Saturday, January 17, 2009

Parintele Justin Parvu confirma Apelul contra Cipurilor Biometrice 666 si avertizeaza gurile rele

Bunul Parinte Iustin Parvu da o lectie de smerenie pentru toate acele guri rele care au raspandit anticuvantul, neadevarat, si au sadit neincrederea intre credinciosi privind Apelul contra Cipurilor Biometrice si pecetluirea cu numarul Fiarei, 666. Aceste persoane insidioase, viclene precum vrajmasul, dovedesc ori ca sunt slabe de minte ori ca sunt ticaloase ori si una si alta. Eu, ca rau-crestin ce sunt, spre deosebire de "crestinii rezonabili", le urez exact acelasi lucru ce l-au gandit si ei despre Parinte si apropiatii sai.



Parintele Justin Parvu da o lectie de smerenie si confirma autenticitatea Apelului sau contra Cipurilor 666
Vezi Cuvant grav al Parintelui Iustin Parvu catre poporul ortodox: Este vremea muceniciei! Luptaţi până la capăt! Nu vă temeţi! FORMULAR SI PETITIE NU 666 -

In completarea Apelului Parintelui Justin Parvu privind lupta contra Cipurilor Fiarei, Monahul Filotheu explica Ce sunt cipurile 666

UPDATE: Foarte important: semnaturile olografe, adeziunile si sustinerile nationale, trebuie trimise la adresa Manastirea Petru Voda, Comuna Poiana Teiului, Judetul Neamt.
Ce sînt cipurile?1
Cipurile RFID2 sînt o creaţie tehnologică recentă, menită iniţial să înlocuiască codul de bare de pe produsele din magazine. În general, ele sînt compuse dintr-un cip electronic (care permite stocarea datelor şi alte operaţiuni electronice) conectat la o antenă miniaturală, putînd fi aplicate pe diferite obiecte.
Dispozitivul cu antenă poate fi detectat de cititoare speciale. Cipurile RFID sînt de două feluri, active şi pasive, după felul construcţiei lor; astfel, cipurile active sînt conectate la o baterie, iar detectarea lor se poate face de la o distanţă de cel mult 100 de metri, iar cele pasive nu sînt prevăzute cu baterie, ci pot fi citite numai prin apropierea lor de un cîmp electric creat de un cititor special, detectarea lor fiind deocamdată imposibilă la distanţe mai mari de 10 metri. Cînd un cititor RFID emite un semnal radio, cipurile din apropiere reacţionează transmiţînd datele către cititor.
Dacă iniţial producerea lor a avut un scop exclusiv comercial, cipurile putînd stoca mult mai multe date decît codul de bare, în ultimii ani mai multe firme producătoare de astfel de dispozitive s-au orientat pe producerea de cipuri şi pentru alte aplicaţii, precum acte de identitate, carduri de sănătate, carduri de credit, bancnote, etc. S-a mers pînă acolo, încît, invocîndu-se anumite situaţii excepţionale, să se urmărească implantarea unor astfel de cipuri în corpul uman.3 Experimentele au început cu implantarea animalelor de casă, pentru a fi mai uşor recuperate în cazul rătăcirii lor, şi au continuat cu cîteva cazuri umane particulare. „Avantajul” implantului electronic este acela că cipul ar putea fi alimentat în permanenţă de căldura corpului uman, transformîndu-l în cip activ, deci detectabil de la mare distanţă.
Deocamdată cipurile RFID implantate oamenilor au fost exclusiv pasive.
Din datele pe care le deţinem la momentul de faţă (2009, Ianuarie) progresul tehnologic a permis miniaturizarea cipurilor produse de firma Hitachi (denumite μChip/mu chip) pînă la dimensiunea de 0.04 x 0.04 mm, fiind practic invizibile pentru majoritatea oamenilor. Momentan se produc cîteva miliarde de astfel de cipuri pe an, preţul lor fiind, în medie, puţin peste un eurocent.
În cele ce urmează descriem cîteva din avantajele şi din dezavantajele tehnologiei cipurilor RFID, pentru informarea tuturor celor interesaţi, materialele pe această temă fiind extrem de puţine în limba română.
Avantaje ale cipurilor RFID:
1.
Dată fiind capacitatea de stocare a cipurilor, alăturarea lor unui produs face posibilă identificarea rapidă şi reducerea timpului petrecut de clienţi şi de vînzători la cumpărarea respectivului produs. Cititoare speciale ajută la identificarea şi evaluarea corectă într-un timp extrem de scurt a tuturor produselor cumpărate de un client fără a mai fi nevoie ca vînzătorul să
le treacă pe fiecare în parte prin faţa cititoarelor de coduri de bare.
2. Prezenţa cititoarelor de cipuri RFID pe rafturile supermarketurilor îmbunătăţeşte vînzările anumitor produse, administratorul ştiind cu precizie ce anume s-a vîndut şi în cît timp. Astfel se pot elimina timpii morţi pînă la refacerea stocului în cazul epuizării unui produs şi nevoia personalului care să supravegheze rafturile de produse. 4
3. Controlul anumitor produse farmaceutice de la punctul de producţie la punctul de desfacere elimină posibilitatea dispariţiei substanţelor periculoase sau cu folosire specială şi permite identificarea oricărei încercări de sustragere a lor.
4. Controlul anumitor produse toxice care ar putea ieşi de sub stricta supraveghere.
5. În diferite sporturi desfăşurate contra-cronometru se poate determina cu mult mai multă precizie timpul parcurs pînă la linia de sosire.
6. Prezenţa cipurilor pasive în paşapoarte5 a fost considerată o experienţă pozitivă de către guvernele ţărilor care le-au introdus pînă azi6, pentru îmbunătăţirea controlului asupra cetăţenilor lor care călătoresc peste hotare. Anumite ţări permit nu doar citirea respectivului cip la ieşirea/intrarea în ţară, ci şi stocarea acestor date în cipul RFID din paşaport.
Dezavantaje ale cipurilor RFID:
1. Codul de bare de pe majoritatea covîrşitoare a produsele aflate azi pe piaţă conţine explicit numărul 666, cu trimitere directă la pasajele din Apocalipsă referitoare la numărul numelui fiarei. Înlocuirea codului de bare cu cipul RFID pentru produsele din comerţ nu a fost niciodată adusă la cunoştinţa publicului ca pe o cucerire ştiinţifică cu care pe viitor vom reuşi să scăpăm de numărul 666 de pe cumpărăturile noastre. Dimpotrivă, cu mult mai grav chiar, prezenţa obligatorie a cipurilor în documentele de identitate personală şi pe majoritatea produselor de pe piaţa viitorilor ani, adică atît la cumpărător, cît şi la produsul cumpărat, ne trimite automat cu gîndul la versetul 13:17 din Apocalipsă: Ca nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, fără numai cel ce are semnul, sau numele fiarei, sau numărul numelui ei. Pînă astăzi nici una din firmele producătoare de cipuri RFID nu a făcut dovada lipsei numărului 666 din memoria acestor cipuri pe care unii le vor obligatorii şi în actele de identitate din România.
2. Informaţiile din memoria cipului pot fi citite de către orice cititor, nu doar de către cele specializate. Astfel, cu un simplu calculator performant, orice date, oricît de criptate ar părea, pot fi sparte într-un timp extrem de scurt. Conectarea acestor informaţii cu anumite baze de date publice din cîteva ţări poate oferi în cîteva minute toate informaţiile vitale despre persoana căreia i se scanează (cu ştiinţă sau fără!) un document personal prevăzut cu cip RFID. Din acest moment, posesorul de buletin / paşaport / carnet de conducere / card de sănătate / card de credit7 care conţine cip devine cea mai uşoară pradă în faţa oricui are un cititor de cipuri RFID şi un calculator. Pretextul eliminării terorismului pentru impunerea acestor cipuri este nimic altceva decît praf în ochi, orice terorist cu o minimă dotare electronică putînd dispune după bunul plac de informaţiile obţinute atît de uşor. Cu atît mai rău se întîmplă în cazul în care anumite state caută să-şi impună controlul total asupra cetăţenilor lor. Se va şti în orice clipă unde sîntem, cu cine sîntem, de unde venim şi încotro ne îndreptăm, ce am cumpărat şi în ce cantitate. Practic libertatea va deveni un mit, o frumoasă amintire de pe vremea părinţilor noştri.
3. Prin prezenţa cititoarelor de cipuri RFID în toate automobilele produse de marile firme auto din 2005 pînă azi, în trenuri, autobuze, avioane, magazine, gări, metrouri8, şi pe principalele artere de circulaţie s-a început deja impunerea controlului total asupra omenirii.
4. Dimensiunea de astăzi a acestor cipuri le face să fie practic imposibil de detectat cu vreunul din simţurile omeneşti. Necesitatea hranei şi a îmbrăcămintei va face ca nimeni să nu poată sta departe de sistemul electronic de control total.
5. Unicitatea fiecărui cip RFID face ca orice document personal şi ca absolut tot ce se vinde şi se cumpără să poată fi monitorizat cu mare precizie. Prin efectuarea plăţii unui produs prevăzut cu cip nu se dezactivează cipul, ci acesta continuă să rămînă veşnic funcţional.
6. Cantitatea imensă de date cerută de o astfel de dezvoltare a industriei cipurilor RFID face absolut necesară existenţa unor gigantice baze de date unde se vor stoca informaţiile de pe cipuri, tranzacţiile financiare, rutele de călătorie, timpul petrecut în anumite locuri şi alte date ce
vor fi folosite după bunul plac al posesorilor acestor baze de date. Conectarea acestor imense baze de date cu bazele de date personale aflate în evidenţa statului sau ale unor terţe companii duce la controlul total asupra individului.
7. Cititoarele de carduri pot fi ascunse în orice tip de material, introducerea lor în uşi, pavaje, podele, rafturi, tejghele, făcînd imposibilă cunoaşterea momentului în care cineva a fost scanat.
8. Microcipurile implantate la animale au provocat cancer în aproximativ 10% din cazurile implanturilor. Ţesutul cancerigen a apărut întotdeauna în jurul cipului RFID.9
9. Cipurile RFID sînt sensibile la anumite tipuri de radiaţii ori contactul cu surse încărcate cu electricitate. Astfel, microundele le fac să explodeze, în cazul implanturilor provocînd dezastre biologice. Devine imposibilă folosirea lor la oameni sau animale care au acces în zone cu astfel de radiaţii.
10. Cipurile implantate nu au stabilitate în ţesutul implantat, de multe ori, în urma mişcărilor organismului migrînd din locul unde au fost implantate şi necesitînd intervenţii chirurgicale. De asemenea, ele, în forma în care există astăzi, se pot sparge în interiorul ţesutului şi provoca răni cu diferite grade de pericol.
11. Anumiţi bolnavi din cîteva spitale au primit implanturi cu cipuri RFID fără să îşi dea acordul şi fără să ştie de ele. Astfel s-a întîmplat la clinica de bolnavi Alzheimer West Palm Beach din Florida, începînd cu anul 2007. Astfel de cazuri se pot generaliza, mai ales sub presiunea unor legi sau în cazul unor situaţii extreme precum starea de război.
12. Posesorii de animale de casă au fost obligaţi în Portugalia, Noua Zeelandă, Singapore, Bangkok, şi cîteva state din SUA să îşi implanteze animalele de casă cu cipuri RFID. De asemenea, de cîţiva ani buni şi posesorii de vaci, oi, capre, din România, sînt obligaţi să ataşeze un astfel de cip RFID tuturor animalelor producătoare de lapte, fără vreun motiv raţional.
13. Vigilenţa celor ce sînt chemaţi să verifice autenticitatea actelor va scădea foarte mult, de vreme ce un astfel de cip va certifica datele înscrise şi fotografia din paşaport, determinînd autorităţile să se încreadă în puterea cipului de a nu fi falsificat. Cercetări recente10 arată că extragerea şi chiar falsificarea datelor din cipul RFID din paşapoarte este cît se poate de simplă pentru cineva cu minime cunoştinţe în domeniul informatic.
Mica trecere în revistă de mai sus trage un semnal de alarmă asupra raţionalităţii existenţei cipurilor RFID în actele de identitate din România. Nu au trecut nici 20 de ani de cînd fraţii şi părinţii noştri au murit cu nădejde în suflet strigînd „Libertate, te iubim, ori învingem, ori murim!”. Din Ianuarie 2009 a început, cu o grabă suspectă, eliberarea de paşapoarte şi permise de conducere cu cip RFID, fără ca cineva din România să cunoască în detaliu datele stocate pe cip. Ni s-a spus doar, fără a putea verifica în vreun fel, că vor fi stocate datele personale, imaginea feţei şi a două amprente digitale. Dacă amprentarea unora dintre cetăţenii români din Italia ne-a umplut de indignare pe toţi, la doar cîteva luni după această idee care nu s-a pus în practică nu a fost nici o reacţie din partea nimănui la ideea amprentării obligatorii a celor ce vor să-şi facă acum paşaport sau carnet de conducere.
Putem spune fără să greşim că primirea actelor electronice înseamnă şi nevrînd asocierea numărului 666 cu datele de identitate personală, cu numele propriu şi cu fotografia personală, cu alte cuvinte cu chipul lui Dumnezeu, călcînd cuvîntul Sfîntului Pavel: Au nu ştiţi că trupul vostru este lăcaş Duhului Sfînt ce locuieşte întru voi, pe care îl aveţi de la Dumnezeu, şi nu sînteţi ai voştri? Că sînteţi cumpăraţi cu preţ. Proslăviţi dar pe Dumnezeu în trupul vostru şi întru duhul vostru, care sînt ale lui Dumnezeu. (1 Corintheni 6:19-20) şi aducînd pedeapsa scrisă în cartea Apocalipsei: Şi al treilea înger a urmat lor, zicînd cu glas mare: Oricine se închină fiarei şi chipului ei, şi ia însemnare pe fruntea sa sau pe mîna sa, şi acesta va bea din vinul mîniei lui Dumnezeu cel dres neamestecat în paharul mîniei Lui, şi se va chinui cu foc şi cu piatră pucioasă înaintea Sfinţilor Îngeri şi înaintea Mielului. Şi fumul chinului lor în vecii vecilor se suie; şi nu au odihnă ziua şi noaptea cei ce se închină fiarei şi chipului ei, şi cel ce ia semnul numelui ei. (14:9-11) De asemenea: Şi am auzit Glas mare din Biserică zicînd celor şapte îngeri: Duceţi-vă şi vărsaţi
vasele mîniei lui Dumnezeu pe pămînt. Şi s-a dus cel dintîi, şi a vărsat vasul său pe pămînt, şi s-a făcut rană rea şi mare în oamenii cei ce aveau semnul fiarei, şi cei ce s-au închinat chipului ei. (16:1-2)
S-a încercat să se spună că nu aceasta (cipul din paşapoarte şi permisele de conducere) este pecetea din Apocalipsă, pentru că nu este pe mînă şi nici pe frunte. Dar nu este nevoie să fie, de vreme ce sistemul electronic batjocoreşte prin asocierea numărului fiarei, 666, chipul lui Dumnezeu din noi şi numele primit la Sfîntul Botez.
Să stăm drepţi în faţa autorităţilor statului care ar trebui să ne apere drepturile, nu să ni le restrîngă, şi să cerem să ni se garanteze prin lege libertatea pentru care fraţii şi părinţii noştri
au plătit preţ de sînge. Să le aducem aminte că şi cei ce ne conduc vor da socoteală pentru această mişelească încercare de înrobire a poporului creştin ortodox. Să mărturisim cu preţul vieţii sfînta credinţă ortodoxă, ca să ne învrednicim şi noi de răsplata făgăduită mărturisitorilor Ortodoxiei: Şi am văzut scaune, şi au şezut pe ele, şi judecată li s-a dat lor, şi pe sufletele celor tăiaţi pentru mărturia lui Iisus, şi pentru cuvântul lui Dumnezeu, şi care nu s-au închinat fiarei, nici chipului ei, şi nu au luat semnul pe fruntea lor, şi pe mîna lor; şi au vieţuit şi au împărăţit cu Hristos o mie de ani. Iar ceilalţi morţi nu au înviat până nu se va sfârşi mia de ani. Aceasta este învierea cea dintâi. Fericit şi sfânt este cel ce are parte întru învierea cea dintâi; peste aceştia moartea cea de a doua nu are putere, ci vor fi preoţi ai lui Dumnezeu şi ai lui Hristos, şi vor împăraţi cu El o mie de ani. (Apocalipsa 20:4-6).
1) Materialul care urmează a fost alcătuit folosind în principal sursele puse la dispoziţie de Electronic Frontier Foundation şi de CASPIAN, două organizaţii din SUA care luptă pentru libertatea individuală în faţa măsurilor de urmărire şi control electronic impuse de guverne.
2) Prescurtare de la Radio Frequency Identification Device.
3) Pînă acum cunoaştem cazurile a aproape 16 politicieni şi oameni de afaceri din Mexic, mai mult de 300 de persoane implantate în SUA de firma Verichip Corporation, cîteva zeci de copii din Columbia, cîteva zeci de oameni de afaceri din Spania şi mai multe zeci de deţinuţi din Marea Britanie.
4) Cu adevărat despre aceasta vorbeşte şi Sfîntul Apostol Pavel în prima sa epistolă către Timothei: Iar cei ce vor să se îmbogăţească, cad în ispite şi în curse, şi în pofte multe fără de socoteală şi vătămătoare, care cufundă pre oameni în pierire şi în pierzare. Că rădăcina tuturor răutăţilor este iubirea de argint, pe care unii poftindu-o au rătăcit din credinţă, şi s-au pătruns cu dureri multe. (6:9-10)
5) Conform standardului ISO 14443, care specifică obligativitatea lipsei de contact fizic a cipurilor din paşapoarte şi specificarea prezenţei acestora pe copertă.
6) Malaiezia în 1998, Irlanda, Japonia, Pakistan, Germania, Portugalia, Polonia, Spania în 2006, Marea Britanie, Australia şi SUA în 2007, Serbia şi Korea în 2008, România în 2009.
7) Firma MasterCard a scos cipurile RFID de pe cărţile sale de credit în urma constatării unor fraude cu mult mai mari decît cele existente pînă la introducerea lor.
8) Spre exemplificare,metroul din Moscova a introdus aceste cititoare pentru prima dată în Europa în anul 1998.
9) Albrecht, K. "Microchip-Induced Tumors in Laboratory Rodents and Dogs: A Review of the Literature 1990-2006."

