Pages

Tuesday, December 23, 2008

Libertatea s-a nascut in temnita. Craciun fericit!


"Un crestin ortodox se pregateste pentru sarbatoarea Nasterii Domnului ca pentru Mantuire. Este permanent treaz, ca intr-o zi de sarbatoare, indiferent ca este bogat sau sarac. A fi crestin inseamna a te rastigni mereu, a spune adevarul si a te mentine pe calea credintei", ne invata prea bunul Parinte Iustin Parvu, supranumit Duhovnicul Neamului.
Suntem la 19 ani de la aparentul sfarsit al unui regim totalitar ateu. In realitate, acesta si-a schimbat doar forma. A evoluat, ca un balaur care se preface cand in fecioara, cand in curva, incercand mintile si sufletele crestinilor cu alte provo­cari. Starea de bunastare lumeasca atenteaza, pe zi ce trece, la cea de sanatatea sufleteasca si spirituala. Diferenta dintre comunism si capita­lism, mai ales daca privim atenti si la "criza mondiala", nu mai pare atat de mare. Starea de libertate este cea care ar trebui sa le diferen­tieze, major. Si totusi, suntem liberi?
In urmA cu 60 de ani, elita Romaniei, de la filosofi si scriitori la preoti si tarani, era ridicata pe sus de mijlocitorii sistemului ateu bolsevic si azvarlita in inchisori pentru a fi transformata in cobai si supusa, programatic, unui experi­ment sintetic de "revizuire a notiunilor", bine pus in practica si azi, in cadru larg, sub multiple forme. Crestinismul si iubirea de neam si tara, nationalismul, trebuiau eradicate din fiinta romanilor si inlocuite cu un virus, anti-national, otrava care are la baza ateismul. Crime oribile s-au derulat in inchisorile si lagarele instalate pentru elita romaneasca de ocupantii sovietici. Miza era uciderea Dumnezeului din om, a credintei in Hristos - care se naste maine, ca si acum 2008 ani - si Mantuire. Batrani fosti deti­nuti politici, cu 10, 15, 20 sau 25 de ani condamnare si ispasire, traiesc si astazi, ca brazii, drept marturisitori ai jertfei inchisorilor. La 70, 80 si 90 de ani - multi inainte! - sunt mai verzi ca multi dintre noi. Dumnezeu le-a prelungit viata ca rasplata pentru chinurile suferite si pentru a ne sta noua drept chezasie a libertatii pe care o cautam de 19 ani. La fieca­re Inviere sau Nastere a Domnului, dupa gratii, mai mult sim­tite decat stiute, mucenicii din inchi­sori deveneau mai liberi. Adevarata libertate s-a revelat in temnite, prin credinta in Dumnezeu. Ne spune parintele Iustinian Chira, in interviul din ziarul de azi, in care explica supra­vietuirea credintei sub comu­nism si dupa 1989: "Toti acestia care au patimit in inchisori au fost mielul de jertfa pentru iertarea pacatelor poporului roman. Ei au fost aruncati in gura celor fara de Dumnezeu, ca sa ispaseasca paca­tele noastre, ale tuturor. Ei s-au jertfit pentru noi!" Acolo s-a dat prinosul jertfelor: "Toti acestia s-au purificat total, a fost ca o lacrima fiecare dintre cei care au murit in temnita. Ca o lacrima curata a fost trupul fiecaruia, si gandul si viata fiecaruia. Erau sfinti, absolut sfinti, toti care au murit in inchisoare, dar absolut toti care au murit in temnita, toti".
window.google_render_ad();
Infranti in acest oribil experiment, strategii bolsevismului au schimbat foaia. Deja nu mai aveau nevoie de tancuri pentru a cuceri lumea. O alta tactica, mult mai elaborata decat cea brutala, din inchisori, s-a pus in aplicare, in libertate: inlocuirea elitelor cu unele false, jonglarea stangii cu dreapta, precum un saltimbanc la circ, pune­rea stapanirii pe universitati, pe mintile in curs de formare, prelucra­rea trecutului, revizuirea dogmelor, infiltrarea, tradarea. Sigur ca nu e usor si, poate, la fiecare Craciun, cand facem bilantul anului, ni se pare, uneori, ca libertatea are gratii din ce in ce mai groase. Atunci trebuie sa ne intoarcem, cu gandul si fapta, la exemplul Sfintilor Inchiso­rilor, la Craciunul lor, al viilor si mortilor. "Tineti-va de noi, vii sau morti!"- ne spunea Parintele Calciu de pe patul de spital. "Rabdare, rabdare, rabdare"- ne invata Duhov­nicul Ortodoxiei, Ilie Cleopa. "Rezis­tenta, rezistenta, rezistenta" - com­pleta calugarul luptator Ioanichie Balan. Iar Tutea, ganditorul, sintetiza, vorbind despre credinta in viitorul tarii: "Cred, pai de aia am si suferit. Pai acu daca ma scoateti si ma puneti la zid pentru poporul roman, strig: Excelsior!" Arsenie Boca: "Mai tare si mai duios de cum a chemat Iisus pe oameni, nu-i poate chema nimeni de pe lume". Craciun fericit!

Sfintii inchisorilor. Parintele Iustinian Chira, duhovnicul care l-a uns in monahism pe Nicolae Steinhardt, ne vorbeste despre jertfa poporului roman

1989 nu ne-a gasit nepregatiti
Prea Sfintitul Iustinian Chira, Episcop al Maramuresului si Satmarului, s-a nascut la 28 mai 1921 in localitatea maramureseana Plopis. In 1941 a intrat in Manastirea "Sfanta Ana" din Rohia, unde in anul urmator a fost tuns in monahism, sub numele de calugarie Iustinian. A devenit staret al manastirii in 1944 si pana in 1973 a desfasurat la Rohia o apreciabila activitate pastorala fiind numit protosinghel, in 1948, si arhimandrit in 1967. In 1973, Sfantul Sinod l-a ales Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului, cu titlul "Maramuresanul". In 1990 a fost ales episcop de Maramures si Satmar, fiind inscaunat la 11 noiembrie 1990, remarcandu-se in aceasta calitatea in renasterea ortodoxiei romanesti. P.S. Iustinian este cel care l-a primit la manastirea Rohia si l-a tuns in monahism pe parintele Nicolae Steinhardt.
Prea Sfintitul Iustinian ne vorbeste de jertfa martirilor din perioada comunista - Sfintii Inchisorilor - si rolul Bisericii la momentul 1989. Un interviu de Danion VASILE. (V.R.)

Prea Sfintia Voastra, Iustinian Chira, sunteti cunoscut ca unul dintre ierarhii marcati de jertfa din inchisorile comuniste. Spuneti-ne cum priviti aceasta jertfa...
E greu sa te exprimi in legatura cu ceea ce s-a intamplat in timpul acestui regim. E aproape incredibil. si de aceea nici nu stiu anume ce-as putea sa spun. Lucrurile acestea nu se pot vorbi, nu se pot spune. Se traiesc si se gandesc. Le-am trait si le-am gandit. si eu, si tot poporul. Asa a fost. Asa ca, prin aceasta, poate ca a fost ingaduit de Dumnezeu, asa cum a fost la poporul lui Israel, care a fost eliberat din Egipt si 40 de ani a fost purtat prin pustie - drum pe care puteau sa-l faca intr-o luna, de la Marea Rosie la Iordan, si totusi a fost randuit de Dumnezeu, patruzeci de ani a fost purtat prin pustie, incat generatia veche sa dispara, sa apara o generatie noua.
Probabil ca si pentru noi, pentru Romania, o tara profund crestina - pentru ca crestinismul nostru nu l-am imbracat tarziu, adica peste trupul unui popor pagan sa imbracam o haina crestina, asa cum s-a intamplat la celelalte popoare: la unguri, la germani, la rusi - erau popoare pagane, si apoi s-au increstinat.
Asta e una. Protoparintii nostri, adica stramosii nostri n-au fost niciodata pagani, ci paralel, in acelasi timp cu aparitia luminii lui Hristos in aceasta lume, noi ne-am format ca neam. De aceea, avem un caracter profund crestin. Firea noastra e fire de crestin. De aceea, e un popor bland, e un popor care nu a asuprit si nu asupreste pe nimeni, un popor curat, un popor de asceti. Cand ii vad pe toti, pe barbati, pe femei, mi se pare ca vad niste sfinti in fata ochilor. Asa arata chipul romanilor.
Si atunci, poate ca a ingaduit Dumnezeu - nu cu vrerea lui Dumnezeu a fost, dar a ingaduit sa vina acest val de intuneric peste populatie, peste Europa, pentru ca au fost si multe pacate. si in Rusia, si in Franta, si in Spania, unde au avut loc revolutiile din epoca noastra, a avut crestinismul multe greseli. Slujitorii lui Dumnezeu au avut multe greseli, si de aceea Dumnezeu ne-a lasat sa ne incercam, sa ne maturizam, ca sa trecem prin acest foc, prin acest cuptor teribil, prin care am trecut.

Toti cei care au murit in inchisori sunt sfinti

Cum ii priviti pe cei care au patimit in inchisorile comuniste?
Toti acestia care au patimit in inchisori au fost mielul de jertfa pentru iertarea pacatelor poporului roman. Ei au fost aruncati in gura celor fara de Dumnezeu, ca sa ispaseasca pacatele noastre, ale tuturor. Ei s-au jertfit pentru noi. Ei s-au jertfit pentru noi.
Si chiar daca acuma se pune problema ca sa fie trecuti in randul sfintilor, ei nu trebuie sa fie trecuti in randul sfintilor. Ei sunt sfinti, prin sacrificiul lor. Oficial, pe dumneavoastra, domnule Vasile, va admir si va binecuvantez si ma bucur ca va luptati sa fie trecuti din puscarii in Sinaxare, in randul sfintilor. Adica sa fie si oficial trecuti, recunoscuti, declarati sfinti. Dar ei sunt, de fapt, sfinti. Ei s-au sfintit, s-au sanctificat.
Am citit asta-noapte cartea aceasta, Din temnite spre Sinaxare. Toti acestia s-au purificat total, a fost ca o lacrima fiecare dintre cei care au murit in temnita. Ca o lacrima curata a fost trupul fiecaruia, si gandul si viata fiecaruia. Erau sfinti, absolut sfinti, toti care au murit in inchisoare, dar absolut toti care au murit in temnita, toti. Asa ca, de aceea, despre aceste sacrificii uriase e greu sa vorbim. Vorbele nu pot exprima ceea ce, de fapt, aceste realitati, aceste sacrificii extraordinare... eu le traiesc: ziua, noaptea, ma gandesc la eroii si la martirii neamului romanesc.
Continuarea interviului lui Danion Vasile cu PS Iustinian la
ZIUA: Sfintii inchisorilor
Vezi si

Traian Basescu, premiul Mihai Eminescu pentru Basarabia, Bucovina si romanii din jurul granitelor



Traian Basescu, presedintele tuturor romanilor, a primit ieri, pentru dragostea si preocuparea sa pentru Basarabia si congenerii din jurul Romaniei, premiul cu care m-a onorat, anul acesta, Fundatia Mihai Eminescu. In cadrul discutiilor avute dupa emisiunea "Nasul", presedintele Romaniei a reafirmat necesitatatea adoptarii in noul an a Legii redobandirii cetateniei romane pentru cei deposedati abuziv de ea - si a urmasiilor acestora - in urma ocupatiei sovietice a Basarabiei si Bucovinei. Doamne ajuta!

