Friday, September 19, 2008

Profanatorul Romaniei si al Mantuitorului, "tanarul artist" Benedek Levente, este bursier al lui Marko Bela si al Fundatiei UDMR Communitas




Presa online se dovedeste a fi mult mai rapida decat "main-stream" media devenind practic un excelent mijloc de alerta si un veritabil furnizor de stiri. O dovedeste cazul Benedek Levente si cel al scandalului care se prefigureaza legat de noua porcarie a ICR-Berlin privind reprezentarea Romaniei printr-un Iuda ciopartit care isi arunca samanta in palmele unui personaj ascuns in intuneric, cel mai probabil chiar Patapievici. Vezi Realitatea TV prezinta Delirul ICR. Aceasta este Romania? De ce minte ICR implicand MAE cu atata nonsalanta?
Acum sunt in masura sa va raspund si la intrebarea lansata de Antena 3 in emisiune lui Mihai Gadea de ieri seara: "Cine isi bate joc de Romania?". Pai, alaturi de ICR-ul lui Patapievici si Mihaies, care, pe langa Iudele exportate acum in Germania trimite pe banii nostri in turnee europene tot felul de turnatori "buni", in cazul Benedek avem de a face chiar cu un partid de guvernamant: UDMR.
Pentru ca "artistul" "anaraknophob" si pornofag din "Temeswar" este un bursier al Fundatiei UDMR Communitas fiind recompensat chiar de catre Marko Bela, presedintele partidului-asociatie care militeaza pentru schimbarea Constitutiei si a statutului Romaniei de stat national unitar. Dovada mai jos!
Cazul Benedek si UDMR
In primul rand, de consemnat rolul acestui blog.
Semnalarea mea nu a ramas fara rezultate.
Astfel,
Gardianul scrie
http://www.gardianul.ro/BenedeK-Levente-a-decorat-harta-Romaniei-cu-labii-s120497.html
si apoi inca unul in care sunt prinse opiniile oamenilor politice pe aceasta tema, urmat de un altul dupa emisiunea Realitatea TV. Articolul din Gardianul este in topul celor mai comentate articole aparute in ultima vreme, cu peste 75 de comentarii, inclusiv unul, sfidator, din partea lui Benedek Levente, care isi lasa acolo datele de contact, telefonul si inca o adresa web. Blogul postat pare un alt tip de pamflet si este destul de provocator:
http://www.benedek-levente.blogspot.com/
si inca mai multe ziare locale si agentii online,
la care s-au mai adaugat doua emisiuni TV in prime time la Realitatea TV si Antena 3 si alte referiri in emisiuni la National TV si Antena 1
Colegilor mei ziaristi le-a scapat insa, pana acum, un "mic detaliu", esential. Benedek nu este un simplu si oarecare "tanar artist roman". El este finantat de UDMR, prin fundatia Communitas, care l-a catorisit cu o bursa, pentru inceput.
Expozitia sa in mijlocul Bucurestiului, in Centrul Istoric al Capitalei Romaniei, are un caracter simbolic. Sa nu uitam ca in aceasta perioada a fost comemorat masacrul savarsit de unguri la Ip si Traznea, a avut loc si ceremonia de la Tebea, in cinstea lui Avram Iancu iar Ziua Crucii - sarbatorita in preajma zilei cand s-a deschis expozitia - este si ziua tuturor martirilor romani.
Imagologia si razboiul imagologic lucreaza (si) cu mijloace de atac simbolic, de macularea a efigiilor unei natiuni. Constatam de altfel un adevarat asalt asupra celor mai importante simboluri romanesti, de la Biserica si Icoanele din scoli la Eminescu, Eliade, Brancusi si chiar Nichita. Iata, la acestea au fost adaugate acum harta Romaniei si Mantuitorul.

Bendek nu e de capul lui, un tanar teribilist dornic de afirmare. Expozitia sa a fost gandita ca o provocare si ca un act deliberat de ofensare si jignire la adresa romanilor, a Ortodoxiei si a Romaniei.
Nu vom sta nici noi cu mainile incrucisate.
Aici este anuntata finantarea lui Benedek Levente de catre Fundatia Communitas, controlata exclusiv de UDMR http://rmdsz.eu/hirek.php?hir=61
Despre Communitas voi scrie mai pe larg zilele urmatoare.
Pe curand, prieteni si dusmani...





Omagiu martirilor anticomunisti care isi asteapta canonizarea. Comemorare la Aiud









Peste 300 de persoane de toate varstele s-au adunat, duminica, 14 septembrie, la mausoleul ridicat de fostii detinuti politici la Aiud, in memoria miilor de luptatori anticomunisti morti in conditii de exterminare in penitenciarul din localitate.
Reprezentand un sir de 7 cruci infratite, purtand pe brate o alta cruce uriasa (ce simbolizeaza crucificarea martirilor din temuta temnita a Aiudului), toate sustinute de un imens osuar-biserica, zidit chiar in cornisa "Rapei Robilor" unde, intre 1945-1964, erau ingropati, fara cruce si in secret, detinutii politici exterminati de comunisti, mausoleul a fost ridicat dupa 1990, prin stradaniile supravietuitorilor acelui experiment sangeros, grupati in asociatiile fostilor detinuti politici de pe intregul cuprins al tarii. In prezent, acolo functioneaza un schit, osuarul avand, cum am spus functia de altar in care se oficiaza zilnic Sfanta Liturghie crestina pentru mantuirea sufletelor martirilor anticomunisti.
Comemorarea acestora in Ziua Crucii a devenit o traditie tinuta anual cu sfintenie de supravietuitorii temnitei Aiudului si de urmasii celor exterminati. Cei prezenti au asistat la traditionala slujba a parastasului crestin, dupa care a urmat cuvantarea preotilor Gheorghe Bogdan (greco-catolic) si Ioan Sabau (ortodox), ambii fosti luptatori in Rezistenta Anticomunista si detinuti politici. Ei au evocat in cuvinte impresionante semnificatia jertfei camarazilor lor ucisi de regimul comunist si bratul armat al acestuia - Securitatea bolsevica din acea perioada, insistand pe caracterul nonviolent dar in acelasi timp intransigent cu perpetuarea vechilor structuri si mentalitati, al luptei pe care cei ramasi o continua azi.
Buciumul

Petre Roman, un agent anti-Romania, cercetat pentru crimele mineriadei, a devenit Inalt Reprezentant al Guvernului Tariceanu. Victimele protesteaza

SCRISOARE DESCHISĂ

Excelenţei Sale Călin Popescu Tăriceanu, Primul Ministru al României


Protestăm faţă de gestul imoral şi deplorabil al numirii lui Petre Roman într-o funcţie de demnitate publică, consilier de stat -Inalt Reprezentant al Guvernului României pentru românii din străinătate, în cadrul Cancelariei primului-ministru, în directa subordine a Primului Ministru.
Aţi creat un precedent periculos domnule prim ministru, prin care criminali şi principali învinuiţi în dosarul Mineriadei iunie 1990 pot deveni acum beneficiari ale unor demnitaţi ale Statului Român.
Considerăm aceast gest drept o formă gravă de corupţie la vârf a Cabinetului dvs, direct implicat în salvarea lui Petre Roman şi a acoliţilor săi de răspunderea penală în cazul Represiunii din iunie 1990, în fapt o formă de război civil. Cu revoltă, constatăm, domnule Prim Ministru că la apropierea pragului celor două decenii reactivaţi plasarea noastră, ca popor, în categoria infamantă definită prin sintagma “stupid people” lansată de agentul bolşevic Silviu Brucan, cel care a impus numirea lui Petre Roman în scaunul pe care îl ocupaţi dumneavoastră acum.
Petre Roman va avea astăzi, prin voinţa dvs, de data aceasta, între atribuţii “promovarea şi susţinerea intereselor comunităţilor româneşti din afara graniţelor. Acesta va comunica eficient cu reprezentanţii asociaţiilor şi organizaţiilor românilor din străinătate cu membrii comunităţilor romaneşti din afara graniţelor” – spune comunicatul oficial al Cancelariei Primului Ministru.
Ne întrebăm cum va comunica "eficient" acesta cu acea parte a românilor aflaţi peste graniţe care au ajuns să aleagă calea strainatăţii ca urmare a Mineriadei din 1990?
Se ştie ca un mare numar de tineri au parăsit România ca urmare a represiunii împotriva manifestarilor organizate de studenţi, la care au participat zeci de mii de cetăţeni, în Piaţa Universităţii. Represiunea în urma careia au murit zeci de oameni, sute au fost raniti, mii au fost maltrataţi şi arestaţi ilegal, acţiune ordonată şi organizată chiar de cuplul Petre Roman- Ion Iliescu.
Ulterior, cu cinism şi neobrazare, Petre Roman a fost acela care a susţinut ca sângele celor macelăriţi de mineri, sângele care împroşcase holurile şi pereţii Universităţii şi Arhitecturii este vopsea aplicată de studenţi intenţionat pentru a atrage mila publică şi pentru a arunca o pată pe reverul tinerei ,,democraţi feseniste". Atât sediul PNTCD-ul cât şi PNL-ul au fost deasemenea devastate de hoardele feseniste, organizate de Petre Roman. Minerii, coordonaţi de forţele Miliţiei şi Securitatii aflate in slujba Regimului FSN, au atacat şi sediile puţinelor publicaţii care aveau la vremea accea o pozitie critica faţă de guvernarea gruparii Roman-Iliescu. Petre Roman s-a ilustrat public atunci "demascandu-i” pe Corneliu Coposu şi Radu Câmpeanu, actualul preşedinte onorific al PNL-ului dvs, drept “duşmani ai poporului".
Acolitul domnului Petre Roman, Ion Iliescu, a cerut personal Armatei să tragă în plin asupra manifestanţilor Pieţei Universităii, susţinând ca „mişcarea este o rebeliune legionară şi se trateaza ca atare". Cadrele din Reg. 60 Buzau au executat foc împotriva manifestaţilor, consumand nu mai puţin de 1.466 de cartuse. Per ansamblu, fantasmele legionare ale lui Petre Roman şi Ion Iliescu au provocat zeci de morţi, dintre care doar şase au fost identificaţi şi recunoscuţi.
Oficial statistica neagră a mineriadei din 13 - 15 iunie 1990 se refera la zeci de morţi, dintre care doar şase au fost identificaţi şi recunoscuţi, s-au înregistrat 746 de raniţi, au fost violate şase femei (oficial) şi au fost deţinuţi ilegal peste o mie de „barboşi, intelectuali, studenţi din Universitate şi Arhitectură, de către mineri şi forţele aflate în slujba FSN-ului.
Demonstraţia paşnica din Piaţa Universitatii care a durat mai bine de 40 de zile a fost una dintre cele mai puternice manifestari ale demnitatii romanesti recunoscute în plan european. Represiunea, Minerida din 1990, organizată de cuplul Petre Roman-Ion Iliescu a adus enorme prejudicii internaţionale României. Imaginea atrocităţilor săvaraşite de reprezentanţii puterii feseniste a ramas până astazi o marca puternic imprimată în conştiinţa publica românească. Incitarea la război civil a fost o lovitură dată fragilei democraţii din România
Nici până astăzi autorităţile statului nu au vrut să facă lumina în Dosarul represiunii! Acest Dosar cheie al Justiţiei româneşti a fost tergiversat, muşamalizat şi mistificat vreme de aproape doua decenii.
Asociaţia Victimelor Mineriadelor din România 1990-1991, singura organizatie legal-constituită în România pentru apararea drepturilor victimelor „Mineriadelor" a protestat de peste 500 de ori timp de 11 ani, împotriva tergiversării şi muşamalizării dosarelor de către Parchet. S-au depus plângeri penale la Procuratura Generală împotriva generalului procuror Dan Voinea pentru favorizarea infractorilor Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Ardeleanu, Doru Viorel Ursu, Miron Cozma, Mihai Chiţac, Pavel Abraham precum şi a procurorilor Alexandru Ţuculeanu, Ovidius Păun etc., principali organizatori şi executanţi ai represiunii din iunie 1990.
Ca urmare a demersurilor Asociaţiei Victimelor Mineriadelor exista astazi, totuşi, dupa nenumarate obstructionari, dosarele Mineriadei din 1990. Dosarul 75/P/1998, include principalii vinovaţi - Ion Iliescu, instigator al uciderii unor manifestanţi ai Pieţei Universităţii şi al barbariilor săvarşite împotriva cetătenilor Capitalei de bandele minerilor conduse de Miron Cozma. Situaţia acestui Dosar, malversaţiunile, presiunile şi manevrele efectuate de reprezentanţi de vârf ai statului român, implicaţi direct, aruncă o pată ruşinoasă asupra credibilităţii României ca stat de drept.

