Saturday, October 24, 2009

SANZIANA POP: UZINA CARE CRESTE OAMENI. De la omagiul adus Partidului, pentru ca a facut din tarani muncitori la "23 August", la "Formula AS"



Sambata, 9 februarie 1980



LA MUNTE, cu avionul. Carpatii de si mai sus . FOTO



Foto: Cristina Nichitus / Victor Roncea

ZIUA ARMATEI ROMANE IN BASARABIA cu depunere de coroane din partea presedintelui Romaniei la cimitirul eroilor de la Cania si Troita de la Iepureni







FOTO: NICOLAE FEDERIUC, SERGIU PRAPORSIC, Agentia FLUX
INFO: ION RONCEA si ONCE informeaza: De Ziua Armatei României, la Cania şi Dealul Iepureni, în Basarabia romana



Cine îşi mai aminteşte de eroii români îngropaţi în pământul Basarabiei


În Republica Moldova există aproximativ 200 de cimitire – de fapt, gropi comune sau locuri neîmprejmuite, părăginite, fără cruci – în care au fost aruncate unele peste altele şi acoperite superficial cu pământ, trupurile a zeci de mii de soldaţi români care au căzut în timpul celui de-al doilea război mondial pentru eliberarea Basarabiei.

Unele dintre ele au fost restabilite sau amenajate la iniţiativa unor primari sau consilieri locali sau a unor simpli creştini din localitate, cu sprijinul financiar al Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE) din România, instituţie care continuă tradiţia Aşezământului Naţional Regina Maria pentru Cultul Eroilor din perioada interbelică. Majoritatea mormintelor eroilor români au fost îngrijite în tăcere în perioada sovietică de preoţii satelor, altele au fost distruse – cum este cazul celui din Chişinău, situat în cartierul Botanica. Chiar şi în ziua de azi există cazuri când sunt profanate locurile unde au fost înhumaţi ostaşi români, un caz recent în acest sens fiind cel al „Cimitirului Dragalina” din Tighina, care a fost ras de pe faţa pământului de buldozerele transnistrene.

Am scris de fiecare dată, pe parcursul anilor, atunci când, cu voia lui Dumnezeu şi a oamenilor de bună credinţă, s-a reuşit restabilirea onoarei şi demnităţii de ostaş a celor care şi-au sacrificat viaţa pentru Ţară, fiindu-le amenajate, după rânduiala creştinească, mormintele unde li se odihnesc trupurile.

Am decis să revenim la cazurile relatate în trecut şi să-i mai trecem o dată în revistă pe cei care au depus eforturi pentru restabilirea acestor cimitire, mai ales că pentru unii dintre ei cinstirea memoriei eroilor români a devenit un scop al vieţii. Este important de reţinut numele acestor oameni întrucât, de obicei, după consumarea evenimentelor de inaugurare şi sfinţire a acestor locuri, cei care merită toată aprecierea şi preţuirea noastră rămân oarecum în umbră.

Monumentul eroilor din comuna Carahasani

Un caz mai mult decât impresionant este cel al Victor Boian, pensionar din comuna Carahasani, raionul Ştefan-Vodă, care a construit fără ajutorul financiar al nimănui un monument dedicat ostaşilor care au murit pe câmpul de luptă în cel de-al doilea Război Mondial. Monumentul a fost inaugurat în anul 2006, după hramul satului, care este sărbătorit la 14 octombrie, fiind sfinţit pe 5 iunie 2008. Ideea de a construi un asemenea monument i-a venit lui Victor Boian cu mulţi ani în urmă, el fiind şi martor al evenimentelor din perioada 1941-1945. Şi-a realizat visul cu propriile forţe, nefiind ajutat de nimeni. Pe locul unde a fost ridicat monumentul au fost îngropaţi peste 300 de ostaşi români, 400 de ostaşi nemţi şi ostaşi ai armatei sovietice.

Cimitirul eroilor de la Ţiganca

Despre Cimitirul Ostaşilor Români de la Ţiganca din Republica Moldova a început să se vorbească acum câţiva ani. Acolo, pe o colină de pe malul stâng al Prutului îşi dorm somnul de veci câteva mii de ostaşi români, căzuţi în luptele din 1941 pentru eliberarea Basarabiei. O eliberare care nu a fost pe placul sovieticilor, care au ras de pe faţa pământului toate amenajările specifice unui cimitir şi aşa a rămas acel loc mai bine de 6 decenii: părăsit şi uitat. Câţiva ani în urmă pe această colină s-au sihăstrit doi călugări de la Mănăstirea Neamţ, părinţii Nifon Ilie, şi Casian, ucenicul său. Ei au vrut să atragă atenţia românilor că istoria nu poate fi îngropată în uitare. Părintele Nifon dormea într-un sicriu şi le explica vizitatorilor de ce o face: “Ei (ostaşii români căzuţi în luptă – n.n.) n-au putut să doarmă în unul de ăsta, au fost aruncaţi ca animalele în gropi. Ca drept creştin, am spus: îmi iubesc morţii şi vreau să mă rog pentru ei. Când plouă, bagă oile şi se face de nu putem trece, e numai noroi. Dacă vreţi, luăm un hârleţ şi vă arătăm cum scoatem oasele, sunt la suprafaţa pământului. Nu plecăm de aici, că strigă aceia ca să-i ajutăm. Dacă n-or striga ei, o să strige pietrele, norii”.

Cimitirul eroilor de la Ţiganca a fost inaugurat pe data de 1 iunie 2006, la eveniment participând înalte oficialităţi din România şi Republica Moldova, printre care şi Majestatea Sa, Regele Mihai.

Cimitirul de Onoare de la Cania

De Ziua Eroilor Români, pe 1 iunie 2008, când creştinii ortodocşi au sărbătorit Înălţarea Domnului, în satul Cania, raionul Cantemir, a fost inaugurată o Troiţă în memoria martirilor Armatei Române, care şi-au pierdut viaţa pe aceste meleaguri în timpul celui de-al doilea război mondial. Slujba de pomenire a fost oficiată de un sobor de preoţi ai Mitropoliei Basarabiei în frunte cu părintele Vasile Burduja, parohul bisericii din Cania. Troiţa care a fost amplasată pe locul unde şi-au găsit odihna de veci cei ostaşii români şi a fost adusă pe aceste locuri de Asociaţia din Maramureş „România din inima mea” şi a fost edificată cu surse din donaţiile adunate de Grigore Caraza, fost deţinut politic în închisorile de la Ajud şi Jilava, care acum locuieşte la Piatra Neamţ.
În Cimitirul de Onoare de la Cania au fost înhumaţi, în gropi comune, 936 de eroi români, morţi în luptele purtate în vara anului 1941, la Ţiganca. Proiectul de reabilitare a acestui loc de veci aparţine Parohiei Bisericii Ortodoxe din Cania.

