri si, deci, instrumente de manipulare politica.
Fundatia culturala Illyes (Illyes Kozalapitvany) a fost infiintata in Ungaria, administreaza fondurile guvernamentale ungare pentru fundatiile din strainatate si are ca scop principal sprijinirea comunitatilor maghiare de dincolo de granite. n 2002, presedinte al acestei fundatii a fost ales Pomogats Bela, fost presedinte al Uniunii Scriitorilor din Ungaria si un bun prieten al lui Marko Bela.
Institutia are sapte subcuratorii in strainatate (Austria, Croatia, Romania, Serbia, Slovacia, Slovenia si Ucraina), cel din Romania, deschis la Cluj, fiind condus de un comitet director in fruntea caruia, din 2003, se afla Marko Bela.
Printre membrii subcuratoriatului de la Cluj al Fundatiei Illyes (IKA) se regasesc si alti lideri importanti ai UDMR, precum Frunda Gyorgy, Kelemen Hunor sau Takacs Csaba.
Interesul guvernului de la Budapesta pentru comunitatea maghiara din Romania a fost cuantificat, in perioada 2002-2003, prin alocarea a aproximativ doua milioane de dolari (220 milioane forinti, respectiv 245 milioane forinti - conform unei declaratii a lui Pomogats Bela), numai catre subcuratoriatul condus de Marko Bela.
Conform unor informatii aparute in publicatia „Buna Ziua Ardeal“, in anul 2002 comunitatea maghiara din Ardeal ar fi primit 924 milioane de forinti. Comparativ, la sfarsitul lui martie 2006, suma alocata a fost, conform informatiilor de pe site-ul Illyes, de 151 milioane forinti, adica 46,5% din intreaga suma alocata pentru comunitatea maghiara din afara Ungariei.
De asemenea, conform unor informatii de presa, Fundatia Illyes a finantat oficial UDMR, in perioada 1990-2002, cu 50 de milioane de forinti.
Marko Bela a fost acuzat in mai multe randuri, fie de membri ai comunitatii maghiare, fie de catre adversarii politici, de faptul ca fondurile primite astfel de la Fundatia Illyes au fost repartizate netransparent sau discretionar, in centrul acestor suspiciuni fiind incluse chiar doua alte fundatii pe care acesta le conduce (Communitas si Aranka Gyorgy).
Fundatia Communitas a fost infiintata la Cluj pe 12 februarie 1998 si a fost condusa, de la infiintare si pana la sfarsitul anului trecut, de catre Marko Bela, vicepresedinte fiind Takacs Csaba. Printre membrii comitetului de directie se afla Borbely Laszlo, Kelemen Attila, Kelemen Hunor, Kerekes Gabor, Nagy Zsolt si Szep Gyula.
In martie 2001, s-a infiintat in Bucuresti o filiala a Fundatiei Communitas, condusa de Takacs Albert Csaba, ai carei membri fondatori sunt Birtalan Joszef, Koro Iosif si Varga Attila.
Scopul acestei fundatii este: „Intreprinderea, organizarea si sprijinirea unor actiuni in vederea dezvoltarii societatii civile prin facilitarea cunoasterii, recunoasterii, exprimarii, dezvoltarii si respectarii reciproce a patrimoniului cultural, spiritual, lingvistic, religios al fiecarui grup sau comunitati”.
Dirijorul fondurilor romano-maghiare„Communitas“, care primeste fonduri si de la guvernul Romaniei, a fost in mai multe randuri in atentia opiniei publice fie din cauza nemultumirii unor asociatii ale societatii civile maghiare, sau ale unor adversari politici din cadrul aceleiasi comunitati, fie din cauza controverselor generate de faptul ca fondurile ajung la comunitatea maghiara prin intermediul unei fundatii a
UDMR, si nu printr-o asociatie apolitica. Pe de alta parte, UDMR, ca partid politic, este finantat de la bugetul de stat, iar alocarea altor fonduri catre o fundatie a aceluiasi partid a fost inteleasa de unii comentatori cel putin ca o dubla finantare.
Duplicitatea este justificata si de statutul UDMR care, desi actioneaza ca un partid politic, este, oficial, o organizatie culturala a comunitatii maghiare din Romania.
Prin Communitas, maghiarii din Romania au primit si primesc fonduri atat de la guvernul ungar, via Fundatia Illyes (IKA), cat si de la guvernul roman, via Departamentul Minoritatilor Nationale/Departamentul guvernamental pentru Relatii Interetnice. Astfel, in perioada 1999-2001, Communitas a primit aproximativ 100 de milioane de forinti de la IKA.
Dupa aparitia Hotararii de Guvern nr. 160/2002, fundatia Communitas a inceput sa primeasca si fonduri de la guvernul roman, cuantumul lor fiind de zeci de miliarde de lei. Astfel, in 2001-2002, sumele alocate de guvernul roman au totalizat peste 27 miliarde lei, in 2003 ajungand la 37 miliarde lei, bani care ulterior au fost repartizati de liderii UDMR dupa criterii cel putin ciudate.
In februarie 2005, prin HG nr. 80, suma alocata fundatiei Communitas de catre Departamentul pentru Relatii Interetnice din cadrul Guvernului Romaniei a fost de 58,2 miliarde lei (peste 2 milioane de dolari), iar, anul acesta, suma repartizata a fost, conform HG nr. 122, de 80,2 miliarde lei.