Solidaritatea "dezaxatilor". Civic Net va cheama de Craciun in Piata Universitatii: Dati si pentru Iliescu un cadou: un pantof sau un ou

Comunicat al “dezaxatilor” care cer judecarea lui Ion Iliescu

Membrii Asociatiei Victimelor Mineriadei din 1990, ai Grupului Independent pentru Democratie, ai Asociatiei Adevar si Dreptate si ai Asociatiei Civic Media impreuna cu Civic Net - Piata UNiversitatii si membrii seniori ai Ligii Studentilor (lista ramane deschisa) se declara solidari cu cetateanul care l-a bombardat cu oua clocite pe Ion Iliescu, in ziua comemorarii victimelor din 22 decembrie 1989.
In opinia noastra acesta a dovedit un inalt spirit civic, curaj si bun simt, reactia sa reprezentand o replica intemeiata la adresa lui Ion Iliescu.
Condamnam reactia disproportionata a jandarmilor si a fortelor de ordine care l-au inhatat in forta si l-au amendat pe cetateanul de bun simt in loc sa-l amendeze pe Ion Iliescu pentru ultraj, pentru limbajul de mahala si comportamentul specific lumpen-prolatariatului manifestat de fostul presedinte. Acesta a jignit public toti romanii care au manifestat vreodata impotriva sa, numindu-i pe cei care il contesta “dezaxati, psihopati, bezmetici anormali si dezechilibrati”.
Iliescu este obiectul cercetarilor penale deoarece, dupa preluarea puterii de catre camarila sa, au fost ucisi 942 de oameni, de aproape sase ori mai mult decat cei ucisi din ordinul lui Ceausescu, iar in iunie 1990, a fost cel care a cerut reprimarea cu bestialitate a manifestatiei din Piata Universitatii.
Conform datelor publice s-au inregistrat 162 de morti si 1107 de raniti pana in 22 decembrie 1989. Din data de 22 decembrie, dupa fuga lui Ceausescu s-au mai “produs” 942 de morti si 2245 de raniti. In primele zile ale instaurarii la putere a gruparii Iliescu, respectiv in perioada 22-27 decembrie 1989, au fost ucisi de aproape 6 ori mai multi oameni decat cei ucisi in zilele anterioare din ordinul lui Ceausescu.
Demonstratia studenteasca din Piata Universitatii la care s-au adaugat numerosi bucuresteni din toate categoriile social a tras un semnal de alarma fata de aparitia si dezvoltarea unor pericole grave care amenintau o Romanie ce se vroia iesita definitiv din comunism: revenirea grupurilor politice de natura bolsevica, impunerea de catre aceste grupuri a unei politici generale de distrugere nationala si subordonare fata de Moscova.
Ion Iliescu a fost cel care a ordonat folosirea de catre armata a munitiei de razboi importiva demonstrantilor din Piata Universitatii si a cetatenilor Capitalei. Jurnalul de lupta al Armatei din Garnizoana Bucuresti arata foarte clar ca Ion Iliescu personal a cerut Armatei sa puna glont pe teava deorece legionarii au invadat tara si “au ridicat drapelul verde, legionar, pe sediul Politiei Capitalei, deci miscarea este o rebeliune legionara si se trateaza ca atare”.
Armata a executat sarcinile impuse de Ion Iliescu astfel ca in cursul zilei de 13 iunie s-au tras 1.466 de gloante de razboi de catre militarii regimentului de la Buzau. Ulterior Ion Iliescu a mai adus si forte de tip paramilitar, mineri si “oameni ai muncii” care au calcat in picioare peste 3.400 de bucuresteni. Au mai fost incarcerati la unitatile de Securitate controlate de catre SRI si Virgil Magureanu peste 1.000 de studenti, intelectuali, barbosi din Piata Universitatii arestati ilegal de catre fortele de represiune coordonate de activul de cadre al F.S.N, organele 0215, S.R.I si armata. Spitalele din Bucuresti au inregistrat un numar de 746 de cazuri de raniti grav, s-au mai notificat oficial 6 morti, dar neoficial s-a afirmat ca in jur de 130 de morti au fost ingropati pe sest in cimitirul de neidentificati de la Straulesti.
Ion Iliescu este invinuit de participare la omor deosebit de grav, genocid si alte crime, dar Iliescu a replicat public, afirmand ca „singurul meu judecator este poporul roman”. Si Ceausescu a emis o parere similara inainte de a fi impuscat la ordinul lui Ion Iliescu. Crescut practic de Ceausescu si protejat ca un fiu adoptiv de catre familia sa, Iliescu poarta cu sine un stigmat sinistru, ceea ce nu il impiedica sa sustina ca aceia care il acuza vor sa „rescrie, inclusiv cu mana procuraturii, istoria”. Iliescu ii vestejeste public pe contestatarii sai, sustinand ca ar fi „indivizi care nu au nimic de-a face cu revolutia si cu idealurile ei”.
“Revolutia” a adus la putere o agentura ruseasca, imediat dupa lichidarea lui Ceausescu, compusa din cateva zeci de cadre militare, generali comandati direct de generalul Militaru, aflati in reteaua GRU (serviciile militare de informatii sovietice). Pe langa acestia, au fost concentrati in jurul nucleului de conducere al FSN „disidenti” cu orientare gorbaciovista, creati prin eforturile unui departament special al KGB ca urmare a unui plan de actiuni demarat inca din perioada in care la conducerea KGB-ului se afla Andropov, cel care l-a lansat public pe Gorbaciov.
Cercetarea aprofundata a contributiei retelei rusesti la preluarea controlului statului roman ar arunca in aer miturile fondatoare ale „Revolutiei” si ar trimite in derizoriu – sau dupa caz - in instanta o buna parte a actorilor politici de astazi. Tocmai de aceea este atat de „fierbinte” inca acest subiect in aparenta „istoric”, de aceea spunega Ion Iliescu pe aceasta tema.
Fostul presedinte Ion Iliescu a incercat prin toate mijloacele, prin acolitii sai, sa obtina musamalizarea si tergiversarea cerecetarilor in dosarele in care este invinuit - Insurectia romana din 1989 si Mineriada din 13-15 iunie 1990.
Pentru toate acestea, cred reprezentantii si fostii lideri ai fenomenului Pietei Universitatii reuniti in cadrul CivicNet - Piata Universitatii, reprezentantii victimelor Mineriadei si ai organizatiilor civice, Ion Iliescu merita o dreapta judecata, in spiritul adevarului.
Pana se va avea loc acest fenomen mult-asteptat, invitam cu caldura pe toti cetatenii Romani, de cate ori il zaresc pe Ion Iliescu sa scoata un pantof, sau un ou clocit si sa isi exprime deschis sentimentele.
Asociatiile noastre vor deschide un cont pentru achitarea eventualelor amenzi.

Parintele Iustin Parvu: "Un crestin ortodox se pregateste pentru sarbatoarea Nasterii Domnului ca pentru Mantuire". Indrumatorul Arsenie Boca

Parintele Iustin Parvu despre Nasterea Domnului
"Un crestin ortodox se pregateste pentru sarbatoarea Nasterii Domnului ca pentru Mantuire. Este permanent treaz, ca intr-o zi de sarbatoare, indiferent ca este bogat sau sarac. A fi crestin inseamna a te rastigni mereu, a spune Adevarul si a te mentine pe calea Credintei".

Parintele Arsenie Boca despre minciuna si adevar, despre vorba si fapta

“Iata cum, “puiul de drac” al iubirii de sine, facandu-se barbat si ajutat prin vedenii mincinoase de tatal sau, tatal minciunii, stramba mintea bietului om, incat i se va parea pacatul virtute dumnezeiasca".
"Caci simpla gandire la bine si chiar simpla vointa de a face binele, fara trecerea deasa - si aceea o vreme regulata - la facerea binelui, nu numai ca e departe de a realiza aceasta armonie, unitate si siguranta, ci, dimpotriva, trezeste opozitia tendintelor contrare. Un om de teorie se stie ca e un om slab, macinat de contradictii interne, mereu sporite prin reflexiunea care nu trece la fapte. De abia fapta arunca o decizie in cumpana acestor balansari si care, mai ales prin repetare, aduce definitiv castig la cauza tendintelor bune. Nu degeaba virtutea insemneaza etimologic barbatie. Ea a adus o solutie barbateasca a vietii”.

Mesajele lui Basescu la Nasul catre Patriciu, Fenechiu, Felix, Hrebenciuc si Vantu. Boc vs Stolojan. Filmul instalarii noului Guvern: de la 322 la 324

La exact patru ani de la investirea sa ca presedinte al Romaniei, ieri, 22 decembrie 2008, Traian Basescu, aflat la aniversarea a sapte ani a emisiunii "Nasul", pe langa faptul ca a lansat impreuna cu Radu Moraru cartea "Traian Basescu pe Calea Victorie" a dat si o serie de mesaje dure la adresa stapanilor unor domenii financiar-politice si a unor cadre din Armata, Justitie si Interne. Transcrierea integrala a emisiunii mai jos:

Radu Moraru: Bună seara, bun găsit la Naşul, suntem în direct, este ultima emisiune din acest an, vă mulţumesc încă o dată că sunteţi alături de noi, telespectatorilor, celor care au contribuit fiecare cu propria lui cărămidă de audienţă la această emisiune ca să devină în acest an cel mai urmărit, bun, talk show din România. Pe statistici. Vă mulţumim. E o mare satisfacţie şi o onoare că vă uitaţi în număr atât de mare la noi. Pot să spun fără multe introduceri că în această seară vine cel mai puternic dintre oamenii politici ai României de astăzi, omul care, printr-un discurs de acum câteva minute, speră ca ţara asta să reintre pe un alt făgaş, să aibă parte de un nou început. Cel puţin asta am înţeles eu. România după 19 ani la un nou început şi cred că trebuie să îl invităm în scenă să vedem ce ne spune în această seară după aceste săptămâni de foc, aceste săptămâni de negocieri, de lupte. Probabil nu vom afla niciodată ce a fost acolo în spate, ce negocieri, ce compromisuri, ce cedări şi ce renunţări. Cert e că avem în această seară Guvern, preşedinte avem demult şi să sperăm că avem şi o ţară cu locuitori de care să aibă grijă în sfârşit statul român. Îl invit în scenă alături de noi pe preşedintele României, domnul Traian Băsescu.

Traian Băsescu. Bună seara.

Radu Moraru: Bună seara.

Radu Moraru: Doamnelor şi domnilor, am crezut că vine un preşedinte obosit, dar e proaspăt, e aici şi va fi cu noi în această seară. Eu anunţ celebra rubrică de publicitate, ne întoarcem în câteva minute. Traian Băsescu la Naşul.

Radu Moraru: Am revenit. Suntem în direct. Astăzi a fost o zi lungă, poate cea mai lungă zi a anului, dar nu atât de lungă ca acel 22 decembrie din urmă cu 19 ani, când România spera să renască. Şi în mare parte zic eu că a reuşit. Noi mai mici, în urmă cu 7 ani, în decembrie, porneam la drum cu această emisiune în condiţii destul de neobişnuite, dintr-un spital. De acolo a început Naşul. Avem, zic eu, cei 7 ani de acasă şi aceasta e ultima noastră emisiune din acest an în direct şi ne-am gândit că ne-ar face onoare dacă preşedintele României ar veni la Naşul să facă un bilanţ al acestor zile nebune. Mulţumim, domnule preşedinte. Noi 7 ani de acasă, dumneavoastră 4 ani de guvernare şi un Guvern nou.

Traian Băsescu. Da. Pe 22 se împlinesc 4 ani de la depunerea jurământului.

Radu Moraru: Dar atunci nu aţi spus că se întâmplă ceea ce aţi visat, astăzi aţi spus... şi mi s-a părut poate puţin mult, „mi-am văzut visul cu ochii", aşa aţi spus.

Traian Băsescu. Da. Nu era legat de structura politică a Guvernului, ci de majoritatea parlamentară. Dacă vă aduceţi aminte, în campania mea din 2004 s-a vorbit de mărirea salariilor, de mărirea pensiilor, de mai ştiu eu ce alte promisiuni. În general, pe ele Guvernul Călin Popescu Tăriceanu le-a îndeplinit, nu sunt restanţe aici, dar marea problemă rămâne la reforma statului, unde sunt restanţe. Avem aceeaşi organizare administrativă ca în 1968, organizare care, pe de o parte, birocratizează foarte mult România, iar pe de altă parte, nu permite dezvoltarea regională. Nu mai poţi să dezvolţi România pornind de la organizarea cu judeţe din 1968, care era destinată la vremea aia supravegherii populaţiei. Cu partid, cu miliţie, cu Securitate, cu toate structurile statului.

Radu Moraru: Să fie poporul controlat.

Traian Băsescu. Controlat. Şi dacă se întâmpla ceva să poată fi casetată imediat zona, să nu mai mişte nimic, să nu se mai ştie nimic. Or, acum, România, organizarea administrativă împiedică dezvoltarea regională a României, pentru că autoritatea regională practic nu există.

Radu Moraru: Dar de ce aţi spus că trebuie să avem curajul să admitem lucrul acesta? Făceaţi trimitere către anumite exagerări, sau anumite autonomii? Acesta să fie pericolul?

Traian Băsescu. Nu, nici vorbă de aşa ceva. Ai fundamentul Constituţiei, stat unitar suveran independent...

Radu Moraru: Asta au jurat toţi miniştrii astăzi.