Reamintim lista principalilor vinovaţi:
1. Ion Iliescu
2. Petre Roman
3. Miron Cozma
4. Gelu Voican Voiculescu
5. Virgil Magureanu
6. Vasile Ionel
7. Adrian Năstase
8. Adrian Sârbu
9. Razvan Teodorescu
10. Doru Viorel Ursu
11. Bogdan Niculescu Duvăz
12. Cazimir Ionescu
13. Mihai Chitac
14. Nicolae Cămărăşescu
15. Pavel Abraham
16. Alexandru Tuculeanu
17. Kuki Borislavshi (cumnatul lui Petre Roman)

In prezent exista trei dosare ale mineriadei din 13-15 iunie 1990: un dosar, avandu-l ca invinuit principal pe Mihai Chiţac, un dosar cu Ion Iliescu, în care procurorul general a dispus acum scoaterea de sub invinuire, precum si un dosar cu evenimentele petrecute in unitatile militare de la Baneasa şi Măgurele, unde au fost duse circa 1.000 de persoane arestate ilegal. Organizaţia noastră a reuşit recent, în data de 18 aprilie 2008, redeschiderea oficială a dosarului morţilor de la Străuleşti. După aproape 20 de ani, înca sperăm că se vor face primii paşi pe drumul anevoios al restabilirea adevarului şi tragerea la răspundere a celor vinovaţi de sălbatica represiune din iunie 1990. Intenţionăm, dacă nici de data aceasta Justiţia româneasca nu-şi va face datoria, chemarea Statului Român la judecată în faţa institutiilor internationaţionale. Acţiunea noastră juridică împotriva Statului Român nu urmăreşte culpabilizarea României în faţa forurilor internaţionale şi acuzarea grosso modo a reprezentanţilor statului român ci tocmai eliberarea României de această grea povară a elementelor corupte din Parchet şi din sistemul politic.
Reţeaua de complicităţi a unor personaje vinovate de crime împotriva umanităţii (imprescriptibile), instigare la război civil, de grave acţiuni împotriva cetăţenilor români, va fi scoasă la iveală şi expusă la nivel international.

Până în prezent am constatat ca Primul Ministru al României ignoră cu desăvârşire demersurile în faţa Justiţiei întreprinse de membrii Asociaţiei noastre, amână luarea de măsuri reparatorii pentru victimele nevinovate şi îi protejează pe cei responsabili de represiunea din iunie 1990.
Mai mult, l-aţi numit pe unul dintre principalii autor al represiunii din iunie 1990, Petre Roman în Cabinet şi conducerea PNL a validat candidatura lui Petre Roman la urmatoarele alegeri parlamentare.
Practic actuala guvernare liberală işi asumă prin numirea acestuia tot răul făcut de Petre Roman, împreuna cu fostul său comiliton Ion Iliescu.
Domnule Prim Ministru Călin Popescu Tăriceanu vă somăm să reveniţi asupra numirii infractorului Petre Roman ca reprezentant al Guvernului României.
Fară stimă
Viorel Ene – Preşedinte A.V.M.R.

Semnificaţii şi efecte internaţionale ale evenimentelor din iunie 1990

Evenimentele din 13-15 iunie au afectat puternic prestigiul internaţional al României şi relaţiile cu marile democraţii ale lumii. Relaţiile cu organismele financiare şi politice internationale au cunoscut un moment de criză majoră. Debutul României “postcomuniste” pe scena internaţională s-a făcut cu sânge şi violenţă instituţională.
NATO a condamnat violenţele.
Secretarul general al NATO, Manfred Worner, a deplâns, în numele Alianţei, „atacurile brutale, tolerate de autorităţi” asupra unor persoane nevinovate, precum şi devastarea sediilor unor partide şi organizaţii civice. Peste şapte ani, din varii motive, România avea să rateze admiterea în primul val de extindere a NATO, al alături de Cehia, Polonia şi Ungaria.
SUA, reacţie dură.
„Acţiunile autorizate de preşedintele Ion Iliescu şi guvernul său, din ultimele câteva zile, au lovit în inima democraţiei române”. Aşa începea declaraţia Departamentului de Stat al SUA, în care se afirma că „muncitorii chemaţi personal de preşedintele Iliescu ameninţă să readucă regimul autoritar în România”. Ambasadorul american la Bucureşti, Allan Green, a refuzat să participe la festivitatea de investire a preşedintelui nou ales, Ion Iliescu.
Suspendarea Clauzei si a ajutoarelor SUA.
SUA au suspendat ajutorul alimentar în valoare de 80 de milioane de dolari, acordat în februarie 1990, precum şi ajutorul medical de urgenţă, în valoare de un milion de dolari. Statele Unite au hotărât că, pentru moment, să nu acţioneze în direcţia reacordării Clauzei naţiunii celei mai favorizate. Clauza a fost redobândită de-abia în 1993.
Sanctiuni europene.
Miniştrii de externe din Comunitatea Economică Europeana au decis, la Luxemburg, suspendarea aplicării acordului comercial cu România. Ministrul francez de externe, Roland Dumas, a afirmat că ţara sa va aplica principiile înscrise în statutul BERD potrivit cărora orice ţară care violează regulile statului de drept şi ale democraţiei nu este eligibilă pentru sprijinul acestei bănci.
Mesaj de revolta de la Praga.
Preşedintele Cehoslovaciei, Vaclav Havel, i-a adresat o scrisoare preşedintelui Iliescu în care şi-a exprimat consternarea faţă de valul de violenţe de la Bucureşti. „Dacă vrem să facem parte din comunitatea unor ţări libere, care colaborează între ele, într-o Europă nouă, atunci este necesar ca toate problemele să fie rezolvate cu răbdare şi cu mijloace paşnice, respectîndu-se pe deplin drepturile omului”, scria Vaclav Havel.
La sfârşitul lui 1990, Ungaria, Polonia şi Cehoslovacia se reuneau în „grupul de la Vişegrad”, angajîndu-se să respecte valorile democraţiei şi să întreprindă reforme economice radicale. România nu a fost admisă în acest grup. Ulterior, Cehia, Ungaria şi Polonia au fost admise în primul val atât în NATO, cât şi în UE.

210/19.10.2008

Concluziile de la Haga pentru Procesul "Insula Serpilor"



CURTEA INTERNAŢIONALĂ DE JUSTIŢIE
CAZUL PRIVIND DELIMITAREA MARITIMĂ ÎN MAREA NEAGRĂ
(ROMÂNIA C. UCRAINA)