Pe de alta parte, tot anul trecut, un cotidian de limba maghiara, controlat de liderul UDMR Verestoy Attila (prin societatea Scripta SRL), Uj Magyar Szo, a primit de la Fundatia Communitas o sponsorizare de 1,3 miliarde lei, in vreme ce cotidianul „Kronika“, tot de limba maghiara, dar critic la adresa UDMR, a primit o suma de 24 de ori mai mica, respectiv 50 milioane lei.
De asemenea, pe lista cu sponsorizari din partea fundatiei Communitas, a fost inclus, cu 3 milioane de forinti, si cotidianul „Lato“ din Targu-Mures, publicatie al carei redactor-sef este, evident, Marko Bela. Acestea sunt doar doua exemple despre cum au fost dirijati banii de catre comitetul condus de liderul UDMR.
Fondurile fusesera alocate de catre guvernul maghiar in scopul sustinerii culturale a comunitatii maghiare din Romania.
Fundatia Aranka Gyorgy, cu sediul in Targu-Mures, a fost infiintata pe 31 decembrie 1992, de catre un anume Deak Martin. In Registrul National al Fundatiilor, aceasta institutie apare insa cu doua numere de inregistrare, 90/B/1992, respectiv 158/B/1999, ceea ce inseamna ca, pe parcurs, fundatia fie a fost desfiintata, fie si-a schimbat numele.
Conform unui material aparut in Ziarul de Mures, „Fundatia Marosvasarhely, actuala Aranka Gyorgy, a primit la infiintare, in 1992, un sprijin din partea maghiara in valoare de 924.000 de forinti pentru cheltuieli de editare si tipografice. Apoi, redenumita Fundatia Aranka Gyorgy, a mai incasat, intre anii 1995 si 2001, 11,7 milioane de forinti, tot pe relatia Illyes-Communitas.
Cert este ca, astazi, fundatia Aranka Gyorgy, reinregistrata sub acest nume in 1999, il are ca presedinte pe liderul UDMR, Marko Bela.
Fundatia Janovics Jeno Alapitvany
a fost infiintata pe 27 aprilie 2004, cu sediul in Targu-Mures. Scopul infiintarii acestei fundatii a fost administrarea unui post maghiar independent de televiziune (TMT), care ar fi urmat sa se infiinteze in Transilvania.
Oficial, scopul consemnat la infiintare a fost „crearea cadrului institutional necesar infiintarii si sprijinirii unor societati de radio si televiziune si realizarii unor emisiuni in limba maghiara“. Fundatia a fost infiintata dupa ce, cu doua luni mai devreme, guvernul ungar anuntase deja ca va aloca aproximativ 1,2 milioane de euro pentru viitorul post de televiziune.
Presedinte al consiliului director al fundatiei a fost desemnat Nagy Zsolt, iar ca membri ai fundatiei au fost numiti Marko Bela, Takacs Csaba, Galfalvi Zsolt, Csep Sandor si Gasparik Attila.
Fondurile alocate de guvernul ungar n-au fost, se pare, suficiente pentru infiintarea televiziunii, ba chiar au devenit un subiect major de disputa la varful UDMR, deoarece unii dintre liderii maghiari ar fi dorit ca milionul de euro sa fie folosit pentru sprijinirea unor proiecte mediatice aflate deja pe piata, altii fiind insa de parere ca o televiziune independenta maghiara in Ardeal ar fi extrem de importanta atat pentru comunitate, cat si pentru UDMR, mai ales in campania electorala.
Fundatia pentru Scoala fost infiintata in martie 1996, cu sediul in Cluj, scopul declarat oficial fiind „acordarea unui sprijin material si moral pentru modernizarea invatamantului“. Ca presedinte al fundatiei figureaza acelasi lider al UDMR, Marko Bela.
Poezia din averea oficiala a lui Marko Bela
In perioada 2004-2006, cand a fost obligat sa-si depuna declaratiile de avere, agoniseala modesta a lui Marko Bela a cunoscut totusi cateva modificari ce nu pot fi justificate din salariul de la Senat si UDMR.
Astfel, in anul 2004 el a declarat ca detine un apartament de 46 metri patrati, o vila de 149 metri patrati, situata in cartierul Rasaritului din Sancraiu de Mures, trei terenuri agricole (mostenite) cu o suprafata totala de 6 hectare, o masina Renault Clio achizitionata in 2001, conturi de aproximativ 24.000 de euro si actiuni in valoare de 1.568 euro la Editura Mentor SRL din Targu-Mures.
O avere dupa modelul lui Fat-Urat
In mai 2005, averea lui Marko Bela cunoaste, brusc, o crestere importanta. El achizitioneaza, pe numele sotiei (Kaas Anna Ibolya), un apartament in Bucuresti, de 110,12 mp, cu o valoare de impozitare de 995,13 milioane lei, dupa ce, in 2004, a donat apartamentul de 46 mp (cu o valoare de 405,74 milioane lei) catre Deak Sala Eszter si Deak Sala Rebeka.
La acea data, el detinea in conturile din banci 31.480 dolari si 32,267 milioane lei. Veniturile salariale din 2004 au fost de 357,7 milioane lei de la Senat, 323,7 milioane lei de la UDMR, 4,7 milioane lei de la guvern, la aceste sume adaugandu-se salariul sotiei (Kaas Anna Ibolya) de la Societatea Romana de Televiziune, 259,5 milioane lei. Un total de 945,6 milioane lei.
La sfarsitul aceluiasi an, pe 28 decembrie 2005, Marko Bela mai anunta o achizitie importanta in familie, anume un Volkswagen Golf, in valoare de aproximativ 20.000 de euro, precum si o depunere in conturi de 90.000 RON. In acelasi timp, el anunta si vanzarea catre Deak Sala Eszter, cu 2.000 de euro, a vechiului Renault Clio.