Traian Băsescu. Iar acest articol nu poate fi modificat în Constituţia României nici măcar prin referendum. E articol de nemodificare, a acestui articol.

Radu Moraru: Deci credeţi că această reorganizare, modificarea Constituţiei...

Traian Băsescu. Modernizarea sistemului de educaţie...

Radu Moraru: Astea sunt frânele care au ţinut România?

Traian Băsescu. Lipsa de forţă politică. Da, categoric. Iar clasa politică sau guvernele n-au avut majorităţi suficient de consistente să facă reformele de profunzime care au rămas nefăcute. Fie că vorbim de educaţie, de organizarea administrativă, de debirocratizarea României, care e altă... alt unghi care trebuie abordat de guverne puternice, cu susţinere puternică în Parlament. Revizuirea Constituţiei. Vreau să fiu foarte bine înţeles. Faptul că avem o alianţă PD-L - PSD nu mă poate face să renunţ la nişte adevăruri. Constituţia noastră are deficienţe majore în zona care a vizat prima Constituţie, relaţia Petre Roman - Ion Iliescu, Constituţia revizuită în 2003, relaţia dintre Ion Iliescu şi Adrian Năstase. Deci lucrurile astea trebuie clarificate în interes naţional şi îţi trebuie o majoritate să modifici Constituţia.

Radu Moraru: Deci nu interes prezidenţial?

Traian Băsescu. Nu, nu, nu... ca să fie foarte clar, nu sunt un adept al republicii prezidenţiale, nu e specifică României. Nu e specifică Europei.

Radu Moraru: Vă gândiţi că cine ştie, cine o să vină preşedinte după dumneavoastră...

Traian Băsescu. Nu, dar nu e bine să ai republică prezidenţială. O republică semiprezidenţială cu atribuţiunile clar distribuite între puterile statului e ce ne trebuie, dar pentru asta îţi trebuie majorităţi largi. Iar eu am avut tentativa în 2005, dacă vă aduceţi aminte, deşi aveam o majoritate la limită cu Guvernul Alianţei, am avut tentativa organizării unor alegeri anticipate nu de dragul de a avea alegeri anticipate, ci îmi dădeam seama că fără o majoritate puternică nu poţi să reformezi statul român. Şi nimeni nu poate fără o majoritate foarte puternică.

Radu Moraru: Dar până acum de ce clasa politică n-a vrut să reformeze statul? S-au complăcut, n-au putut, au vrut alţii să ne ţină aşa?

Traian Băsescu. Domnul Radu Moraru, dacă luăm guvernarea 1996-2000, a fost o guvernare a CDR, la care a fost şi PD de la vremea aceea, care avea o majoritate la limită. Şi a şi pierdut-o. Pe urmă a venit guvernarea PSD, 2000-2004, care a fost cu guvern minoritar şi cu susţinerea UDMR din Parlament. Cu UDMR-ul făceau 50% plus 1 vot. A venit guvernarea Alianţei DA, 2004-2008, care a început cu o majoritate la limită, după 3 luni pierdusem majoritatea în Senat, şi atunci a fost momentul la care popularitatea era destul de ridicată a Alianţei, ne înţelesesem să lansăm alegerile anticipate, dându-ne seama că nu putem reforma...

Radu Moraru: Cine n-a vrut atunci?

Traian Băsescu. Premierul de atunci, iniţial a fost de acord, pe urmă n-a mai vrut.

Radu Moraru: Şi de atunci v-aţi gândit la un plan sau la o soluţie ca România să aibă o majoritate?

Traian Băsescu. Da... este obiectivul meu din 2005, ca mai devreme sau mai târziu să ajungem la o majoritate care să poată reforma România.

Radu Moraru: Şi aţi reuşit acum, dar din păcate sunt acuzaţii grele...

Traian Băsescu. La sfârşit de mandat, din păcate.

Radu Moraru: Acuzaţii grele că ar fi ba refacerea FSN, ba... un compromis de neacceptat între stânga şi dreapta. Au opoziţia prea fragilă.

Traian Băsescu. Eu aici am problemele mele politice categoric. Din 1992 şi până acum am fost un adversar neîmpăcat al PSD. Şi ei ai noştri şi noi ai lor. Poate că în intervalul acesta de 16 ani ne-am epuizat potenţialul de ură şi nu mai avem ce ne spune rău. Şi om face şi ceva bun.

Radu Moraru: S-or îndrăgosti acum PSD-ul cu...

Traian Băsescu. Dragoste nu o să fie niciodată. Conjunctura ne-a adus aici, pe un program care încă mai trebuie ajustat, dar politic sigur e greu de explicat.

Radu Moraru: Dar totuşi aţi crezut că e guvernul pentru ţară. Aţi spus că e un guvern pentru România, nu al cuiva.

Traian Băsescu. Domnul Radu Moraru, eu aveam varianta să mă duc cu guvern minoritar PD-L - UDMR, un guvern minoritar care să intre în criză, în perioada de criză. Sau aveam varianta să mergem cu un guvern PNL - PD-L - UDMR, cu premierul Călin Popescu Tăriceanu. Nu am putut avea încredere, asta a fost exigenţa liberalilor. După ce a scos o dată PD-L de la guvernare, cum puteam avea încredere să spun, domnul Călin Popescu Tăriceanu, mai ia o dată mandatul şi a doua zi după ce ţi-l dau fugi la Dinu Patriciu repede, pupă-te cu el, şi vezi ce faceţi împotriva lui Traian Băsescu.

Radu Moraru: Asta a fost teama dumneavoastră?

Traian Băsescu. Da.

Radu Moraru: Nu sunteţi prea dur aici?

Traian Băsescu. Nu sunt deloc dur, doar proştii nu învaţă din greşeli. Deci i-am dat mandatul în 2004, în 2007 a scos de la guvernare PD-L, pe înţelegere cu PSD, pe susţinere din Parlament, şi a dat toată... a mers pe suspendarea preşedintelui. Deci ce încredere puteam să am în propunerea domnului Călin Popescu Tăriceanu?

Radu Moraru: Deci, nu aţi avut de ales.

Traian Băsescu. Am avut de ales. Puteam să mă duc cu PD-L guvern minoritar, are 38%. Călin Popescu Tăriceanu a guvernat cu 20%. Cu tot cu UDMR. Are 38% PD-L în Parlament, puteam să mă duc numai cu PD-L, sau să mai adaug cele 7% ale UDMR să merg cu un guvern de 45% în Parlament. Dar trebuia să uităm de vreun proces de reformă, pentru că aveai în Parlament majoritatea PSD-PNL care ar fi blocat activităţile guvernului, îl lăsa să supravieţuiască sau îl împingea la compromisuri uriaşe. Şi în situaţia asta am spus... şi pentru mine a fost o soluţie cu pierderi enorme. Electoratul meu e anti-PSD. Cred că în momentul de faţă 80% din electoratul meu nu mai e electoratul meu, văzând în mine omul care a făcut maximul compromis politic. Pe de altă parte, obligaţia mea era să dau un guvern solid României şi în perspectiva intrării în perioada de criză, 2009 şi 2010, şi nu o spun... o spun cu destulă informaţie, 2009 şi 2010 vor fi ani de criză, probabil vom ieşi din criză... de criză economică, începând cu 2011, şi să las ţara cu un guvern minoritar sau un guvern nesigur ar fi fost deasupra interesului public. Putea fi interesul meu să continui să îmi scot ochii cu PSD-ul, sau să spun, măi oameni buni, veniţi încoace, faceţi un guvern puternic cu care să treceţi criza, dar în paralel să reformaţi ţara. Asta e gândirea, ştim foarte bine că pentru mine pierderile politice sunt uriaşe.

Radu Moraru: Care au fost momentele grele din 30 noiembrie până astăzi, depunerea jurământului la Cotroceni, când puteaţi deja să fiţi sigur că ţara are guvern?

Traian Băsescu. Au fost cele 11-12 zile din ziua votului până la anunţarea premierului Theodor Stolojan. A fost într-o miercuri. Deci o săptămână plus luni, marţi, miercuri. 10 zile. Pentru că în acea perioadă au fost negocieri intense şi eu am încercat să îi conving, să îl conving pe Călin Popescu Tăriceanu să renunţe la ideea de a fi premier. N-a vrut. N-am mai avut ce să fac, a trebuit să anunţ premierul miercuri, pentru că nu ne încadram în obiectivul de a avea guvern pe data de 22. Iarăşi, era un lucru în neregulă să las să se deruleze negocierile peste Sărbători, să ne prindă Anul Nou, să intrăm în 2009 fără guvern ar fi fost...

Radu Moraru: Deci, a fost şi contracronometru?

Traian Băsescu. Da, dar asta se întâmplă. Uitaţi-vă la Belgia, a stat 6 luni în negocieri şi acum a căzut guvernul după o lună de funcţionare. Aduceţi-vă aminte de Germania. Tot la o coaliţie de guvernare care, între creştin-democraţi şi socialişti, au stat două luni şi jumătate în negociere. Deci nu neapărat negocierea a fost imperativul major care m-a determinat la rămânerea în program, ci nevoia ca România să aibă un guvern puternic susţinut în Parlament nu numai pentru perioada de criză, ci şi pentru a reforma instituţiile astea care trebuie reformate. Inclusiv educaţia ca sistem.

Radu Moraru: Spuneaţi aici în urmă cu ceva timp de o lovitură de stat, că unii încearcă şi că nu veţi mai tolera. În noaptea de 30 noiembrie au fost chiar declaraţii publice deja că ceva s-a încercat. Adică pe 30 noiembrie la 21:21, ore din astea, aşa, conspirative, trebuia să se întâmple ceva. Ştiaţi de acest lucru?

Traian Băsescu. Sigur că ştiam, şi v-am spus de când am fost la emisiunea dinainte că ştiam. O înţelegere făcută, şi acum putem vorbi şi de paşii făcuţi iniţial. Pentru că ştiam de înţelegerea de a se anunţa majoritatea, neconstituţional... că o majoritate nu se confirmă decât în Parlament. Nu poţi să vii la preşedinte cu un proces-verbal să spui, noi doi şefi de partid ne-am înţeles să avem o majoritate în Parlament. Singura realitate care... singurul mecanism care îţi probează majoritatea e votul în Parlament, în rest procese-verbale între partide nu pot funcţiona ca argument constituţional. Constituţional, argumentul e votul de învestitură pentru guvern în Parlament. Ştiam de acest lucru şi dacă vă aduceţi aminte, pentru că ştiam am luat decizia să anunţ calendarul înainte de alegeri. Exact pentru a descuraja această acţiune care fusese prevestită nu numai de domnul Dan Voiculescu, dar şi de domnul Nicolae Văcăroiu la Argeş, într-o declaraţie despre care lumea a uitat. Cu puţin timp înainte de declaraţia domnului Dan Voiculescu, care viza suspendarea preşedintelui României, aceeaşi declaraţie o făcuse domnul Nicolae Văcăroiu, preşedintele Senatului la acea vreme, la Piteşti. Sigur, se puteau lăsa lucrurile să meargă aşa, dar ar fi însemnat cel puţin un scandal politic major, eu încercând să explic Constituţia asta este... şi atunci am luat decizia să anunţ înainte de alegeri, cu două zile, calendarul. Afirmând că nu încep nicio consultare cu partidele decât după anunţarea rezultatelor oficiale. Ceea ce făcea inutil gestul PNL şi PSD de a-şi anunţa vreo majoritate în noaptea alegerilor, pentru că pur şi simplu nu aveau cu cine să dialogheze. Decât după anunţarea rezultatelor oficiale. Sigur că ştiam şi de... tot dumneavoastră ar trebui să daţi puţin filmul înapoi să vă aduceţi aminte că dumneavoastră, presa, aţi fost cea care a confirmat că a existat şi un plan de a se aduce 30 de mii de oameni în Bucureşti care să susţină noua majoritate. Anunţarea programului a descurajat orice astfel de acţiune. Şi vă mai pot spune un lucru, spre ruşinea celor două instituţii care au făcut exit-poll-urile, INSOMAR-ul pentru trustul Realitatea şi CCSB pentru Antena 1, şi-au corelat rezultatele. Să fie anunţate. Şi le-au corelat în aşa fel, încât să creeze acea atmosferă, iată, câştigătorii, deci ce nevoie mai avem să aşteptăm numărătoarea voturilor, că vă spunem noi din sondajele corelate între INSOMAR şi CCSB, vă spunem noi care e rezultatul adevărat.