Concluziile şi Linia de delimitare solicitată de România, prezentate de Agentul României, Bogdan Aurescu
16 septembrie 2008
1.
Doamnă preşedinte şi Domnilor judecători, îmi revine acum sarcina, în calitatea mea de Agent al României, să prezint, la finalul celei de-a doua runde de pledoarii, ce încheie susţinerea cazului de către România, concluziile noastre, precum şi linia de delimitare solicitată de România. Prezentarea acestor concluzii astăzi, 16 septembrie 2008, are loc la împlinirea a exact 4 ani de la sesizarea Curţii de către mine, în numele României, cu cererea introductivă de instanţă în această cauză, pe 16 sptembrie 2004.
2. Doamnă preşedinte şi Domnilor judecători, aţi auzit deja în detaliu argumentele noastre juridice astfel că nu este necesar să le reiau acum. Cu permisiunea dumneavoastră, voi rezuma doar principalele elemente ale cazului nostru.
Porţiunea iniţială de frontieră maritimă între România şi Ucraina a fost stabilită prin acord – respectiv Acordul româno-sovietic din 1949, confirmat de acorduri subsecvente; aceste acorduri au forţă juridică obligatorie pentru Ucraina, în calitate de succesor al fostei Uniuni Sovietice;
Însuşi textul acestor acorduri şi materialul cartografic anexat lor arată că intenţia părţilor a fost să stabilească o frontieră maritimă ce urmează arcul de cerc cu raza de 12 mile marine ce înconjoară Insula Şerpilor, până la un punct situat la est de această formaţiune maritimă. Experţi cartografi oficiali şi instituţii emitente de hărţi ai României, URSS şi ulterior Ucrainei, precum şi ai altor ţări au prezentat această frontieră în mod constant pe diverse hărţi ale zonei respective din Marea Neagră, folosind simbolurile adecvate – într-adevăr, rezultă că serviciul hidrografic competent al Ucrainei nu a încetat niciodată să procedeze astfel -, chiar şi după debutul acestei proceduri în faţa Curţii;
Restul frontierei trebuie determinat prin aplicarea metodei folosite în mod constant de această Curte şi de tribunalele arbitrale, respectiv regula „echidistanţă/linie mediană – circumstanţe relevante";
În cauza de faţă, aplicarea acestei metode presupune, într-o primă etapă, trasarea unei linii de echidistanţă între ţărmurile adiacente relevante şi a unei linii mediane între ţărmurile opuse relevante ale celor două state. În trasarea acestei linii provizorii echidistante/mediane nu trebuie acordat niciun efect minusculei formaţiuni stâncoase Insula Şerpilor, care ar putea devia în mod nerezonabil această linie;
România este îndreptăţită să folosească în scopul trasării liniei echidistante/mediane provizorii cele mai avansate puncte de pe coasta sa, respectiv Digul Sulina şi Peninsula Sacalin, care sunt, indiscutabil, o parte integrantă a sistemului de linii de bază drepte notificate, potrivit normelor aplicabile, la Organizaţia Naţiunilor Unite;
Nicio circumstanţă relevantă nu justifică modificarea liniei echidistante/mediane provizorii;
Chiar dacă nu ar fi existat nicio delimitare convenţională, practica statelor şi jurisprudenţa instanţelor internaţionale demonstrează că Insula Şerpilor nu trebuie să joace niciun rol în modificarea liniei provizorii, având în vedere poziţia şi caracteristicile sale naturale;
În orice caz, această formaţiune este o stâncă în înţelesul articolului 121 alineatul 3 al Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului mării şi nu are dreptul la platou continental şi zonă economică exclusivă;
Încercările încrâncenate ale Ucrainei de a modifica trăsăturile naturale ale Insulei Şerpilor – întreprinse tocmai pentru scopurile prezentei proceduri – sunt lipsite de orice semnificaţie, cu excepţia unei recunoaşteri implicite împotriva propriilor interese cu privire la statutul de stâncă al Insulei Şerpilor potrivit Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului mării;
Circumstanţele invocate de Ucraina nu au nicio relevanţă pentru delimitarea maritimă ce trebuie realizată; pretinsa predominanţă geografică a Ucrainei este doar rezultatul unei încercări de a include în categoria ţărmurilor relevante pentru scopul acestei delimitări între România şi Ucraina porţiuni ale liniei de coastă ucrainene care nu au nicio legătură cu aceasta;
Nu există nicio disproporţie între coastele relevante ale părţilor şi în consecinţă nu este necesară ajustarea liniei provizorii de echidistanţă pentru a lua în considerare un astfel de factor;
Activităţile limitate de explorare şi exploatare a petrolului şi gazelor ale Ucrainei sau aşa-numitele incidente implicând bărci de pescuit despre care se pretinde că au avut loc în zona de delimitare sunt total lipsite de relevanţă pentru determinarea liniei de delimitare;
Testul proporţionalităţii confirmă caracterul echitabil al frontierei susţinute de România.
3. Doamnă Preşedinte, cazul de faţă este extrem de clar; frontiera pe care o solicităm este linia echidistantă/mediană şi frontiera deja convenită în jurul Insulei Şerpilor. Linia propusă de România este fundamentată pe geografia zonei şi în special pe relaţiile dintre ţărmurile celor două state. Această propunere este consecventă cu tipul predominant de delimitări maritime în Marea Neagră, o mare mică şi semi-închisă, şi nu afectează drepturile sau interesele altor state. Este de asemenea evident la o privire pe hartă – şi confirmat de aplicarea testului proporţionalităţii – că propunerile României conduc la o soluţie echilibrată de delimitare între cele două state. Linia României este moderată, corectă şi rezonabilă şi nu încalcă drepturile Ucrainei, lăsând Ucrainei toate spaţiile maritime aflate în faţa ţărmurilor sale.
4. Doamnă preşedinte, încheiem aşa cum am început: cu dreptul internaţional. Dreptul internaţional este suveranul absolut pe care toţi actorii şi toate acţiunile comunităţii internaţionale ar trebui să îl urmeze şi să îl respecte. Cuvintele inspirate ale lui Nicolae Titulescu, a cărui prestigioasă efigie poate fi văzută nu departe de această Mare Sală a Justiţiei, în apropierea Palatului Păcii, îmi vin în minte: el definea suveranitatea statelor ca fiind „grevată de o ‚servitute internaţională în favoarea Păcii’ şi a dreptului internaţional”.
5. În conformitate cu dreptul internaţional, România s-a străduit să soluţioneze această chestiune a delimitării spaţiilor sale maritime în zona de nord-vest a Mării Negre pe calea negocierilor cu fosta Uniune Sovietică şi, după dispariţia acesteia, cu Ucraina – chiar dacă pretenţiile avansate de partea ucraineană erau mult mai ambiţioase decât cele sovietice. Numai după ce a devenit evident că aceste discuţii erau sterile şi că prelungirea lor nu ar fi avut niciun scop, am decis să sesizăm Curtea cu această problemă.
6. Doamnă preşedinte, continuăm să susţinem că frontiera propusă de partea română în cadrul acestei proceduri este trasată în deplină conformitate cu regulile relevante de drept internaţional şi că va conduce la o delimitare echitabilă a platoului continental şi a zonelor economice exclusive ale celor două state.
7. Doamnă preşedinte, înainte de a da citire solicitării finale a României în privinţa liniei de delimitare, aş dori să vă mulţumesc respectuos dumneavoastră şi distinşilor membri ai acestei Curţi pentru atenţia, răbdarea şi amabilitatea arătate pe parcursul acestor trei săptămâni de pledoarii. Aş dori de asemenea să mulţumesc Grefei pentru sprijinul extrem de util şi amabil acordat în toate chestiunile aflate în legătură cu acest caz pe parcursul celor patru ani ai procesului, inclusiv pentru desfăşurarea fără probleme a acestor audieri şi pentru preocuparea pentru toate detaliile administrative. Aş dori de asemenea să exprim recunoştinţa noastră excelenţilor interpreţi care s-au descurcat excelent şi au reuşit să ţină pasul cu ritmul uneori galopant al discursurilor noastre. În sfârşit, dar nu în cele din urmă, aş dori să mulţumesc doamnei Laurence Blairon, şeful Departamentului de informare şi personalului din acest departament care au acordat un ajutor foarte util echipei noastre, precum şi reprezentanţilor presei româneşti. Recunoştinţa mea specială se îndreaptă către întreaga noastră echipă – fără fiecare membru al acesteia, tot acest efort de promovare a intereselor juridice ale ţării mele în faţa Curţii ar fi fost imposibil.
8. Doamnă Preşedinte şi Domnilor judecători, având în vedere toate considerentele juridice şi probele prezentate în pledoariile scrise şi orale,
România solicită în mod respectuos Curţii să traseze o frontieră maritimă unică de delimitare a spaţiilor maritime ale României şi Ucrainei în Marea Neagră, având următoarea descriere:
De la Punctul F, situat la 45° 05'21''N, 30° 02'27''E, trece pe arcul de cerc ce înconjoară Insula Şerpilor, până la punctul X, aflat la 45° 14'20''N, 30° 29'12'' E,
De la Punctul X într-un segment drept până la Punctul Y, situat la 45° 11'59''N, 30° 49'16''E,
Apoi pe linia de echidistanţă între coastele adiacente relevante ale României şi Ucrainei, de la punctul Y, trecând prin Punctul D, situat la 45° 12'10''N, 30° 59'46''E, până la Punctul T, aflat la 45° 09'45'' N, 31° 08'40''E,
Şi apoi pe linia mediană între ţărmurile opuse relevante ale României şi Ucrainei, de la punctul T – trecând prin punctele având coordonatele de 44° 35'00''N, 31° 13'43''E şi respectiv de 44° 04'05''N, 31° 24'40'' E, până la punctul Z, situat la 43° 26'50''N, 31° 20'10''E.
9. Doamnă Preşedinte şi Domnilor judecători, cu aceasta se încheie intervenţia mea şi pledoariile României în acest caz. Permiteţi-mi să reiterez, încă o dată, în numele ţării mele, încrederea noastră profundă în Curtea Internaţională de Justiţie şi în nobilele virtuţi ale dreptului internaţional. Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie.

Concluziile şi pretenţia României în procesul cu Ucraina la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga

Au pledat astăzi în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie Vaughan Lowe, pe temele „Contrucţia liniei de echidistanţă” şi „Verificarea echităţii”, Alain Pellet pe tema „A doua fază a delimitării: circumstanţele relevante” şi Bogdan Aurescu, Agentul României, care a pus concluziile şi a prezentat pretenţia ridicată de România în acest proces.

Vaughan Lowe: Construcţia liniei de echidistanţă

Vaughan Lowe tratează, în prima pledoarie a zilei modalitatea corectă de construcţie a liniei provizorii de echidistanţă, prima fază a aplicării metodei de delimitare maritimă.
România şi Ucraina sunt de acord asupra unui fapt, a spus Vaughan Lowe, acela că metoda de delimitare presupune trei etape:
trasarea unei linii de echidistanţă provizorii între punctele relevante ale celor două state
analizarea circumstanţelor relevante şi eventuala ajustare a liniei pentru a fi echitabilă în raport cu aceste circumstanţe
aplicarea testului proporţionalităţii: echilibrul între dimensiunea spaţiilor maritime allocate fiecărei părţi şi lungimea coastelor lor relevante
În privinţa Insulei Şerpilor, Vaughan Lowe a trecut în revistă argumentele aduse de România, contrazicând pretenţiile Ucrainei cu privire la această formaţiune stâncoasă. În primul rand, Insula Şerpilor este, în mod evident, o formaţiune maritimă extreme de mică şi deloc integrată în coasta Ucrainei. În al doilea rând, nu se poate scoate apă din piatră seacă, iar Insula Şerpilor este, din punct de vedere ştiinţific, o piatră seacă. Insula Şerpilor este o stâncă, conform articolului 121, paragraful 3 din Convenţia privind dreptul mării, a subliniat Vaughan Lowe. Nu are niciun drept care să meargă dincolo de cele 12 mile marine de mare teritorială.
În al treilea rând, Insula Şerpilor nu a fost niciodată notificată de Ucraina ca punct de bază la ONU, iar din textul notificării ucrainene rezultă că a notificat toate punctele pe care le consideră capabile să constituie puncte de bază pe coasta sa.
Aşadar concluzia este evidentă: Insula Şerpilor nu poate constitui un punct care să fie luat în considerare în trasarea liniei provizorii de echidistanţă.
În ceea ce priveşte Digul Sulina, punctul de bază de pe coasta română care a fost atacat de Ucraina, profesorul Lowe a demonstrat viabilitatea folosirii Digului Sulina ca punct de bază, completând analiza factuală pe care a făcut-o ieri Daniel Muller. În ceea ce priveşte comparaţia ucraineana a Digului Sulina cu Insula Şerpilor, Vaughan Lowe a demontat-o simplu: Convenţia privind dreptul mării tratează diferit formaţiunile de tipul Insulei Şerpilor faţă de instalaţiile portuare permanente de tipul Digului Sulina. Este aceeaşi convenţie cea care consacră folosirea Digului Sulina ca punct de bază de pe coasta României, a subliniat Lowe.
O dată stabilite punctele de bază de pe coastele relevante în delimitare, trasarea liniei de echidistanţă survine natural între coastele adiacente şi cele opuse. Cursul acestei linii nu este dictat decât de caracteristicile geografice ale zonei în dispută.

Alain Pellet: A doua fază a delimitării: circumstanţele relevante

Profesorul Alain Pellet a examinat, în pledoaria sa, cele trei aspecte examinate de România şi Ucraina referitoare la circumstanţele relevante, care ar putea să determine deplasarea liniei provizorii de echidistanţă : configuraţia generală a coastelor de la Marea Neagră, Insula Şerpilor, ca posibilă circumstanţă relevantă, şi diferenţele dintre lungimile coastelor relevante ale României şi Ucrainei.