Onoarea ostaşilor români, cinstită la Neculăieuca

În satul Niculăieuca, raionul Orhei, autorităţile locale, în comun cu Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor Români din Bucureşti, au inaugurat, pe data 8 iunie 2008, Cimitirul de onoare al ostaşilor români, care au luptat şi au căzut pe câmpurile de luptă din această localitate încă în vara anului 1941 pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupaţia sovietică. Iniţiativa de renovare a cimitirului a aparţinut primarului PPCD din localitate, Claudia Bejenaru. Iată ce a declarat atunci Claudia Bejenaru: „De mai mult timp am aşteptat această zi, pentru a vedea împlinit visul de a amenaja şi în Neculăieuca un cimitir al ostaşilor români necunoscuţi. Mă bucură faptul că în această zi s-au adunat mai mulţi creştini pentru a cinsti memoria ostaşilor care 67 de ani în urmă şi-au sacrificat viaţa pe altarul păcii, apărând valorile naţionale româneşti”.
Până la amenajarea cimitirului, locuitorii satului Neculăieuca îngrijeau cu sfinţenie această parcelă şi mormintele ostaşilor pentru a păstra memoria lor veşnică. Totodată, primul semn pentru ostaşii români a fost adus în anul 2006, în august, atunci când a fost sfinţită troiţa de lângă actualul cimitir.

În satul Neculăieuca, în vara anului 1941, în timpul luptelor duse dintre armata română şi cea sovietică, şi-au pierdut viaţa peste 1.000 de soldaţi români care au crezut în cauza pentru care au luptat şi au apărat valorile naţionale. În acelaşi timp, în urma cercetării mai multor documente, a fost stabilit faptul că în cimitirul inaugurat şi-au găsit odihna de veci peste 100 de ostaşi români, însă, din păcate, aceste surse documentare au identificat doar 42 de nume ale ostaşilor români căzuţi pe moşia satului Niculăieuca.

Cimitirul eroilor de la Micleuşeni

Cimitirul Eroilor Români din localitatea Micleuşeni, Străşeni, a fost inaugurat, după ce a fost îngrijit şi reconstruit, de ziua Armatei Române, pe data pe 25 octombrie 2008. Iniţiativa şi toate demersurile care au urmat aparţin reprezentanţilor Partidului Popular Creştin Democrat din Străşeni, consilierul raional Nicolae Stratulat şi vicepreşedintele raionului, Constantin Ioniţă.
Cimitirul eroilor de la Micleuşeni a fost înfiinţat în data de 17 iulie 1941. În acest cimitir au fost amenajate 11 morminte comune în care au fost înhumaţi 223 militari români aparţinând regimentelor 63 artilerie şi 67 infanterie. Toţi aceşti eroi au căzut în luptele de pe Valea Dolnei, din data de 8 iulie 1941. Mormintele sunt marcate prin 28 însemne de căpătâi şi printr-un bloc de piatră inscripţionat cu următorul text: „Aici sunt înhumaţi ostaşii armatei române căzuţi în vara 1941. Veşnică fie-le pomenirea”. Pe latura de est a cimitirului a fost amplasată o troiţă, donată de către Asociaţia „Ginta Latină”.

Cimitirul de onoare al ostaşilor români din satul Feşteliţa

În localitatea Feşteliţa, raionul Ştefan-Vodă, autorităţile locale, în comun cu Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor Români din Bucureşti, au inaugurat, pe 7 iunie 2008 Cimitirul de onoare al ostaşilor români. Aici au căzut în luptă peste 40 de ostaşi români. Iniţiativa de a restaura cimitirul aparţine primarului PPCD din localitate, Nicolae Tudoreanu care, solicitat de FLUX, a declarat: „Timp de mai mulţi ani, această bucată de pământ, în locul unde se află acum cimitirul de onoare al ostaşilor români, a fost lăsată de izbelişte, deoarece motivele politice predomină asupra intereselor creştineşti şi omeneşti. Astăzi participăm la un eveniment istoric, pentru că istoria este scrisă de învingători. Acest cimitir este cu adevărat o carte de vizită pentru localitatea Feşteliţa”.

Biserica „Sfinţii Martiri Brâncoveni” în memoria eroilor români căzuţi la Ialoveni

Pe data de 10 decembrie 2005, în orăşelul Ialoveni a fost sfinţit locul unde va fi construită Biserica „Sfinţii Martiri Brâncoveni”. „Sfinţii Martiri Brâncoveni” este o parohie a Mitropoliei Basarabiei şi va fi înălţată în memoria şi cinstea celor peste 20 de eroi români căzuţi şi înmormântaţi pe colina din centrul Ialoveniului, în timpul celui de-al doilea război mondial. După ocupaţia sovietică, în locul cimitirului a fost construit un punct de colectare a vitelor. La ceremonia de sfinţire au participat liderii PPCD Iurie Rosca, Vlad Cubreacov şi ex-deputatul creştin-democrat, Adriana Chiriac.
Pe colină au fost înălţate patru cruci, care marchează locul unde va fi construit sfântul lăcaş. Persoanele care au făcut toate demersurile şi au reuşit să obţină autorizaţiile de construcţie sunt foştii consilieri raionali din partea PPCD, Valeriu Ţurcanu şi Vasile David, care au insistat în faţa autorităţilor locale cărora le-au cerut „să nu mai pângărească acel loc sfânt şi să cinstească creştineşte memoria ostaşilor români îngropaţi acolo”.

Autor: http://nicolaefederiuc.wordpress.com/

Vezi si De ce ajung rusii si filo-rusii sa enerveze: Cimitir al eroilor romani profanat oficial de Tiraspol in cinstea "Ostasului Rus"

DRASIUS KEDYS - tatal care si-a facut dreptate singur in Lituania - a fost dat in urmarire internationala de INTERPOL - FOTO

DRASIUS KEDYS - EROUL LITUANIEI si-a filmat fiica, pe urmele pedofililor, inainte de a-i impusca. Mama fetitei, implicata. Relatari VIDEO cu traducere

LUPT PANA LA MOARTE! Drasius Kedys: un tata care a impuscat doi pedofili achitati, un judecator si un politician, e urmarit general si erou european

SCRISOARE CATRE NIMENI. Fugitivul Drasius Kedys, cel care a facut dreptate pentru sodomizarea fiicei sale de un politician si un judecator, catre lume


ALERTA. A INCEPUT: Obama a decretat "URGENTA NATIONALA" pentru lupta contra virusului H1N1. "Operatiunea vaccinarea", peste legile federale

NY TIMES BREAKING NEWS ALERT: Obama Declares H1N1 Flu a National Emergency

The White House on Saturday said that Mr. Obama had signed a proclamation that would allow medical officials to bypass certain federal requirements. Officials described the move as similar to a declaration ahead of a hurricane making landfall.