Radu Moraru: Pentru a ajuta anunţul respectiv.

Traian Băsescu. Pentru a ajuta intoxicarea populaţiei cu câştigătorii. A fost un joc făcut de oameni politici neinspiraţi. Eu nu acuz partidele şi cu atât mai puţin electoratele acestor partide, electoratele n-au nicio vină.

Radu Moraru: Dar n-au fost şi oameni politici inspiraţi?

Traian Băsescu. Da, eu am fost inspirat.

Radu Moraru: A mai fost cineva? Că se vorbea că unii n-au achiesat în final.

Traian Băsescu. Da, nu toţi, de aceea a şi fost posibilă demontarea cu uşurinţă a acestui joc. Eu când am văzut, dacă aţi observat ambele televiziuni, şi Realitatea şi Antena 3, au dat discursul celui declarat câştigător de INSOMAR...

Radu Moraru: Adică Mircea Geoană.

Traian Băsescu. Şi în mod normal, orice element de decenţă te obligă ca al doilea discurs să fie al acelui pe care îl declari pe locul 2. Dar s-a trecut direct la locul 3, la PNL, PD-L fiind uitat de la transmisiunea în direct. Ambele televiziuni, şi Realitatea şi Antena 3, s-au dus de la discursul domnului Mircea Geoană la discursul domnului Călin Popescu Tăriceanu. Omiţând să preia în direct discursul celui pe care spui tu în sondaje că e pe locul 2. Pe urmă au venit în reluare, dar trebuia să pronunţe cuvinte magice acolo la 21:21, cum spuneţi dumneavoastră.

Radu Moraru: Da, domnul Viorel Hrebenciuc ne-a dezvăluit că era la 21:21.

Traian Băsescu. Aşa este. Dar nu toţi oamenii politici au acceptat să intre în jocul acesta. Nu numai că eu am ştiut cum să-mi dozez ieşirile şi afirmaţiile în aşa fel, încât să fac inutil orice anunţ în aşteptarea numărătorii voturilor. Şi pe de altă parte, s-a făcut o numărătoare paralelă perfectă. Dacă vă aduceţi aminte, PD-L a anunţat cu o zi înainte că are cu 2 mandate în plus. Au fost 3, pentru că undeva în judeţul Arad s-au dat două mandate. Şi avem un colegiu de acesta în care sunt doi parlamentari, doi deputaţi.

Radu Moraru: Dar mai sunt nişte momente delicate. Spuneaţi că cele mai delicate au fost până la numirea lui Theodor Stolojan. Şi chiar un coleg de-al dumneavoastră de politică, vă simpatizaţi foarte mult, Adrian Năstase, spunea Guvernul Traian Băsescu 1, Guvernul Traian Băsescu 2. Mi-a plăcut poanta.

Traian Băsescu. O să fie şi Traian Băsescu 3, ca să se înfurie.

Radu Moraru: Asta ce înseamnă, că veţi mai fi preşedinte 5 ani?

Traian Băsescu. Cine ştie? Vă daţi seama ce supărare ar fi, dar cine ştie? Cred că e un moment în care după ce avem guvernul instalat oficial, cred că ar ajuta foarte mult să îndepărtăm orice dubiu legat de prima desemnare. Am vrut să fiu extrem de corect cu toate partidele. Puteam, dacă vă aduceţi aminte, joi s-au anunţat rezultatele oficial, iar eu vineri am convocat partidele la consultări. Unul câte unul au intrat toate partidele şi au fost trei partide care au revendicat funcţia de premier. PNL, PSD şi PD-L. Eu puteam să închei consultările vineri. Era procedura constituţională îndeplinită, pentru că aveam de ieşit public să spun, sunt trei partide, înregistrările acestor discuţii există, deci e de netăgăduit, sunt trei partide care au revendicat funcţia de premier. PNL, PSD, PD-L. Dintre aceste trei partide, cel mai mare număr de locuri în Parlament îl are PD-L. Ca atare, am luat decizia desemnării premierului de la PD-L. Şi încheiam subiectul vineri. Am spus că este bine pentru sănătatea democraţiei să las şi partidele să se întâlnească în week-end, sâmbătă şi duminică, şi am anunţat că voi avea o nouă rundă de consultări luni. Şi am făcut această nouă rundă de consultări luni. La consultările de luni am constatat că nu s-a declanşat nicio altă soluţie. Dacă ar fi găsit o soluţie eram dispus să o discutăm. Ca atare, la sfârşitul consultărilor celei de-a doua runde de consultări, după ce au avut două zile jumătate în care s-au petrecut acele întâlniri care s-au văzut, dar şi foarte multe care nu s-au văzut public, la terminarea consultărilor, luni am informat partidele că, menţinându-se status quo al celor trei partide care toate vor să aibă premierul, am luat decizia desemnării unui premier de la PD-L. Cred că n-am făcut public luni acest lucru. Am mai lăsat până miercuri desemnarea premierului, dintr-un motiv simplu. Am sperat până în ultima clipă ca un partid, şi ar fi o minciună să nu spun, ca PNL să se flexibilizeze. Pentru că ştiam, dacă l-aş fi desemnat pe Theodor Stolojan luni după consultări, practic închideam eu uşa pentru PNL. Sau exista riscul să o închid. Şi atunci am mai amânat anunţul public al numelui premierului până miercuri, în speranţa că se produce o flexibilizare la PNL.

Radu Moraru: De ce a fost atât de rigid PNL-ul? Aveţi vreo explicaţie?

Traian Băsescu. Numai ei o pot explica. Îmi dădeam seama că opţiunea de a-l desemna pe Theodor Stolojan premierul desemnat ar fi închis accesul PNL la flexibilizare şi am mai stat până miercuri. Miercuri însă nu mai puteam întârzia, pentru că intram în acel calendar în care la 10 zile de la desemnarea premierului trebuie să te prezinţi cu guvernul şi programul în Parlament, şi în acelaşi timp să îmi menţin şi obiectivul de a avea guvern pe 22, aşa cum anunţasem înainte de alegeri. În acel anunţ, cu două zile înainte de alegeri am fixat un calendar care avea două variante, guvern pe 22 sau pe 29. Şi mi-am dat seama că pot să conduc lucrurile de aşa natură, încât să îl am pe 22. Pentru că pe 29 să ai guvern nici nu apucă să deschisă uşile ministerelor până pe 1 ianuarie, să înceapă să facă evaluările.

Radu Moraru: Dar era să nu vă iasă.

Traian Băsescu. Era, dacă nu era voinţă politică. Dar miercuri, odată cu anunţarea premierului, s-a produs şi opţiunea mea de a nu mai aştepta PNL-ul şi de a spune, domne putem face o majoritate cu PSD-ul. O majoritate care nu e dorită. Dacă mi-e permis să spun, poate, de oameni care nu mi-ar fi plăcut să o dorească. Dinu Patriciu nu o voia, Sorin Ovidiu Vântu nu o voia, Fenechiu nu o voia, domnul Ion Iliescu nu o voia, domnul Adrian Năstase nu o voia, domnul Viorel Hrebenciuc nu o voia. Şi am ajuns la concluzia că e o alianţă nedorită exact de cine aş vrea să nu o dorească.

Radu Moraru: Dar parcă lui Viorel Hrebenciuc i-a plăcut în final?

Traian Băsescu. Eu vă spun, poate că nu e bine ca un om politic să spună ce gândea în acele momente. Şi eu i-aş ruga pe toţi cei care se aud nominalizaţi să nu se supere. Dar până la urmă poate că pentru dumneavoastră, pentru cei care vor să ştie cum a gândit un preşedinte... că oricum, nu spun tot, domnul Radu Moraru.

Radu Moraru: Nu spuneţi, să ştiţi că am constatat.

Traian Băsescu. Dar ceea ce cred că se poate spune, că vorbesc despre mine, nu despre alţii. Ce am gândit eu. Nu cred că e un lucru rău să spun ce am gândit. E, asta am gândit. Am zis... deci cine spune că refacem FSN-ul... Păi Petre Roman e la PNL, Ion Iliescu nu are nicio funcţie decât preşedinte de onoare, dar nu vrea această alianţă, Mircea Geoană a intrat în PSD după mandatul CDR, a intrat în PSD ca ministru de Externe în Guvernul 2000-2004, deci nu avea nicio legătură cu FSN-ul. Şi atunci am spus, e o şansă să avem un guvern puternic în care nu sunt implicaţi în negociere exact cei care ar putea fi expresia începutului democraţiei.

Radu Moraru: Deci credeţi în independenţa miniştrilor faţă de ceea ce clamaţi dumneavoastră, grupurile acelea de interese, grupurile oligarhice?

Traian Băsescu. Acum da. Îmi doresc din tot sufletul să rămână miniştri ai Guvernului României până la capăt şi să nu ajungem iarăşi, ăştia trei miniştri de la naşul Fenechiu, la Guvernul Călin Popescu Tăriceanu, ia de aici. Ia Adomniţei, ia ăla la Interne, mai ia şi... se livrau la snopuri de câte trei miniştri. Ăştia sunt ai lui Fenechiu, ăştia ai lui Sorin Ovidiu Vântu, ăştia ai lui Dinu Patriciu. Fiecare cu stăpânul lui. Îmi doresc din tot sufletul, şi sper să fie aşa, ca oamenii ăştia să rămână miniştri în Guvernul României. Şi nu oamenii lui X şi ai lui Y.

Radu Moraru: Trebuie să aplaudăm, aici merită. Sună frumos, miniştri în Guvernul României.

Traian Băsescu. Pe de o parte. Pe de altă parte, am observat că se încercă o chestiune, sunt miniştrii baronilor... Acest lucru trebuie să îl înţelegem odată pentru totdeauna. Oamenii politici fără susţinere nu pot ajunge miniştri. Ca să fie desemnat, şi în PD-L şi în PSD s-au dat nişte voturi. Voturile acelea vin de la oameni politici. Cei care sunt membri ai structurilor de conducere. Nu e niciun rău pentru un om politic că voturile vin de la oameni politici. Fie ei mai mult sau mai puţin agreaţi, dar legitim prezenţi în structurile de conducere...

Radu Moraru: Întrebarea e cât ne costă pe noi, românii, că dacă ne costă enorm, atunci nu merită.

Traian Băsescu. Costul enorm e atunci când cei care împing miniştrii în guverne nu sunt oameni politici, ci sunt oameni din afara politicii, care exercită control pe câte un grup de miniştri. Eu sper ca oamenii ăştia să rămână toţi susţinuţi de oameni politici. Şi vă mai spun un lucru, domnul Radu Moraru, nu poate fi concepută conducerea unei ţări cu tehnocraţi nesusţinuţi politic. Sunt perioade, am avut începuturile democraţiei când a funcţionat... nicăieri în lume miniştrii nu sunt tehnocraţi, ci sunt oameni politici. Pentru că meseria oamenilor politici este exercitarea puterii. Un tehnocrat va face socoteli. Un om politic, chiar dacă ştie să facă mai puţine socoteli decât un tehnocrat, ştie să stabilească obiective şi să mobilizeze instituţia să-şi atingă obiectivele. Pentru că ăştia sunt oamenii politici. Ei nu fac politică, pentru a nu contribui la putere într-un fel sau altul.

Radu Moraru: E adevărat, pentru ei jocul o fi palpitant. Întrebarea este dacă pentru noi se va simţi chestia asta? Că negocierile ăstea care fac parte din jocul politic sunt spectaculoase, dar pentru oamenii politici care înving, reuşesc să ajungă în guvern, sunt miniştri, premieri, dar pentru noi, oamenii ... ştiţi ce i-am întrebat înainte? Ce probleme aveţi? Toţi mi-au arătat, banii. Deci...

Traian Băsescu. Păi da, dar tot deciziile oamenilor politici vor fi cele care uşurează viaţa de zi cu zi a cetăţenilor. Sau dacă sunt proaste şi nu sunt cele care sunt în interes public, sunt cele în interesul... nu mai spun grupuri de interese că deranjează, văd asta. În interesul domnului Fenechiu sau a domnului Dinu Patriciu.

Radu Moraru: Asta nu deranjează.