Monahul Filotheu Bălan, Mănăstirea Petru Vodă
La pomenirea Sfinţilor Athanasie şi Chiril ai Alexandriei, Mărturisitorii Ortodoxiei
Material redactat la dorinţa P. Iustin, în completare lacele spuse de sfinţia sa în scrisoarea deschisă

Parintele Iustin confirma autenticitatea apelului sau. Daca pana si ProTv a inteles, cum sunt oare cei care-si permit sa-l conteste, chiar si-acum?!

http://apologeticum.wordpress.com/

CONTROLUL TOTAL: FBI deja vrea sa detina Banca de date biometrice a Marii Britanii - 666 - Cum poti sa devii un paria fara sa stii

FBI intentionează să obţină accesul la baza de date biometrice ai Marii Britaniei, comunică ziarul britanic Guardian.
Proiectului de creare a unei singuri baze de date cu denumirea de Consorţiu Informaţional Internaţional s-au alăturat, pe langa SUA şi Marea Britanie, alţi membri ai "coaliţiei antiteroriste" - Canada, Noua Zelanda şi Australia.
Informaţia personală este colectată de serviciile secrete sub pretextul "luptei antiteroriste" . Experţii sunt de părerea că nu este vorba doar de o unificare forţelor ai statelor din coaliţia antiterorista ci de combinaţii mult mai complicate.
Banca Britanică de date conţine informaţie a 7 milioane de oameni. Aceasta nu este o cifră atat de mare, luând în consideraţie faptul că potrivit unor date, pe serverele FBI din SUA şi Canada există deja 55 de milioane de amprente digitale. A se compara, SUA unde locuiesc 300 milioane de persoane şi Canada, unde locuiesc 35 milioane. Adică, munca FBI nu ar trebui deloc subapreciată, afirmă experţii.
Astfel, spre exemplu, în decembrie 2007 ziarul american The Washington Post a comunicat că FBI deja lucrează pentru crearea sistemului, numit "Next Generation Identification (NGI)". Colaboratorii acestui birou se ocupă activ cu colectarea de date biometrice, inclusiv fotografii, şi amprente digitale . Costurile acestui proiect se ridică la peste 1 miliard de dolari.
Se aşteaptă că în urma acordurilor americano-britanice acestor date să se adauge şi informaţii care ar conţine datele din retina ochior, datele cu privirea la forma feţei şi alte informaţii personale.
Experţii sunt de parere că în acest sistem al controlului total, vor dispărea orice limite care apără viaţa privată a cetaţeanului, creând nu doar discomfort ci şi un pericol psihologic, omul nevoind să trăiască zi de zi intr-un stres continuu.
Cu alte cuvinte, crearea bazelor de date biometrice globale şi răspândirea a unor astfel de tehnologii va avea mult mai multe efecte negative. "Biometrizarea omenirii se va răspândi, mai devreme sau mai târziu, pe întregul glob pământesc, doar că cineva va atinge acest nivel mai devreme, iar alţii mai tarziu", mai afirmă experţii citati de http://www.toaca.md/.


De ce vom fi osândiţi pentru semn?
Într-un articol putem citi: “Nici un semn nu ne va duce în iad, decât lepădarea de Hristos şi lipsa de iubire. Fără voia noastră liberă, nici un semn (pecete) nu va acţiona asupra noastră nici spre mântuire, dar nici spre osândă”. De asemenea. şi alţii ne-au pus întrebarea: “De ce, dacă vom avea un număr de cod pe mână, vom fi pedepsiţi şi trimişi în iad?”

Continuarea la http://bataiosu.wordpress.com/

Articolele originale din Guardian, insotite de linkuri la comentarii:

Let's not spy for the FBI
Plans for the US to access UK citizen's personal information via a shared international database are disturbing: we shouldn't sign up to it
Comments (99)
guardian.co.uk, Tuesday 15 January 2008 14.30 GMT
Article history

News that the US government is in the process of constructing an international "wanted" database to share biometric information on a grand scale should be treated with caution. Biometrics - including DNA and fingerprints - are a vital weapon in the fight against crime. And cross-border crime is a growing problem. I am determined that Britain should work with our allies, in Europe and beyond, to defeat it. But giant databases that don't have adequate privacy protection systems are not the right way forward.
The details of how the US system will operate are still opaque. They may bring forward proposals we should support.
But I won't be holding my breath. It is typical of the US administration to go for overkill: giant solutions that sound great on paper but are based on unproven and even unworkable technologies. The "son of Star Wars" anti-ballistic missile system, which would attempt to shoot down incoming missiles, is a case in point. It's cost billions but not only does it anger countries like Russia, it doesn't even work.
Unfortunately, it is also typical of the UK government to doff its cap and sign up to any idea that emerges from Washington, however kooky. We're signed up to son of Star Wars. I expect we'll be signed up the FBI's "Server in the Sky" too, whether it's the right thing to do or not.
Biometrics are invaluable, but they are not 100% failsafe: nothing is. Remember: it's the US terrorism operations that put Yusuf Islam (the musician formerly known as Cat Stevens) on a "no-fly" list.
And once data is in the hands of the US authorities, there is no getting it back. We already send them massive amounts of information about air passengers, through a deal brokered by the European Commission, without any guarantee it will be properly safeguarded once it reaches the US. It would be foolhardy to start sharing further information without a simple guarantee: that data collected under UK law should continue to be protected even after it leaves Britain.
We should share information when other countries can guarantee data protection standards that match, or exceed our own. Otherwise, who knows which one of us will be on the no-fly list next.