FOX NEWS ALERT: President Obama signed a proclamation declaring the H1N1 influenza a national emergency, giving doctors and medical facilities greater leeway in responding to the flu pandemic.

Obama signed the declaration late Friday, which the White House said allows medical treatment facilities to better handle a surge in flu patients by waiving federal requirements on a case-by-case basis.

"The foundation of our national approach to the H1N1 flu has been preparedness at all levels -- personal, business, and government -- and this proclamation helps that effort by advancing our overall response capability," the White House said in a statement.

The flu has infected millions of Americans and killed nearly 100 children in the U.S. The chief of the Centers for Disease Control and Prevention said Friday that over a thousand people have died as a result, with 46 states reporting widespread H1N1 activity.

"Since the beginning of the pandemic, we've seen more than 1,000 deaths and 20,000 hospitalizations," said Dr. Thomas Frieden, head of the CDC. "We expect it to occur in waves, but we can't predict when those waves will happen."

Sixty million Americans have been vaccinated against the seasonal flu this year, but an additional vaccine against H1N1 has been in short supply. About 120 million doses were expected to be made available by the middle of October, though only 11 million doses have been shipped to health departments for use.

Vezi si:

SUA: Personalul din sanatate refuza vaccinarea obligatorie impotriva gripei H1N1 si da in judecata statul

de Marius Mihaiescu / HotNews.ro

Agentia americana pentru medicamente si alimente (FDA, Food and Drug Administration) va fi actionata in justitie pentru autorizarea a patru vaccinuri experimentale impotriva gripei porcine. Actiunea este intentata de angajatii new-yorkezi din sanatate care refuza vaccinul obligatoriu, a declarat pentru AFP unul dintre avocatii care ii reprezinta.

Jim Turner, de la cabinetul Swankin and Turner din Washington, sustine ca FDA a autorizat patru vaccinuri experimentale impotriva gripei porcine fara a efectua toate testele prevazute de lege pentru a demonstra ca nu exista efecte secundare.

In Romania, campania de vaccinare va incepe din 1 decembrie, cand trei milioane de prescolari, elevi si studenti vor fi vaccinati gratuit impotriva virusului A H1N1.

‘Riscurile pe care le prezinta vaccinul sunt necunoscute’

“Riscurile pentru sanatate pe care le prezinta aceste vaccinuri sunt total necunoscute”, a declarat el, precizand ca este vorba de prima actiune in justitie de aceasta natura si, daca ea va fi aprobata, se va aplica la nivel national.

“Vaccinul nu ar fi trebuit autorizat atata timp cat FDA nu a terminat testele”, explica avocatul.

Acuzatorii sustin ca FDA a eludat cele mai elementare criterii legale menite sa asigure securitatea publica si atrage atentia asupra faptului ca aceste vaccinuri sunt distribuite la milioane de oameni, inclusiv copii.

Jim Turner a avansat si posibilitatea ca vaccinul antigripal sub forma de spray nazal, care contine virusi vii, sa “declanseze el insusi pandemia pe care guvernul federal afirma ca vrea sa o evite”.

Avocatul mai spune ca FDA a autorizat si utilizarea unui adjuvant, Squalene, pentru a creste eficienta unei doze unice de vaccin. Or, acest adjuvant ar putea fi toxic, crede el.

In ceea ce priveste vaccinurile sub forma de injectie – majoritatea, de altfel – aceste contin thimerisol, un conservant cu mercur care creste riscurile pentru femei insarcinate, spune avocatul.

Societatile farmaceutice – imunitate pentru efecte secundare

El critica si imunitatea acordata de autoritatile sanitare americane firmelor farmaceutice care produc vaccinurile, in conditiile in care acestea nu pot face obiectul urmaririlor in justitie pentru efecte secundare.

Autoritatile sanitare din SUA au efectuat teste clinice pentru aceste patru vaccinuri experimentale impotriva virusului H1N1 pe cateva mii de persoane, iar FDA a aprobat utilizarea lor pentru intreaga populatie intr-o maniera expeditiva, dupa ce nu a observat niciun efect secundar serios.

Statele Unite au comandat peste 255 de milioane de doze, dintre care 77 de milioane au fost deja distribuite in aceasta campanie de vaccinare masiva, care a inceput in octombrie.

Centrul pentru controlul si prevenirea bolilor (CDC) a recomandat vaccinarea celor mai vulnerabile grupe la aceasta gripa, respectiv femeile insarcinate, copiii si tinerii pana in 24 de ani, precum si toate persoanele care sufera de afectiuni medicale cronice.
Vezi si

DUMNEZEU NU BATE CU PARUL. Candidatura lui Ion Coja respinsa din cauza furtului de semnaturi de la Petru Voda realizat cu mana Rusei-lor de la Rost

UPDATE: Intr-o luare de pozitie pe blogul sau, Ion Coja afirma categoric ca nu s-a folosit de semnaturi de la Petru Voda. Ramane intrebarea: ce s-a intamplat cu semnaturile copiate dupa ce au fost subtilizate de fratele lui Ionel Rusei?!
Biroul Electoral Central informeaza ca domnului Ion Coja, candidat independent la presedintia Romaniei, i s-a respins inregistrarea candidaturii. Motivul: prea multe semnaturi nevalabile. Domnul Ion Coja, prezent si la Manastirea Petru Voda inainte de debutul agitatiei electorale, a fost sustinut in campania sa de domnul profesor Marcel Petrisor, fost detinut politic apropiat Parintelui Gheorghe Calciu si presedinte al Senatului Asociatiei Rost, care publica revista cu acelasi nume, ce se pretinde un fel de "GDS al ortodoxiei" si in care au fost apreciati sau s-au facut remarcati de-a lungul anilor urmatorii autori: Teodor Baconsky, Theodor Paleologu, Cristian Badilita, Dan Stanca, Varujan Vosganian, Horia Roman Patapievici, Andrei Plesu, Razvan Codrescu, eiusdem farinae. Personaje care nu mai merita nici o prezentare suplimentara in afara numelui lor de oroare la adresa ortodoxiei, traditiei si culturii romanesti autentice. Domnul Ionel Rusei si fratele sau sunt cei care l-au adus pe domnul Ion Coja la Petru Voda (foto) si l-au prezentat Parintelui duhovnic Justin Parvu, care il vedea pentru a doua oara in viata Sfintiei Sale.