Traian Băsescu. Nu pe atât de mulţi. Dacă sunt în interesul lor, sigur că nu face acel minim măcar pe care îl poţi face. Pentru că într-o ţară, cum e România, e clar că nu există suficientă performanţă economică să faci din toţi românii oameni fericiţi din punct de vedere material. Dar măcar ai obligaţia să încerci să împingi lucrurile către o zonă de trai decent. Vă dau un exemplu de abordare pe care eu am şi criticat-o, am şi încercat să o explic. Dacă discutăm de pensii vreau să cred că noul guvern va avea o altă abordare. Dau numai exemplul măririi de pensii de la 1 octombrie. Cu 20% s-au mărit pensiile. Şi la cel care avea pensie de 10 mii de lei noi şi la cel care avea pensie de 300 de lei noi i s-a dat tot 20%.

Radu Moraru: Nu e rău...

Traian Băsescu. Numai puţin. Ce a însemnat 20% pentru cel cu pensie de 10 mii? 2000 de lei. Deci de vreo 6 ori pensia de 300 de lei. Iar ăstuia cu 300 de lei i-a dat 60 de lei, deci i-a făcut 360 de lei. Încă ar fi bine dacă aceşti bani se luau din fondul de pensii. Pentru că în fondul de pensii principiul trebuie să fie pensie după cât ai contribuit. Dar doar circa 4% erau din fondul de pensii. Restul erau bani din bugetul de stat, iar fondul de pensii trebuie să funcţioneze pe principiul contributivităţii. Ai 4%, poţi să măreşti pensiile, foarte bine, 4% de sus până jos. Dar ce aduc din bugetul de stat, de ce nu dau după principiul solidarităţii? Pentru că ăştia sunt bani colectaţi de la toţi. Deci cred că tipul acesta de abordări, un guvern responsabil...

Radu Moraru: Ar putea modifica rapid?

Traian Băsescu. Nu numai, după părerea mea trebuie să o facă. Pentru că numai pentru anul viitor se iau din bugetul de stat pentru fondul de pensii 1,2 miliarde de euro. Aceşti bani nu sunt bani care se cuvin pe criteriul contributivităţii. Ci ei pot fi adăugaţi la pensiile mici. Celui cu pensie de 10 mii, că avem moda asta a pensiilor de 10 mii de la regii, de la agenţii, când se pensionează oamenii, cu pensiile astea se pensionează. Lui îi dau 4% că atât îmi permite venitul din fondul de pensii, iar miliardul acesta şi jumătate...

Radu Moraru: Sau nu îi dau.

Traian Băsescu. Nu, a contribuit, trebuie să îi dau.

Radu Moraru: A contribuit printr-o şmecherie de asta de 2-3 ani.

Traian Băsescu. Domnul Radu Moraru, dacă le luăm pe toate o să constatăm foarte multe de astea. Şi atunci dacă pot să îţi dau 4% din fondul de pensii, dau 4% de sus până jos. Dar miliardul jumătate pe care îl aduc din bugetul de stat, acesta spun pensie plus din bugetul de stat, ca să trăieşti onorabil. Cât ar trebui să ai o pensie onorabilă? 480 de lei. Deci ce aduc din bugetul de stat trebuie să meargă pe principiul solidarităţii, pentru că nu a contribuit nimeni pentru acei bani, ci contribuie 22 de milioane la aceşti bani. Nu cei care sunt la pensie au contribuit la formarea acestui venit. Deci iată o măsură pe care un om politic responsabil poate să o ia. Şi cel cu 10 mii pensie să ştiţi că nu va face decât să îşi mai pună mai mult în cont dacă îi dai 20% şi lui, pe când cel cu 360 de lei pensie îi îmbunătăţeşti viaţa indiscutabil.

Radu Moraru: Vreau să vă întreb şi de profesori, că e o miză. În timpul opoziţiei, PD-L susţinea mărirea salariilor pentru profesori, PSD mai abitir. Acum sunt la guvernare. Vor onora această promisiune? Şi sunt mai multe, dar astea două mi se par mari, pensiile şi salariile profesorilor.

Traian Băsescu. Eu cred că dacă educaţia e o prioritate naţională, aşa cum o definim toţi, indiferent cât de grea ar fi situaţia bugetului, a deficitului, trebuie să găsim soluţii. Nu ştiu dacă neapărat şi profesorilor universitari. Ei intră la categoria aceea cu pensia de 10 mii. Că au mulţi dintre ei câte 2-3 catedre. Două ore pe lună, câştigă bani mulţi. Dar profesorul care vrei să îţi predea limba engleză, să predea copilului IT, să predea matematică-fizică, nu poţi concepe că îl aduci pentru 700 de lei să predea în şcoli. Şi din cauza asta avem 9000 de suplinitori, deci oameni numai cu liceu, în sistemul de educaţie. Deci cred că după ce guvernul priveşte la resursele bugetare trebuie să rămână o prioritate soluţia pentru salariile profesorilor.

Radu Moraru: Veţi sprijini premierul să reducă agenţiile guvernamentale?

Traian Băsescu. Total.

Radu Moraru: Pentru că eu o spun de juma de an, acolo sunt 6 miliarde de euro economie dacă restructurăm salariile ălea mari. Veţi avea forţa asta? Că acolo sunt interese mari, sunt salarii mari. Sunt barosani care câştigă de ani de zile.

Traian Băsescu. Nu or să mai câştige, domnul Radu Moraru. Nu or să mai câştige. O să vă mai spun un lucru care iar trebuie spus. Avem două categorii: agenţiile, dar şi justiţia. Mă uitam ieri, şi astăzi am semnat decretele pentru trecerea la pensie a 75 de magistraţi. Pensiile cu care ies sunt mult mai mari decât salariul meu, domnul Radu Moraru. Am văzut pensie de procuror militar de 13 mii de lei şi mai ia şi pensia de la Armată. Aţi văzut-o pe doamna aceea care a fost găsită sub influenţa băuturilor alcoolice în maşină şi a făcut mare scandal la Dâmboviţa? Acea doamnă iese la pensie cu pensie mai mare decât salariul meu. Deci aici trebuie să venim într-o realitate a aşezării salariilor. Şi dacă Guvernul Călin Popescu Tăriceanu n-a avut curaj să înfrunte judecătorii, e timpul să o facem. Şi este timpul să o facem, cum?

Radu Moraru: Dar poate unii merită totuşi?

Traian Băsescu. Nu, despre altceva discutăm aici, nu despre cei care îşi merită banii. Eu am semnat, obligat de Constituţie, încadrarea în 2007 a circa 30 de oameni în magistratură. Ca urmare a Hotărârii CSM. 2007 sau 2006. Mi-a venit o hotărâre a CSM pentru 30 de judecători selectaţi fără concurs să fie angajaţi în instanţele noastre. Proveneau din jurişti consulţi, din avocaţi, din orice. Am trimis Hotărârea CSM înapoi, spunând măi oameni buni, aceşti oameni au 52, 55, 56, 59 de ani, mi-i trimiteţi în magistratură după ce o viaţă întreagă s-au ocupat de altceva, îi facem judecători la capăt de carieră pentru pensie. Acum câteva zile am semnat decretele de pensionare exact a acestor oameni care au venit câteva luni în magistratură ca să ia pensie de 7-8 mii de lei. Aşa ceva nu mai poate fi tolerat într-un stat democratic. Sunt cel care susţine ca magistraţii să aibă salarii mari pentru a nu avea tentaţii. Dar de aici până la a te juca de-a justiţia bătându-ţi joc de banii publici fără măsură e cale lungă. Agenţiile şi magistratura... şi vă spun ce se întâmplă, în momentul de faţă avem şi alt fenomen, iese la pensie, după care vine şi se angajează din nou ca judecător. Sunt realităţile noastre. La fel cum...

Radu Moraru: Deci tipul acesta de şmecherie trebuie desfiinţat.

Traian Băsescu. La fel cum în MApN s-au pensionat domnii generali... eu am mult respect pentru armată. Dar când îi vezi pensionaţi, după care se duc la domn ministru şi se angajează, şi au şi pensie, şi salariu pentru funcţia din MApN, şi sunt numai vreo 400 de oameni în situaţia asta, numai în MApN. Deci sunt lucruri asupra cărora acest guvern trebuie să acţioneze. Această clientelă din aparatul public al statului trebuie să dispară imediat. Nu spun că de aici va veni bunăstarea românilor, dar puţină echitate trebuie să existe. Agenţiile nu mai vorbim, le-aţi prezentat dumneavoastră mult mai bine decât aş putea să o fac eu aici.

Radu Moraru: Agenţiile, cu şefi, secretare, maşini, sunt miliarde de euro.

Traian Băsescu. Domnul Radu Moraru, în concluzie, aceste lucruri pot fi făcute de oameni politici, nu de tehnicieni. Oamenii politici pot să facă mizeriile care sunt acum în sistemul de salarizare, cum tot oamenii politici pot să spună stop acestui dezmăţ din salarizarea publică.

Radu Moraru: Şi credeţi că aceşti oameni politici din Guvernul României, că e ministrul Justiţiei care nu mai e susţinut de liberali, evident, e renegat, dar ceilalţi au susţinerea necesară în partid ca lucrurile să se mişte către bine?

Traian Băsescu. Domnul Radu Moraru, eu sunt convins că o au, mai ales că aş vrea să înţelegeţi un lucru care a tot fost vehiculat. Din punctul meu de vedere, guvernul trebuie să uite că sunt alegeri prezidenţiale în 2009. Am tot văzut bătându-se monedă, preşedintele vizează alegerile prezidenţiale. Nu vreau să existe niciun fel de influenţă, în primul rând habar n-am dacă eu voi candida sau nu în 2009. Ceea ce m-a interesat însă, m-a interesat un guvern puternic care să ia măsuri dure, pe de o parte, în această zonă a administraţiei publice, iar pe de altă parte, să poată să ia măsuri care să diminueze şocul crizei economice. Pentru că nu e o criză generată aici, băncile noastre sunt solide, dar societăţile româneşti nu au piaţă, nu au unde să vândă. Degeaba produci aluminiu la ALRO Slatina, dacă nu ai unde să vinzi, produci o lună. Se face producţia pe stoc, ai rămas cu banii blocaţi...

Radu Moraru: Agricultură, putem să exportăm.

Traian Băsescu. Agricultură putem să facem, se va mânca, vom mânca probabil şi în continuare, deci e o chestiune de reorientare. Infrastructură, IMM-uri care să valorifice producţia agricolă. Dar aici a fost intenţia mea să vă dau câteva elemente care să vă arate că oamenii politici sunt cei care pot lua astfel de decizii, şi nu tehnicienii. De aceea eu m-am bucurat văzând că în ambele partide a fost o competiţie internă. La unii exprimată mai stângaci. La alţii mai ascuns, dar a existat şi acolo.

Radu Moraru: Stângaci, vă referiţi la capete în gură?

Traian Băsescu. Mai stângaci, cu stat în spate, unul-altul, unul avea interes că nu ştiu ce să facă pe litoral, a susţinut un om, s-a asociat cu alte organizaţii...

Radu Moraru: Iată că a fost competiţie.

Traian Băsescu. A fost competiţie şi oamenii s-au bătut pentru proiecte, nu pentru a fi omul lui...

Radu Moraru: E adevărat, dar domnul preşedinte, eu vreau să nu lăsăm lucrurile neclare. Eu, cred că îşi aduc aminte telespectatorii, am spus despre Emil Boc în urmă cu două luni, într-o emisiune în direct cu el, am spus, domne, mie-mi place de dumneata, că mi se pare că aşa ar trebui să fie omul politic. Nici foarte uns cu toate alifiile, nici să mă aburească. El e constant de când e om politic. Dar atunci n-am spus şi am să spun acum, eu cred că el ar putea să reuşească dacă ar avea curajul vieţii. Adică să înţeleagă că el ajuns în această poziţie va trebui să aibă curajul vieţii. Ori... ori se duce la culcare de tot. Credeţi în Emil Boc din punctul acesta de vedere, că va avea momentul acesta?

Traian Băsescu. Eu cred, pentru că Emil Boc e un om drept. Sigur, nu luăm în consideraţie disputele politice. Atunci oamenii îşi spun orice de multe ori. Dar Emil Boc e un om extraordinar de corect. N-a auzit nimeni de Emil Boc să fie suspectat de nu ştiu ce afaceri şi uite că a făcut un mandat de 4 ani la Primăria Cluj. Are reputaţia intactă. E un om care lucrează cu legile în mână. Nu face compromisuri de la lege sub nicio formă, de la proceduri... şi e un om care simte nedreptăţile, le vede. Şi sunt convins că va face tot ce ţine de el şi îşi va obliga guvernul să restabilească elemente de echitate în foarte multe domenii. Inclusiv în salarizarea din sistemul bugetar.