Conturile bancare, in acel moment, erau de 31.343 dolari, 91.398 RON si 16.000 forinti.n martie 2006, Marko Bela se simte obligat sa precizeze in declaratia de avere de unde a facut rost de cei peste 90.000 RON si 16.000 de forinti (204 RON). Conform celor consemnate in document, banii ar reprezenta „drepturi de autor“ pentru „opere literare“.
De asemenea, el a mai declarat si veniturile salariale obtinute in 2005 astfel: 43.197 RON (Guvern), 45.376 RON (UDMR) si 31.611 RON (salariul sotiei de la SRTV), adica 120.184 RON. Mentionam ca sumele din conturile bancare au ramas intacte.
Daca s-a straduit totusi sa-i iasa socoteala din declaratiile de avere, Marko Bela „a uitat“ sa declare insa actiunile detinute de sotia sa la societatea abil denumita Karakter SRL.
Astfel, conform datelor de la Oficiul national al Registrului Comertului, Koos Anna Ibolya figureaza ca administrator si actionar cu 75% (750 RON) la firma Karakter SRL, infiintata in 2001 cu obiect de activitate identic cu cel al firmei controlate de Marko Bela (Meteor SRL): „editarea cartilor, brosurilor si a altor publicatii“.
Desi a depus un efort laudabil pentru transparenta, Marko Bela are o problema cu aceste declaratii de avere si indaratnicia cu care s-a opus infiintarii Agentiei Nationale de Integritate, cea care verifica adevarul celor consemnate in declaratiile de avere, devine explicabila.
Aceasta, deoarece este imposibil ca din veniturile declarate intr-un an (aproximativ 30.000 euro) sa poti achizitiona un apartament de peste 100 mp in Capitala si un autoturism Volkswagen Golf de ultimul tip. De asemenea, chiar daca te cheama Marko Bela, este imposibil sa primesti in avans, pentru opere literare, un miliard de lei in anul 2005.
Poti primi acesti bani pentru promovarea unor legi sau chiar a unor manele, dar, in nici un caz, pentru „opere literare“ nescrise sau nepublicate.
Cartea de vizita a lui Marko Bela Kuhn
Marko Bela, actualul vicepremier al guvernului Tariceanu si presedinte al UDMR, s-a nascut pe 8 septembrie 1951 in Targu Secuiesc, judetul Covasna. Dupa ce a divortat de Eniko Marko, s-a recasatorit cu Anna Ibolya Koos, cu care are un baiat. El mai are, din prima casatorie, doi copii, o fata (Eszter, 28 de ani) si un baiat.
Anna Koos lucreaza, din 1997, ca ziarista la TVR, in cadrul Redactiei de limba maghiara, si este mai tanara cu zece ani decat actualul ei sot.In 1974, la un an dupa casatoria cu Eniko, Marko Bela a absolvit Facultatea de Filologie, specializarea limba si literatura maghiara-franceza, din cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj.
Si-a facut primii doi ani de stagiatura ca profesor de franceza la {coala generala din localitatea Santana de Mures, iar in 1976 a devenit redactor la revista literara „Igaz Szo“ din Targu-Mures, unde a activat pana in 1989. La sfarsitul anului 1989 a ajuns redactor-sef al revistei literare „Lato“, din Targu-Mures.
In 1978, a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, iar, din 1990, este membru al Uniunii Scriitorilor din Ungaria si secretar general al grupului PEN al Scriitorilor Maghiari din Romania. n anul 1990, a intrat in politica si a devenit membru fondator si vicepresedinte al organizatiei UDMR Mures, iar, in perioada 1990-1991, a fost membru in Prezidiul UDMR.
Tot din 1990, este senator de Mures, ales in toate legislaturile de pana acum. De asemenea, din 1993 este presedinte al UDMR, reales in 1995, 1999 si 2003. n decembrie 2004, a fost numit ministru de stat pentru coordonarea activitatilor din domeniile culturii, invatamantului si integrarii europene.Din 1974 a publicat 18 volume de poezii in limba maghiara, precum si alte volume de eseuri, traduceri, studii si discursuri politice in aceeasi limba.
Venituri: 350.148 dolari
Venituri din salarii
Functiile detinute de Marko Bela si retribuite constant dupa 1990 au fost acelea de senator in Parlamentul Romaniei (1990-2006), presedinte al UDMR (1993-2006). Castigurile din „meseria“ de senator i-au adus lui Marko, in perioada 1990-2006, venituri de aproximativ 150.000 de dolari.
In paralel, el a fost platit si ca presedinte al UDMR, salariul mediu declarat in 2004 si 2005 fiind de 830 dolari lunar, respectiv 1.300 dolari lunar. La o medie lunara de 1.000 dolari, veniturile salariale in calitate de presedinte UDMR ar putea fi estimate la inca 150.000 de dolari. Prin urmare, totalul estimat al veniturilor, in perioada 1990-2006, este de 300.000 dolari. Venituri din dividendeMarko Bela este actionar (22,2%) la Editura Mentor SRL din Targu-Mures, societate infiintata in 1992 si al carei obiect de activitate este „editarea cartilor, brosurilor si a altor publicatii“.