FBI wants instant access to British identity data
Americans seek international database to carry iris, palm and finger prints

Owen Bowcott
The Guardian, Tuesday 15 January 2008
Article history
Each person's iris is as individual as their fingerprint, but with 266 identifiable features is much more detailed. Photograph: Science Photo LibrarySenior British police officials are talking to the FBI about an international database to hunt for major criminals and terrorists.
The US-initiated programme, "Server in the Sky", would take cooperation between the police forces way beyond the current faxing of fingerprints across the Atlantic. Allies in the "war against terror" - the US, UK, Australia, Canada and New Zealand - have formed a working group, the International Information Consortium, to plan their strategy.
Biometric measurements, irises or palm prints as well as fingerprints, and other personal information are likely to be exchanged across the network. One section will feature the world's most wanted suspects. The database could hold details of millions of criminals and suspects.
The FBI is keen for the police forces of American allies to sign up to improve international security. The Home Office yesterday confirmed it was aware of Server in the Sky, as did the Metropolitan police.
The plan will make groups anxious to safeguard personal privacy question how much access to UK databases is granted to foreign law enforcement agencies. There will also be concern over security, particularly after embarrassing data losses within the UK, and accuracy: in one case, an arrest for a terror offence by US investigators used what turned out to be misidentified fingerprint matches.
Britain's National Policing Improvement Agency has been the lead body for the FBI project because it is responsible for IDENT1, the UK database holding 7m sets of fingerprints and other biometric details used by police forces to search for matches from scenes of crimes. Many of the prints are either from a person with no criminal record, or have yet to be matched to a named individual.
IDENT1 was built by the computer technology arm of the US defence company Northrop Grumman. In future it is expected to hold palm prints, facial images and video sequences. A company spokeswoman confirmed that Northrop Grumman had spoken to the FBI about Server in the Sky. "It can run independently but if existing systems are connected up to it then the intelligence agencies would have to approve," she said.
The FBI told the Guardian: "Server in the Sky is an FBI initiative designed to foster the advanced search and exchange of biometric information on a global scale. While it is currently in the concept and design stages, once complete it will provide a technical forum for member nations to submit biometric search requests to other nations. It will maintain a core holding of the world's 'worst of the worst' individuals. Any identifications of these people will be sent as a priority message to the requesting nation."
In London, the NPIA confirmed it was aware of Server in the Sky but said it was "too early to comment on what our active participation might be".
The FBI is proposing to establish three categories of suspects in the shared system: "internationally recognised terrorists and felons", those who are "major felons and suspected terrorists", and finally those who the subjects of terrorist investigations or criminals with international links. Tom Bush, assistant director at the FBI's criminal justice information service, has said he hopes to see a pilot project for the programme up and running by the middle of the year.
Although each participating country would manage and secure its own data, the sharing of personal data between countries is becoming an increasingly controversial area of police practice. There is political concern at Westminster about the public transparency of such cooperation.
A similar proposal has emerged from the EU for closer security cooperation between the security services and police forces of member states, including allowing countries to search each other's databases. Under what is known as the Prum treaty, there are plans to open up access to DNA profiles, fingerprints and vehicle registration numbers.

Primul posesor de Pasaport cu cip biometric din Romania a fost Gabriel Oprea, fostul ministru de Interne. Se pare ca nu i-a adus noroc... VIDEO

Friday, January 16, 2009

In al 11-lea ceas. Civic Media a contestat Ordonanta cipurilor biometrice 666. Semnaturile de pe Petitia NU 666 - peste 3000 dupa doar doua zile

Vezi Cuvant grav al Parintelui Iustin Parvu catre poporul ortodox: Este vremea muceniciei! Luptaţi până la capăt! Nu vă temeţi! FORMULAR SI PETITIE NU 666

Catre :
GUVERNUL ROMANIEI
În atentia
DOMNULUI PRIM-MINISTRU
Emil Boc

Domnule prim ministru al Romaniei, va rugam sa dati dovada ca sunteti crestin ortodox sau ca respectati drepturile majoritatii acestei tari si sa luati in considerare urmatoarele:
Subscrisa Asociatia Civic Media, prin presedinte fondator Victor Alexandru Roncea, cu sediul în Bucuresti, web www.civicmedia.ro, e-mail office@civicmedia.ro, în temeiul disp. art. 1 pct. 1 si 7 din legea nr. 554/2004 formulam prezenta
CONTESTATIE
Împotriva disp. Hotararii de Guvern nr. 1566/2008 din 25/11/2008 publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 842 din 15/12/2008 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulatie pasapoartele electronice, precum si a formei si continutului acestora, precum si a punctului privind „Dezvoltarea cooperarii interinstitutionale pe teritoriul national prin: … integrarea datelor biometrice în documentele de calatorie, în scopul cresterii gradului de securitate al acestora;” din CAPITOLUL 24 - Ordine publica si siguranta cetateanului al Programului de guvernare 2009 2012 din 22/12/2008 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 869 din 22/12/2008.
Solicitam:
Suspendarea aplicarii dispozitiilor contestate;
Anularea dispozitiilor mai sus mentionate.

MOTIVE:
ÎN FAPT: prin Hotararii de Guvern nr. 1566/2008 se încalca prevederile Constitutionale privitoare la viata intima si privata a persoanei, precum si cele referitoare la libertatea de gandire, constiinta si religie.
Prevederile ce fac obiectul contestatiei noastre sunt abuzive, contrare literei si spiritului Constitutiei, aducand atingere dreptului constitutional fundamental al persoanei la intimitate.
Înca din prevederile CAPITOLULUI 24 - Ordine publica si siguranta cetateanului al Programului de guvernare 2009 2012, se face vorbire despre „dezvoltarea cooperarii interinstitutionale pe teritoriul national prin: … integrarea datelor biometrice în documentele de calatorie, în scopul cresterii gradului de securitate al acestora;”.
În opinia noastra, a se vorbi despre o masura cum este cea a inmagazinarii unor date cu caracter personal si intim – într-un document de calatorie cum este pasaportul, cum sunt cele referitoare la amprentele digitale, genom si alte date cu caracter personal (cont bancar, numar de asigurari sociale, cazier fiscal sau judiciar, stare civila, apartenenta religioasa, date biografice, etc.) reprezinta o încalcare fatisa a dreptului la intimitate al persoanei.
O astfel de masura încalca pe de alta parte si prevederile legii speciale privind prelucrarea datelor si informatiilor cu caracter personal. „Inovatia” nastrusnica de a pune datele cu caracter personal ale unei persoane pe un suport electronic, este de natura sa le faca accesibile oricarei persoane care detine mijloacele tehnice de a le accesa.
Mai mult, nici unul dintre actele administrative contestate nu face o referire clara si precisa cu privire la datele ce vor fi înscrise pe acest suport electronic – cip – sintagma „date biometrice” ne-fiind multumitoare.
Îngrijoratoare este si precizarea (NOTA) ce însoteste fiecare dintre anexele referitoare la forma si continutul pasaportului electronic. Aceasta nota prevede ca, “Caracteristicile, rubricatia, numarul si tipul elementelor de siguranta trebuie sa fie în conformitate cu prevederile Regulamentului Consiliului (CE) nr. 2.252/2004 privind standardele pentru elementele de securitate si elementele biometrice integrate în pasapoarte si în documente de calatorie emise de statele membre, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 385 din 29 decembrie 2004, si ale Deciziei Comisiei C(2005)409 pentru stabilirea specificatiilor tehnice aferente dispozitivelor de securitate si a elementelor biometrice integrate în pasapoarte si în documentele de calatorie emise de statele membre. Acestea vor putea fi adaptate în functie de dinamica reglementarilor Uniunii Europene în domeniu.”
Precizam faptul ca o astfel de nota însotitoare a anexelor referitoare la forma si continutul pasaportului nu se regasea în forma initiala a Hotararii nr. 557/2006, fapt care ne face sa ne punem întrebari cu privire la scopul real al executivului, pe care acesta îl urmareste prin impunerea – fara consultarea cetatenilor, si fara nici o necesitate reala, din considerente de siguranta - a acestor masuri.
Pe laga faptul ca Hotararea contestata nu contine referiri exprese cu privire la aceste “date biometrice” ce urmeaza a fi inserate, lasand la bunul plac al legiuitorului european categoriile de date ce urmeaza a fi incluse, nu se face vorbire nici de modalitatea de accesare a datelor înmagazinate electronic.
Cosmarul tuturor ar fi ca aceste date sa poata fi accesate de la distanta, prin echipamente electronice cu ajutorul frecventelor radio (RFID – radio frequency identification device), fapt care ar duce la o încalcare clara a dreptului la intimitate al persoanei.
Practic, fiecare purtator de pasaport cu date biometrice ar deveni “vizibil” în domeniul undelor radio, oriunde s-ar afla, fiind astfel posibile abuzuri prin urmarirea semnalului în scopul urmaririi unei persoane pas cu pas.
Apreciem ca operatiunea de stocare a datelor personale ale unei persoane pe un suport electronic al unui document de calatorie, nu poate fi considerat ca intrand în categoria elementelor de siguranta.
De altfel, chiar persoanele care au lucrat la redactarea Hotararii atacate fac o distinctie clara între elementele de siguranta ale pasaportului, si datele biometrice ale posesorului, ACESTEA DIN URMA NE-FIIND INCLUSE ÎN ARIA ELEMENTELOR DE SIGURANTA:
Iata redat mai jos elementele prevazute de Anexa 3 la Hotararea nr. 557/2006, astfel cum sunt redate în Hotararea contestata:

FORMA SI CONTINUTUL pasaportului electronic simplu
Culoarea copertei: - rosu visiniu
Coperta I (exterior): - Uniunea Europeana, Romania, stema Romaniei
- Pasaport
- Semn distinctiv pasaport electronic
Coperta I (interior): - Romania, stema Romaniei în tehnologie intaglio
- banda heliogravata
Marimea: - 125 x 88 mm
Numarul de pagini: - 32
Numarul pasaportului: - perforat prin paginile 1-32, inclusiv prin coperta a II-a, iar pe
pagina din policarbonat, gravat laser
Numerotarea paginilor: - tiparita în partea de jos a fiecarei pagini si în filigran
Pagina cu datele de identificare ale titularului,
pozitionata între coperta I (interioara) si pagina 1: - din policarbonat
- datele de identitate ale titularului (numele, prenumele, data si locul
nasterii), autoritatea emitenta, data eliberarii pasaportului, data
expirarii pasaportului, codul numeric personal - C.N.P., sex cetatenia,
fotografia titularului gravata laser si fotografia în umbra realizata
prin perforatie cu laser, numarul pasaportului, semnatura titularului,
datele informatizate citibile optic (MRZ), mediul de stocare electronica
a datelor biometrice ale persoanei
NOTA:
Rubricile vor fi numerotate. Denumirile rubricilor vor fi redactate în limbile romana, engleza si franceza.
Pe versoul paginii din policarbonat se scriu în toate - Uniunea Europeana
limbile oficiale ale Uniunii Europene: - Romania
- Pasaport
Pagina 1: - înaltimea, culoarea ochilor, domiciliul si fotografia în umbra a
titularului, realizata prin imprimare inkjet
Pagina 2 rezervata pentru mentiuni ale autoritatilor romane
Pagina 3 cuprinde denumirile rubricilor din pagina din policarbonat în toate limbile oficiale ale tarilor Uniunii Europene.
Paginile 4-31, pagini pentru vize - se introduce fir metalic fluorescent în structura hartiei
Pagina 32, urgente: - titularul pasaportului trebuie sa completeze datele particulare ale unei rude sau ale unui prieten care poate fi contactat în caz de accident:
Numele
Prenumele
Adresa
Telefon
Denumirile rubricilor vor fi redactate în limbile romana, engleza si franceza.
Acest pasaport contine 32 de pagini numerotate (în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene).
Coperta II (interior) cuprinde instructiuni, obligatii.
Hartie: - speciala, filigran, elemente de siguranta
Pentru a fi si mai clar, în vechea anexa 3 a Hotararii 557/2006, forma si continutulpasaportului electronic simplu erau
Culoarea copertei: - rosu visiniu
Marimea: - 125 x 88 mm
Numarul de pagini: - 32
Numarul pasaportului: - perforat prin paginile 1-32, inclusiv prin coperta a II-a, iar pe
pagina din policarbonat, engravat laser
Numerotarea paginilor: - tiparita în partea de jos a fiecarei pagini
Pagina cu datele de
identificare a titularului: - din policarbonat
- datele de identitate ale titularului (numele, prenumele, data si
locul nasterii, înaltimea si culoarea ochilor)
- data si locul depunerii cererii, data valabilitatii pasaportului,
codul numeric personal - C.N.P.
- cetatenia
- fotografia titularului engravata laser si fotografia în umbra
realizata prin perforatie cu laser
- numarul pasaportului
- semnatura titularului
- datele informatizate citibile optic
- mediul de stocare electronica a datelor biometrice ale persoanei
Pagini rezervate pentru
mentiuni ale autoritatilor
romane: - semne particulare
- domiciliul
- restrangerea dreptului la libera circulatie în strainatate
Pagini pentru vize
Pagina cuprinzand
instructiuni, obligatii
Hartie: - speciala, filigran, elemente de siguranta

Din analiza Anexei 3, observam ca mediul de stocare electronica a datelor biometrice ale persoanei apartine rubricii referitoare la „Pagina cu datele de identificare a titularului”, nicidecum celei referitoare la elementele de siguranta.
Cu alte cuvinte, se recunoaste în mod clar faptul ca stocarea electronica a datelor biometrice ale persoanei NU face parte din categoria elementelor de siguranta.
Pentru aceste motive, solicitam suspendarea aplicarilor prevederilor atacate si anularea acestora.
ÎN DREPT: ne întemeiem contestatia pe disp. legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, art. 20, 26 si 29 din Constitutia Romaniei.
Prezenta contestatie reprezinta totodata si procedura prealabila prevazuta de legea nr. 554/2004, urmand ca, în situatia unui raspuns negativ sau în lipsa oricarui raspuns în termenul prevazut de lege, sa ne adresam instantei de judecata.
Suntem increzatori ca si dvs, in cazul in care sunteti crestin ortodox, dupa cum de altfel ati anuntat public, veti cadea de acord ca nimeni si nimic nu poate lua unui cetatean roman dreptul la propria credinta, pentru care au murit de-a lungul istoriei neamului nostru milioane de frati, mosi si stramosi.
Iar in cazul in care nu ati fi crestin ortodox noi nu ne-am supara dar va rugam sa ne respectati drepturile noastre sfinte si sa ni le aparati asa cum va cere slujba pentru care ati depus un juramant in fata intregii natiuni, pentru Romania, cu mana pe Biblie.

Asociatia Civic Media
Prin presedinte fondator
Victor Roncea

Vezi si
Parintele Justin Parvu contra cipului Fiarei si pentru taierea apelor. Argumente la Apelul anti-666. Steaua rosie cu cinci colturi. Manastire la Aiud
"Noi suntem intr-adevar ortodocsi cu mare renume de dreapta credinta, dar in ce masura suntem noi gata de sacrificiu?..."

Reprezentanta Israelului la Eurovision, rugată să se retragă din competiţie. Manifestatiile de la Bucuresti contra masacrului din Gaza




Cântăreaţa israeliană de origine arabă Mira Awad, care reprezintă Israelul la concursul Eurovision 2009, a fost rugată să se retragă din competiţie, pentru a nu prezenta lumii "o falsă imagine" a coabitării dintre evreii şi arabii din Israel, informează cotidianul Haaretz. Mai mulţi artişti şi oameni de cultură din Israel i-au cerut printr-o scrisoare deschisă actriţei şi cântăreţei israeliene de origine arabă Mira Awad, care va reprezenta Israelul la concursul Eurovision 2009, să se retragă din competiţie, susţinând că participarea ei la "maşina de propagandă a Israelului" va prezenta lumii întregi o imagine falsă a coabitării naţionale dintre evrei şi arabi, ce va putea fi folosită pentru muşamalizarea miilor de crime comise asupra civililor palestinieni din Fâşia Gaza. Duetul format din Mira Awad, o creştină arabă, şi cântăreaţa Achinoam Nini, de religie iudaică, cunoscută sub numele de Noa, a fost ales să reprezinte statul Israel la Eurovision, în urma unui concurs televizat. "Israelul nu va putea continua aceste crime de război fără să beneficieze de ajutorul comunităţii internaţionale, oferit în special de Statele Unite şi de Uniunea Europeană", au declarat semnatarii, atât evrei cât şi arabi, în această scrisoare deschisă adresată artistei Awad. "Ceea ce determină comunitatea internaţională să ofere sprijin Israelului este tocmai această imagine a unei ţări «democratice», «luminate», «doritoare de pace». Participarea dumneavoastră la Eurovision se va înscrie perfect în acţiunile maşinii de propagandă a Israelului", au adăugat semnatarii scrisorii. Actorul Juliano Mer-Khamis, unul din iniţiatorii acestei scrisori deschise, a declarat că participarea lui Awad la Eurovision ar fi o falsă "ramură de măslin" prezentată de Israel şi s-a declarat complet împotriva apelului făcut de Noa către palestinienii din Gaza, prin care le cerea să renunţe la conducerea Hamas. Nici Awad şi nici Noa nu au comentat această acţiune, dar managerul lor, Ofer Pesenzon, i-a caracterizat drept de extremişti pe semnatarii scrisorii, printre care se numără regizorul Nizar Hassan şi editorul Yael Lerer. "Anchinoam şi Mira colaborează de cinci ani", a declarat Pesenzon. "Ele au sprijinit întotdeauna dialogul, considerând că doar el poate să aducă pacea între palestinieni şi israelieni şi în tot Orientul Mijlociu în general", a adăugat managerul celor două artiste. The Israel Broadcasting Authority a declarat că Eurovisionul reprezintă un eveniment cultural, "care are scopul de a contribui la dialogul cultural între ţările participante" şi că "selectarea Mirei Awad şi a lui Anchinoam Nini reprezintă o decizie profesională, care exprimă şi aspiraţia spre coexistenţă, care transcede politicii". Concursul Eurovision 2009 va avea loc la Moscova, între 9 şi 16 mai. Competiţia se va desfăşura la Complexul Sportiv Olympiisky. Costurile de pregătire şi organizare a competiţiei în capitala rusă se vor ridica la un miliard de ruble (30 de milioane de euro). (Gardianul)

Varul primar al Inaltului Teofan, Gheorghe Savu, a devenit sef al Informatiilor Armatei, de la DIM la DGIA. SRI a ramas fara timpanul lui Zamfir.

Ministrul Apararii Nationale, Mihai Stanisoara, l-a inlocuit vineri pe generalul-maior Francisc Radici din functia de director general al Directiei Generale de Informatii a Apararii (DGIA) cu subalternul acestuia, generalul-maior Gheorghe Savu, care era seful Directiei de Informatii Militare (serviciul extern de spionaj al Armatei). Gheorghe Savu este un profesionist al informatiilor militare din noua generatie si var primar cu Mitropolitul Moldovei, Teofan Savu. Radici a fost numit loctiitor al sefului Departamentului pentru Politica de Aparare si Planificare, secretarul de stat Viorel Oancea, informeaza Doru Dragomir pentru Ziua Online. DGIA este unul dintre cele mai puternice servicii secrete din Romania, ce cuprinde Directia de Contrainformatii si Securitate Militara (contraspionajul militar) si Directia de Informatii Militare (spionajul militar extern).
Cu o zi inainte, adjunctul directorului SRI, generalul Dumitru Zamfir, trimis in judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pentru fapte de corupţie, a fost eliberat din functie, printr-un decret, semnat, evident, tot de preşedintele Traian Băsescu.
Dumitru Ion Zamfir - timpanul SRI - a fost numit adjunct al Directorului Serviciului Roman de Informaţii la data de 23 septembrie 1997. El a fost trecut in rezervă in vara lui 2008 de către preşedintele Traian Băsescu, dar a rămas in continuare ca adjunct SRI. Mai mulţi foşti ofiţeri SRI au fost trimişi in judecată, pe 12 decembrie 2008, de procurorii anticorupţie in legătură cu locuinţe obţinute de la RAAPPS şi care au fost cumpărate ulterior la preţuri subevaluate. Procurorii din cadrul DNA i-au trimis in judecată pe general (r) Ionel Marin, generalul (r) Dumitru Zamfir, maior Cătălin Spiridon Miu, acuzaţi de inşelăciune, fals in declaraţii, instigare la infracţiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial. Au mai fost deferiţi justiţiei generalul (r) Ion Popescu, colonelul (r) Virgil Turcu şi locotenent colonel Marian Panaitescu, in sarcina cărora s-au reţinut trei infracţiuni de abuz in serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.
Toate acestea vin dupa bulibaseala de la Interne, cu uite Vulpea nu e Ardelean, care denota o adevarata febra in interiorul si in jurul serviciilor secrete. Tot joi, seful Sectorului Secretariat Juridic Contencios Administrativ din cadrul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), generalul Mugurel Florescu, fost sef al Parchetului Militar, a fost trecut, si el, in rezervă, printr-un decret semnat de preşedintele Traian Băsescu.
In schimb, mandatul la ICR al daunatorului culturii Horia Roman Patapievici, un apropiat al sefului SIE, a fost prelungit, desi vara trecuta acest personaj il numise prin impostura, ca director al Academiei de Vara de la Berlin, pe doctorul inchipuit Sorin Antohi, turnator la Secu si agent pentru Ungaria...
Bine macar ca, in aceeasi zi, academicienii i-au tras un sut in fund lui Manolescu, votand impotriva numirii sale in Academia Romana. Un dram de normalitate.