Radu Moraru: Întrebarea este, aveţi încredere în el, aşa cum spuneaţi că veţi numi un premier de încredere, şi pentru faptul că i-aţi dat partidul, practic, în urmă cu 4 ani, şi a rămas la cârma partidului?

Traian Băsescu. Ştiţi că am avut o premoniţie atunci? Dacă daţi filmul înapoi, i-am spus la un moment dat, domnule Emil Boc, astăzi îţi dau partidul şi cândva o să îţi dau ţara. Uite că a venit şi ...

Radu Moraru: Aşa este, aţi zis-o atunci.

Traian Băsescu. Da, am încredere că acest om e format sănătos, s-a format el...

Radu Moraru: Dar nu e prea apropiat, spun mulţi că e vocea dumneavoastră, o spun şi mai urât...

Traian Băsescu. Cred că e o exagerare. Veţi vedea că Emil Boc nu e un om pe care să-l manipulezi. În schimb, Emil Boc e un excelent partener. Poţi să ai încredere în Emil Boc ca partener. Vreau să cred că nu o să mă dezic niciodată de aceste cuvinte.

Radu Moraru: Publicitate.

Radu Moraru: Am revenit, suntem în direct. Domnule preşedinte, aţi văzut ce face publicul, ce fac românii atunci când au impresia că ocolim ceva.

Traian Băsescu. Stolojan!

Radu Moraru: Da. Dar aţi avut doar impresia, aţi văzut?

Traian Băsescu. Deci aici lucrurile au fost extrem de simple din punctul meu de vedere, probabil mult mai complicate din punct de vedere al domnului Theodor Stolojan. Sigur, dânsul ştia că este şi opţiunea mea şi fusese şi opţiunea PD-L în timpul campaniei. Ştia, de asemenea, foarte bine ceea ce nu-i spusesem, dar înţelegeam amândoi, că ar fi extrem de dificilă o desemnare a dânsului în cazul în care se face o alianţă cu PNL. Din acest motiv a avut răbdare din ziua alegerilor şi până miercuri, când nu se mai putea întârzia desemnarea, acest om nu a deschis, deşi am avut multe întâlniri cu dânsul... nu a deschis niciodată subiectul desemnării până miercuri, deci de la ziua votului până miercuri când l-am desemnat. Niciodată, deşi m-am întâlnit cu dânsul de 5-6 ori în acest interval. Miercuri l-am invitat la mine, ne văzusem şi marţi, dar nu am spus nimic, încă mă gândeam poate vine o ofertă de la liberali, poate miercuri dimineaţă, mai ales că nu au fost numai discuţiile care s-au văzut la TV, au fost şi alte discuţii legate de o alianţă PD-L - PNL. Miercuri l-am invitat la mine, i-am spus că îl desemnez, am avut o discuţie destul de lungă înainte de desemnare, am ieşit la presă, am anunţat numele miercuri. După anunţul public în care am avut eu anunţul şi dânsul o scrută intervenţie de la Cotroceni, ne-am retras din nou în birou...

Radu Moraru: Rece, scurtă acea secvenţă. Nu a avut emoţie.

Traian Băsescu. Aşa am şi spus în programul de după alegeri că este un anunţ şi nu o conferinţă de presă. Mai ales că eu m-am ferit în această perioadă să am vreo nuanţă în declaraţiile publice, care să altereze cumva atmosfera dintre partide. Am mai stat de vorbă după anunţ, după care dânsul s-a dus la partid, începuse negocierile cu PSD-ul, dacă nu mă înşel, în după-amiaza aceea, eu mi-am văzut de treburile mele, seara am plecat acasă, a doua zi dimineaţă am plecat la Bruxelles. Deci miercuri anunţul la prânz, joi dimineaţă nu m-am mai întâlnit cu dânsul până la plecare. Joi şi vineri am fost la Bruxelles, am revenit vineri seara. Nu m-am întâlnit cu nimeni,
m-am dus acasă. Doar am avut o discuţie cu Emil Boc cu privire la stadiul negocierilor cu PSD. Sâmbătă am avut o întâlnire cu Colegiul Director al PD-L, întâlnire care a fost profund deformată, plecată pe surse. Vă pot spune că printre cele ce au ieşit public a fost şi referirea la critica pe care am adus-o conducerii PD-L şi am adus-o cu dragoste. Le-am spus de ce! L-am criticat şi pe Vasile Blaga şi pe Adriean Videanu pentru Bucureşti şi pe Radu Berceanu pentru preşedinţia CJ Dolj şi câţiva membri vechi pe care îi văzusem eu aşa purtaţi prin toate organizaţiile şi proptiţi la candidaturi la sectorul 3, că acolo ieşi, deşi el era preşedinte de organizaţie în sectorul 5, dar nu a candidat la el în organizaţie. Şi aşa am ajuns la afirmaţia şi mai era un exemplu, l-am dat şi pe acela, am spus, măi oameni buni, dacă mergeţi pe principiul să vă duceţi la guvern cu clienţii, nu faceţi nimic, daţi şansă... în guvernare ne trebuie experienţă, dar daţi o şansă şi tinerilor. Probabil acesta a fost mesajul. Niciodată nu am pus problema excluşi din guvernare cei vechi, să vină numai noi, cum să guvernezi pe vremuri de criză cu oameni noi? Numai cu oameni fără experienţă! Nu e posibil aşa ceva. Deci mesajul meu a fost nu cumva să aduceţi alături de voi în guvern prietenii voştri şi prietenii prietenilor voştri. Luaţi oamenii pe performanţă electorală. A primit vot de la electorat? Ăla e om care poate fi luat în consideraţie să meargă în guvern. Dar prietenul tău care nu poate face mare lucru nu are ce să caute în guvern numai pentru că îl susţii tu. Deci aceasta a fost discuţia la PD-L şi au mai fost şi altele legate de probleme, pentru că toţi descoperim bugetul pe măsură ce trece timpul. Situaţia bugetului a fost o enigmă şi pentru preşedintele României, pentru că s-a refuzat transmiterea de informaţie corectă.

Radu Moraru: Dar acum ştiţi bugetul?

Traian Băsescu. Nici acum, doar din declaraţiile lui Varujan Vosganian, care văd că a mai lăsat la deficit la 4%. Probabil o să îl găsim 5 ca să... dar vă spuneam filmul cu Theodor Stolojan. Deci miercuri l-am desemnat, joi, vineri am fost plecat, sâmbătă am avut întâlnirea de la Clubul Diplomaţilor cu Colegiul Director al PD-L. După această întâlnire, care s-a terminat la 13, eu nu am stat mult, doar le-am spus ce aveam de spus şi am plecat, şi o să mă întrebaţi de ce îi spui PD-L-ului? Îi spun pentru că din partidul acesta am plecat şi mi-e drag, iar de la mine se vede mai bine ce e la ei în partid, decât de la ei când se uită unul la altul.

Radu Moraru: Aţi văzut că nu v-am întrebat. Bănuiam!

Traian Băsescu. Deci joi, vineri întâlnire. S-a terminat întâlnirea la Clubul Diplomaţilor şi am plecat la birou. La 5 minute a venit domnul Theodor Stolojan şi mi-a pus pe masă hârtia scrisă că predă mandatul.

Radu Moraru: Sâmbătă deci?

Traian Băsescu. Sâmbătă. Sigur, rugămintea mea a fost la dânsul să nu fie o discuţie definitivă, să o mai analizeze şi să mă informeze duminică asupra deciziei finale.

Radu Moraru: Ce motiv v-a spus?

Traian Băsescu. Nu mi-a dat nici un motiv domnul Theodor Stolojan. Mi-a spus că e decizia dânsului, de altfel nici în depunerea mandatului nu există un motiv.

Radu Moraru: Dar trebuie să fi existat şi mă gândesc că eraţi foarte curios?

Traian Băsescu. Am fost foarte curios, dar nu am aflat mai mult decât aţi aflat dumneavoastră de la mine, nimic adică!

Radu Moraru: Da. Poate că e unul din lucrurile pe care nu le puteţi spune sau nu le spuneţi.

Traian Băsescu. Singurul care are dreptul să vorbească despre motivul pentru care a depus mandatul de prim-ministru este domnul Theodor Stolojan. Altfel eu aş putea doar să fabulez, să presupun. Cel care ar vorbi este domnul Theodor Stolojan şi nu aş încerca să fac nici o speculaţie şi din respect pentru dânsul.

Radu Moraru: Dar şi domnia sa din respect pentru noi toţi şi pentru dumneavoastră că l-aţi desemnat trebuie să spună ceva.

Traian Băsescu. Când va considera oportun o va face. Deci sâmbătă mi-a depus mandatul. Rugămintea mea a fost, şi dânsul a fost de acord cu asta, să îmi reconfirme duminică. Am spus, domnule prim-ministru, vă mai gândiţi şi la noapte, ne auzim... relaţia mea cu dânsul nu este una... vă mai gândiţi! Pur şi simplu l-am rugat să reflecteze.

Radu Moraru: Să stea până a doua zi, duminică.

Traian Băsescu. Da. A fost de acord să stea până duminică şi să îmi confirme duminică. În aceste condiţii, eu nu am înregistrat depunerea mandatului pentru că rămăsese depunerea sub rezerva confirmării duminică. O să şi vedeţi dacă vreodată va fi publică depunerea mandatului data documentului scrisă de dânsul este 13, iar înregistrarea la cabinetul preşedintelui României este 14 exact, pentru că fusese această înţelegere cu confirmare duminică. Duminică mi-a reafirmat decizia dânsului că e irevocabilă. Eram într-o situaţie foarte dificilă, pentru că duminică se semna protocolul între PD-L şi PSD. Şi atunci am luat decizia să-i invit pe cei doi preşedinţi de partide să îi informez înainte de semnarea protocolului, lucru pe care l-am făcut cu circa o oră înainte.

Radu Moraru: Asta e o mare dezvăluire.

Traian Băsescu. Dar cei doi preşedinţi de partid au spus dar să vorbim şi noi cu dânsul. Luni dimineaţă a fost o discuţie în trei: eu, domnul Theodor Stolojan... în patru, Mircea Geoană şi Emil Boc, toţi încercând să renunţe la depunerea mandatului. De ce era extrem de dificil pentru mine? A fost sâmbătă şi duminică. Pentru că nu poţi într-o astfel de situaţie să spui prim-ministrul desemnat mi-a depus mandatul, dar eu nu pot să vă anunţ că am dat mandat altcuiva. Se intra într-o nebunie politică. Nici nu au fost structurile partidului. Am avut discuţia dimineaţă cu cei patru, Emil Boc a plecat să îşi convoace Biroul Permanent Naţional, dar nu era suficient, îi trebuia şi Colegiul. Birou avea lunea, dar trebuia să îşi convoace Colegiu Director. Norocul a fost că a reuşit să adune peste jumătate din Colegiul Director, să informeze, să ia decizia desemnării lui. În ce situaţie a fost Mircea Geoană, care exact pentru a prezerva o situaţie dificilă, pentru că nu întotdeauna în dificultate trebuie să fie făcute publice sau care creează tensiuni, dezbatere inutilă. Eu ştiam că soluţia este tot în acest grup, preşedinte - preşedinte PD-L - preşedinte PSD. Deci nu avea rost să generez o dezbatere publică până când nu găseam soluţia înlocuitorului. Soluţia o aveam şi puteam, dar trebuia să parcurgă nişte etape statutare din punct de vedere PD-L. Şi atunci a fost decizia, Emil Boc a plecat la partid şi a convocat structurile să legalizeze desemnarea, iar la prânz ceea ce aţi văzut după ce şi Mircea Geoană a rezolvat problemele în interiorul PSD, informându-i, convingându-i că nu e un joc, o cacealma.

Radu Moraru: Da. Pe fondul pe care media făcea speculaţii.

Traian Băsescu. Eu l-am şi rugat să transmită PSD scuzele mele pe incident, pentru că nu aveam ce să fac. S-a stabilit un timeing astfel încât în momentul în care anunţ public depunerea mandatului de către domnul Theodor Stolojan, să pot să spun şi cine e înlocuitorul şi că nu se modifică graficul de instalare a guvernului, că rămâne valabil tot 22. Aici chiar am avut sentimentul că, într-un moment extrem de dificil pentru mine, Mircea Geoană şi echipa din jurul lui au fost extrem de corecţi, pentru că puteau să genereze o dezbatere inutilă.