Intr-un Drept la Replica recent al domnului Ionel Rusei (vezi mai jos), tipograf al revistei Rost si, mai nou, si intervievator de serviciu, acesta afirma ca "nu sunt protagonistul nici unei actiuni dubioase iar daca se face referire la fratele meu, acesta a carat niste saci fara sa stie ce este in ei". Ei bine, sacii la care se refera editorul Rost erau cu semnaturi de la Referendumul Anti-Cip initiat de parintele Justin Parvu, furati de la Manastirea Petru Voda, cu mana fratelui sau, dusi in Bacau, unde s-au copiat cateva zeci de mii de semnaturi pana s-a descoperit hotia, fapt ce intra sub incidenta Codului Penal. "Operatiunea copierea" s-a reflectat de altfel prin numarul mare de semnaturi respinse de catre Biroul Electoral Central. Pacat ca in acest jos securistic, din care au de suferit mai multe personalitati, au fost antrenati si naivi. Ionel Rusei, fratele sau si intarziatii pe care ii deserveste nu se numara printre cei din urma. Dumnezeu a batut cum a stiut El, oprind potentiala frauda realizata pe spezele credinciosilor care l-au urmat pe Parintele Justin in lupta sa impotriva dictaturii biometrice. Cu siguranta ca ii va rasplati similar si pe puricii si capusele Ortodoxiei.

PRECIZARI LA O DEZINFORMARE a lui Claudiu Tarziu, servul lui Razvan Codrescu - acesti Stan si Bran ai "dreptei romanesti": ION COJA, candidatul ROST
UN DREPT LA REPLICA al domnului Ionel Rusei de la Docuprint Bacau pe marginea unor afirmatii legate de revista Rost, Claudiu Tarziu si domnul Ion Coja
PSEUDO-ELITA FARA ROST A GDS-ului ORTOMORFIEI: Plesu, Patapievici, Baconsky - sectantii "fraternitatii universale"

CANONUL SF Dimitrie cel Nou Basarabov, Ocrotitorul Bucurestilor si lacrimile Maicii Domnului de la Huta. E tot ce ne-a mai ramas


Friday, October 23, 2009

DRASIUS KEDYS vrea sa-si faca dreptate pana la capat: «Vânătoarea continuă! Voi mai ucide». Vezi si DRASIUS KEDYS: Scrisoare catre nimeni. FORUM/VIDEO

Drama tatălui din Lituania, Drasius Kedys, care i-a executat pe violatorii fiicei sale, de numai patru anişori, a impresionat intreaga Europă. Povestea insă e departe de final. Bărbatul de 37 de ani nu e încă împăcat cu sine nici după ce a ucis-o pe mătuşa fetiţei, Violeta, care a intermediat întâlnirile cu pedofilii, nici după ce l-a executat pe judecătorul Jonas Furmanaviczius, care i-a molestat copila, pe Deimantela. Ieri, un membru al Parlamentului lituanian a primit o scrisoare de ameninţare cu moartea, iar presa crede că plicul a fost expediat de Drasius Kedys.

Autorităţile din Lituania se dau de ceasul morţii să-l găsească pe bărbatul din oraşul Kaunas, însetat de răzbunare. În vreme ce mama Deimantelei care îşi aducea, contra cost, propriul copil la orgiile sexuale se află sub protecţia poliţiei, împreună cu Andrius Usas, un politician din Kaunas, despre care fetiţa povesteşte că “o lingea”, Drasius e de negăsit. Joi seară a dat, în sfârşit, un semn familiei, trimiţându-i un mesaj pe telefon mamei sale, care-l credea mort. “Vânătoarea continuă! Voi mai ucide”, a scris el, lăsând să se înţeleagă astfel că au rămas persoane nepedepsite. Pe de altă parte, presa lituaniană a scos la iveală detalii mai puţin cunoscute din viaţa lui Drasius. Acesta era proprietarul unui magazin cu haine de blană şi datorită acestui fapt Deimantelei nu-i lipsea nimic. Însă, înainte de naşterea micuţei lui, viaţa lituanianului nu a fost deloc una liniştită. El obişnuia să practice lupte în cuşcă, de unde ieşea de multe ori plin de sânge, dar învingător.

A scăpat ca prin urechile acului

După ce şi-a ucis cumnata şi pe judecător, Drasius a fost la un pas de a-l omorî şi pe politicianul Andrius Usas, fost consilier al preşedintelui Parlamentului lituanian. Poliţia a dejucat însă atacul, iar Usas şi Laima, mama Deimantelei, au fost plasaţi sub protecţia poliţiei. Mai mult, fetiţa a pomenit în mărturiile înregistrate de Drasius şi numele unui alt pedofil, Aidas, însă identitatea acestuia e încă un mister. Mesajele de simpatie pentru Drasius continuă să curgă pe internet. Zeci de mii de persoane îl încurajează să continue vendeta: “Lumea ar fi mai bună, dacă ar fi mai mulţi oameni ca Drasius”, “Mă rog ca Drasius să fie în siguranţă”, “Respect pentru tot ceea ce faci. Eşti un erou”, sunt doar câteva dintre mesajele postate de susţinători.

Printre aceştia sunt şi mulţi români care i-au transmis să-şi continue misiunea

Şi românii îl încurajează
Respect din România pentru atitudinea unui tată cu adevărat puternic. Toată România e cu tine!!! Respect din România... meriţi... uneori oamenii obişnuiţi trebuie să-şi facă dreptate singuri... pentru că lumea asta e prea crudă... uneori Dumnezeu nu ne poate ajuta... şi trebuie să ne descurcăm singuri, aşa cum considerăm”.
“Sunt fericită să văd că numărul de susţinători creşte rapid... Aş vrea să pot face mai mult decât să-mi exprim admiraţia pentru el şi lupta lui. Lumea ar fi mai bună, dacă ar fi mai mulţi ca Drasius Respect din Craiova / Respect din România

Pentru că nimeni nu ştie unde se ascunde în prezent Drasius, pe internet circulă tot felul de variante. Una dintre ele se referă la ipoteza ca el să se afle în România. În Polonia s-au făcut chiar demersuri, la nivel oficial, ca Drasius să fie primit ca azilant şi protejat de autorităţile lituaniene, deşi este urmărit general prin Interpol.