Parintele Justin Parvu contra cipului Fiarei si pentru taierea apelor. Argumente la Apelul anti-666. Steaua rosie cu cinci colturi. Manastire la Aiud

"Noi suntem intr-adevar ortodocsi cu mare renume de dreapta credinta, dar in ce masura suntem noi gata de sacrificiu?..."
Introducerea obligativitatii inserarii de cipuri biometrice in actele romanilor incepand de la 1 ianuarie, masura reglementata chiar miercurea aceasta de Parlamentul European, fara a fi insa dezbatuta si in Romania majoritar ortodoxa, a starnit o reactie dura in manastirile romanesti. Parintele Iustin Parvu de la Manastirea Petru Voda, fost detinut politic cu 17 ani de temnita grea si frate in duhovnicie cu regretatii parintii Ilie Cleopa, Ioanichie Balan sau Gheorghe Calciu, a intocmit un apel catre ortodocsi pentru a se impotrivi acestui act, care anuleaza libertatea omului instaurand controlul total asupra miscarilor sale, considerat o masura "premergator pecetluirii cu numarul Fiarei, 666". In numai o singura zi la petitia initiata de Apelul Parintelui s-au adunat 1500 de semnaturi iar manastirile din Moldova, unde au mai semnat sute de calugari, au pus in circulatie un formular de adeziune la aceasta chemare afirmand ca poporul roman nu a fost consultat si solicitand dreptul de a alege si de a ii fi respectate convingerile religioase. In exclusivitate, parintele Iustin Parvu ne-a impartasit din temerile sale - care au declansat deja un scandal surd in interiorul Bisericii - si a facut un apel la trecut.
Parinte, ati facut un apel grav la ortodocsi cu o nota critica fata de "mai marii Bisericii", care tac. Afirmati ca este, din nou, "vremea muceniciei" si ca trebuie sa se "lupte pana la capat" impotriva acestui demers de introducere a unor cipuri in documentele de identitate. De ce?
Fiule, cum am spus in mesajul meu catre poporul ortodox roman: ma simt dator in fata lui Dumnezeu si constiinta si inima nu ma lasa sa trec nepasator pe langa acest val primejdios care s-a ridicat sa inghita toata suflarea omeneasca, chiar si pe cei alesi, de este cu putinta. Si vad cum bietii oameni nu sunt pregatiti sa faca fata acestor capcane ale vrajmasului, a carui noua lucrare acum este sa pecetluiasca sufletele voastre cu semnul Fiarei - 666. Toti am citit Apocalipsa si infricosatoarea profetie - scrisa cu 2000 de ani in urma: "si ea (fiara) ii sileste pe toti, pe cei mici si pe cei mari, si pe cei bogati si pe cei saraci, si pe cei slobozi si pe cei robi, ca sa-si puna semn pe mana lor cea dreapta sau pe frunte. Incat nimeni sa nu poata cumpara sau vinde decat numai cel ce are semnul, adica numele fiarei, sau numarul numelui fiarei" (Apocalipsa 13:16-17).
Dar cipul acesta nu merge pana intr-acolo, este doar in acte...
Eu asta si spun: vremea in care ne aflam acum este premergatoare acestei profetii. Prin lege, prin ordonanta de guvern, romanii sunt obligati sa se incadreze intr-un plan de urmarire si supraveghere la nivel national si mondial, proiect care le rapeste de fapt oamenilor libertatea. Romanilor li se cere sa-si puna pe pasapoartele, permisele auto si orice alt act personal cipul biometric ce contine amprenta digitala, imaginea faciala si toate datele personale. Poate pentru multi dintre dumneavoastra acest cip pare un lucru nesemnificativ, dar in spatele acestui sistem de insemnare a oamenilor, de codare si stocare a datelor de identificare se ascunde o intreaga dictatura, un intreg plan demonic, prin care de buna voie iti vinzi sufletul diavolului. Insemnarea oamenilor, ca pe vite, este primul pas al unor alte masuri luate pentru controlul absolut al fiintei umane.Si credeti ca aceasta va duce la slabirea credintei?E vorba de despartirea apelor! Cititi apelul meu. Dupa cum prorocesc Sfintii Parinti, primirea acestui semn este lepadarea noastra de credinta. Sa nu credeti ca putem sluji si lui Dumnezeu si lui mamona. De aceea am si spus: este vremea muceniciei! Dupa parerea mea ne aflam in vremurile in care singura cale de mantuire este mucenicia. Eu am mai trai vremuri asemanatoare. Asa incercau sa ne reeduce comunistii rosii de atunci, si tot astfel fac acum cu poporul nostru comunistii de azi imbracati cu haine albe. Cer, asadar: in numele Mintuitorului Hristo, Care a spus "Oricine va marturisi pentru Mine inaintea oamenilor, mar­turisi-voi si Eu pentru el inaintea Tatalui Meu, Care este in ceruri. Iar de cel ce se va lepada de Mine inaintea oamenilor si Eu Ma voi lepada de el inaintea Tatalui Meu, Care este in ceruri." (Matei 11: 32-33), sa cereti autoritatilor romane sa abroge legile care permit indosarierea si urmarirea electronica a crestinilor, renuntarea la libertatea cu care ne-am nascut. Asa cum a inceput crestinismul, asa va si sfarsi - in dureri si in suferinta. Pecetluiti crestinismul cu mucenicia voastra, ca aveti de la cine invata: generatia martirilor din inchisori.
Ce ne puteti spune despre acestia, despre Sfintii Inchisorilor?
Socotesc ca Dumnezeu a ales niste oameni pentru vremea in care s-a deschis asupra neamului nostru. Din 1948 pana in 1964, mucenici au fost acesti barbati, acesti tineri, masurati si cantariti asa cum si greutatile pe care le lasa Dumnezeu omului mai intai le cantareste si dupa aceea le da in greutatea Crucii. Dumnezeu ii da fiecaruia dupa puterea lui. De aceea si neamul nostru i-a ales pe acesti tineri ca o jertfa curata de sacrificiu pentru neamul nostru. Ati auzit la predica despre jertfa aceasta frumoasa si minunata, cu Dumnezeu care l-a adus pe Fiul Sau sa Il junghie. Asa a venit si vremea cand neamul nostru cerea aceasta jertfa pentru salvarea si spalarea pacatelor noastre. Caci trebuie sa stim un lucru: ca toate greutatile care vin, toate incercarile care vin asupra noastra, vin din pricina caderii noastre, a pacatului. Noi suntem intr-adevar ortodocsi cu mare renume de dreapta credinta, dar in ce masura suntem noi gata de sacrificiu?...
Ce ar trebui sa se faca pentru fostii detinuti politici si cei care au fost ucisi in masa, la Aiud de exemplu?
Una dintre greselile mari pe care le-au facut detinutii care au iesit din inchisoare a fost ca au intrat la fund. S-au multumit cu o pensie. Ii cred ca au fost uzati, obositi. Unii au trecut dincolo, altii s-au pierdut in viata aceasta. S-au casatorit, au intrat in lume si s-au pierdut, uitand ca exista inca o datorie a lor dupa ce au iesit din puscarie. Ei au socotit ca si-au facut datoria si de acum fie ce-o fi. Au facut o greseala mare pentru ca trebuia ca ei, din acel moment, sa puna sa incolteasca si sa rodeasca pomii pe care i-au sadit. S-ar fi putut face foarte mult, nu numai la Aiud, ci la toate puscariile si locurile de martiraj ale poporului si ale tinerilor nostri crestini ortodocsi. Peste tot trebuiau facute niste asezaminte temeinice, pentru ca se puteau atunci face si biserici si manastiri ca sa aiba acolo marturii pentru viitor. O biserica la Aiud este in­contestabila. Nu se poate ca o localitate asa de frumoasa, ca si Gherla, plina de jertfe, sa fie fara o manastire. Aiudul este puscaria disciplinarilor. Aiudul era inchisoarea celor suprapedepsiti, care aveau de ispasit 18, 20 de ani iar unii chiar 200 de ani. Asa incat, va dati seama cam cati tineri si-au gasit acolo locul si rangul lor de sfintenie de-a drepta lui Dumnezeu Tatal. Generatia aceasta a tinerilor care s-a stins si a ramas numai ici-colo ramane o marturie pentru toti, si pentru tineri si pentru varstnici. Pentru ca ei nu mai sunt oameni. Ei sunt de acum trecuti in alta lume, sunt trecuti in Biserica aceasta care il lauda permanent pe Dumnezeu, in Biserica biruitoare.
Insa tinerii de astazi sunt altfel...
Aceasta satana care a venit peste noi i-a strambat pe tinerii nostri prin spusele acestea cu drepturile omului, pe care vor se la transforme intr-o noua "religie". Acestea au adus cel mai mare rau, apoi prin partea tehnica, cu televizorul, calculatorul si toate acestea. Se poate trai foarte bine si fara acestea sau, daca sunt, atunci trebuie folosite cu foarte mare atentie, catre drumul cel bun. Toate acestea trebuie sa fie asezate cu foarte mare frica de Dumnezeu, pentru ca aici este vorba de viata si de moartea generatiilor. Tinerilor le mai trebuie insa un pas ca sa mai prinda putin curaj si sa intre si in lumea mai apropiata ca sa dovedim ca generatiile noastre nu au fost capabile de jertfa degeaba. Nu e nevoie sa vorbim noi prea mult ca sa ii salvam din gheara aceasta a intunericului. Iata, acest moment cu impotrivire fata de instaurarea controlului total prin aceste masuri pre­mergatoare pecetluirii cu numarul Fiarei va spune mai multe pentru viitorul lor, al ortodoxiei si neamului nostru. Comunismul si-a adus elementele de forta dupa ce au terminat cu noi si i-au format pe ai lor. Acuma ce sa facem daca toate lepadaturile sunt in continuare sus? De abia anul acesta, prin alegerile si bulibaseala asta care s-a nascut este un semn bun ca poporul, ca neamul nostru, nu mai vrea sa mai auda de ei. Steaua rosie comunista, cu care au stantat bolsevicii popoare intregi, a fost un alt semn premergator, ca si aceste cipuri cu care ne insemneaza ca pe animale. D-asta spun: daca li se pune cineva in cale tinerilor nostri, cinului monahal si dreptcre­dinciosilor crestini-ortodocsi care se ridica impotriva semnelor Fiarei, cu buldozerul sa ii dea la o parte.
A consemnat Victor RONCEA

Thursday, January 15, 2009

Parintele Justin Parvu raspunde neavenitilor care contesta demersul pentru apararea credintei stramosesti: Arie! 1111 contra 666 intr-o singura zi

In urma Apelului catre tara al Parintelui Arhimandrit Justin Parvu de la Manastirea Petru Voda - vezi Cuvant grav al Parintelui Iustin Parvu catre poporul ortodox: Este vremea muceniciei! Luptaţi până la capăt! Nu vă temeţi! FORMULAR SI PETITIE NU 666 - o serie de neaveniti au inceput sa chestioneze, cu neobrazare, greutatea cuvintelor Duhovnicului Neamului. Unul dintre ei, un fel de "crestin rezonabil", este reprezentativ pentru toti acesti purtatori si raspandaci de otrava scrisa ale caror acte despart, definitiv, apele si rosturile noastre. Inainte de a publica ceea ce este valabil si pentru multi alti clevetitori anti-ortodocsi cu multiple fete, amintesc ca PETITIA CONTRA 666 - http://www.petitiononline.com/NU666/petition.html - a strans, in numai o zi, peste 1100 de semnaturi electronice, care se adauga la sutele inregistrate deja la Manastirile din Moldova, ce s-au solidarizat imediat Apelului Parintelui. Vezi aici numarul in crestere: .
Incurajez dreptcredinciosii care nu au unde sa semneze sa-si trimita adeziunile in original la adresa Manastirea Petru Voda, Comuna Poiana Teiului, Judetul Neamt.
Doamne ajuta!