Radu Moraru: Nu mai avem foarte mult timp. Vreau să vă întreb repede înainte dacă după acest moment atât de dramatic până la urmă cum a ieşit acest guvern? A mai fost în pericol guvernul, coaliţia în momentul întreruperii activităţii în Parlament, în cele două Camere?

Traian Băsescu. Nu. Nici o clipă.

Radu Moraru: Atunci, pentru că suntem la final...

Traian Băsescu. V-aş putea spune că practic ceea ce am spus pot fi lucruri care să genereze oarecare senzaţie, dar ele au arătat două lucruri foarte clar: că era voinţa să respectăm graficul de instalare a guvernului pe 22 şi în acelaşi timp că într-o situaţie dificilă, cum a fost aceea a depunerii mandatului de către domnul Theodor Stolojan, ambele partide au găsit soluţia ca lucrurile să meargă înainte. Ceea ce e foarte important! A arătat maturitate la nişte oameni politici. Probabil în toate vremurile nu am fi ştiut cum să ne dăm în cap unul la altul, că uite ce a păţit preşedintele.

Radu Moraru: Nu, dar era şi nevoie. În criză aşa face orice ţară normală pe lumea asta, oamenii încearcă să rezolve situaţia.

Traian Băsescu. Exact. Adică toţi ne-am dat seama că era realitatea crizei care vine, că nu avem nevoie şi de o criză politică şi că trebuie să rezolvăm lucrurile.

Radu Moraru: Suntem la final. Domnule preşedinte, suntem la 19 ani de la 22 decembrie, de când un dictator a fugit. A fost ajutat să fugă, a fost luat cu forţa. O să aflăm poate odată şi odată. Suntem în anul 20, anul lui Brucan. Credeţi că s-a epuizat toată ura din societate, pentru că eu mai văd în societate, şi în presă, şi pe bloguri, şi în noi încă ură. Am putea să ajungem să avem o singură ţară şi doar mai multe idei?

Traian Băsescu. Domnule Radu Moraru, eu am făcut tot ce a ţinut de mine pentru ca această ură să se diminueze şi v-aş aduce aminte, am condamnat crimele comunismului. Nu oameni, crime, acţiuni, oameni duşi în lagăre, deportaţi, oameni scoşi din şcoală pentru că tatăl său era chiabur, morţii de la canal. Am condamnat crimele comunismului. Interdicţia de chiuretaje, înfometarea, frigul din perioada lui Nicolae Ceauşescu, le-am considerat crime ale comunismului împotriva românilor. Acest lucru l-am făcut! Ce altă mare problemă, care era un lucru de dezbatere, dosarele Securităţii, tot ce am găsit s-a predat. Este public, poate să meargă oricine să vadă. Arhivele Comitetului Central al PCR le-am deschis, are acces cine vrea în ele. Apar şi poze cu Nicolae Ceauşescu şi tot ce vreţi. Nu cred că ar trebui să... că mai am ceva de făcut din punct de vedere al responsabilităţii preşedintelui. Generalii vechii Securităţi nu mai sunt în SRI, în SIE.

Radu Moraru: Deci instituţional credeţi că aţi făcut...

Traian Băsescu. Ce a ţinut de mine am făcut. Sigur erau şi altele, dar nu ţin de preşedinte. Astăzi sunt 19 ani de la revoluţie. Astăzi! Se instaurează un guvern nou la 19 ani. Ce mi-aş dori din tot sufletul, acea fractură care a fost între electoratul PD-L, PD şi electoratul PSD poate începe să se cicatrizeze. Dacă noi politicienii am reuşit să ne înţelegem, poate că şi suporterii noştri fără menajamente, nucleele dure vor spune, frate, totuşi au trecut 16 ani de când s-au despărţit ăştia, hai să vedem dacă mai avem atât de multe de împărţit. Ştiţi ce ar putea să fie? Se poate să îl contrazicem pe Brucan cu un an. El a spus 20, poate am ajuns la democraţie după 19, şi nu după 20 de ani.

Radu Moraru: Şi ultima întrebare.

Traian Băsescu. Este esenţial, nu sunt un adept al ideii să uităm tot, să ştergem tot! Nu. Realităţile nu se şterg, dar nici nu putem merge la nesfârşit să ne tot acuzăm unii pe alţii. Dosarele Securităţii sunt, crimele comunismului sunt condamnate.

Radu Moraru: Dar vă întreb aşa ca cetăţean şi ca preşedinte, ce ştiţi despre revoluţie şi ce ne puteţi spune? Mai sunt secrete clasificate?

Traian Băsescu. Nu. Nu există nimic clasificat, pentru că revoluţia însăşi nu a fost o revoluţie documentară.

Radu Moraru: Deci noi am putea să încercăm să aflăm totul măcar anul acesta, să ştim ce a fost?

Traian Băsescu. De la oameni, de la oamenii care au participat la ea. Toate documentele care ţineau de unităţi militare, ordinele pe care le-au primit, ordinele date de comandanţii lor sunt depuse la Parchet. Nu e nici un jurnal de luptă ascuns din perioada revoluţiei. Toate sunt depuse la Parchet, deciziile care s-au luat, văd că acum nişte condamnări au apărut la Chiţac şi Stănculescu. Nu îmi dau seama ce este în aceste dosare, nu ştiu ce este şi nici cum le apreciază procurorii şi judecătorii, dar am convingerea că în momentul de faţă, cel puţin la nivelul Parchetului General, există voinţa să se finalizeze odată ce e de finalizat. Dacă vor fi vinovaţi în viaţă sau morţi nu mai ştiu.

Radu Moraru: Dar mai e o spaimă că în anii în care eu cred, şi dacă mă credeţi pe mine ziarist, presa a fost... mai liberă de atât nu cred că a fost vreodată şi o spun uitându-mă şi în cameră către telespectatori şi publicul nostru, totuşi mulţi se tem de o dictatură instaurată de Traian Băsescu.

Traian Băsescu. Ţara asta e protejată de dictatură de Constituţia ei. Povestea asta cu dictatura care vine... Păi ce instituţie a statului ar răbda un preşedinte care uită de Constituţie şi începe să facă abuzuri de putere? Ce instituţie a statului?

Radu Moraru: Atunci dacă nu se poate, de ce sunt unii aşa de speriaţi?

Traian Băsescu. Pentru că încă mai cred în puterea propagandei de tip bolşevic. Minte, spune frecvent pentru că până la urmă aşa o să fie. Domnule Radu Moraru, Ion Iliescu, care e un om format de vechiul sistem, a avut toate structurile în mâna lui în trei mandate. A instaurat Ion Iliescu dictatură în România? Nu, pentru că nu se mai poate constituţional.

Radu Moraru: Eu zic că nu i-a ieşit, dar mă rog!

Traian Băsescu. Domnule Radu Moraru, şi dacă a vrut sistemul constituţional, nu îşi mai permite aşa ceva.

Radu Moraru: Are România anticorpi pentru...

Traian Băsescu. Are! Are instituţii care...

Radu Moraru: M-am prins! O să zic bine aţi venit la emisiunea Naşul, anticorpul dictaturii. Domnule preşedinte, ne-aţi făcut onoarea să scoatem această carte, „Traian Băsescu pe Calea Victoriei la Naşul". Şi dacă nu ne dădeaţi voie tot o scoteam. Noi am considerat că avem 7 ani de acasă şi e prima carte din colecţia Naşul. Vom mai scoate. Sunt câteva emisiuni care cu adevărat au făcut istorie şi eu vă mulţumesc.

Traian Băsescu. Domnule Radu Moraru, cred că cele cu Gigi Becali sunt mai pline de haz!

Radu Moraru: S-ar putea! E o carte care fără falsă modestie o recomand tinerilor mei colegi din presă, foştilor, actualilor, viitorilor politicieni, studenţilor, istoricilor, fanilor emisiunii Naşul, fanilor talk-show-ului acestui gen, care nu cred că e pe cale de dispariţie în România, pentru că îl veţi găsi aici pe Traian Băsescu aşa cum este. Nu am cenzurat nimic şi vă mărturisesc că şi mie mi-a plăcut această carte. Sunt cele 10 emisiuni, din 12 am ales noi 10 emisiuni interesante şi spre bucuria noastră Traian Băsescu a acceptat ca toate drepturile de autor, toate beneficiile să fie donate pentru nişte copii mai săraci care să meargă la şcoală. Cartea se găseşte în Orhideea de astă-seară la Carrefour, dar şi în ţară în librării, în Bucureşti în librăriile Sofia, Cărtureşti, Eminescu şi începând cu anul viitor în toată ţara. O carte populară, domnule preşedinte. E a dumneavoastră, pentru că aţi vorbit mult!

Traian Băsescu. Şi a dumneavoastră, domnule Radu Moraru.

Radu Moraru: Mulţumesc mult, domnule preşedinte, o să mergem să lansăm această carte în sală.

Traian Băsescu. Şi eu vă mulţumesc mult şi vă doresc „La Mulţi Ani!" astăzi când aţi împlinit 7 ani de la lansarea emisiunii Naşul.

Radu Moraru: Vă mulţumim! Avem Traian Băsescu pe Calea Victoriei, o carte cu autograf, o carte de interviuri cu Traian Băsescu! Poze din timpul emisiunii şi e prima carte de la Naşul pentru dumneavoastră, domnule preşedinte. Să fiţi iubiţi şi să trăiţi bine!

Traian Băsescu. La revedere! Sărbători cu bine! Eu pot să plec la munte de poimâine că
mi-am făcut treaba, să rămână guvernul acum să îşi facă şi ei treaba. La revedere!

Radu Moraru: O seară bună, La Mulţi Ani!

Prin amabilitatea B1TV si Monitoring Media
Foto: Cristina Nichitus

Monday, December 22, 2008

"Nasul" Radu Moraru si presedintele Romaniei au lansat cartea "Traian Basescu pe Calea Victoriei" FOTO/VIDEO









Foto: Cristina Nichitus

Voi reveni cu transcrierea emisiunii si alte detalii simpatice.

Multumiri cititorilor si colegilor de jurnalism online

"Nasul" Radu Moraru il debuteaza pe Traian Basescu in scris. Astazi, la ora 22. B1 TV. Mesajul de 1989

Traian Basescu cu "Nasul", de pe Calea Victoriei in Piata Universitatii, la Teatrul National
Cunoscutul realizator al emisiunii "Nasul" de la B1 TV, Radu Moraru, lanseaza asta seara, intr-o editie speciala transmisa in direct de la Teatrul National, volumul "Traian Basescu pe Calea Victoriei". Bineinteles, in prezenta presedintelui Romaniei, partenerul de dialog al Nasului in mai multe momente importante ale carierei sale politice: de la alegerile pentru Primaria Capitalei pana la Referendumul de suspendare si alegerile de anul acesta, 10 emisiuni de rasunet transcrise si publicate acum de Radu Moraru. Banii obtinuti din vanzarea cartii, publicata la Editura Sophia - Press, vor fi donati de Fundatia "Nasul si Prietenii" in beneficiul unor copii saraci sub forma de burse acordate pana la absolvirea liceului. Volumul poarta drept motto un citat din Basescu: "Daca as fi fost comandant pe Titanic, nu se scufunda!".