Drasius a înregistrat-o pe fiica lui, în timp ce povestea cum a fost molestată. Filmările au fost postate apoi pe internet:

DRASIUS KEDYS - EROUL LITUANIEI si-a filmat fiica, pe urmele pedofililor, inainte de a-i impusca. Mama fetitei, implicata. Relatari VIDEO cu traducere

LUPT PANA LA MOARTE! Drasius Kedys: un tata care a impuscat doi pedofili achitati, un judecator si un politician, e urmarit general si erou european

SCRISOARE CATRE NIMENI. Fugitivul Drasius Kedys, cel care a facut dreptate pentru sodomizarea fiicei sale de un politician si un judecator, catre lume

Articol de Madalina Patra, Alina Vlad/ Libertatea

Resurse web si Forum:

www.drasiuskedys.lt

http://forumas.drasiuskedys.lt

SCRIITORUL NICOLAE BREBAN candideaza pentru Uniunea Scriitorilor si ataca frontal gasca Liiceanu-Dinescu-Manolescu si calomniatorii de la GDS

Alegerile pentru desemnarea noului preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, care vor avea loc pe 23 noiembrie la Teatrul Naţional, vor pune faţă în faţă două nume grele ale literaturii române: Nicolae Breban şi Nicolae Manolescu. Confruntarea dintre cei doi va fi cu atât mai pasionantă cu cât relaţia de prietenie care i-a legat vreme îndelungată s-a răcit în iureşul pasiunilor politico-literare care au urmat după evenimentele din decembrie 1989.

Aşadar, domnule Breban, v-aţi hotărât să candidaţi.

Da, îmi declar candidatura la Preşedinţia USR. Dacă o lună de zile n-am fost decis, acum intru în această campanie. O mulţime de prieteni mi-au spus să candidez pentru că sunt nemulţumiţi de Manolescu. Într-adevăr, şi eu sunt nemulţumit, dar nu de Manolescu, noi am fost de altfel buni prieteni, ci de starea actuală a scriitorului român şi a literaturii române. E mai jos ca niciodată, mai jos decât era sub Ceauşescu. Nu este acceptabil ca sute de scriitori din ţară să fie atât de demoralizaţi. Nu numai că trăiesc prost, dar demnitatea lor este la pământ. M-am hotărât să-mi spun cuvântul după douăzeci de ani de tăcere.

„Breban este Breban până la moarte!”

Ce v-a determinat să vă hotărâţi şi care sunt coordonatele programului dvs.?

Mă enervează, mă irită şi mă jigneşte situaţia scriitorului şi a literaturii române actuale. Problema cea mai gravă în care se află scriitorii români este legată de faptul că editurile nu îi plătesc la adevărata lor valoare. În ultimii douăzeci de ani, statul s-a retras din edituri. Au rămas edituri comerciale pe care le interesează numai câştigul. Este necesar ca uniunea să poată face presiuni asupra Ministerului Culturii, asupra guvernului, iar eu, dacă o să ajung preşedinte, o să fac treaba asta. Până la urmă, Breban este Breban până la moarte. De aceea vor unii să candidez, pentru că dacă eu voi da un telefon la o instituţie, va trebui să fiu ascultat. Dacă nu, o să chem ziariştii, lucru pe care Manolescu nu l-a făcut. Vreau să fac şi un birou de presă la USR, în care o dată pe lună să chemăm ziariştii şi să stăm de vorbă, mai ales că mulţi jurnalişti sunt şi scriitori.

Care sunt pârghiile care pot duce la o schimbare în USR?

În clipa în care Ministerul Culturii sau USR ar putea să facă presiuni asupra unor editori să plătească mai bine scriitorii buni, atunci lucrurile se vor schimba. Pe de altă parte, USR nu este o instituţie care poate fi condusă din străinătate, aşa cum a făcut-o Manolescu. Prietenii care mă susţin m-au rugat să specific în discursul meu că am să rămân în ţară cei patru ani ai mandatului dacă voi câştiga. Voi sta în ţară şi am să mă dedic nu atât uniunii, cât cauzei scriitorului şi culturii române.

O cauză a dezbinării: grupul Liiceanu

Care sunt cauzele dezbinării din literatura română de după 1989?

În 1990, când s-a făcut prima şedinţă a consiliului, era un grup cu Simion, cu Fănuş Neagu, şi le-am zis: „Dom'le, hai să ne ocupăm de literatură acum!”. Manolescu şi Blandiana au zis nu, că ei intră în politică. Uite ce-a ieşit! S-a ales praful de lumea literară. Manolescu şi cu Eugen Simion s-au înjurat 15 ani pe motiv că Simion s-a dat cu Iliescu. Şi dacă s-a dat cu Iliescu, ce? Pe urmă, noul tip de oportunism a fost reprezentat de proamericanismul şi prooccidentalismul duse până în pânzele albe. Grupul lui Simion era compus din patru personalităţi: el, Valeriu Cristea, Fănuş Neagu şi Marin Sorescu. Ei au mers, spre deosebire de mine, cu Iliescu. Revista «România literară», tot grupul Liiceanu şi GDS-ul (Grupul pentru Dialog Social - n.r.) i-au atacat imens, chiar se pare că săracul Valeriu Cristea, un excelent critic literar, a şi murit de inimă rea fiind înjurat de vechii săi prieteni de la revistă. Zâzania politică a intrat în lumea literară şi a creat fracţiuni foarte mari.

Aţi pomenit de „grupul Liiceanu”. De ce credeţi că a influenţat în mod negativ atmosfera literară postdecembristă?

Acest grup a pus mâna pe putere în cultură şi în politică, pentru că a stat 10 ani la CNSAS şi a aranjat dosare. Ei nu au influenţat numai cultura, ci şi viaţa politică, umblând la dosare foarte serios. Dinescu a ajuns chiar să condamne Biserica Ortodoxă, adică e clar că este un grup de manipulare foarte puternic. Grav nu e că acest grup este unul de influenţă şi de carieră, ci faptul că dă la o parte mari creatori de după război din România, cum sunt Marin Preda, Nichita Stănescu, Leonid Dimov, Virgil Mazilescu şi încă vreo 10, 15 autori adevăraţi care au susţinut literatura şi cultura române.

Bălăcăreli pe tema premiilor USR

„La noi s-a creat zvonul ăsta, care vine dinspre partea grupului Liiceanu şi a unei fete de la «România literară», Ioana Pârvulescu, că tot ce a apărut în România după război nu are valoare. E o minciună, o calomnie. Au zis că premiile USR, timp de 50 de ani, sunt toate fără valoare. Aşadar, în juriile USR, din care a făcut parte şi şeful domniei sale, Nicolae Manolescu, au fost ori numai imbecili, ori numai ticăloşi. Apar calomnii de genul ăsta care vin de la GDS şi care au creat o falsă luptă în lumea noastră literară. O luptă politică fără rost, care a dus numai la injurii şi bălăcăreli.”