Mesaj din partea Părintelui Justin Pârvu pentru administratorii site-ului „lăcaşuri ortodoxe”:

"Domnule…., eu nu ştiu cum te cheamă! – mi s-au adus la cunoştinţă nişte comentarii duşmănoase la adresa mea şi a Mănăstirii Petru Vodă, pe seama ultimului apel pe care l-am făcut către acest popor.
Chiar dacă nu erai de acord cu sfaturile mele, era mai cuviincios pentru frăţia ta să asculţi cu smerenie şi să nu înveninezi credincioşii, care 24 din 24 de ore bat la uşa mea, aşa neînvăţat şi simplu cum sunt. Nu îţi spun multe cuvinte. Atâta îţi spun: Parcă nu-mi amintesc să te fi întâlnit nicăieri, prin nici o mină, nici pe la Aiud, nici pe la Piteşti sau Gherla - cum de îndrăzneşti acum să te iei aşa cu mine de nasturi?
Aşa că, te rog, să-ţi păstrezi demnitatea dumitale, că altfel te pun la liturghie şi să nu păţeşti ca Arie la Sinod. Lasă poporul acesta să meargă după cum îi simte inima!”.
Arhimandritul Justin Pârvu

Parerea mea personala este ca acest mesaj se potriveste de minune si "invatatilor teologi". Unul dintre acestia, un fel de "copil de suflet" de-al Inaltului Anania, pe numele sau Radu Preda, un personaj pe care n-am ezitat sa-l taxez in mai mai multe randuri (nu poti sa fii si la revista anti-crestina "22" si cu sufletu'n Rai!), isi permite, in Cotidianul, sa-l ia peste picior pe Parinte. Iata:
"La rândul său, teologul clujean Radu Preda susţine că demersul părintelui Pârvu reprezintă o “lectură superficială a semnelor vremurilor”. “Sfinţenia sau salvarea nu stă în aceste cipuri. Cu sau fără ele, România e deja într-o criză adâncă. Astfel de apeluri creează confuzie, nu văd pericolul real”, a declarat pentru cotidianul.ro Preda.". Acest "crestin rezonabil" de Radu Preda, cand l-am punctat odata pe acest blog a fost aparat imediat de - cine credeti? ... (cineva al carui blog este de altfel citat ca sursa de Cotidianul desi Razbointrucuvant este cel care a postat primul apelul si locul unde s-au concentrat cele mai multe comentarii - peste 140, spre deosebire de doar 11 la "sursa"). Cotidianul (un altfel de "22"), ne mai spune ca "Surse din Patriarhie se îndoiesc însă de autenticitatea documentului". Ma intreb daca sunt aceleasi cu cele ale Cotidianului... Si "agentul Costel", dupa cum este numit parintele Constantin Stoica de la Patriarhie in presa, face o remarca nepotrivita: “Credinţa adevărată înseamnă echilibru şi nu habotnicie, nu a vedea pericole acolo unde ele nu există”.
Cu toate acestea cinul monahal se pare ca are o cu totul alta parere decat Biserica oficiala si sustine demersul absolut realist al Parintelui Justin. Ascultati-o pe Maica Ecaterina - care remarca si ca Problema paşapoartelor biometrice şi a cipurilor devine o problemă spirtuală - intr-o emisiune de la Radio Romania unde, dupa nasul meu de ziarist, pare-mi-se ca i s-a cam taiat replica:


Vezi si
INFO - Ce contine cipul cu date biometrice premergator pecetluirii cu 666: inclusiv o antena!
GARDIANUL: Parintele Iustin Parvu avertizeaza asupra pericolului insemnarii electronice cu “Pecetea 666”

DESPARTIREA APELOR PRIN NEDESPARTIREA DE EMINESCU

Dacă regimul comunist de ocupaţie străină a României a interzis modelele exemplare şi marile opere ale culturii române, pseudoelitele intelectuale care domină instituţiile culturale după revoluţia din decembrie ’89 au adoptat ca direcţie strategică demitizarea acestor valori. Negarea, etichetarea, băşcălia, zeflemeaua, ironia de prost gust au fost principalele instrumente folosite. Obiectivul acestora este pierderea încrederii în sine a poporului român.
Nu este nimic nou sub soare. “Alte măşti, aceeaşi piesă”, spune Eminescu. Ar trebui să ne aducem aminte că un obiectiv de căpătâi al Societăţii Matei Basarab, o societate secretă gândită de Eminescu pentru ca să fie “pretutindeni oameni care să ţie registru de tot sufletul românesc”, era încurajarea şi lăudarea celui slab pentru a deveni bun.
Atacurile împotriva lui Eminescu au vizat desfiinţarea lui ca model şi ca simbol. În cadrul publicaţiei noastre veţi găsi decriptate câteva din direcţiile de atac îndreptate împotriva Românului Absolut, aşa cum îi spunea Petre Ţuţea. Ne-am concentrat pe direcţia care vizează negarea credinţei lui Eminescu.
Şirul sectei detractorilor lui Eminescu începe cu profesorul de teologie Alexandru Grama, de la Blaj, care execută primul atac împotriva lui Eminescu, chipurile, în numele creştinismului. La sfârşitul celui de-al doilea război mondial, criticul literar Pompiliu Constantinescu face şi el o apreciere că Eminescu “nu este un poet creştin”, iar mai deunăzi, jurnalistul Răzvan Codrescu a publicat în revista Rost (aflată sub direcţia lui Claudiu Târziu) şi în suplimentul Aldine al cotidianului România liberă (coordonat de Dan Stanca), un articol mistificator, intitulat Creştinismul lui Eminescu, în care concluzionează şi el că “Eminescu n-a fost un credincios creştin”, având mai degrabă „o religiozitate fără religie”.
Să facem o trecere în revistă a câtorva din “argumentele” invocate în articolul Creştinismul lui Eminescu de noul detractor al lui Eminescu, oripilat de “supralicitarea dimensiunii creştine a operei sale” (de altfel, în articolul vizat denunţă un programatic “creştinism eminescian”): - “A face din Eminescu un poet şi un gînditor creştin cu orice preţ rămîne o mistificare naivă, ce nu aduce vreun folos real nici literaturii, nici religiei.” (este opţiunea revistei Rost şi a autorului articolului nerespectarea normele Academiei Române cu privire la scrierea cu “â” şi “sunt” – n.n.)
- “El are mai degrabă, cum s-a zis despre Goethe, «o religiozitate fără religie», explicabilă mai ales prin contextul romantic.”
- “Nu rareori întîlnim la el un eclectism religios, inseparabil de elanul fanteziei lirice şi de recuzita magico-mitologică.”
- “Biografia, încă şi mai săracă în repere creştine, este tratată mai mult la modul speculativ.”
- “Se vede că Eminescu făcea acrobaţii ritmice, dincolo de orice implicare mistică sau rigoare teologică.”
- “ce sens ar avea să-L numeşti pe Iisus Hristos “Domn al oştirilor” (sintagmă veterotestamentară) sau pe Maica Domnului “Luceafăr al mărilor” (ceea ce duce gîndul la... Lucifer sau la Venus – “Venerea” – cea opusă în altă parte “Madonei”)?!”
- “Probabil că o astfel de «călugărie» viza Eminescu şi pe cînd, în tulburarea bolii, îşi declarase intenţia de a se călugări.”
- “Eminescu n-are nimic de cîştigat dintr-o interpretare creştină, iar creştinismul însuşi cu atît mai puţin.”
- “Dacă din cele prezentate pînă aici n-a rămas mai nimic în sprijinul creştinismului eminescian, din diferitele firimituri ciugulite de prin cuprinsul operei şi scoase din context, nu poate rămîne nici atît”.
Referindu-se la acest articol, într-un comentariu postat pe forumul de discuţii al Asociaţiei Pro Vita, Părintele Dosoftei de la Mănăstirea Putna apreciază că: “În afara înţelegerii că soarta în veşnicie a lui Eminescu aparţine judecăţii lui Dumnezeu, concluzia autorului articolului este că «Eminescu n-a fost un credincios creştin». Fără a nega meritele studiului domnului Codrescu, cred că acesta suferă de un viciu de fond: abordarea de tip scolastic/secularizat a unui subiect duhovnicesc. Astfel, studiul are valoare pe orizontală, dar este neputincios în a spune ceva despre verticală. Ori credinţa unui om ţine de verticală”. Tot Sfinţia Sa a făcut public un articol, pe care
îl publică şi revista noastră, exact pe subiectul credinţei lui Eminescu, semnat de Maica Benedicta - Zoe Dumitrescu-Buşulenga. Părintele are convingerea că “autoarea reuşeşte să ajungă acolo unde articolul domnului Codrescu nu reuşeşte: să privească din perspectiva veşniciei, să vadă, dincolo de căderi şi ridicări, tinderea adânca a omului”.
Rugăciunea lui Eminescu ne-a întărit şi ne-a adus lângă Maica Domnului, grabnica ajutătoare”, ne spune doamna Aspazia Oţel Petrescu, mărturisitoare a rezistenţei spirituale din închisorile comuniste, rememorând un episod de la închisoarea din Mislea, când, izolată fiind, supusă unui regim de exterminare, i s-au iscat în minte versurile rugii eminesciene. Acela a fost momentul începutului recuperării sale. Un alt cavaler fără prihană al suferinţei româneşti, doctorul Teofil Mija, mărturiseşte că versurile lui Eminescu au fost o mană cerească pentru deţinuţii politic aflaţi în iadul de la Aiud. Pentru Codrescu însă rugăciunea eminesciană nu este deloc a unui credincios.
Deşi şi-a creat imaginea unui susţinător al valorilor româneşti şi creştine, Codrescu n-a reuşit să-şi însuşească cea mai importantă lecţie, aceea a smereniei creştine. Tot Codrescu susţine că “nici măcar în treacăt nu apare vreodată la Eminescu noţiunea creştină a mântuirii”. “Înalţă-ne, ne mântuie” este un vers din ruga lui Eminescu către Maica Domnului, de care autorul articolului face abstracţie.
Prin această execuţie “creştină”, Răzvan Codrescu se alătură sectei detractorilor lui Eminescu, aşezându-se în compania ideologică a persecutorilor mai vechi sau mai noi ai valorilor româneşti (Zigu Ornea, Ovid Crohmălniceanu, respectiv Mircea Cărtărescu, Andrei Pleşu sau Cristian Preda). Deşi a scris ani în şir despre personalităţi exemplare ale societăţii româneşti, cum ar fi Petre Ţuţea, Simion Mehedinţi, Nichifor Crainic, N. Steinhardt, Mircea Vulcănescu, Părintele Anania sau Părintele Galeriu, şi a stat în preajma unor mari conştiinţe româneşti, nu a înţeles să împumute şi dragostea acestora pentru Eminescu, dragostea pentru tot ce e românesc şi creştinesc în opera eminesciană. De pe înalta poziţie în care s-a erijat, de mentor al teologiei oficiale româneşti, Codrescu consideră discutabile interpretările Părintelui Galeriu şi crede că Nichifor Crainic este stânjenit că opera eminesciană nu slujeşte prea bine tezelor sale ortodoxiste (vedeţi bine, ortodoxiste, şi nu ortodoxe). Publicarea studiilor celor doi mari teologi români ortodocşi ne scuteşte de alte comentarii.
Dar aprecierile rău-intenţionate abundă în textul lui Răzvan Codrescu. Astfel: poezia Christ este un “rebut de atelier poetic”, capodopera eminesciană Luceafărul este lipsită de substanţă creştină, Eminescu putându-se “gîndi tangenţial, cum rezultă din variante, la Buddha, la Platon, la Orfeu, dar niciodată la vreo figură din sfera creştinismului”. Studiile publicate pe această temă în acest număr al publicaţiei noastre arată caducitatea afirmaţiilor acestuia.
Detractorii de astăzi ai lui Eminescu au ajuns la nivel epidermic. S-au făcut consideraţii de ordin exterior, sa intrat cu bocancii în intimitatea sa sufletească, s-a încercat o caricaturizare a persoanei sale. Din păcate, nici Codrescu nu face excepţie. Ba, mai mult, prin atacarea biografiei eminesciene, prin judecarea familiei lui Eminescu, autorul atinge un vârf al nesimţirii, nemaiîntâlnit până acum în cultura română. Pe bună dreptate, doamna Aspazia Oţel Petrescu se întreabă “cât de creştină şi de ortodoxă este scotocirea cu impietate în personalitatea eminesciană”.
În orgoliul său nemăsurat, Răzvan Codrescu crede că, după cele prezentate de el, nu mai rămâne nimic în sprijinul creştinismului eminescian. Sărmanul!
Nu putem să nu observăm că receptarea operei lui Eminescu întâmpină anumite “bruiaje”. Există riscul, dezonorant pentru noi, cei de astăzi, ca cei care vor veni după noi să găsească o imagine a lui Eminescu distorsionată de detractorii acestuia. Dar cine sunt aceşti detractori? Ne spune Părintele Profesor Ovidiu Moceanu, care sesizează cu precizie originea ideologică a detractorilor şi imixtiunea politică a acestora în viaţa de credinţă: “De-ar fi să-i căutăm şi pe înaintaşii iconoclaştilor şi raţionaliştilor de azi, i-am găsi uşor în publicistica din aceeaşi perioadă a anilor ’45-’50, fiindcă şi atunci şi acum, se observă aceeaşi brutală imixtiune a politicului şi culturalului în viaţa de credinţă. Pregătită sau nu de intervenţii sub nume de prestigiu, cum era acela al lui Pompiliu Constantinescu, campania de schimbare a imaginii lui Eminescu seamănă izbitor cu aceea de denigrare a lui Eminescu din ultimii ani (v. „Dilema”, 27 febr.-5 martie, 1998, sub directoratul lui Andrei Pleşu, ş.a.)”.
Eminescu crede că “misiunea oamenilor ce vor din adâncul lor binele ţării e creşterea morală a generaţiunii tinere ce va veni”. O idee la care, tot el ne spune, “sufletul meu ţine cum ţine la el însuşi”. Şi, într-adevăr, acesta este câmpul unei bătălii decisive ce o avem de dat. Campania zgomotoasă de demitizare a lui Eminescu are efecte, greu de apreciat în acest moment, asupra cercetării de către tânăra generaţie a operei eminesciene. S-a ajuns până acolo încât a-i eticheta pe cei care cercetează această operă ca înapoiaţi sau extremişti. Credem că atitudinea faţă de
Eminescu vine şi dintr-o criză de identitate dar şi din cauza faptului că acesta nu este nici măcar citit de diverşii “analişti” care se pronunţă asupra operei acestuia.
Deocamdată, ne bucurăm că avem prilejul de arăta chipul creştin al gânditorului, care a încântat atâtea generaţii, fie de tineri, fie de bătrâni, şi care a surprins esenţialul despre fiinţa românească.
Jertfa lui Eminescu nu ne va lăsa să amorţim, ne va menţine “de veghe”. Această jertfă nu ne dă voie să ne despărţim de Eminescu, ci să ne apropiem de el, pentru a-l înţelege în integralitatea sa. Dacă vrem să clădim ceva trainic în această ţară, trebuie să înţelegem gândirea lui Eminescu, ne spunea marele etnolog, Profesorul Ovidiu Papadima. Iar filosoful creştin Petre Ţuţea ne învăţa că “altă formulă în afară de Eminescu nu se poate”.
Despre Eminescu nu se poate vorbi oricum. Trebuie să te apropii de el cu evlavie. Doctorul Teofil Mija îşi aminteşte cum, în perioada interbelică, profesorul său de limba şi literatura română le vorbea despre Eminescu într-o atmosferă de biserică, după ce îşi începea cursul, spunând: “Cu frică de Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste să ne apropiem!”.
Florian PALAS
VEGHEA
An II, Nr 1, 2009
Editie Speciala Mihai Eminescu