Asociatii lui Marko in aceasta afacere sunt Galfalvi Gyorgy (24,44%) - actualul redactor-sef al revistei „Lato”, Kiraly Stefan (24,44%), Ballo Agnes Maria (4,44%), Kovacs Andras Ferenc (8,88%), Kuti Marta Lenke (4,44%), Lepedus Iulci (4,44%) si Szocs Katalin (6,66%).Conform datelor de la Ministerul Finantelor, Editura Mentor a inregistrat, in perioada 1999-2004, urmatoarea evolutie a profiturilor nete: 22,7 milioane lei (1999), 1.139,9 milioane lei (2001), 561 milioane lei (2002) si 930 milioane lei in 2004. Profitul total a fost, asadar, in aceasta perioada, de 86.175 de dolari.
In cazul in care si-ar fi ridicat anual dividendele cuvenite, lui Marko Bela i-ar fi revenit 19.000 dolari. Venituri din vanzariSingura vanzare consemnata explicit in declaratiile de avere ale lui Marko Bela este un autoturism Renault Clio din 2001, suma tranzactiei fiind de 2.000 de euro (2.487 dolari). De asemenea, el a mai consemnat si o alta vanzare, cu cantec, a unor asa-zise drepturi de autor.
Astfel, in declaratia de avere din martie 2006, Marko Bela a declarat, la capitolul venituri, 90.000 RON si 16.000 HUF, ceea ce reprezinta echivalentul a 31.000 dolari. Sumele ar proveni, conform declaratiilor liderului UDMR, din vanzarea in avans, catre o misterioasa editura, a drepturilor de autor pentru o presupusa opera literara ce urmeaza a fi publicata.
Numai ca, prin publicarea unui volum de poezie, un autor fie el si genial, nu poate incasa, la un tiraj maxim de 1.000 de exemplare, mai mult de 1.000 RON. Pentru a acoperi intreaga suma ar trebui ca liderul UDMR sa scrie cel putin 90 de volume de versuri in urmatorii cinci ani, ceea ce e absurd.
Prin urmare, Marko Bela are o problema destul de serioasa in a-si justifica „drepturile de autor“.
Cheltuieli: 678.000 dolari
Cosul zilnic
Avand in vedere statutul capatat de Marko Bela dupa anul 1990, precum si faptul ca are trei copii si a suportat, in plus, un divort, estimam cheltuielile lunare ale acestuia („cosul zilnic“, imbracaminte, rechizite, facturi, deplasari la Budapesta, concedii etc.) la minimum 2.000 dolari. Ceea ce inseamna, pentru perioada 1990-2006, un total de 384.000 dolari.
Achizitii: locuinte si masini
Cele mai importante achizitii facute oficial de Marko Bela au fost, conform ultimelor declaratii de avere, doua locuinte si doua autoturisme. Prima dintre locuinte este o vila de 149 metri patrati, cumparata in 2001 si situata intr-un luxos cartier (Rasaritului) din Sancraiul de Mures.
Desi valoarea de impozitare declarata este de 722 milioane lei, echivalentul unei garsoniere situate in aceeasi localitate, valoarea imobilului este de minimum 200.000 dolari. O a doua locuinta, achizitionata in 2005, este un apartament de 110 metri patrati situat in Bucuresti, cu o valoare de impozitare declarata de 995,13 milioane lei si o valoare reala de aproximativ 100.000 dolari.
Autoturismele achizitionate, un Renault Clio (2001) si un Volkswagen Golf (2005), sunt evaluate la aproximativ 30.000 de dolari.-
Conturi in banci: 64.500 dolari
Conform ultimei declaratii de avere, Marko Bela are in conturi si depozite din banci romanesti 31.343 dolari, 91.398 RON si 16.000 HUF, echivalentul a aproximativ 64.500 dolari.
Un plus-minus de 392.500 dolari
O estimare a veniturilor si cheltuielilor lui Marko Bela, realizate in perioada 1990-2006, arata ca acesta ar avea de justificat castiguri de aproximativ 400.000 de dolari, fonduri a caror provenienta este necunoscuta.
In aceste conditii, anticipam o autosesizare a Serviciului Roman de Informatii, a Serviciului de Informatii Externe, a Agentiei Nationale de Integritate, ca si a Departamentului National Anticoruptie pentru verificarea veridicitatii datelor inscrise in declaratiile de avere semnate de Marko Bela si in toate actele organizatiei culturale etnice cu pretentii la guvernarea Romaniei si instaurarea unei autonomii teritoriale pe criterii etnice.