Raţionamentul României în ceea ce priveşte delimitarea maritimă în Marea Neagră se poate rezuma în trei puncte, a arătat Cuţii profesorul Alain Pellet. În primul rând, linia de echidistanţă dintre coastele relevante ale celor două state trebuie trasată plecând de la punctele de bază pertinente de pe coaste, dar Insula Şerpilor, spre deosebire de Digul Sulina nu poate constitui un astfel de punct, deşi Ucraina a încercat o comparaţie, total artificială, între cele două. În al doilea rând, odată trasată această linie, ea ar putea fi ajustată în funcţie de circumstanţele speciale, pertinente, cu scopul de a ajunge la un rezultat echitabil. În al treilea rând, ultimul pas al delimitării maritime este efectuarea testului proporţionalităţii.
Aceasta este metoda pe care România îşi bazează pretenţiile, iar în formularea pretenţiilor sale România se bazează pe normele dreptului internaţional, atent studiate, şi pe jurisprudenţa în materie a CIJ şi a altor instanţe internaţionale.
Exerciţiul delimitării maritime nu este similar unui joc de poker, unde contează cine are cel mai mult noroc, ci este o operaţiune juridica definită clar de reguli dezvoltate în practica jurisprudenţială, a afirmat Alain Pellet.
Profesorul Pellet a subliniat că România şi Ucraina sunt de acord asupra definiţiei şi utilizării circumstanţelor speciale pertinente în delimitarea maritimă şi că scopul acestei a doua faze a aplicării metodei este acela de a se ajunge la o delimitare echitabilă pentru ambele state.
Profesorul Pellet a subliniat că, în delimitarea pe care Curtea o are de făcut în prezenta speţă, trebuie să se ţină cont, în primul rând, de acordurile precedente, convenite între părţi. Astfel, a spus Pellet, Procesele verbale generale din 1949, prin care cele două părţi au convenit trasarea frontierei maritime în jurul Insulei Şerpilor, pe un arc de cerc de 12 mile marine, trebuie să exercite deplin efect juridic în acest caz. De asemenea Curtea trebuie să aplice integral, în delimitare, prevederile din Acordul Conex la Tratatul de bază româno-ucrainean din 1997.
Linia de echidistanţă trasată în prima fază a delimitării maritime este aceea care reflectă cel mai bine realitatea geografică a zonei în dispută, a demonstrat Pellet. Deşi în pledoariile Ucrainei a apărut frecvent alegaţia că România ar dori să redefinească contextul geografic al zonei, este tocmai Ucraina cea care face acest lucru, pretinzând modificarea liniei provizorii de echidistanţă după circumstanţe pe care le numeşte pertinente (lungimea coastelor sale), dar care nu au nimic de-a face cu realităţile din zona în dispută şi nici cu practica jurisprudenţială în materie, a arătat profesorul Pellet.
Linia de delimitare cerută de Ucraina obstrucţionează ţărmul românesc, fapt neacceptat în dreptul internaţional, a demonstrat Alain Pellet. Profesorul a proiectat în faţa judecătorilor hărţile care reprezintă liniile de delimitare cerute de cele două state, subliniind inechitatea produsă de linia ucraineană. Chiar dacă admitem ipoteza că lungimea coastelor ar putea să fie luată în consideraţie ca circumstanţă relevantă în delimitarea maritimă, a spus Profesorul Pellet, trebuie subliniat faptul că Ucraina nu se referă decât la două aspecte pe care, în opinia sa, le consideră, însă în mod eronat, relevante în această privinţă: disparitatea lungimilor coastelor celor două state şi faptul că ţărmul său domină Marea Neagră. Ucraina nu ia în considerare faptul că Marea Neagră este o mare semi-închisă şi redusă ca dimensiuni, şi nici efectele pe care le produce metoda sa arbitrară de delimitare asupra acordurilor deja stabilite între statele riverane.
Profesorul Pellet a analizat efectul pe care l-ar putea produce Insula Şerpilor, dacă putea fi considerată circumstanţă pertinentă în delimitare. Aşa cum a arătat partea română, Insula Şerpilor nu poate fi considerată parte a coastei ucrainene. Ea rămâne ceea ce se vede pe orice hartă : o formaţiune izolată, nesemnificativă, a subliniat profesorul Pellet. Deja Insula Şerpilor, ca teritoriu ucrainean, beneficiază de 12 mile marine alocate prin acordurile româno-sovietice, moştenite de Ucraina. Astfel, Insula Şerpilor nu poate influenţa linia de delimitare, a spus profesorul francez. Nu este primul caz din jurisprudenţa internaţională care analizează o formaţiune maritimă cu caracterele Insulei Şerpilor, iar practica în materie este ca astfel de protuberanţe stâncoase să fie ignorate în delimitări.
Tratând diferenţa dintre coastele României şi a Ucrainei, profesorul Pellet a subliniat că, în delimitările maritime, acesta nu este un argument de sine stătător. Metodele de delimitare maritimă folosite la nivel internaţional consideră în rare cazuri lungimea coastelor drept circumstanţă relevantă, iar în cazurile jurisprudenţiale când a contat, disparitatea era imensă, de cel puţin 1:9. În cazul României şi Ucrainei nu există o disparitate importantă între coastele relevante astfel încât să fie considerată circumstanţă pertinentă pentru a deplasa linia de delimitare.

Vaughan Lowe: Verificarea echităţii. Concluzii
În cea de-a doua pledoarie a sa din ziua de 16 septembrie, profesorul Vaughan Lowe a demonstrat că linia de delimitare propusă de România respectă perfect principiul echităţii şi că supunerea acestei linii testului proporţionalităţii rezultă într-un echilibru al spaţiilor maritime alocate celor două state în zona în dispută şi coastele lor relevante.
Profesorul Lowe a arătat Curţii că argumentul-mantra ucrainean referitor la lungimea coastelor sale nu stă în picioare nici la faza aplicării testului proporţionalităţii, deoarece numai o parte din aceste coaste sunt cu adevărat relevante pentru zona în dispută. Numai coastele a căror proiecţie în larg se suprapune pe zona în dispută pot fi luate în considerare, iar acesta nu este cazul întregului ţărm ucrainean, a spus Lowe.
Profesorul Lowe a descris exact linia de delimitare cerută de România demonstrându-i caracterul echitabil, care face dreptate ambelor părţi.

Bogdan Aurescu, Agent al României pentru CIJ: Concluziile Agentului României pentru CIJ

Bogdan Aurescu prezintă concluziile şi linia propusă de România în faţa CIJ în ceea ce priveşte platoul continental şi zonele economice exclusive ce ar trebui să revină ţării noastre, în ultimul discurs al echipei României în audierile din procesul pentru delimitarea spaţiilor maritime în Marea Neagră.
România cere Curţii Internaţionale de Justiţie să delimiteze spaţiile maritime ce aparţin ei şi Ucrainei în Marea Neagră, mai exact, linia echidistantă/mediană şi frontiera deja convenită bilateral în jurul Insulei Şerpilor. „Linia României este moderată, corectă şi rezonabilă şi nu încalcă drepturile Ucrainei, lăsând Ucrainei toate spaţiile maritime în faţa ţărmurilor sale”, a arătat Bogdan Aurescu. Linia de delimitare pretinsă de România în faţa Curţii este trasată respectând cu stricteţe contextul geografic al zonei şi relaţia dintre coastele relevante ale celor două state, precum şi modelul de delimitare care prevalează între statele riverane Mării Negre, respectând astfel interesele statelor părţi la proceduri şi ale statelor terţe.
Agentul României pentru CIJ a afirmat că România a încercat îndelung, în negocierile bilaterale cu URSS şi apoi cu Ucraina, să resolve această dispută conform dreptului internaţional, şi a apelat la CIJ doar în momentul eşecului negocierilor. „Încheiem aşa cum am început: cu dreptul internaţional. Dreptul internaţional este suveranul absolut pe care toţi actorii şi toate acţiunile comunităţii internaţionale ar trebui să îl urmeze şi să îl respecte. Cuvintele inspirate ale lui Nicole Titulescu, a cărui prestigioasă efigie se află nu departe de această Mare Sală a Justiţiei, în apropierea Palatului Păcii, îmi vin în minte: el definea suveranitatea statelor ca fiind „grevată de o ‚servitute internaţională în favoarea Păcii’ şi a dreptului internaţional"", a afirmat Bogdan Aurescu.
Bogdan Aurescu a trecut în revistă, în mod sintetic în discursul său, argumentele principale pe care România îşi fundamentează pretenţia:
I. Frontiera deja trasată în jurul Insulei Şerpilor.
România susţine că o prima parte a delimitării a fost realizată prin Procesele Verbale agreate de România şi URSS în 1949 şi confirmate de documente ulterioare de acelaşi caracter, care au stabilit frontiera maritimă în jurul Insulei Şerpilor, pe un arc de cerc de 12 mile maritime de mare teritorială, maximum de spaţiu maritim la care această formaţiune are dreptul. Atât textul acestor procese verbale, precum şi hărţile anexate lor arată clar intenţia părţilor de a fixa o frontieră maritimă, în jurul Insulei Şerpilor. Această frontieră a fost reprezentantă în numeroase rânduri de cartografi oficiali români, sovietici precum şi ucrainieni.
II. Realizarea delimitării maritime după regula dezvoltată de CIJ în jurisprudenţa sa.
Restul delimitării platoului continental şi zonele economice exclusive ale României şi Ucrainei urmează să fie realizată de Curtea Internaţională de Justiţie, conform metodei folosită în toate cazurile similare judecate de Curte, „regula echidistanţă/mediană – circumstanţe speciale/relevante”.
III. Bogdan Aurescu a arătat că, în prezentul caz, aplicarea acestei metode presupune următorii paşi:
1.
trasarea unei linii de echidistanţă între coastele adiacente relevante ale României şi Ucrainei, şi a unei linii mediane între coastele opuse ale celor două state. În trasarea acestei linii minuscula formaţiune maritimă Insula Şerpilor trebuie ignorată deoarece ar distorsiona incorect linia, a spus agentul României.
2. În trasarea liniei provizorii echidistantă-mediană în cazul României trebuie folosite cele mai avansate puncte de pe coasta sa: Digul Sulina şi Peninsula Sacalin (puncte notificate deja la ONU, ca puncte de bază, de către România).
3. Nu există circumstanţe relevante care să justifice ajustarea acestei linii provizorii echidistante-mediane, a arătat Bogdan Aurescu. Poziţionarea geografică a Insulei Şerpilor determină neacordarea de efect dincolo de cele 12 mile marine Insulei Şerpilor, conform jurisprudenţei din dreptul internaţional, care a consacrat, în cazuri similare, ignorarea formaţiunilor de tipul ei. În plus, a mai spus agentul României, Insula Şerpilor, după toate evidenţele, este o stâncă, în sensul articolului 121 paragraful 3 din Convenţia privind dreptul mării, deci nu are niciun drept la platou continental sau zonă economică exclusivă. Încercările Ucrainei să modifice artificial caracteristicile naturale ale Insulei Şerpilor nu au nicio semnificaţie juridică sau influenţă în acest proces.
4. Circumstanţele invocate de Ucraina în pledoariile sale nu sunt semnificative pentru această delimitare, a spus Bogdan Aurescu. Pretinsa predominanţă geografică a coastelor, invocată de Ucraina, nu este decât o încercare de a include în coastele relevante pentru această delimitare a unor segmente care nu au nimic de-a face cu aceasta.
5. Nu există nicio disproporţie între coastele relevante ale părţilor şi deci nu este necesară deplasarea liniei provizorii, care este deja echitabilă.
6. Activităţile petroliere sau de prevenire a braconajului, întreprinse de Ucraina în zona în dispută nu au consecinţe juridice în acest caz, conform Acordului Conex la Tratatul de bază dintre cele două state (1997) şi conform dreptului internaţional, ele având loc după data cristalizării diferendului dintre Ucraina şi România.
7. Testul proporţionalităţii confirmă caracterul echitabil al liniei de delimitare pretinsă de România.
Agentul României pentru CIJ, Bogdan Aurescu a prezentat Curţii, în finalul pledoariei sale coordonatele geografice exacte ale liniei de delimitare cerute de România.
Desenul animat rusesc, care se potriveste perfect cu situatia Insulei Serpilor, semnalat de http://amcuce.wordpress.com/