„Manolescu nu numai că nu a arbitrat această dispută, ci s-a lipit de ei. El a trecut de la mine la Liiceanu. Dacă va fi reales, scriitorii vor fi dispreţuiţi de toată lumea. Până şi ultimul băcan va scuipa pe un scriitor.” - Nicolae Breban

Gelu Diaconu / Ziarul Ring / 23.10.2009

PRELUCRAREA ISTORIEI: "Disidentul" Andrei Plesu cantat la Woodrow Wilson Center de yesman-ul lui Tismaneanu si Patapievici, "filosoful" Mihaita Neamtu


Idealists Against Ideologues: A Case Study in the Political History of the Romanian Intelligentsia

Event Summary

The Romanian dissident movement in the 1970s and 1980s was both less well-known and markedly different from its counterparts in Czechoslovakia and Poland. Mihail Neamtu, a Wilson Center Public Policy Scholar, discussed the case of Romanian intellectual Andrei Plesu who chose to exercise dissent by immersing himself in classical languages and culture, and by withholding the benefits of his intellect from the state.

Upon his graduation in 1971 from the University of Bucharest with a degree in art history, Plesu was confronted with a crackdown on intellectual freedom in the form of dictator Nicolae Ceausescu’s “July Theses” banning ‘cosmopolitanism’ as well as capitalist artistic models.

To cope with this increasingly constrained intellectual environment, Neamtu explained, Plesu surrounded himself with like-minded mentors and friends and immersed himself in the study of classical philosophy, as well as renaissance art.

Plesu’s growing expertise in these fields earned him the opportunity to study in West Germany from 1975-1977 and again from 1983-1984. Here he learned German and became acquainted with international politics as they were viewed outside Romania. As his prestige rose abroad, he faced constant pressure at home and was repeatedly demoted.

Following his return from Germany, Plesu began to focus on the “moral condition of Romanian intellectuals.” His 1988 monograph Minima Moralia hypothesized that Romanian intellectuals had shirked their moral responsibility to oppose Ceausescu’s regime by focusing on the natural sciences and thereby contributing to the communist leader’s efforts to “modernize” Romania.

In 1988, Romanian poet Mircea Dinescu took a public stance (in Moscow) in support of Gorbachev’s reforms and criticized Ceausescu’s cult of personality and lack of respect for human rights at home. As the secret police and the state mobilized to silence Dinescu, (unsuccessfully) Plesu and several other intellectuals signed a letter decrying the abusive treatment of their peer. This dissident act earned him exile in a Moldovan village until the December 1989 ouster of Ceausescu.

Starting in 1990, Plesu combined his carreer as a professor of philosophy in Bucharest with public service, first as minister of culture in the first post-89 government led by Petre Roman, and then as Foreign Minister from 1997-1999..

Plesu’s pre-1989 life prepared him for his unique dissident role after 1989, Mircea Munteanu argued. An important voice for the intellectual and political modernization of Romania after the Revolution, Plesu actively participated in government and public life while other former dissidents, disenchanted with the resurgence of reformist communists in post-Ceausescu Romania, chose not to engage in public service.

Drafted by Tim McDonnell and Mircea Munteanu
Edited by Christian Ostermann, Director, HAPP/WES
Live Webcast
Woodrow Wilson Center

LISTA MINISTRILOR NOULUI GUVERN - CROITORU. Piticul cacarisit Paleologu-pleasca, mentinut ministru. Sper sa cada!

Premierul desemnat Lucian Croitoru a anuntat vineri structura Cabinetului cu care se va prezenta in fata Parlamentului saptamana viitoare si numele ministrilor din echipa sa.

Lista este compusa din:

1. Ministerul Finantelor: Gheorghe Pogea
2. Ministerul Economiei: Adriean Videanu
3. Ministerul de Externe: Bogdan Aurescu
4. Ministerul Apararii: Mihai Stanisoara
5. Ministerul de Interne: Emerich Florin Saghi
6. Ministerul Justitiei: Catalin Predoiu
7. Ministerul Muncii: Mihai Seitan
8. Ministerul Agriculturii: Adrian Radulescu
9. Ministerul Transporturilor: Radu Berceanu
10. Ministerul Sanatatii: Cristian Vladescu
11. Ministerul Educatiei: Daniel Funeriu
12. Ministerul Dezvoltarii si Turismului: Vasile Blaga
13. Ministerul Mediului: Sulfina Barbu
14. Ministerul Culturii: Teodor Paleologu

Inainte de a prezenta lista ministrilor din Cabinetul sau, Lucian Croitoru a tinut o scurta declaratie de presa.

Am primit asigurari ca voi fi investit de Parlamentul Romaniei

"Am hotarat sa imi asum raspunderea de a duce la indeplinire mandatul incredintat de presedintele Romaniei. Am inceput discutiile cu PD-L, care a spus ca ma sprijina, am avut negocieri cu PSD, PC, PNL si reprezentantii minoritatilor, UDMR si cele nationale.

Dupa ce acestia din urma mi-au comunicat ca nu imi vor da votul, m-am reintalnit cu PD-L, care m-a asigurat ca ma sustine, si cu presedintele Romaniei.

Am primit asigurari ca, avand in vedere imprejurarile economice actuale, voi fi investit de Parlamentul Romaniei.

Am format o echipa guvernamentala de oameni capabili carora le multumesc ca au acceptat sa ma sprijine", a sustinut in declaratia sa de presa Lucian Croitoru.

Premierul desemnat a anuntat ca a trimis vineri la Parlament programul de guvernare si lista de ministere si ministri, urmand ca aceasta sa fie audiata si supusa votului in Parlament in perioada imediat urmatoare.

Premierul si BNR, de unde provin, vor avea un rol cheie in perioada urmatoare

Croitoru a facut din nou cateva consideratii asupra situatiei economice si financiare a Romaniei.

"Au mai ramas doua luni si o saptamana pana la finalul acestui an. Starea financiara a tarii este sub control iar comunicatul FMI, care ne anunta ca o misiune va veni in Romania, inseamna inca o sansa de a evita un derapaj.

Dar nu este loc pentru nicio amanare, nicio ezitare si cu atat mai putin pentru erori care ar duce la inrautatirea situatiei tarii", a avertizat Lucian Croitoru inca o data.

Acesta a explicat ca este nevoie urgent de aprobarea constructiei bugetare pe 2010 si a altor masuri extrem de importante.

"Toate acestea fac necesara implicarea directa a premierului, nu numai a ministrului de Finante. Vor urma negocieri dificile cu institutiile internationale, cu bancile, cu pietele de capital, in care premierul, in stransa legatura cu BNR, de unde provin, va avea un rol cheie", a mai avertizat Croitoru.

"Este un fel de mit ca in Romania eventuale derapaje in politica fiscala pot fi suplinite cu succes de BNR. Desi aparent este asa, costurile pentru astfel de lucruri sunt mari, de aceea conlucrarea este esentiala", a mai subliniat acesta.

Sansele sunt relativ mari, nu relativ mici, cum opineaza unii analisti

Croitoru a precizat si ca a analizat opiniile, pro si contra, privind un Executiv condus de el, si a dat asigurari ca va fi "un premier care va face toate eforturile posibile pentru a veni cu solutii".