Coalitia pentru o noua Guvernare, Curata

http://www.romaniamurdara.ro/
http://www.udmr.info/
http://www.partidulcivicmaghiar.com/
http://www.martiriromani.com/
http://www.u-a-p.org/
http://www.arpad.ro/

De ce tin liderii UDMR cu dintii de guvernare? De frica DNA si pentru a-si spala mai multi bani prin afacerile "non"guvernamentale

Cronica Romana despre mafia UDMR
DNA verifica situatia financiara a patru fundatii din Cluj-Napoca ai caror lideri sunt membri marcanti ai UDMR, precum presedintele executiv Kelemen Hunor si fostul sef de campanie electorala Takacs Csaba, au declarat, miercuri, surse din randul anchetatorilor, informeaza Mediafax. Potrivit surselor citate, cele patru fundatii verificate sunt Communitas, Progress, Iskola si Jakabffy Elemer. Takacs Csaba, presedintele Fundatiei Communitas, cea mai mare dintre cele patru vizate, a confirmat, ieri, faptul ca a primit o solicitare din partea DNA, in urma cu zece zile, pentru a pune la dispozitia procurorilor mai multe documente. “Stiu ca exista o verificare, dar nu cunosc mai multe amanunte. Mi s-a spus ca exista un dosar si ca se cer documente, dar nu stiu ce le trebuie pentru ca solicitarea nu a fost explicita”, a precizat Takacas.El s-a aratat intrigat de faptul ca solicitarea DNA a venit “cam in urma cu zece zile”, chiar inainte de alegerile parlamentare. Fundatia Communitas a fost infiintata in 12 martie 1998 si are ca fondator unic UDMR. Presedinte al Communitas a fost, pana in anul 2005, actualul lider al UDMR, Marko Bela. Communitas deruleaza o serie de proiecte pentru comunitatea maghiara care sunt finantate atat din bani publici primiti de la Guvernul Romaniei, cat si de la Guvernul Ungariei, cum sunt editarea de carti si reviste in limba maghiara, sprijin pentru tineret sau pentru profesorii si elevii maghiari care fac naveta sau actiuni de protectie sociala. Bugetul total al fundatiei pe anul 2008 a fost de 4,6 milioane de lei. Presedintele Fundatiei Progress, Nagy Zsolt, fost ministrul al Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei, in prezent membru al UDMR, a declarat, la randul sau,ca nu stie despre o astfel de verificare, in conditiile in care nu se ocupa de patru ani de “treburile zilnice” ale fundatiei. “Sunt presedinte nominal, dar nu ma ocup de treburile zilnice ale fundatiei. Nu stiu ce relevanta are DNA asupra unei fundatii de drept privat si care nu deruleaza fonduri publice”, a spus Nagy. Vicepresedintele Fundatiei Progress, Szep Iuliu, care este si vicepresedinte al UDMR, a declarat ca s-a primit o solicitare de la DNA la mijlocul lunii noiembrie pentru a pune la dispozitia procurorilor acte privind provenienta sprijinului financiar si modul de cheltuire a banilor. “Pentru ca sunt foarte multe documente, am cerut DNA sa vina ei sa verifice la sediul fundatiei, dar inca nu s-au prezentat. Ne-ar fi trebuit un camion sa ducem noi actele”, a spus Szep. Progress se ocupa de proiectul birourilor teritoriale care elibereaza legitimatiile de maghiar pentru reprezentantii acestei etnii din Romania, primind din partea Guvernului Ungariei o suma anuala de circa 50 de milioane de forinti. Celelalte doua fundatii verificate de DNA sunt Iskola (Fundatia pentru scoala), condusa de presedintele executiv al UDMR Kelemen Hunor si “Jakabffy Elemer”, al carei presedinte este Szekely Istvan. Iskola, infiintata in 1996, se ocupa cu acordarea de burse sociale pentru elevii si studentii maghiari si crearea unei baze financiare necesara infiintarii institutiilor de invatamant in limba maghiara. De asemenea, din fondurile fundatiei sunt finantate burse pentru cadrele didactice universitare care predau in limba maghiara in institutiile de stat. De la infiintare, activitatea fundatiei este sustinuta financiar de catre Fundatia pentru Scoala Kolozsvár, cu sediul la Budapesta, o organizatie comunitara care si-a propus colectarea fondurilor din Ungaria pentru dezvoltarea educatiei in Transilvania. O astfel de sursa este, de exemplu, suma de unu la suta oferita din impozitul pe venit al cetatenilor din Ungaria. Presedintele Fundatiei “Jakabffy Elemer”, politologul Szekely Istvan, a declarat ca a primit solicitarea DNA la mijlocul lunii noiembrie si a si trimis documentele cerute. “Am si trimis vreo sase bibliorafturi cu documentele solicitate, pentru ca suntem o fundatie mai mica. Primim cam 90 la suta din finantare din Ungaria si 10 la suta din Romania”, a spus Szekely. Fundatia pe care o conduce deruleaza trei programe importante privind editarea unei reviste de stiinte sociale, dezvoltarea unei biblioteci on-line pentru studenti si a uneia documentara, pe teme de politologie, sociologie si drept.

Curentul: Fundaţiile-"bidon" din spatele UDMR, în vizorul DNA
Scris de Sebastian Rusu
Problema fundaţiilor-paravan din jurul UDMR nu este una nouă. În urmă cu aproximativ doi ani, liderul PIN, Cozmin Guşă, declanşa un amplu scandal de presă, dând publicităţii o listă cu personalităţi de frunte ale Uniunii camuflate în spatele acestor fundaţii, aflate în strânsă legătură cu Budapesta. Pe de altă parte, acesta susţinea că prin aceste aşa-zise fundaţii caritabile, baronii UDMR ar fi primit numeroase stipendii din Ungaria pentru a fi plasate în domenii strategice din România. La momentul respectiv, autorităţile de la Bucureşti nu au luat nicio măsură cu privire la acest fapt, însă zilele acestea DNA Cluj-Napoca a luat la puricat situaţia financiară a patru fundaţii din judeţ, în spatele cărora se află: preşedintele executiv al Uniunii, Kelemen Hunor, şi fostul şef de campanie, Takacs Csaba. Astfel, potrivit unor surse din cadrul anchetatorilor clujeni, fundaţiile luate în vizor sunt: Communitas, Progress, Iskola şi Jakabffy Elemer. În acest sens, Takacs Csaba, preşedintele Fundaţiei Communitas, cea mai mare dintre cele patru vizate, a confirmat ieri faptul că a primit o solicitare din partea DNA, în urmă cu zece zile, pentru a pune la dispoziţia procurorilor mai multe documente. "Ştiu că există o verificare, dar nu cunosc mai multe amănunte. Mi s-a spus că există un dosar şi că se cer documente, dar nu ştiu ce le trebuie pentru că solicitarea nu a fost explicită", a spus liderul UDMR. Înfiinţată acum zece ani, fundaţia Communitas are ca fondator unic UDMR şi derulează o serie de proiecte cu finanţare mixtă din partea guvernului român şi, respectiv, a celui maghiar. Anul acesta, Communitas a avut un buget de circa 4,6 milioane lei pentru promovarea revistelor şi a cărţilor comunităţii maghiare. Spre deosebire de colegul său, preşedintele fundaţiei Progress, Nagy Zsolt, nu a recunoscut verificarea DNA-ului, precizând sec următoarele: "sunt preşedinte nominal, dar nu mă ocup de treburile zilnice ale fundaţiei". ONG-urile maghiare au derulat sume mari de baniDe precizat că fundaţiile-"bidon" din vizorul DNA-Cluj s-au aflat pe lista prezentată de Cozmin Guşă. Progress se ocupă de proiectul birourilor teritoriale care eliberează legitimaţiile de maghiar pentru reprezentanţii acestei etnii din România, primind din partea Guvernului Ungariei o sumă anuală de circa 50 de milioane forinţi. Alături de Communitas şi Progress, DNA a mai cerut date financiare fundaţiilor Iskola, condusă de Kelemen Hunor, şi Jakabffy Elemer, al cărei preşedinte este Szekely Istvan. Ultimele două fundaţii se ocupă cu acordarea de burse sociale, precum şi cu crearea de baze financiare necesare instituţiilor de învăţământ maghiare. În concluzie, dubla finanţare a acestora ridică o serie de întrebări, în contextul în care diplomaţia maghiară se implică activ în aceste fundaţii-paravan din spatele UDMR.