Departamentul de Comunicare Publică al Administratiei Prezidentiale crede ca in 1989 a fost o..."Revolutie"

Mesajul preşedintelui României, Traian Băsescu,
adresat românilor la 19 ani de la căderea regimului comunist (22 decembrie 2008)

Dragi români,

Aniversăm astăzi 19 ani de când regimul totalitar comunist a fost înlăturat prin voinţa românilor care au învins frica şi au reuşit să răstoarne un sistem care se credea veşnic.
Datoria noastră este să-i cinstim pe cei care au plătit cu sângele lor pentru libertatea de care ne bucurăm noi acum. Sacrificiul eroilor din decembrie 1989 nu trebuie uitat niciodată.
În aceste momente trebuie să ne amintim de ce s-au revoltat românii acum 19 ani: lipsa oricărei libertăţi, represiunea, umilinţa vieţii zilnice.
Revoluţia din decembrie 1989 le-a redat românilor demnitatea şi libertatea de a fi ei înşişi.
Pe ruinele regimului comunist nu a fost uşor să apară un regim democratic, cu o societate civilă puternică, un Stat de drept şi o economie liberă.
Speranţele născute de Revoluţia anticomunistă din 1989 nu au fost împlinite imediat. Au trecut 17 ani până când visul integrării României printre ţările Uniunii Europene s-a realizat.
Acum putem spune că am depăşit o perioadă care a fost dificilă pentru majoritatea românilor. O perioadă de tranziţie în care dificultăţile cauzate de moştenirea sistemului totalitar s-au combinat cu dificultăţile specifice unui proces profund de transformare politică şi socială.
Aderarea acum doi ani la Uniunea Europeană a fost semnul intrării într-o nouă etapă de dezvoltare şi de modernizare.
La 19 ani de la Revoluţia română din decembrie 1989 putem spune că în această perioadă traiectoria ţării noastre a fost una corectă, dar mai sunt multe progrese de făcut, mai rămân multe promisiuni de împlinit, mai sunt multe nedreptăţi cărora trebuie să li se pună capăt.
Dragi români,
În fiecare an trebuie să ne întoarcem către momentele din 1989 pentru a ne aminti cât de mare poate fi preţul libertăţii şi cât de important este să ştim să apreciem această libertate.
În decembrie 1989 ne-am recâştigat dreptul de a fi noi înşine, drept pe care nu trebuie să-l mai pierdem niciodată.
Traian Băsescu, Preşedintele României
Departamentul de Comunicare Publică

Foto coperta: Sorin Lupsa

Barbu despre Iliescu si cucuiele lui

L-am premiat pe "agresorul" lui Ion Iliescu cu distinctia oferita de Clubul Roman de Presa FOTO/VIDEO - "Curentul" ii plateste amenda


"Agresorul" lui Iliescu-KGB, fostul detinut politic Constantin Georgescu, poveste presei de ce a aruncat cu oua clocite in Ion Iliescu, pe 22 decembrie 2008. Amendat pentru injurii, Constantin Georgescu a fost premiat imediat dupa eliberare, pe scarile Sectiei 1 de Politie. I-am transferat "agresorului" premiul obtinut pentru cel mai bun editorialist al anului, de la CRP, pentru faptul ca a cuprins intr-un singur gest revolta din scrierile mele despre evenimentele din decembrie 1989. Totodata, ziarul "Curentul" a anuntat ca ii plateste amenda. Batranul ne-a marturisit ca ouale au stat la clocit un an...

Ion Iliescu despre "agresor", fost detinut politic timp de 17 ani: "Un dezaxat!"





Foto: Alexandra Mihale / ZIUA

Sunday, December 21, 2008

Coproductia KGB-CIA din Decembrie '89

Definitia oficiala a evenimentelor din decembrie 1989 de "revolutie" nu mai sta in picioare. Istoricul Catherine Durandin - in prezent director de cercetari la Institutul de Relatii Internationale si Strategice din Paris - ne-a acordat un interviu in care prezinta implicarea serviciilor secrete americane si sovietice in evenimentele din decembrie 1989 din Romania.

In Romania exista un interes fata de definitia evenimentelor din decembrie 1989: unii spun ca a fost o revolutie, altii spun ca a fost o lovitura de stat. Dvs cum ati defini cele intamplate in Romania in decembrie 1989?
Nu as face o alegere. A fost o revolutie in mintile oamenilor, cei care au demonstrat pe strazi, erau sinceri, nu stiau ca exista o manipulare. Erau legati de grevele din 1987, de opiniile studentilor, dinainte de decembrie 1989. Acesti oameni au fost revolutionari prin faptele lor. Insa in acelasi timp, in spatele acestui cadru, a existat o lovitura de stat si acum cu deschiderea arhivelor si cu studiile lui Alexandru Stoenescu se poate intelege ce s-a intamplat in spatele scenei. Astfel ca se poate spune ca in actiuni a fost o revolutie, insa de fapt a fost o lovitura de stat. Daca as incerca sa merg mai departe cu aceasta definitie as spune ca a fost o revolutie politica prin aceea ca Constitutia din 1991 este o constitutie democratica. Insa in acelasi timp nu a existat o revolutie sociala reala, oameni care faceau parte din conducere au ramas la putere in continuare si unii se afla inca in Camera Deputatilor.
Au existat multe discutii legate de interventia unor puteri straine in Romania in decembrie 1989. Ce ne puteti spune: a existat o astfel de interventie si in ce masura s-a manifestat?
Este normal ca puterile straine sa fi fost implicate, de vreme ce Romania era membra a Pactului de la Varsovia si Uniunea Sovietica era interesata direct in evolutia situatiei. Cred ca o parte a Partidului Comunist Roman si o parte a Securitatii aveau legaturi cu puterea sovietica, cu KGB-ul, cu multi ani inainte de 1989. Nu stiu in ce masura au fost implicati, de vreme ce nu au fost deschise arhivele sovietice. Unii istorici au cercetat acest lucru - ca Jacques Leveq din Canada - care a incercat sa il intervieveze pe Gorbaciov care a refuzat. Sovieticii au sustinut in permanenta ca nu au actionat, ca au lasat evenimentele sa se deruleze. Eu nu cred asta, au fost implicati direct in armata romana si in Securitate. Ceea ce este sigur, pentru ca exista cateva documente publicate, este ca Bush si Agentia din Washington au fost implicati in evenimente. Si ne putem aminti ca in 1978 Ion Pacepa a defectat dintr-o pozitie inalta a Securitatii, a mers in Statele Unite si a dat o multime de informatii. Incepand din acest punct, CIA a incercat sa intre in contact cu fosti ofiteri de Securitate care au fost alungati de Ceausescu dupa defectiunea lui Pacepa. Acesti oameni au fost convinsi sau cumparati de Agentie pentru a interveni in sistemul din Romania. De aceea cred ca au existat actiuni ale Ambasadei americane din Bucuresti care de exemplu era in contact cu Silviu Brucan. In memoriile sale Brucan spune deschis ca se afla in contact cu Ambasada americana, ca in 1989 dupa faimoasa scrisoare a celor sase a plecat la Washington, apoi la Londra si apoi la Moscova. Este foarte interesant de vazut interventia celor doua mari puteri si actiunile lui Silviu Brucan care a mers printre aceste puteri imense in timpul evenimentelor.
Evenimentele din decembrie 1989 sunt inca importante in Romania, deoarece in acea perioada pot fi gasite radacinile actualei clase politice din Romania. Cum ati descrie clasa politica rezultata din acele evenimente?
Cred ca oameni ca Talpes, Magureanu, Teodor Stolojan au fost oameni din nomenclatura, chiar daca se aflau intr-un fel de opozitie - inca sunt prezenti in viata politica la un nivel inalt. Chiar si presedintele Basescu a avut o pozitie in nomenclatura inainte de 1989. Insa in acelasi timp, acesti oameni i-au lasat pe altii sa ia parte la anarhia primelor zile de capitalism din anii '90. Exista un alt grup, de oportunisti orientati catre bani si prosperitate. Probabil ca exista si o clasa politica noua formata din tineri, insa sunt foarte pesimista dupa alegerile din noiembrie datorita absenteismului ridicat. Chiar si din partea maghiara, Marko Bela, Verestoy Attila sunt oameni din anii '90. Exista un imens conservatorism la nivel politic, iar oferta la nivel politic foarte redusa, programele politice sunt practic identice, oamenii trec de la un partid la altul fara probleme.
Mai exista o intrebare - dezbatuta mai mult in Franta decat in Romania. Intrebarea este: cum a fost omorat Ceausescu? Este o intrebare mai directa: a avut parte de un pluton de executie? Sau a fost pur si simplu impuscat in cap?
Am vazut de multe ori caseta cu procesul si executia lui Ceausescu, ceea ce a fost pus la dispozitie. Nu se poate spune daca a fost executat de un pluton sau impuscat de un singur om. Cred ca nu a existat nici o formalitate, nici in ceea ce priveste judecata. Tribunalul nu a fost unul stalinist, Ceausescu avea dreptate cand spunea ca vrea sa fie adus in fata Marii Adunari Nationale, ca nu raspunde pentru ca nu recunoaste legitimitatea tribunalului. Nu a fost un tribunal stalinist unde acuzatul isi recunoaste vina. Ceausescu si sotia sa au sustinut ca nu sunt vinovati, nu au acceptat termenul de genocid. Nu a fost respectata nici o regula in aceasta judecata si in aceasta executie, insa cei veniti acolo erau constienti ca daca Ceausescu ar fi fost salvat sau bagat la inchisoare ar fi devenit un pericol pentru noua putere. Oamenii in varsta sau chiar Partidul Romania Mare l-ar fi vrut inapoi. Cred ca au fost foarte cinici si pragmatici: sa-l impuscam, cu sau fara pluton de executie.
Exista o formulare in mass-media din Romania "Iliescu-KGB". Cum ati aprecia aceasta formulare?
Nu as spune "Iliescu-KGB", nu stiu daca a existat o astfel de legatura - insa "Iliescu-URSS" cu siguranta. Evolutia sa este interesanta, insa in 1991 a vrut sa incheie un tratat cu Uniunea Sovietica si nu a dorit niciodata sa renunte la trecutul sau si a fost un politician la varf si inainte de 1989. Iliescu seamana intr-un fel cu generatia vechilor gorbaciovisti din Rusia. A avut o evolutie catre euro-atlantism, insa ramane credincios socialis­mului comunist.
Jocul american in Romania
Catherine Durandin prezinta implicarea serviciilor secrete americane in evenimentele din decembrie 1989 din Europa de Est in volumul sau "CIA in razboi", publicat in anul 2003 astfel: "Accesul la activitatea de analiza a C.I.A. este indispensabil pentru a inlatura imaginea stereotipa a unei Agentii compuse din analisti birocrati si razboinici fara scrupule, dar aceasta interpretare revizuita trebuie sa fie insotita de o ancheta asupra muncii de teren. Ar fi prezumtuos sa incercam a da un raspuns definitiv la intrebarea, formulata de o maniera reductionista: care este rolul C.I.A. in procesul de prabusire al blocului sovietic? In schimb, este posibil sa apreciem rolul jucat de C.I.A. in evolutiile din Polonia anilor '80, care au fost dramatice pentru Moscova; si in prezent este interesant, in masura in care se deschid arhivele, iar martorii manifesta bunavointa, sa ne indreptam atentia asupra tranzitiei, asupra evenimentelor de la Bucuresti din decembrie 1989, in care tendinta prea accentuata a fost de a vedea numai mana ascunsa, dar cu o prezenta intensa a Moscovei si a clientilor romani ai lui Gorbaciov. Ori C.I.A. si jocul american subtil si puternic erau acolo.
Aceste cazuri, ale membrilor nomenclaturii anti-Ceausescu invitati in Statele Unite in perioada 1987-1989, suscita intrebari si nu pot fi intelese decat inscriind activitatea C.I.A. intr-un cadru mai larg. Din 1985-1986, Guvernul american a mizat pe momentul Gorbaciov pentru a ocupa o nisa de oportunitate. Nimeni nu crede, in serviciile de la Langley, ca Gorbaciov ar fi un "good guy", dar el are nevoie sa negocieze cu Washingtonul pentru a desfasura reforma interna in care crede. Trebuie sa iasa din mlastina afgana, sa franeze cursa inarmarilor pe care au accelerat-o Statele Unite sub Presedentia lui Reagan. Trebuie sa castige de partea sa opinia publica si, in particular, pe pacifistii europeni si sa construiasca aceasta casa comuna europeana de care este profund atasat. Americanii ii cunosc atat intentiile, cat si slabiciunile. Vor profita magistral de acest lucru intre 1985 si 1991. In fapt, jocul american consta in distrugerea ordinii de la Ialta, integrand in N.A.T.O. Germania unificata. Aceasta etapa, o Germanie unificata in N.A.T.O., semneaza infrangerea U.R.S.S. ca putere victorioasa in 1945 si prabusirea ideologiei comuniste, al carei stindard era purtat de R.D.G.. Gorbaciov pierde teren. Faptul ca in aceasta faza a schimbarilor iau fiinta, la Budapesta sau la Bucuresti, echipe formate din fosti comunisti "gorbaciovisti" nu deranjeaza Washingtonul: fara sustinerea fratelui mai mare, aceste echipe neocomuniste nu vor putea decat sa caute sfaturi si subsidii in Vest. Arhivele C.I.A. lasa sa transpara extrema tenacitate a Statelor Unite in desfasurarea dialogului cu un partener/adversar ale carui slabiciuni au fost exploatate cu un maxim de profesionalism. Dar Statele Unite, invingatoare in Razboiul Rece, au devenit in cursul anilor '80, datorita noilor aliante cu un grad ridicat de risc, un invingator la stramtoare".
Pagina realizata de George DAMIAN /ZIUA