Familia Eminescu si Ortodoxia (II) - Profesorul Nae Georgescu ii pune la punct pe cei fara nici un pic de rost: "naţionalistii creştini rezonabili"

"Credinta zugraveste icoanele-n biserici..."

Familia de maici şi călugări

Dintre feţele bisericeşti din familia lui Eminescu, doi fraţi ai Ralucăi au fost călugări (Calinic şi Iachift, acesta din urmă fiind stareţ) şi trei surori ale ei au fost călugăriţe - toate la mânăstirea Agafton (Fevronia, Olimpia şi Sofia) -, o altă soră a ei, Safta, având o fiică pe nume Xenia care s-a călugărit de asemenea la Agafton. Raluca a mai avut un frate laic, pe Iorgu, şi o soră de asemenea laică, Marghioala. Avem de-a face, aşadar, cu o familie profund religioasă - şi cu o mânăstire, Agafton, unde Eminescu copil era ca acasă între mătuşi.
Cea mai importantă este maica Olimpiada Juraşcu, sora Ralucăi. Călugăriţă la Agafton, iar mai târziu stareţă aici, ea l-a urmărit pe poet toată viaţa. În copilărie, Mihai Eminescu mergea la Agafton destul de des, şedea acolo cu săptămânile, participa la viaţa de obşte, asculta poveşti, cântece, întâmplări reale povestite de călugăriţe; se poate spune că era un copil de mânăstire. Informaţia este în toate sursele demne de crezare - şi poate că nu e elev care să fi citit "Călin (file din poveste)" şi să nu fi aflat că are la bază basme şi poveşti pe aceeaşi temă auzite de poet la Agafton.
Mai puţină lume ştie însă că maica Olimpiada a mediat, prin 1886-1887, cumpărarea unei case în Botoşani pentru nepoţii ei, Mihai şi Harietta, care şedeau în gazdă, sora îngrijindu-şi fratele bolnav. Comitetul de femei din Iaşi, condus de Claudia Emilian, a fost dispus la un moment dat să strângă suma de bani necesară pentru a-l ajuta pe poet să se stabilească la Botoşani. Ba s-a dat chiar o arvună. Aflăm mai multe lucruri din scrisoarea Hariettei din 17 ianuarie 1888 către Cornelia Emilian: "17 ianuarie: ... Casa este foarte bună, strada retrasă şi aerul curat. Casa a fost a unei cucoane care, rămâind văduvă, s-a călugărit la mănăstirea Agafton. Murind, a lăsat-o să se vândă numaidecât, până la Sf. Gheorghe 1888, aprilie 23, pentru datorii. Executoarele testamentare sunt trei călugăriţe: actuala maică stareţă Olimbiada Iuraşcu, Agapia Gherghel econoamă şi Eupraxia Herescu. Un raport al defunctei cere 6000 franci, însă pe mine m-au asigurat că sunt siliţi a o da cu 4000 franci şi poate cu mai puţin chiar. Maica Olimbiada Iuraşcu este mătuşa noastră, soră cu mama, şi de aceea nu mă pot adresa eu direct, să n-o compromit înaintea soborului ei, crezând că ea, mătuşa, voieşte a ne îndatori. În caz de a rămas în Comitet ideea de a cumpăra o casă, vă rog a pune o persoană străină de noi să se adreseze călugăriţelor scrise mai sus, rugându-vă a ne da răspuns pozitiv de va fi cu putinţă să se cumpere sau nu, pentru că, în caz de nu, să putem a ne căuta mai de timpuriu o căsuţă cu chirie, căci de la Sf. Gheorghe suntem siliţi a ne muta aiurea.". Şi alte scrisori fac referire la această casă - pe care, dacă nu pleca la Bucureşti în aprilie 1888 dus de mână de Veronica Micle pentru a-şi prelua pensia guvernamentală (n-o va apuca, de fapt...), cei doi fraţi ar fi avut-o sigur.

Spovedania lui Eminescu

Şi mai puţină lume ştie, cred, despre episodul din 1886, când, abia ajuns la Mânăstirea Neamţ (8 noiembrie, de Sfinţii Mihail şi Gavril), Eminescu a cerut să fie spovedit şi împărtăşit. S-a păstrat până în zilele noastre un fragment din însemnarea preotului care a oficiat (datorăm editarea acestui fragment d-lui prof. Paul Miron): "Pe ziua de sf. Voievozi în anul 1886 m-au chemat la M-rea Neamţu, la bolniţă, şi l-am spovedit şi l-am împărtăşit pe poetul M. Eminescu. Şi au fost acolo Ion Gheorghiţă, din Crăcăoani, care acum este primar. Iar M. Eminescu era limpede la minte, numai tare posac şi trist. Şi mi-au sărutat mâna şi au spus: Părinte, Să mă îngropaţi la ţărmurile mării şi să fie într-o mânăstire de maici, şi să ascult în fiecare seară ca la Agafton cum cântă Lumină lină. Iar a doua zi..." (aici se întrerupe însemnarea, pagina următoare a cărţii de rugăciuni pe care fusese scrisă pierzându-se).
Nu discutăm acum cele ce ţin de această însemnare (am făcut-o în altă parte şi vom reveni, desigur) - dar amintirea mânăstirii Agafton trebuie să ne atragă atenţia, ca şi cântarea de vecernie "Lumină lină", care se regăseşte în sonetul "Răsai asupra mea" (de pe la 1879, din zona manuscrisă a cunoscutei "Rugăciuni"):

Răsai asupra mea , lumină lină,
Ca'n visul meu ceresc d'odinioară
O, maică sfântă, pururea fecioară,
În noaptea gândurilor mele vină.

Speranţa mea tu n-o lăsa să moară
Deşi al meu e un noian de vină;
Privirea ta de milă caldă, plină,
Îndurătoare-asupra mea coboară.

Străin de toţi, pierdut în suferinţa
Adâncă a nemerniciei mele,
Eu nu mai cred nimic şi n-am tărie.

Dă-mi tinereţea mea, redă-mi credinţa
Şi reapari din cerul tău de stele;
Ca să te-ador de-acum pe veci, Marie!