EvZ: Fundaţii ale liderilor UDMR, vizate de DNA
Mihai Şoica
Miercuri, 10 Decembrie 2008
Procurorii anticorupţie verifică deconturi făcute de politicieni maghiari prin intermediul unor organizaţii neguvernamentale. Fundaţiile conduse de mai mulţi membri marcanţi ai Uniunii Democrate a Maghiarilor din România au intrat în vizorul DNA după ce au derulat mai multe operaţiuni financiare controversate. Procurorii DNA vizează patru fundaţii din Cluj-Napoca, care au sediul în aceeaşi clădire cu UDMR Cluj. Prima dintre fundaţii este Communitas, prin care Guvernul României finanţează proiectele minorităţii maghiare, bugetul alocat pe 2008 fiind de peste trei milioane de euro. Preşedintele fundaţiei Communitas, Takacs Csaba (fost şef de campanie al UDMR) a declarat că DNA a solicitat să le fie puse la dispoziţie o serie de acte din evidenţa contabilă. „Am primit o solicitare, dar nu vă pot spune mai multe pentru că nu ştiu ce vor. Ne-au trimis o adresă şi ne-au spus să pregătim o serie de documente. Nu au solicitat acte în legătură cu un anumit caz şi nu este exclus ca şi alte fundaţii să fie verificate“, afirmă Takacs Csaba.

Împrumuturi controversate

Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, celelalte fundaţii vizate sunt Progress, Iskola şi Elemer Jakabffy, toate din Cluj-Napoca. Preşedintele fundaţiei Progress este Nagy Zsolt, implicat şi cercetat penal în celebrul scandal al spionilor, iar funcţia de vicepreşedinte este ocupată de Fekete Emoke, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj. „Sunt preşedinte nominal, dar nu am nicio informaţie. Fundaţia Progress este una privată şi nu a derulat bani publici“, a declarat Nagy Zsolt, adăugând că, de patru ani, el nu a mai semnat niciun document oficial al fundaţiei. Pe de altă parte, fundaţia Progress a împrumutat anul trecut 60.000 de lei de la fundaţia Communitas, care este finanţată tocmai din fonduri publice de către guvernul român şi cel maghiar. Împrumutul a fost făcut pe trei luni şi fără dobândă. În plus, contractul respectiv poartă semnătura celor doi preşedinţi: Nagy Zsolt, din partea fundaţiei Progress, şi Takacs Csaba, din partea Communitas. „Este cel mai firesc lucru din lume să existe contracte de finanţare între Communitas, care gestionează fonduri şi acordă programe de finanţare. Nu înţeleg ca această instituţie, DNA, să se ocupe de aşa ceva. Dacă cineva are o problemă financiară, instituţia care se ocupă de aşa ceva ar trebui să fie Fiscul“, consideră Nagy Zsolt.

PROBLEME: Deconturi peste limita legală

În 2007 şi 2008, fundaţia Communitas a făcut o serie de deconturi, pe numele unor membri UDMR, mai mari decât limita legală. Printre beneficiari se află şi Iuliu Szep, vicepreşedintele UDMR pentru probleme culturale. „Fundaţia a efectuat plăţi în numerar şi a acordat avansuri spre decontare peste limitele legale. Domnul Szep Iuliu a încasat un astfel de decont, de 20.000 de lei“, potrivit unui document oficial. „Legislaţia în vigoare, care se referă la derularea proiectelor pentru comunitatea maghiară, este foarte greoaie şi atunci se achită avansuri mai mari care să acopere o parte din cheltuielile pentru derularea programelor respective“, explică situaţia Barta Margit, directorul economic al Communitas. Preşedintele Communitas, Takacs Csaba, spune că fundaţia sa a derulat foarte multe proiecte anul acesta, printre care şi editarea a 100 de cărţi.