Thursday, September 18, 2008

„Canalie de facto”- H.R. Patapievici

Filosoful îmbîrligat a provocat un tărăboi cumplit. Culmea este că nici el nu ştie de ce. După ce ani buni a fost socotit o minte luminată, o speranţă, o referinţă morală, el s-a trezit supus unei re-examinări necruţătoare ce tinde a deveni nimicitoare. Cînd Iosif Sava ni-l recomanda cu căldură, românii îl credeau pe Iosif Sava, convinşi că ştie el ce spune. Articolele şi cărţile lui H.R. Patapievici erau prea sofisticate şi de aceea mai toţi cititorii lui Patapievici s-au lăsat păgubaşi. Cînd acelaşi filosof a fost luat în braţe de tandemul Pleşu-Liiceanu, românii l-au socotit de îndată egalul acestora. Şi la operă şi la caracter!
Ani întregi, lumea a luat de bune spusele lui H.R. Patapievici fără a le cîntări cu atenţie. Cumpăra cărţile şi le aşeza în bibliotecă, fără a le parcurge şi fără a ajunge la sfîrşitul uneia dintre ele. Eu unul nu m-am dat în vînt după producţia sa intelectuală. Nu este pe gustul meu, scrie greoi şi contorsionat. I-am cumpărat însă toate cărţile, fiind şi eu unul dintre cei care s-au păcălit straşnic. De fiecare dată, după primele pagini, am renunţat la lectură, iar cînd am dat peste cîteva rînduri pe post de recomandare la privire şi meditaţie, publicate pe foaia de gardă a unui album foto, am rămas şocat. Parcă erau opera unui copil cretin, nu a unui filosof instalat confortabil în fotoliul de înţelept al neamului.
Spre Patapievici am întors capul mai atent abia cînd el a coborît de pe soclul iluzoriu de clasic în viaţă la rolul de ţuţăr politic al lui Traian Băsescu. S-a aruncat într-o luptă ce părea una de idei şi care încet-încet s-a dovedit a fi doar forma de manifestare a unei „canalii de facto”. Biografia sa plină de suferinţe politice se dovedeşte a fi o scorneală. Cel care huiduia de mama focului din balconul parlamentului atunci cînd Traian Băsescu citea Raportul de condamnare a comunismului (provocat şi de Apelul iniţiat de Sorin Ilieşiu, Apel pe care, de bună credinţă şi fără să ştiu ce pregătea, l-am semnat şi eu) era totuşi un beneficiar al acestuia.
Horea Roman Patapievici şi Vladimir Tismăneanu nu aveau acoperirea morală de a fi membrii comisiei de redactare a unui asemenea document, necum să stea în fruntea unei asemenea operaţiuni. În panseurile sale imbecile, Patapievici scria cîndva despre român: „Canalie de facto, românul este un colaboraţionist bovarizat de ipocrizia aspiraţiei la disidenţă”. Şi Tismăneanu, şi Patapievici nu sînt decît „canalii de facto”. Şi ei, şi părinţii lor, după ce au pus osul şi mintea la consolidarea comunismului, au dorit să pară şi victime ale acestuia.
Lui Patapievici, anticomunismul a început să-i aducă şi burtă, şi funcţii. Pîrlitul de asistent universitar din anii ’90 a sărit ca titular de curs la Filosofia ştiinţei (unii zic că ar fi chiar conferenţiar, deşi nu are doctoratul) la Facultatea de Filozofie din Bucureşti, a ajuns şi director la Institutul Cultural Român, iar nevasta lui, cea care a condus catastrofal finanţele Editurii Humanitas (vezi datele Ministerului Finanţelor, cu reeşalonări cu tot!), a promovat repede în ierarhia profesională, devenind nu demult consilier al guvernatorului BNR (unde tatăl lui Patapievici, după servicii aduse sovieticilor la Viena, s-a înţepenit şi el ca unul dintre directori!). Cu o sută de milioane de la BNR, cu lefuri, premii şi drepturi de autor de la îndatorate edituri, Casa Patapievici începe să arate altfel şi să trădeze beneficiile de pe urma slugărelii politice.
„Canalia de facto” emite mereu judecăţi importante, fiind autorul uneia absolut penibile. El socoate că ziua poate fi şeful Institutului Cultural Roman, iar seara îl poate pupa în fund, apăra şi justifica în ce face pe patronul său şi la propriu şi la figurat. L-am numit pe Traian Băsescu. Un atare comportament a determinat o relectură şi o reprivire la rece a operei şi biografiei sale. Părerea mea este că examenul critic al impostorului e pe cale să determine şi o relectură a cuplului Pleşu - Liiceanu!
Ce vrea Patapievici? Se plînge de un linşaj mediatic şi vrea ajutor din partea instituţiilor statului şi a înţelepţilor de rasă, mai ales din partea celor care îl admiră şi-l susţin fără să fie capabili să-i citească patru-cinci pagini de carte. Cum se apără directorul ICR de propoziţiile cretine din propria-i operă? Cică nu-l mai reprezintă! „Canalie de facto”, Patapievici vrea să ascundem sub preş enormităţile pe care le-a scris despre români, România şi istoria naţională. Nu pentru că i-ar fi ruşine, nu pentru că a terfelit imaginea unui popor ce pare a-i fi cu totul străin, ci pentru că textele sale, ca un scuipat pe obrajii României, îl încurcă în raport cu slujba pe care o deţine şi la justificarea banilor pe care îi încasează.
Parafrazîndu-l pe H.R. Patapievici ( „mă simt personal jignit de prostia băşcălioasă, de acreala invidioasă, de stridenţa de ţoapă a acestei populaţii ignare. Fondul ultim al substanţei naţionale româneşti este inadecvarea. Privit la raze X, trupul poporului român abia dacă este o umbră: el nu are cheag, radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără şira spinării”) aş putea spune şi eu: mă simt personal jignit ca un căcănar cu tupeu, autor al unor panseuri fără logică, să bată cîmpii pe seama poporului său şi apoi, pe banii acestuia, să conducă operaţiuni de reprezentare în lume şi tot el să-i dea lecţii şi note de bună purtare!
P.S. Le rog pe toate coniţele şi pe toţi studenţii care se dau în vînt după filosoful scribaci şi îmbîrligat să se supună mai întîi unei lecturi a „Omului recent” şi a volumelor „Zbor în bătaia săgeţii” şi „Cerul văzut prin lentilă”. Dacă, la sfîrşit, rămîn cu aceleaşi convingeri, le sugerez prieteneşte să continue sau să consulte un psihiatru!
Cornel Nistorescu
"Foaia transilvana"

Antena 3 a preluat scandalul profanarii Romaniei de catre "artistul" din "Temeswar" intreband: "Cine isi bate joc de Romania?". Raspunsul, in curand!


Pana cand voi raspunde cu detalii intrebarii realizatorilor Antenei 3, le mai dau un subiect de semnalat: Expozitia care va reprezenta, pe banii dvs, Romania in Germania, inspirata, dupa cum se vede, din scrierile "filosofice" ale fuhrerului ICR:
-„Un popor cu substanţă tîrîtă. Oriunde te uiţi, vezi feţe patibulare, ochi mohorîţi, maxilare încrîncenate, feţe urîte, guri vulgare, trăsături rudimentare.”
-„23 de milioane de patibulari.”
- „Românii nu pot alcătui un popor pentru că valorează cît o turmă: după grămadă, la semnul fierului roşu.”
(din „Politice“ de H.R. Patapievici, editura "Humanitas")

Comunicat de presă

Alexandru Rădvan şi Tara (von Neudorf) la
Westfälischen Landesmuseum für Industriekultur Henrichshütte Hattingen, Germania

Pe 21 septembrie 2008, ora 15.00, la Westfälischen Landesmuseum für Industriekultur Henrichshütte Hattingen, Germania va avea loc vernisajul proiectului „The Last Temptation", curator Diana Dochia. Evenimentul va avea loc în cadrul Festivalului „Rumänische Kulturtage an der Ruhr" („Zilele culturale în Bazinul Ruhrului") în perioada 21 septembrie – 26 octombrie 2008.
Proiectul curatorial „The Last Temptation" reprezintă chestionarea lumii în care trăim, conturând o lume plină de contraste şi contradicţii. Proiectul înglobează două individualităţi artistice, Alexandru Rădvan şi Tara (von Neudorf). Două feţe ale aceleaşi monede, în cadrul a două expoziţii personale, văzute ca două episoade distincte: „Omagiu lui Iuda şi Cruciaţii” semnată Alexandru Rădvan şi „Into the Night of Loneliness" semnată Tara (von Neudorf).
Ciclul „Omagiu lui Iuda şi Cruciaţii” semnat Alexandru Rădvan ilustrează „ultima tentaţie” a apostolului trădător Iuda. Măcinat între trădare şi culpabilitatea actului său, Iuda se spânzură. Conştientizarea trădării, presiunea psihică, momentul în care tentaţia devine faptă şi întrebarea oarecum constantă din fundal, daca nu cumva Iuda este cel care îndeplineşte voinţa Divină sunt câteva din interogările lui Alexandru Rădvan. Totul e la vedere, compasiunea şi abjecţia, sofisticată şi simplă, profundă şi directă, împingând drama până la limita suportabilului.
Instalaţia altar „Into the Night of Loneliness” semnată Tara von Neudorf descrie stări, conflicte, dezorientare, confuzie, panică, angoasă, sufocare, frică, vertij. Apropierea adesea maladivă faţă de subiectele abordate creează un scurtcircuit în cadrul unui realism neurotic alienant plin de obsesii şi contradicţii. Delirul, căutarea perpetuă, revolta conturează o rivalitate intelectuală continuă văzută ca o forţă ce atrage şi macină în acelaşi timp.
„The Last Temptation” conturează viziunea unei umanităţi dureroase, sfârtecate, în care individul este mereu singur, iremediabil singur.

"Curator": Diana Dochia

ANAID ART GALLERY
Str. Slobozia, nr. 34, sect. 4, Bucureşti
Tel: 021 337 11 87
Fax: 021 336 60 56
E-mail: anaidart@rdsmail.ro
www.anaidart.ro

Nu ratati azi: concert Parazitii! Jos Cenzura!