Mistica creştinismului profund

Pe noi ne domină acest "eu" liric în spatele căruia îngrămădim suferinţa şi trăirile biografice ale poetului. Luat în sine, ca "eu generic", ca avatar al lui Iov de pildă, cântecul eminescian de tânguire are acea mistică pe care numai un creştinism profund, asumat, i-o conferă. Şi dl Răzvan Codrescu citeşte acest sonet, şi iată cum îl înţelege: "Răsai asupra mea... este tot un soi de rugăciune amară, dezabuzată, adresată Fecioarei. Judecata strict estetică ne-ar obliga să concluzionăm pe varianta ultimă. Judecata religioasă - ce-şi propune să iscodească sufletul poetului - poate însă concluziona şi pe variante de lucru. Studiind deci atât varianta finală, cât şi procesul de elaborare al sonetului în discuţie, constatăm că rugăciunea eminesciană nu este deloc aceea a unui credincios. Tocmai de asta se şi plânge poetul: "Străin de toţi, pierdut în suferinţa/ Adâncă a nimicniciei mele (versuri cu iz schopenhauerian - n. n.ţ.)/ Eu nu mai cred nimic şi n-am tărie"... Sau în variantă: "Nu cred nimic şi asta mă doboară./ Nici în amor nu cred şi nici în ură/ şi sfântă nu-mi mai e nici o idee,/ Pierdui avântul ce-mi dădea tărie,/ A mele visuri toate se pierdură"... în "noaptea gândurilor", poetul simte nevoia unei "lumini"; "tinereţea", "credinţa", "speranţa" pe care le cerşeşte rămân noţiuni vagi, traductibile mai degrabă în planul laic.
Un vers precum "Eşti prea mult înger, prea puţin femeie" (trecut, cu o uşoară ajustare, în "S-a dus amorul") nu prea este o mostră de evlavie (cum nu este nici acea mişcătoare "Golgotă a dragostei erotice" din "Răsari să dai lumină", unde nepăsarea iubitei faţă de "ruga mea fierbinte" îl face să se asimileze de-a dreptul... dramei christice: "Mă faci părtaş în lume durerilor lui Crist")!
Aici, căderea în psihologism a d-lui Răzvan Codrescu este prea abruptă. Evident, e greu de explicat în câteva fraze sensul iubirii la Eminescu în contextul ştiinţei numite "mariologie" (ştiinţa despre imaculata Fecioară Maria).
Am să amintesc doar atât, că finalul la "Pe lângă plopii fără soţ" este: "Tu trebuia să te cuprinzi/De acel farmec sfânt/şi noaptea candela s'aprinzi/Iubirii pe pământ".

Icoana Fecioarei Maria

Cum avem noi, prin editori, "candelă", nearticulat, se pretează la interpretarea călinesciană vizând hetaira din templul egiptean. Poetul vorbeşte însă de candela, una singură, aceeaşi, a iubirii; după opinia mea, el nu compară femeia cu un înger, ci o consideră chiar înger cu prelungire în însăşi Fecioara Maria ca descendenţă ori ca ascendenţă.
Numai Arghezi în "Psalmul de taină" mai declară iubirea unui muritor pentru Fecioara Maria. Eminescu în poezia de dragoste vrea să vadă dacă mitul christic poate să se repete, caută cu înfrigurare repetarea lui - şi în final îşi dă seama că este irepetabil, că s-a produs o singură dată în vecinicie şi că aşa trebuie. Dl Răzvan Codrescu putea să redea şi alte versuri din colateralele sonetului "Răsai asupra mea", ca de pildă: "A mele visuri toate se pierdură/Un înger de-a 'ncetat a fi femee", sau, şi mai explicit: "De ce nu mai eşti înger, ci femee, / De ce te-ai stins în lumea mea... Marie.".
Pentru Eminescu, femeia are un minim absolut: Eva (din "Floare albastră", de pildă" ) - şi, pentru că există acest minus absolut, are un plus necesar absolut care este Fecioara Maria. Cred (şi am argumentat în cărţile mele de ce) că volumul său de poezii, construit de el însuşi, trebuia să se încheie cu "Rugăciune", aşa cum încheie Titu Maiorescu o ediţie târzie a sa, ca gest (cerere, rugare) de iertare creştină pentru că discută cu atâta insistenţă divinul feminin.
Altfel, să ne amintim de "Venere şi Madonă", versul: "Căci femeea-i prototipul îngerilor din senin". Aici poetul intră de-a dreptul în discuţii teologale, consideră că îngerii au fost făcuţi după chipul şi asemănarea femeii, sunt, deci, posteriori omului, o "cădere" din om. În 1870, când debutează la "Convorbiri literare" cu acest poem, Eminescu asimilase suficientă informaţie în domeniul religiei creştine - şi avea acele dileme sfâşietoare care stau la baza misticismului său - încât să poată discuta din interior procedeul lui Rafael.
Să ne amintim poemul: pictorul (Rafael) a văzut-o pe Venus - şi a creat-o după forma ei pe Fecioara Maria. Exact aşa s-au petrecut lucrurile în realitate: Rafael Sanzio şi şcoala sa făceau mulaje după chipurile statuilor antice din Roma, le redesenau şi le îmbrăcau în costume de epocă pentru a-i face să creadă pe romanii din vremea lor că seamănă cu cei din antichitate. Procedeul s-a extins şi asupra statuilor de zei - iar chipul Fecioarei a fost dedus din cel al Venerei păgâne. Desigur, este o impietate să compari (să asemeni până la identitate, să-i transferi imaginea) zeiţa iubirii vulgare, pe Venus Vulgivaga, cu Fecioara Maria. Aceasta este tema poemului "Venere şi Madonă" de Mihai Eminescu, poetul deducând că procedeul poate fi folosit şi în scris ("ut pictura poesis", cu vorbele lui Horatius) - dar observând imediat că are cumplite consecinţe etice şi morale.
Mai exact, cine uzează de acest procedeu este un "apostat" - şi din această apostasie de început se dezvoltă arta poetică eminesciană. Citită în punctuaţia eminesciană, poezia îl blamează pe Rafael - numai că vreo câteva virgule adăugate de editori şi un semn de exclamare pus cam aiurea fac să se înţeleagă că îl laudă. În general filonul mistic al poeziei eminesciene este mult erodat prin punctuaţia editorilor; mai exact spus: mistica este deturnată în psihologie. Se poate studia mai bine acest segment al creaţiei eminesciene în poeziile postume, acelea care n-au trecut prin prea multe mâini interpretative.
Cu atât mai ciudat mi se pare că dl. Răzvan Codreanu nu vede, n-aude: dânsul citeşte şi citează chiar din postume.
Ca să vă daţi, însă, seama ce efecte pot avea afirmaţiile dânsului, citez câteva ecouri la textul pe care şi l-a postat pe INTERNET: „Era necesara o astfel de pozitie. M-am saturat si eu de abordari amatoriste si/sau exaltate fara temei. Ce confortabil este cind vezi ca mai sint si nationalisti crestini rezonabili, care au stiinta de carte, spirit critic si profunzime” !
Ce l-o fi impresionat pe acest internaut care semnează “Claudiu Târziu” dar scrie cu “î” ? - Desigur, tonul curajos al discursului împănat cu note care în subsol răspund la anii 1930 ori confundă Bucovina cu Moldova. Sintagma “naţionalist creştin rezonabil” pluteşte ca o floare de nufăr peste aceste subsoluri... insalubre. O tânără care semnează “Vera” este de-a dreptul entusiasmată: “Dle Codrescu, va multumesc mult pentru acest articol, mi-am limpezit anumite nedumeriri, mai ales ca imi iau licenta anul acesta. Si am o tema foarte dificila "Sentimentul religios in poezia lui Eminescu". Poate imi sugerati ceva...” – iar autorul îi răspunde tuşat: ” Tema e generoasă şi, dacă nu ţii s-o circumscrii procustian creştinismului şi ortodoxiei, religiozitatea lui Eminescu se vădeşte reală şi fascinantă, la punctele de întîlnire dintre spiritul romantic şi spiritul folcloric, dintre dacism şi creştinism, dintre meditaţia filosofică şi meditaţia religioasă, dintre lirismul sacru şi lirismul profan. S-a scris mult pe această temă, dar nu ştiu nici o carte care să sintetizeze mulţumitor lucrurile. Poate o veti scrie dvs., licenţa fiind un prim pas (pe care vi-l doresc unul "cu dreptul")”.
N-am ce zice, chestia cu “circumscrisul procustian” e haioasă, cum ar zice un tânăr - dar unde va fi fiind, oare, punctul de întâlnire dintre lirismul sacru şi lirismul profan ?! Nu cumva, în goana după noutate, inventând atâtea concepte care de fapt nu există, dl. Răzvan Codrescu are definiţia dânsului şi pentru “creştinism”, un fel de pat care, rotund fiind, îl evită prin aceasta pe proprietarul Procust? Mai departe de aici, totul este combinare măiestrită unor lucruri n’esistente.
Nae Georgescu
Foto: Cristina Nichitus

INFO - Ce contine cipul cu date biometrice premergator pecetluirii cu 666: inclusiv o antena! UPDATE

Pentru ca ne-am intrebat ce contine exact cipul, un cititor avizat - "z" - a postat un comentariu care, cred, merita reprodus aici. Totodata, pentru cine-si permite sa trateze de sus acesta problema, a controlului total (desi, culmea!, multi am trait in comunism) si a insemnarii cu reprezentarea numarului 666, iata o confirmare oficiala, gasita pe site-ul Consiliului Uniunii Europene, REGISTRUL PUBLIC ONLINE AL DOCUMENTELOR AUTENTICE DE IDENTITATE ŞI DE CĂLĂTORIE (http://consilium.europa.eu/prado/RO/1611/docHome.html) privind cipul biometric: acesta contine si o... antena!
Redau mai jos comentariul lui "z", caruia ii multumesc:
Cred ca cipul de care vorbim contine un microcontroler, un dispozitiv care include un microprocesor. Aveti deja cel putin unul, in calculatorul personal si cine stie cate altele (in telefonul mobil, care e construit cu ASIC-uri - Application Specific Integrated Circuit).
Din cate stiu eu, cipul biometric ar trebui sa fie asemanator cu cel de pe alte smart card-uri (de exemplu, cel de pe SIM-ul telefonului mobil, pe care il avem cu totii de atata timp). Pe langa microprocesor, cipul include memorie, in care stocheaza informatiile respective, un dispozitiv de comunicatii (RFID) si alte chestii. Ar trebui sa fie un cip de securitate, si asta ar putea insemna ca are memorie criptata si semnale criptate (folosind poate criptarea RSA sau AES sau altceva), pentru a fi spart mai greu (desi nu vad de ce ar fi imposibil sa se gaseasca o metoda de a citi, modifica toate informatiile stocate pe cip). Dimensiunile unui cip de genul asta, din cate stiu, descurajeaza de asemenea spargerea, fiind greu sa ii scanezi suprafata pentru a extrage informatiile din memorie.
Cred ca exista, de asemenea, cipuri asemanatoare pe smart cardurile pe care angajatii le folosesc pentru accesul in birourile firmelor pentru care lucreaza, pe cardurile studentilor caministi, pe carduri medicale.
Cipul VeriChip, din cate stiu, a fost clonat acum ceva timp. Ma sperie gandul ca cineva mi-ar introduce, fara sa stiu, un cip sub piele, dar daca cineva l-a bagat acolo, ma gandesc ca ar trebui sa existe metode de a-l localiza si a-l scoate.
In plus, din cate stiu, cipurile sunt construite cu semiconductori MOS care sunt sensibile la anumite chestii, unele se strica daca le atingi, din cauza sarcinii. Daca arunci un smart card in apa, mai merge? Dar un SIM?
In afara de astea, e vorba de date electronice. Daca s-ar renunta total la banii de hartie, de exemplu. Eu n-am auzit niciodata sa reuseasca cineva sa falsifice cu adevarat bani obisnuiti, totdeauna a existat o problema...

Nota mea: in tari occidentale a fost introdusa deja, experimental, plata cu telefonul mobil. De aici pana la plasarea cipului electronic intr-un alt obiect - document personal - si apoi, pentru a elimina posibilitatea pierderii lui, intr-un... loc personal, nu mai sunt decat doi pasi.
Vezi si
Parintele Justin Parvu raspunde neavenitilor care contesta demersul pentru apararea credintei stramosesti: Arie! 1111 contra 666 intr-o singura zi

UPDATE: Cipurile - SPION conţin o antenă şi o memorie de stocare