Intrebat de jurnalistii prezenti la Palatul Victoria ce sanse isi da in conditiile in care majoritatea Parlamentara PSD, PC, PNL, UDMR a anuntat foarte ferm ca nu ii va da votul, Lucian Croitoru a raspuns: "Eu nu sunt politician si nici nu intentionez sa pasesc pe taramul politicii. Eu cred ca Parlamentul va judeca atat din perspectiva politica, dar va judeca si din perspectiva economica si financiara. Din aceasta perspectiva spun ca sansele sunt relativ mari, nu relativ mici cum sunt prezentate acum de anumiti analisti".

Conform Regulamentelor Camerei Deputatilor si Senatului, Parlamentul are la dispozitie 15 zile din acest moment pentru a-i audia in comisii pe toti cei care intra in componenta Guvernului format de Lucian Croitoru.
Sursa: Ziare.com

RECONCILIEREA lui Corneliu Vlad la Salonul de Carte POLEMOS

Madalin Necsutu: Reconcilierea in fieful demonului razboiului

Jurnalistul Corneliu Vlad, care nu cred ca mai are nevoie de vreo introducere, in ciuda faptului ca nu sta toata ziua pe sticla ca pseudo-analistii mioritici de politica externa, a lansat vineri noua sa carte intitulata "Reconcilierea". As dori sa precizez intai de toate ca m-a frapat mesajul cartii in comparatie cu locul in care s-a desfasurat lansarea ei si numele acestui targ de carte. Un gand pacifist de tip ecumenic rostit chiar la salonul de carte patronat de Polemos (spiritul, demonul razboiului la greci - nota mea).

Azi, in cea de pe urma zi a salonului de carte Polemos , aflat deja la cea de-a patra editie si gazduit de Palatul Cercului Militar, m-am gandit sa imi fac si eu aparitia in calitate de consumator de carte buna. Si cand spun buna ma refer aici la istorie, stiinte politice, securitate, aparare, relatii internationale si cam tot ce deriva din aceasta. Bun, zis si facut. Merg eu frumos spre locatie, asta fiind la cateva sute de metri de redactia noastra, si cand ajung acolo, jurnalistul Corneliu Vlad, tocmai isi lansa noua carte "Reconcilierea". Bineinteles, ca din respect pentru eveniment si domnul Corneliu Vlad, nu ma puteam foii pe acolo pentru a rasfoi paginile cartilor expuse. Asa ca am stat. Nu foarte mult... cam jumatate de ora. Dupa introducerea facuta de prof.univ.dr Ion Calafeteanu, care mi-a fost si mie profesor, Corneliu Vlad a inceput sa inceput sa ne vorbeasca despre cartea dansului. "Fiecare popor are nevoie de o perioada lunga de reconciliere nationala, dupa ce a suferit o trauma", a afirmat jurnalistul. Fostul editorialist de la Cronica Romana ne-a impartasit faptul ca, in cursul documentarii pentru aceasta carte, a incercat sa desluseasca formula secreta, un tipar standard, pentru acesta "reconciliere". Aceste explicatii au fost cautate in recentele evolutii din statele din jurul nostru, jurnalistul afirmand ca "s-a ferit de Romania, ca dracu' de tamaie". "Reconcilerea" de Corneliu Vlad propune gandirea unei solutii viabile de reinchegare nationala in jurul unui ax central reprezentat de o idee care sa ii uneasca pe romani. Daca pana in prezent, in cei 20 de ani tranzitie, Romania a avut ca scop aderarea la UE si NATO, aceasta carte ridica o problema si mai spionoasa: De aici ce facem? care sunt obiectivele interne si externe ale Romaniei? in jurul carei ideei se vor ralia romanii in viitor? avem nevoie de un proiect national nou? se poate forma o "competitie constructiva" in randul clasei politice din Romania? Din aceasta prezentare si din prisma provocarii lansate de Corneliu Vlad, voi incerca sa deslusesc si eu la randul meu, cam care ar putea fi solutiile iesirii din acest impas si intrarea intr-o "era a reconcilierii"!, dupa ce voi citi cartea cu autograf din partea autorului pe care am primit-o.

PS: Corneliu Vlad si-a incheiat genial discursul, citandu-l pe intemeietorul statului cehoslovac si fostul presedinte, Tomas Masaryk: "Acum avem democratie. Ne mai trebuie doar democrati!"

Autor: http://madalinecsutu.blogspot.com/

ION RONCEA si ONCE informeaza: De Ziua Armatei României, la Cania şi Dealul Epureni, în Basarabia romana

Oficiul National pentru Cultul Eroilor:
De Ziua Armatei României, la Cania şi Dealul Epureni, în Republica Moldova,

UN PIOS OMAGIU CELOR CĂZUŢI ÎN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