Wednesday, September 17, 2008

Cristina Trepcea mi-a trimis un SMS legat de un alt SMS, reclamat de Dan Diaconescu la OTVca mostra a unei intentii de coruptie din partea membrei CNA

0724293XXX

“Sunt C Trepcea. V-as ruga, cand puteti, dati-mi un semn. Mie mi-ar aduce o bucurie daca am vorbi.
Multumesc“

Mesajul l-am primit ieri, la 17.09. Am sunat, normal, cu interes. Doamna Cristina Trepcea dorea sa inteleaga la ce SMS face referire sesizarea Civic Media catre DNA si ANI in cazul CNA-OTV. I-am explicat ca este vorba despre un SMS prezentat de Dan Diaconescu in emisiunea sa ca dovada a unei intentii de coruptie din partea ei. Acesta:

“Prieten drag, eu te ajut. Dar el are o oferta grozava de flori si plante. Pentru diverse zile. Pentru ocazii si alte alea. Ajuta-ma sa-l ajuti, de poti. Cumpara-i toata marfa.
Te imbratisez”.

Am intrebat-o daca ii suna ca fiind cunoscut. A spus ca nu; desi exista unele elemente din trecutul sau care se pot regasi in mesajul in cauza. Ramane, asadar, ca organele sa stabileasca adevarul, adica exact ce am solicitat prin intermediul Civic Media. Presa de azi relateaza:

GARDIANUL: Razboiul dintre OTV si CNA intra in atentia Parchetului. Cristina Trepcea nu comenteaza acuzatiile aduse

Asociatia Civic Media a decis sa trimita o sesizare catre Directia Nationala Anticoruptie, Agentia Nationala de Integritate si Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii privind coruptia CNA si presiunile de natura penala ale guvernarii Nastase asupra mass-media in cazul Dan Diaconescu-OTV.
“Asociatia Civic Media, organizatie neguvernamentala, solicita autoritatilor competente ale statului sa se sesizeze din oficiu în cazul acuzatiilor grave de coruptie la cel mai înalt nivel facute de jurnalistul Dan Diaconescu, proprietar al postului de televiziune OTV, la adresa primilor oameni în stat în guvernarea Iliescu-Nastase din 2000-2004 si la adresa demnitarilor membri ai Consiliului National al Audiovizualului din 2002 pâna în 2008”. Asa incepe scrisoarea trimisa de asociatie catre DNA, ANI si CNSAS.
Aceeasi sesizare trimisa organismelor mentionate mai sus contine un mesaj pe care Cristina Trepcea, membru al Consiliului National al Audiovizualului, l-ar fi trimis lui Dan Diaconescu. “Mostra unei tentative de coruptie: Prieten drag, eu te ajut. Dar el are o oferta grozava de flori si plante. Pentru diverse zile. Pentru ocazii si alte alea. Ajuta-ma sa-l ajuti, de poti. Cumpara-i toata marfa.Te imbratisez”. Contactata telefonic, Cristina Trepcea ne-a declarat ca nu comenteaza cele scrise in sesizarea Civic Media si ca nici nu stia de existenta acesteia.
In sesizarea lansata de Civic Media se sustine faptul ca cele doua organisme ale statului, fosta guvernare si CNA, sunt complice la restrângerea “unor drepturi fundamentele garantate de Declaratia Universala a Drepturilor Omului, în special Articolul 19: «Orice om are dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii; acest drept include libertatea de a avea opinii fara imixtiune din afara, precum si libertatea de a cauta, de a primi si de a raspândi informatii si idei prin orice mijloace si independent de frontierele de stat»”.
In urma declaratiilor publice facute de Dan Diaconescu in ultimele zile, CNA spune, într-un comunicat, ca sanctiunile aplicate OTV au fost cauzate, în principal, de limbajul “injurios, vulgar” folosit în emisiunea acestuia, banii rezultati din amenzile date postului nefiind însusiti de catre Consiliu. Comunicatul mai arata ca, indiferent de felul în care Diaconescu “întelege sa se victimizeze”, CNA se va situa constant de partea interesului public si va continua sa aplice legea, în fata careia toti radiodifuzorii sunt egali.
«Nu facem decåt sa ne aparam»
Diaconescu declara ca detine dovezi si ca exista probe, privind implicarea institutiilor statului si a mai multor fosti si actuali membri ai CNA în “afacerea închiderii OTV”, precum si privind acte de coruptie ca darea si luare de mita si alte foloase necuvenite în cazul unor membri ai CNA. Dan Diaconescu spune ca nu face decat sa se apere si spera ca in urma dezvaluirilor pe care le va face la OTV, membrii Consiliului sa demisioneze. “Ne-au amenintat ca vor sa inchida postul, iar noi acum nu facem decat sa ne aparam. Poate trebuia sa facem asta mai demult. Ei vor sa revina la aceleasi vechi decizii”, ne-a declarat patronul televiziunii. “Urmeaza sa luam fiecare membru si familia acestuia, in cate un episod al emisiunii, si sa aratam «problemele» pe care le au acestia. Speram ca dansii sa demisioneze, sa se schimbe si Legea 504, care este anticonstitutionala”, a adaugat Diaconescu.
18-09-2008
http://www.gardianul.ro/Razboiul-dintre-OTV-si-CNA-intra-in-atentia-Parchetului.-Cristina-Trepcea-nu-comenteaza-acuzatiile-aduse-s120792.html

Realitatea TV a preluat scandalul profanarii Romaniei de "Smecherii de ICR"

Pornind de la un semnal de pe acest blog, doua articole din Gardianul si revolta lui Silviu Prigoana, Realitatea TV a preluat cazul profanarii Romaniei de catre pictorasul de cartier Levente Benedek, beneficiar si al unor sponsorizari din partea Fundatiei UDMR Communitas (finantata ilegal tot din banul public), precum si cel al scandaloasei "omagieri a lui Iuda" pe care o pregateste ICR-Berlin printr-un proiect aprobat de Patapievici si Mihaies. Urmariti mai jos o parte din emisiunea Andreei Cretulescu de ieri seara.


REALITATEA.NET - România a fost reprezentată ca un organ genital feminin de un artist timişorean şi apoi a fost călcată în picioare. Cum comentaţi?
Citeste articolul/Vezi comentarii

Dan Voiculescu la Parchet pentru fals si uz de fals, ca si Mona Musca

ZIUA: Plangere penala impotriva lui Voiculescu
Asociatia "Dreptate si Adevar" cere Parchetului General anchetarea lui Felix pentru fals in acte publice privind colaborarea cu Securitatea

Asociatia "Adevar si Dreptate", prin vicepresedintele acestia, Viorel Ene, a depus ieri la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie o plangere penala impotriva liderului conservator Dan Voiculescu, solicitand trimiterea sa in judecata pentru infractiunea de fals in acte publice.
"Concret, CNSAS a stabilit ca Voiculescu Dan a facut politie politica prin colaborarea sa cu Securitatea. Chiar daca acesta a constestat decizia CNSAS, in cursul audierilor din cadrul Colegiului CNSAS, a caror transcriere a fost depusa la Tribunalul Bucuresti, Voiculescu Dan a recunoscut singur ca a colaborat cu Securitatea: "Lucrand in comertul exterior eram obligat sa-mi castig si eu o paine cand ma intrebau de un cetatean strain ce e cu el, sa spun ce stiu despre el'" - se invoca in plangerea penala. Precedentul judiciar din cazul Monei Musca, impotriva careia s-a inceput urmarirea penala pentru fals in declaratii, dupa ce CNSAS a decis ca a colaborat cu Securitatea in anii tineretii - se poate aplica si in cazul liderului conservator Dan Voiculescu, in cazul in care se va demonstra ca acesta a mintit in declaratiile sale oficiale depuse la Parlament, privind necolaborarea cu fosta Securitate.
Asociatia "Adevar si Dreptate" afirma ca Biroul Permanent al Senatului este obligat sa constate nulitatea mandatului de parlamentar al lui Dan Voiculescu intrucat declaratiile acestuia de necolaborare cu Securitatea, pe care le-a depus in timpul mandatelor sale constituie "falsuri in acte publice si atrag consecintele legii, exact ca si in cazul Mona Musca".
Amanarile din proces
Contactat telefonic, vice­presedintele asociatiei, Viorel Ene, ne-a declarat urmatoarele: "Suntem nemultumiti de coruptia din Justitie, de tergiversarile de care beneficiaza Dan Voiculescu, care a atacat in instanta verdictul de colaborare cu Securitatea dat de CNSAS. Se dau termene peste termene si se intentioneaza trimiterea cauzei la Curtea Consti­tutionala, iar judecatorii accepta fel de fel de motive de amanare pe care nu le-ar accepta unui om de rand".
Cazul Stanoiu tratat cu delicatete
Contestatia senatorul PC Rodica Stanoiu la decizia CNSAS de colaborare cu Securitatea are un nou termen, in 6 octombrie, la Curtea de Apel Bucuresti, desi legea prevede ca astfel de actiuni se judeca la Tribunalul Capitalei - Sectia de contencios adminstrativ. In 12 iunie, Curtea de Apel Bucuresti si-a declinat competenta in dosar, aplicand prevederile OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii. Decizia judecatorilor a fost pronuntata in sedinta publica, numai ca, dosarul a primit un nou termen de judecata la aceeasi instanta-Sectia de contencios admnistrativ, informeaza Mediafax. Desi hotararea, care dispunea trimiterea dosarului la Tribunalul Bucuresti, a fost auzita de jurnalisti si consilierul juridic al CNSAS, in sistemul informatizat al instantei apare notat "Sectia de contencios administrativ al Curtii de Apel Bucuresti". (R.M.)
Razvan SAVALIUC

GARDIANUL: Liderul PC, alaturi de Elodia la Parchetul General
Asociatia Adevar si Dreptate a depus, ieri, la Parchetul General, o plangere penala impotriva presedintelui-fondator al Partidului Conservator, Dan Voiculescu, pentru fals in acte publice. Plangerea a fost adresata Laurei Codruta Kovesi, procurorul general al Romaniei. Potrivit uzantelor, aceasta va repartiza lucrarea Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica

Stefan Iordache a plecat. Au ramas TICALOSII


Elena Udrea este tiganca? Zice Medelin Voicu. Pai, atunci, politica e curva Si tiganie?!