Spionul UDMR Zsolt Nagy, stapanul antenelor maghiare din Ardeal

* Membrii UDMR continua sa isi dezvolte institutii media maghiare * Fostul ministru al Comunicatiilor, Zsolt Nagy construieste la Targu Mures un radio public maghiar si o televiziune autonoma maghiara * "Erdely FM" va emite pentru inceput pe frecventele unor posturi partenere, iar televiziunea autonoma a maghiarilor din Transilvania va functiona pe plan local * O parte a banilor necesari functionarii studioului radio provin de la Fundatia Communitas, alimentata de Guvern din bani publici * Pentru Televiziunea maghiara din Transilvania, Zsolt Nagy cauta sponsorizari necesare realizarii postului maghiar cu difuzare nationala * Zsolt Nagy spune ca a fost ales liderul fundatiei Janovics Jeno inainte sa devina ministru al Comunicatiilor.
Fostul ministru al Comunicatiilor, Zsolt Nagy a pus bazele Radio Erdely FM. Printr-o fundatie pe care o conduce, Nagy primeste bani pentru proiectul radioului maghiar din Transilvania atat de la Guverul ungar cat si de la cel roman. In paralel, Zsolt Nagy asteapta sponsorizari pentru construirea televiziunii maghiare din Transilvania.
Centrul media maghiar format din cele doua studiouri completeaza imperiului mediatic construit de liderii UDMR.
Fundatie pentru dedicatie
Epopeea televiziunii si radioului maghiar incepe in anul 2003, cand Guvernul ungar a anuntat ca va aloca 1,2 milioane euro (300 milioane forinti, adica 45 de miliarde de lei vechi, n.r.) pentru televiziunea maghiarilor din Transilvania. Pentru derularea proiectului de infiintare a televiziunii a fost constituita si inregistrata pe 27 aprilie 2004 fundatia "Janovics Jeno", fundatie privata, condusa de Zsolt Nagy, cu sediul in Targu-Mures. Scopul declarat al fundatiei este "crearea cadrului institutional necesar infiintarii si sprijinirii unor societati de radio si televiziune si realizarii unor emisiuni in limba maghiara". Printre fondatorii fundatiei sunt presedintele UDMR, Marko Bela, fostul presedinte executiv al UDMR, presedintele curatoriului Communitas, Takacs Csaba si vicepresedintele CNA, Gasparik Attila. Curatoriul este condus de Nagy Zsolt si din el fac parte Jakab Gabor, Marosi Barna, Nagy Agnes, Ungvari Zrinyi Imre, Varga Gabor si Vetesi Laszlo. Potrivit lui Zsolt Nagy, "viitoarea televiziune are ca scop promovarea valorilor comunitatii maghiare din Romania, insa acest lucru nu va fi in defavoarea nici unei alte minoritati nationale si, mai ales, nu in detrimentul populatiei majoritare".
Radioul intra in hora
Imediat dupa infiintarea fundatiei Janovics Jeno, in luna aprilie a aceluiasi an postul Duna TV anunta ca va sustine infiintarea noii televiziuni, iar postul TV public din Ungaria anunta acelasi lucru, afirmand ca este de acord chiar cu retransmiterea programelor televiziunii pe frecventa sa. De infiintarea postului nu s-a mai auzit mai nimic pana dupa alegerile din 2004, cand UDMR a intrat la guvernare primind in urma negocierilor din Coalitie portofoliul Comunicatiilor cu ministru desemnat Zsolt Nagy. Putin dupa aceea, in luna februarie a anului 2005, Guvernul Romaniei a semnat Memorandumul de cooperare si de intelegere in domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor cu autoritatile ungare.
In octombrie 2005, vicepremierul Marko Bela declara la Targu Mures, in cadrul unei
intalniri cu reprezentantii mass media maghiara ca "in perioada care urmeaza este deosebit de important ca televiziunea si radioul maghiar din Transilvania sa devina autonome, iar acest obiectiv poate fi realizat prin infiintarea televiziunii si radioului public maghiar din Romania, precum si prin continuarea sprijinului Ungariei". La sfarsitul lui 2005, Zsolt Nagy spunea insa ca suma necesara infiintarii televiziunii maghiare din Transilvania este de aproape cinci ori mai mare decat sprijinul acordat de Guvernul ungar - "costurile investitiei sunt estimate la circa 4-5 milioane de euro (undeva in jurul cifrei de un miliard si jumatate de forinti, n.r.)".
Inaugurarea
In februarie 2006, Nagy Zsolt spunea ca cei 300 milioane de forinti au fost folositi pentru cumpararea unui imobil la Targu-Mures si achizitionarea mijloacelor tehnice de utilare a studiourilor. Potrivit acestuia, centrele media ar fi trebuit sa inceapa sa emita "din a doua jumatate a anului", insa nu s-a intamplat asa. A urmat in noiembrie 2006 sedinta comuna a guvernelor Romaniei si Ungariei iar in aprilie 2007, UDMR anunta ca "este foarte probabil ca radioul maghiar din Transilvania, va incepe sa emita inca in aceasta vara". In urma acelei sedinte a curatoriului Fundatiei Janovics Jeno, fostul ministru Zsolt Nagy declara ca "in urmatoarele 2-3 luni se va achizitiona instalatia tehnica si va fi format colectivul redactional, fiind de asteptat ca Radio Erdely FM va incepe sa emita in luna iunie pe frecventele studiourilor de radio partenere".
Finantare printr-o aplicatie speciala
Contactat telefonic, Zsolt Nagy ne-a oferit amanunte despre functionarea celor doua proiecte ale fundatiei pe care o conduce.
Curentul: - In ce stadiu se afla Radio Erdely FM?
Zsolt Nagy: - S-a discutat in curatoriu si functioneaza la Targu Mures, urmeaza sa fie preluat de posturile partenere.