Madalin Voicu: "Elena Udrea e co-etnica mea"

Soc. In emisiunea lui Mihai Morar, politicianul de origine rroma a afirmat ca este sigur de "pedigree-ul" blondei de la PD
Bine cunoscut pentru sinceritatea sa aproape brutala uneori, Madalin Voicu a aruncat pe piata, zilele trecute, o stire-soc. Invitat la emisiunea lui Mihai Morar, "Rai, da? Buni" de la Antena 2, politicianul a trebuit sa treaca testul "Ash/Nash", in care ii sunt aratate mai multe imagini cu femei celebre din showbiz si lumea politica autohtona, din care trebuie sa decida care dintre ele il inspira sexual. Ajuns la fotografia Elenei Udrea, Madalin Voicu a preferat sa se abtina in a da un verdict, motivand ca nu s-ar cadea, intrucat blonda de la PD este din aceeasi etnie cu el. "Ma abtin, pentru ca Elena Udrea este co-etnica mea. Nu vreau sa spun mai multe, dar stiu ce vorbesc, pentru ca le cunosc "pedigree-ul" tuturor. Sunt sigur de ce spun", a declarat artistul si omul politic de origine rroma. In aceeasi emisiune, Madalin Voicu nu a ratat ocazia de a-i tine o predica usturatoare despre barbatie si eleganta lui Mihai Onila, cel care a declarat in presa ca a fost "beneficiarul" primei nopti din viata de femeie a cantaretei Lili Sandu. "Un barbat adevarat nu vorbeste niciodata despre ce s-a petrecut intre el si o femeie in intimitate. Dar poate ca mai ai multe de invatat despre barbatii adevarati, mai ales ca ai niste trasaturi cam efeminate", l-a ironizat Voicu pe cantaret.
CanCan
Foto stanga: Blog Elena Udrea

Realitatea TV prezinta Delirul ICR. Aceasta este Romania? De ce minte ICR implicand MAE cu atata nonsalanta?


Ieri m-am intalnit cu Silviu Prigoana la emisiunea Liviei Dila "6, vine presa!" de la B1TV si, dintr-una in alta, am ajuns si la subiectul "artei ICR" si imaginii Romaniei in lume. Astazi, la emisiunea Andreei Cretulescu de la Realitatea TV, se discuta despre "Smecher de ICR".
Sa traiasca!
Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei
Domnului Ministru Lazar Comanescu

Stimate Domnule Ministru,

In perioada 21-26 septembrie 2008 sunt organizate in Germania, sub "inaltul patronaj al Consulatului general al Romaniei la Bonn" si in organizarea Institutului Cultural Roman "Titu Maiorescu" din Berlin si a unei Asociatii Culturale romano-germane, Danubium, "Zilele culturii romanesti in Bazinul Ruhr".
Conform informatiilor publice inaugurarea acestora va avea loc prin vernisajul expozitiei "THE LAST TEMPTATION" - "Ultima ispita", in ziua de 21 septembrie, la muzeul "LWL-Industriemuseum Westfalisches Landesmuseum fur Industriekultur Henrichshutte", Werksstrasse 31-33, 45527 Hattingen.
Expozitia contine lucrari de Alexandru Radvan si Sorin Tara (alias von Neudorf). In cazul in care conducerea Ministerului nu cunoaste deja ce contin aceste lucrari, chiar daca expozitia va fi patronata si de acvila MAE, ne permitem sa va reproducem din "Adevarul literar si artistic", dintr-un articol de sambata trecuta intitulat "Export de arta provocatoare": "Personajul lucrarii lui Alexandru Radvan, „Omagiu lui Iuda XXXI", este un barbat gol, fara cap, spanzurat, cu sexul erect, ejaculand. „Omagiu lui Iuda XXXII" (acrilic pe panza nepreparata) infatiseaza un barbat gol (de data aceasta cu cap), spanzurat si rastignit pe cruce". Spre edificare va punem la dispozitie si imaginile acestor lucrari.
Dorim sa ne informati daca in aceste conditii Ministerul Afacerilor Externe si Consulatul general al Romaniei de la Bonn isi mentin patronajul asupra acestei expozitii.

Cu deosebita consideratie
Victor Roncea
Sef Departament Externe

A8/2721 17 septembrie 2008

Stimate domnule Roncea,

Urmare solicitării dvs., înregistrată în cadrul direcţiei Purtător de Cuvânt cu numărul 2721 din 16 septembrie 2008, vă transmitem următoarele precizări:

Proiectul „Zilele Culturii Româneşti în bazinul Ruhr” nu este organizat sub patronajul Consulatului General al României la Bonn sau al Ministerului Afacerilor Externe.

Proiectul aparţine unei organizaţii independente, finanţat din Programul Cantemir al Institutului Cultural Român, conform prevederilor Ordonanţei de Guvern 2/2008.

Cu stimă şi toate cele bune,

Cosmin Boiangiu,
Purtător de Cuvânt

Comunicat ICR-Berlin

21 septembrie- 26 octombrie 2008: Loc de desfasurare: Bochum, Hattingen, landul Renania de Nord -Vestfalia, Germania
ZILELE CULTURII ROMANESTI IN BAZINUL RUHRULUI
Festival initiat de asociatia culturala germano-romana DANUBIUM din Bochum, a carui prima editie va prezenta pictura, muzica si literatura din Romania.
Sub inaltul patronaj al Consulatului general al Romaniei la Bonn.
Proiect finantat prin Programului Cantemir al ICR. 21 septembrie 2008, ora 15.00:Festivalul va fi deschis cu vernisajul expozitiei THE LAST TEMPTATION. Expun Alexandru Radvan si Tara von Neudorf la muzeul "LWL-Industriemuseum Westfalisches Landesmuseum fur Industriekultur Henrichshutte" din Hattingen, Werksstrasse 31-33, 45527 Hattingen. Curator Diana Dochia, istoric de arta. http://www.rumaenische-kulturtage-ruhr.de/

Cu deplina consideratie,

Director,

ADRIANA POPESCU
Institutul Cultural Roman "Titu Maiorescu"-BerlinTel. +49-30-890 61 987,- 890 91 232; Fax. +49-30-890 61 988e-mail: office@rki-berlin.dehttp://www.rki-berlin.de/

Prezentarea expozitiei de catre ICR


"Totul e la vedere, compasiunea si abjectia, sofisticata si simpla, profunda si directa, impingand drama pana la limita suportabilului. Instalatia altar „Into the Night of Loneliness” semnata Tara von Neudorf descrie stari, conflicte, dezorientare, confuzie, panica, angoasa, sufocare, frica, vertij. Apropierea adesea maladiva fata de subiectele abordate creeaza un scurtcircuit in cadrul unui realism neurotic alienant plin de obsesii si contradictii. Delirul, cautarea perpetua, revolta contureaza o rivalitate intelectuala continua vazuta ca o forta ce atrage si macina in acelasi timp.„The Last Temptation” contureaza viziunea unei umanitati dureroase, sfartecate, in care individul este mereu singur, iremediabil singur."

Baietii de la SIE iar sunt calare pe blogul meu :)


Dan Voiculescu s-a ales cu plangere penala dupa modelul Mona Musca

Asociaţia Adevar şi Dreptate
Str. Batiştei nr.11, sect.2, Bucureşti, România.
Tel/fax: 021.310.73.32/0766.482.999
17.09.2008

Către:
Ministerul Public
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
In atenţia
Doamnei Procuror General Laura Codruţa Kovesi

PLÂNGERE PENALĂ

Asociaţia “Adevar şi Dreptate”, prin vicepreşedintele acesteia, domnul Viorel Ene, vă sesizeaza falsul in acte publice comis in repetate randuri de catre Presedintele fondator al Partidului Conservator Voiculescu Dan, si solicita anchetarea acestuia, stabilirea imprejurarilor in care s-au comis faptele precum şi a vinovaţiei.

Concret, Colegiul Consiliului National al Studierii Arhivelor Securitatii (CNSAS) a stabilit ca Voiculescu Dan a facut politie politica prin colaborarea sa cu Securitatea. Chiar daca acesta a contestat decizia CNSAS, in cursul audierilor din cadrul Colegiului CNSAS, a caror transcriere a fost depusa la Tribunalul Bucuresti, Voiculescu Dan a recunoscut singur ca a colaborat cu Securitatea: "Lucrând în comerţ exterior eram obligat să-mi câştig şi eu o pâine când mă întrebau de un cetăţean străin ce e cu el să spun ce ştiu despre el”.

Ca atare, declaratiile lui Voiculescu Dan, de necolaborare cu Securitatea, semnate obligatoriu la inceputul mandatului de parlamentar in cadrul legislativului 2000-2004 si a celui din 2004 pana la data demisiei sale, devin falsuri in acte publice şi atrag consecintele legii.

Biroul Permanent al Senatului este obligat sa constate nulitatea mandatului de parlamentar si sa treaca la retragerea prerogativelor de parlamentar ale lui Voiculescu Dan in acest caz care afecteaza grav imaginea Parlamentului Romaniei, atat in tara cat si in lume.

Va rugam in consecinta să dispuneţi cercetările în drept şi să luaţi măsurile juridice necesare având în vedere ca aceste falsuri in declaraţii se constituie si intr-un grav abuz savarsit contra interesului public, exact ca şi in cazul Mona Muscă.

Cu stima,

Vicepreşedinte Viorel Ene

Asociatia Adevar şi Dreptate
Justitia romana - pentru unii ciuma, pentru altii muma
Justitia este pe cale sa invinga in Romania, acum ca Mona Musca a incaput pe mainile procurorilor si este urmarita penal pentre fals in declaratii. Ea este acuzata ca ar fi mintit in declaratia pe proprie raspundere data la intrarea in Parlament, potrivit careia nu a colaborat cu politia politica, afirmatie infirmata de verdictul CNSAS. Daca fostul deputat va ajunge dupa gratii, putem sta linistiti, s-a facut dreptate!
Lasand gluma amara la o parte, sigur ca Mona Musca trebuie sa plateasca pentru o eventuala declaratie falsa, asa cum a platit pentru colaborarea cu Securitatea, tinuta intr-un pagubos secret atatia ani. Problema este insa ca, deocamdata, doar Mona Musca a platit si cu cariera politica si, cine stie, va plati chiar cu libertatea sau cel putin cu cazierul pentru greselile sale. Mona Musca si-a dat demisia din Parlament, tentativa de revenire a fost, pe buna dreptate, aspru taxata de presa si acum este urmarita penal. Ce ne facem insa cu toti puscariabilii, din aceleasi motive sau altele, chiar mai grave, care populeaza Palatul Parlamentului?
Dan Voiculescu, alias Felix, titularul unui verdict CNSAS identic cu al Monei Musca, insa cu circumstante mult mai grave ale colaborarii, este bine merci. Intai a reusit sa rastoarne legea CNSAS, dupa care i-a blocat pe judecatori care, pasamite, neavand luat testul ORNIS, nu se pot atinge de dosarele fostei Securitati pline ochi, vezi Doamne, cu chestiuni covarsitor de importante pentru siguranta nationala. Aiurea!
Potrivit lui Mircea Dinescu, dosarele care contin astfel de chestiuni nu au ajuns niciodata in arhiva CNSAS, fiind in continuare bine pazite de SRI. Asa ca judecatorii nu riscau sa-si incarce memoria cu date secrete. Intre timp, Dan Voiculescu se pregateste sa-si timita din nou partidul la guvernare.Nu-mi amintesc nici ca Rodica Stanoiu sa fi dat vreun raspuns la Parchet pentru vreun fals in declaratii, dupa ce a primit si ea verdict de colaborare cu politia politica.
Adrian Nastase, acuzat de fapte grave de coruptie, s-a agatat cu unghiile si dintii de imunitatea parlamentara si este intangibil pentru procurori carora, cu cinism si nerusinare, deputatii le cer probe noi desi le blocheaza urmarirea penala. Intre timp, Adrian Nastase se pregateste pentru un nou mandat si, implicit o noua imunitate, pe care le va cersi pe strazile din Mizil.
Rolul lui Ion Iliescu in mineriada din iunie 1990 nu va fi niciodata stabilit oficial si, eventual, pedepsit penal, pentru ca dosarul este ca si blocat dupa ce a fost luat de sub nasul procurorilor militari.
Marile tunuri ale anilor ‘90 au ramas si ele neatribuite, total sau partial. A platit cineva pentru devalizarea Bancorex? O fi Sorin Ovidiu Vantu strain de prabusirea FNI?Sunt doar cateva exemple dintr-o lista cu mult mai lunga. Lista celor imuni la justitie, indiferent cat de grave sunt acuzatiile impotriva lor.In aceste conditii, anchetarea Monei Musca este aproape o ironie. Asa cum o ironie s-a dovedit pana la urma si deconspirarea fostilor securisti.
In afara de Mona Musca si Carol Sebastian, nimeni n-a mai platit cu cariera colaborarea cu fosta Securitate, desi politica si presa sunt intesate de fosti turnatori sau ofiteri. In plus, cei doi sunt doar colaboratori minori, in vreme ce marii sacali ai politiei politice sunt in functii cheie si invart sume ametitoare. Deconspirarea nu i-a afectat. O fi Ilie Merce mai bun decat Mona Musca? O fi Sorin Rosca Stanescu mai bun decat Carol Sebastian? Si nu este vorba doar despre persoane publice. Daca ne uitam prin inchisori vom vedea ispasindu-si pedepsele sau in arest preventiv in mare majoritate amarati anonimi, acuzati pentru fapte minore, furtisaguri la care i-a impins saracia, in timp ce mafiotii liberi si ferice isi afiseaza sfidatori bogatia halucinanta, asa cum s-a intamplat recent la inmormantarea unui interlop din Craiova.
Aceasta dubla masura care-i anihileaza doar pe cei care s-au pus rau cu sistemul sau pe cei marunti este blestemul care ingroapa in frustrare orice tentativa de reforma morala a societatii romanesti.
Ioana Ene
Ziare.com

Mona Musca, urmarita penal
Mona Musca este urmarita penal, incepand din 14 august 2008, pentru fals si uz de fals in declaratii publice, in dosarul deschis de Parchetul General dupa ce fostul deputat liberal a primit verdict de politie politica din partea CNSAS.
"Procurori ai Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica au dispus, la data de 14 august 2008, inceperea urmaririi penale fata de Musca Monica Octavia, sub aspectul savarsirii infractiunii de fals in declaratii, prevazuta de art. 292 din Codul Penal. Infractiunea retinuta consta in aceea ca, in calitate de deputat in Parlamentul Romaniei, a completat, la data de 23.03.2006, declaratia pe propria raspundere privind apartenenta sau neapartenenta ca agent ori colaborator al politiei politice comuniste, in sensul ca nu a fost agent sau colaborator al politiei politice, aceasta declaratie nefiind corespunzatoare adevarului si producand consecinte juridice pana in luna martie 2007, cand susnumitei i-a incetat calitatea de deputat in Parlamentul Romaniei", se arata in comunicatul remis presei marti de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Potrivit Codului Penal, falsul in declaratii se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. Articolul 292 prevede ca "declararea necorespunzatoare adevarului, facuta unui organ sau institutii de stat ori unei alte unitati in vederea producerii unei consecinte juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci cand, potrivit legii ori imprejurarilor, declaratia facuta serveste pentru producerea acelei consecinte se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda".
Scandalul "Mona Musca - colaborator al Securitatii" a debutat in 8 august 2006, dupa ce Lavinia Sandru a lansat intr-o conferinta de presa informatia ca dosarul colegei sale de Parlament se afla pe masa de lucru a Colegiului CNSAS. Imediat, in presa scrisa au aparut date despre relatia cu Securitatea a Monei Musca, potrivit carora, actualul politician ar fi dat informari despre studentii straini, sub numele de cod "Eva" sau "Dana", in a 1970, pe cand era cadru didactic la Institutul de Lingvistica al Universitatii din Timisoara.
Pe 19 septembrie 2006, cei 11 membri ai Colegiului CNSAS decis prin vot ca relatia Monei Musca cu Securitatea se defineste ca "politie politica". Curtea de Apel a respins contestatia depusa ulterior de deputatul PLD Mona Musca impotriva deciziei CNSAS, astfel ca verdictul dat de Colegiul a ramas definitiv. Fostul ministru al Culturii si deputat PNL a recurs la o cale de atac extraordinara, prin care contesta hotararea judecatoreasca a Curtii de Apel.
Desi a sustinut in permanenta ca este nevinovata si ca nu a facut niciodata politie politica, Mona Musca a fost exclusa din PNL pe 2 septembrie 2006 si a demisionat din Camera Deputatilor in martie 2007.
Cazul Monei Musca a fost readus in atentia publica, dupa ce procurorii au solicitat recent Camerei Deputatilor date despre incetarea mandatului de parlamentar al acesteia, solicitarea fiind, insa, respinsa, luni, din cauza viciilor de procedura.
Astfel, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a solicitat Camerei Deputatilor, prin procurorul Marius Iacob, sa comunice data exacta in care a incetat calitatea de deputat a Monei Musca, in vederea solutionarii dosarului 745 pe 2007.
Mona Musca, insotita de avocatul sau, Valeriu Stoica, s-a prezentat, pe 22 septembrie anul trecut, la Parchetul General in legatura cu acuzatia de fals in declaratii, dupa decizia CNSAS potrivit careia a facut politie politica.Curtea de Apel Bucuresti a fixat pentru 2 octombrie primul termen al procesului in care Mona Musca cere revizuirea deciziei instantei din martie 2007, prin care i s-a respins solicitarea de desfiintare a verdictului de politie politica dat in cazul ei de CNSAS.
Pe 24 august 2008, la un an si jumatate de la disparitia din viata publica, Mona Musca a reaparut intr-o conferinta de presa in care a infirmat vehement zvonurile potrivit carora ar urma sa candideze la alegerile parlamentare din toamna.
Sursa: Ziare.com

Tuesday, September 16, 2008

Stefan Iordache s-a inmormantat de viu. In ultimul sau film, "Ticalosii", in care este traspusa starea actuala a Romaniei





"Ticalosii"
Un film in regia lui Serban Marinescu, dupa romanul lui Dinu Sararu "Ciocoii noi cu bodyguard".
http://www.ticalosii.ro/

Romania-Rusia la un bilant pozitiv-negativ

La implinirea a 130 de ani de la stabilirea de relatii diplomatice ruso-romane, intre cele doua tari inca persista asa-numite "probleme inghetate". Aceasta aniversare vine pe fondul mai multor chestiuni nerezolvate intre cele doua tari.

Ambasadorul Federatiei Ruse la Bucuresti, Alexandr Ciurilin, a afirmat, ieri, in timpul unei conferinte organizate de MAE si Academia Romana, ca in relatiile romano-ruse se intrevad perspective bune, mai ales dupa intalnirea dintre ex-presedintele Vladimir Putin si omologul sau roman Traian Basescu, din aprilie 2008. Ciurilin a spus ca interesele celor doua state corespund in foarte multe domenii. "Este in interesul popoarelor noastre sa mergem inainte", a conchis el. La randul sau, ministrul Afacerilor Externe, Lazar Comanescu, a afirmat ca Romania si Rusia au motive temeinice sa priveasca increzatoare viitorul raporturilor bilaterale, raporturi care au capatat valente noi dupa intrevederea dintre cei doi presedinti.
In incheierea sesiunii de comunicari, academicianul Florin Constantiniu a evocat buna cooperare in domeniul stiintific dintre cele doua state, facand o descriere a relatiilor romano-ruse in termeni "pozitivi si negativi". Totodata, academicianul a tinut sa afirme ca actuala cercetare stiintifica se afla in mare primejdie din cauza "instrumentarii cercetarii istorice de catre factorul politic si ideologic" si ca istoricul roman nu se poate dispensa de sursele rusesti pentru aflarea istoriei poporului roman dar nici nu poate ignora problemele din trecut. De asemenea, s-a mai amintit faptul ca anul acesta se implinesc 50 de ani de la retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul Romaniei.
Madalin NECSUTU / ZIUA

Martirizati si dupa moarte. Un reportaj extraordinar despre soarta mortilor din decembrie '89 si iunie '90 ajunsi la Cimitirul Straulesti II

"Cat costa cazarea la Straulesti II? O suma modica, domne. Opt lei pe an!" - Emil Iana, administrator


Daca nemurirea sufletului o fi valabila peste tot, as vrea ca ea sa nu actioneze si in cimitirul Straulesti II, caci doar la respectivul "clasor"de cadavre mi-a fost dat sa inteleg sintagma "a calca pe morminte".

Am facut-o, nu din vina mea, iar Dumnezeu, daca justitia noastra i-o da dreptul sa jure pe Biblie, ar putea depune marturie in acest sens, pentru ca era mai mult decat imposibil sa ajung, spre ceea ce credeam ca voi gasi, fara a comite si acest, sper, marunt sacrilegiu.
Lacasul asta, cum probabil nu sunt multe altele, naruieste conceptul de viata vesnica si de tihna eterna. N-am auzit ca in viata sa existe patru categorii de confort, dar se pare ca pe lumea cealalta atatea sunt. Cel putin asa rezulta dintr-o hotarare a Consiliului Local al Municipiului Bucuresti din 1996. Puteau sa fie si 25 de categorii intrucat, dupa o simpla privire asupra felului in care arata Straulesti II, este mai mult decat evident ca nu poate fi integrat decat in categoria cea mai de jos. Un veritabil Ferentari sau Zabrauti al cimitirelor...
(...)
Aici aspectul este insa in primul rand de ordin moral, intrucat nu era vorba de niste oameni fara capatai, de cersetori surprinsi de inghet ori de boschetari care s-au gatuit prin canale, ci de victimele ma­celului din Decembrie '89, care din motive legate de valtoarea si deruta acelor zile n-au mai ajuns la Cimitirul Eroilor Revolutiei, ci la Straulesti II. Mai mult decat atat, tot aici, dupa dezvaluirile presei, sustinute de dovezi si marturii concrete, ar fi fost inmor­mantate pe sest si de-a valma, 128 de victime ale mineriadei din 13-15 iunie, victime ale salbaticiei hoardelor lui Miron Cozma, care au terorizat capitala timp de doua zile, in 1990.
Actualul administrator de la Straulesti II, Emil Iana, ne-a confirmat ca asa s-au petrecut lucrurile, respectivii martiri din '89 si '90 fiind dezhumati, iar apoi reingropati in pungi la picioarele noilor titulari ai respectivelor morminte intrucat asa impune legea, dupa sapte ani, in cazul mortilor de care nu s-a interesat nimeni. Normal, ne-am interesat cat ar fi costat pastrarea respectivilor morti in aceleasi morminte. "O suma modica, domne. Opt lei pe an!".
Asa se face! Locurile de veci sunt doar pe sapte ani. Daca nu vine nimeni sa-i revendice sau sa plateasca pentru mai mult, ii scoatem.
de
Constantin DINU
integral la