Curentul: - Iar televiziunea maghiara?
Zsolt nagy: - Nu avem inca fonduri suficiente pentru demararea proiectului initial, vom porni de la o initiativa pe plan local, regionala, urmand sa se extinda pe masura ce vom gasi finantatori.
Curentul: - Care ar fi suma necesara demararii acestui proiect?
Zsolt Nagy: Este nevoie de mai multe milioane de euro.
Curentul: - Care este sursa de finantare a radioului?
Zsolt Nagy: - Fondurile provin de la Guvernul maghiar.
Curentul: - Prin memorandumul romano-maghiar in domeniul comunicatiilor?
Zsolt Nagy: - Nu, este o aplicatie pentru finantare speciala, deci nu este nici un memorandum.
Curentul: - Care este aria de acoperire a radioului?
Zsolt Nagy: - Nu dispune de emisie, este doar un studio.
Curentul: - Aveti o conceptie pentru postul de radio si pentru televiziune?
Zsolt Nagy: - Pentru radio - stiri, emisiuni de tip cultural in functie de cerinte, iar la televiziune se lucreaza la un concept.
Curentul: - Ati stabilit componenta personalului radioului?
Zsolt Nagy: - Da, exista o echipa redactionala
Curentul: - Care sunt posturile partenere care va prelua Erdely FM?
Zsolt Nagy: - Deocamdata avem trei radiouri partenere din judetele Harghita, Arges si Satu Mare.
Communitas cofinanteaza un an Erdely FM
Presedintele curatoriului fundatiei Communitas, fostul presedinte executiv al UDMR, Takacs Csaba ne-a spus ca "exista un program de colaborare in baza statutului fundatiei de a sprijini aceasta initiativa, de a sprijini un astfel de radio. Intrebat ce inseamna programul de colaborare, Takacs a spus ca "este un program de colaborare, de cofinantare, de logistica, pe termen de un an, dupa aceea consiliul director va analiza rezultatele si in functie de rezultate, vom discuta mai departe". Cat despre finantarea televiziunii maghiare transilvanene, Takacs Csaba a spus ca "cel putin pana la ora actuala fundatia nu s-a implicat in sprijinirea proiectului".
"Pompa" clujeana
Erdely FM nu este singurul proiect sustinut financiar de Communitas - cotidienele "Uj Magyar Szo", "Kronica", sau "Lato" (al carui redactor-sef este presedintele UDMR, Marko Bela) ar fi primit ajutoare financiare din partea Communitas, sustineri semnalate in presa. Fundatia Communitas este cunoscuta drept principala "vaca de muls" a liderilor UDMR. Din 2001 incoace, a primit de la Guvernul roman sute de milioane de lei. Numai in acest an, fundatia administrata in totalitate de UDMR a primit 10.770 RON, adica peste 100 de milioane de lei vechi. Fundatia care functioneaza in sediul UDMR din Cluj a fost condusa pana in 2005 de liderul UDMR Marko Bela. Ultimul curatoriu al fundatiei, prezentat pe site-ul Communitas, este constituit din Takacs Csaba - presedinte si membrii Kelemen Atilla, Kelemen Hunor, Kerekes Gabor, Kovacs Peter, Lakatos Andras, Szep Gyula si Verestoy Attila. Presedintele UDMR, Marko Bela conduce comisia insarcinata cu bursele acordate de Communitas.
Caracatita mediatica a UDMR
Unul din mijloacele prin care UDMR isi asigura monopolul politic este dezvoltarea unei retele mass media prin care poate controla informatiile si opiniile care ajung in mediul maghiar. Din mai multe anchete aparute in mass media reiese ca cel mai bogat politician UDMR, senatorul Verestoy Attila, controleaza televiziunile si ziarele din Harghita si Covasna. In Odorheiul Secuiesc, al doilea oras ca marime din judetul Covasna, Ferenczy Karoly, cumnatul lui Verestoy, detine postul local Digital 3 TV precum si statia locala de limba maghiara Radio Star. In Sfantu Gheorghe, resedinta judetului Covasna, firma Trinvest SA, in care senatorul UDMR este actionar, a infiintat televiziunea locala prin cablu Selektronic TV, vanduta ulterior companiei UPC Romania. Cat despre ziarele de limba maghiara, "Uj Magyar Szo" si "Erdelyi Riport", ambele cu acoperire nationala, apartin firmei Editura Scripta SA, cu sediul in Oradea, la care Verestoy detine 84% din actiuni. Un alt ziar de limba maghiara cu acoperire nationala - "Kronik" - este gestionat de firma Casa de Editura Kronika SA, in actionariatul careia s-a implicat si Verestoy Attila.
Cat despre presa online, cel mai important portal de stiri si comentarii de limba maghiara din Romania, Transindex, este al presedintelui executiv al UDMR, deputatul Kelemen Hunor.
Incompatibilitate au ba?
In martie 2006 i s-a cerut ministrului Comunicatiilor sa raspunda acuzatiilor potrivit carora postura sa de presedinte al fundatiei (beneficiara fondurilor de 1,2 milioane de euro alocate de Guvernul Ungar pentru infiintarea televiziunii maghiare) este incompatibila cu cea de ministru al Comunicatiilor. Zsolt Nagy a raspuns interpelarii in Parlament, unde a explicat ca fundatia Janovics Jeno "este condusa de un comitet director al carui presedinte am fost ales in luna martie 2004, data la care eu nu am detinut functia de ministru. () In privinta presupusei situatii de incompatibilitate, raspunsul este foarte simplu. Nu ma aflu intr-o asemenea situatie".