Sâmbătă, 24 octombrie a.c., între orele 12 00 - 15 30, în Republica Moldova, are loc inaugurarea Parcelei de Onoare Româneşti din comunaCania şi a Troiţei Eroilor Români din Dealul Epureni, la circa 50 km nord de vama Oancea – Cahul.
La ceremonii şi-au anunţat prezenţa reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului României, Ministerului Afacerilor Externe şi ai societăţii civile, precum şi înalţi prelaţi ai Bisericii Ortodoxe Române.
Finanţate de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, prin Consiliul Raional Cantemir şi Parohia Ortodoxă Română „Toţi Sfinţii Români“ din Cania, cele două obiective comemorative realizate la Cania şi Dealul Epureni se adaugă celor realizate, între anii 2005 – 2008, la Ţiganca, Micleuşeni, Neculăieuca, Vărvăreuca şi Feşteliţa.
Duminică, 25 octombrie a.c., din partea Oficiului se va depune o coroană de flori şi la Cimitirul de onoare românesc de la Ţiganca (Raion Cantemir), care a fost reconstruit şi inaugurat la 1 iunie 2006, cu prilejul Zilei Eroilor României.
Aceste momente comemorative sunt înscrise în programul manifestărilor organizate de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi dedicate cinstirii eroilor neamului căzuţi în războaie, în contextul sărbătoririi Zilei Armatei României.
Prin înfiinţarea, în anul 2004, a Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, s-a creat cadrul juridic necesar reluării şi continuării tradiţiei, întreruptă vreme de peste jumătate de veac, în scopul nobil al readucerii în memoria colectivă a jertfei celor peste 900.000 români căzuţi în războaie (1877 – 1945), din care 132.000 peste hotarele ţării.
Printre proiectele cele mai importante ale Oficiului, în cei cinci ani de activitate, sunt, pe lângă cele menţionate în Republica Moldova, cele din ţară (Cimitirul Internaţional de la Mircea Vodă – Constanţa), din Armenia (Erevan), Bulgaria (Sofia), Franţa (Kotzingue şi Blaesheim), Germania (Haltingen şi Zwickau), Federaţia Rusă (Liublino, Kameşkovo, Krasnogorsk, Taliţî şi Oranki), Slovenia (Branik), Ucraina (Cernăuţi şi Kurgan) şi Ungaria (Budapesta şi Prügy).
Păstrarea vie a memoriei eroilor căzuţi pentru ţară reprezintă o obligaţie a fiecărui stat, aşa cum decurge din Convenţiile de la Geneva din 1949 privind victimele de război şi Protocoalele adiţionale la acestea, precum şi din Recomandarea 1859 şi Rezoluţia 1652 ale Adunării Parlamentare reprezentând statele membre ale Consiliului Europei, dar şi o datorie creştinească a fiecăruia dintre noi.
*
Parcela de Onoare Românească din localitatea Cania a fost amenajată în cadrul cimitirului civil. Cuprindea cinci gropi comune, dintre care una, de mari dimensiuni (aproape 25 m) cu 904 eroi şi alte patru mai mici în care erau înhumaţi (câte 3-4 într-un mormânt) 12 ofiţeri. În total, 916 militari îngropaţi, doar 114 dintre aceştia fiind identificaţi. Soldaţii înhumaţi aici luptaseră în regimentele 1/2 şi 6 vînători gardă (din Divizia 1 gardă), 11 şi 12 dorobanţi (Divizia 21 infanterie) şi 30 artilerie.
Troiţa Eroilor Români ridicată pe Dealul Epureni a fost realizată din fondurile ofiţerilor Regimentului 12 dorobanţi Bârlad, în amintirea militarilor din acet corp căzuţi pe aceste dealuri, în anul 1941.
Zidită pe un soclu de beton, troiţa era realizată exclusiv din fier, cu frumoase ornamente, iar acoperişul era placat cu aramă. Inaugurarea şi sfinţirea au avut loc în data de 11 iulie 1943, evenimentul fiind prezidat de către generalul de corp de armată N. Dăscălescu (cavaler al ordinului „Mihai Viteazul”).
După război, atât parcela cât şi troiţa s-au deteriorat treptat. Dacă în parcelă s-au mai păstrat câteva cruci, troiţa de pe Dealul Epureni a dispărut aproape în întregime (cu excepţia soclului).
După anul 1991, în contextul obţinerii independenţei de stat a Republicii Moldova, comunitatea românească locală a acţionat constant în vederea reabilitării memoriei ostaşilor români morţi în aceste locuri. Datorită acestui deschideri a fost posibilă ridicarea în cimitir a unei troiţe de lemn (donaţie a cetăţeanului american, de origine română, Grigore Caraza), care a fost sfinţită în data de 5 iunie 2008.
*
În cadrul ofensivei generale angajate de trupele române pe frontul Prutului (perioada 2 iulie – 26 iulie 1941), pentru eliberarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei, Armata 4 română (având în compunere corpurile de armată 3, 5 şi 11), comandată de gl. Nicolae Ciupercă, a acţionat în vederea străpungerii liniei Prutului (la nord de localitatea Bohotin), organizării unor capete de pod şi desfăşurării unor acţiuni de apărare în sectorul sudic al frontului. În acord cu această concepţie strategică, Corpul 5 Armată (diviziile 1 gardă, 21 infanterie şi Brigada 7 cavalerie) a primit misiunea de a realiza un cap de pod la est de Fălciu şi de a dezvolta ofensiva spre Nistru.
Lupte deosebit de grele s-au dat în perioada 4-8 iulie 1941 pentru ocuparea Dealului Epureni şi a satelor Cania şi Ţiganca. Regimentul 6 Vânători gardă „Mihai Viteazul”, susţinut de Regimentul 24 infanterie, a ocupat Cania, iar regimentele 1/2 vânători şi 12 dorobanţi au obţinut controlul asupra Dealului Epureni şi a satului Ţiganca. Trupele sovietice au contraatacat, în perioada 8-16 iulie, cu unităţi de infanterie sprijinite de un bombardament masiv de artilerie. Ofensiva Corpului 5 Armată a fost reluată la 16 iulie, obiectivul Ţiganca fiind ocupat în două zile.
Luptele au fost deosebit de violente, soldându-se cu pierderi umane importante, cea mai mare parte a militarilor căzuţi pe câmpul de luptă fiind îngropaţi – majoritatea în gropi comune – în cimitirele de campanie amenajate în localităţile Ţiganca (1.020 militari) şi Cania (916 militari).
Persoană de contact:
Roncea Ion,
tel. 0726.104.095
Tel. 316.86.07, fax 335.1185
Aceste informaţii sunt disponibile şi pe Internet (www.once.ro)

Thursday, October 22, 2009

PALEOLOGU - ministrul trădării culturii naţionale. ROMANIA, rasa de la Expozitia Brukenthtal "Breugel, Memling, Van Eyck" de la Paris. EXCLUSIV


Paleologu - ministrul trădării culturii naţionale Imprimare E-mail
Scris de Victor Roncea
Capodoperele nimănui: zeci de lucrări de Breugel, Memling şi Van Eyck de la Muzeul Brukenthal din Sibiu sunt la Paris, într-o expoziţie de unde lipseşte total cuvåntul „Romånia“.

Ministrul Culturii Theodor Paleologu şi-a definit public nivelul intelectual prin „conceptele“ de „cacariseală“ şi „pleaşcă“. Recent, însă, acesta s-a dedat la fapte de o gravitate infinit mai mare decåt ridicolul de care s-a tot acoperit, făcåndu-se vinovat, după batjocorirea valorilor naţionale, a monumentelor de la Universitatea Bucureşti, şi de trădare a intereselor culturii naţionale şi ale ţării. La Muzeul Jacquemart - André din Paris, situat la doi paşi de Arcul de Triumf, are loc între 11 septembrie 2009 şi 11 ianuarie 2010 o expoziţie care ar fi putut fi, în mizerabila noastră reprezentare internaţională, o extraordinară ocazie de a ne adjudeca un loc de prestigiu în ochii lumii.

Este vorba de expoziţia „Breugel, Memling, Van Eyck“, despre care la Paris se menţionează atât: „Colecţia Brukenthal“. Niciun cuvânt despre Sibiu, unde se află Muzeul Brukenthal şi care a fost Capitală Europeană a Culturii în 2007. Dar mai rău: niciun cuvânt despre România. Responsabil de acest dezastru total, un adevărat atentat la interesul naţional, este chiar ministrul Culturii, Theodor Paleologu, care a şi inaugurat de altfel expoziţia.

Un hipermarket mai presus decât România

Tributar informaţiei oferite la faţa locului, nici măcar un articol din „Le Monde“, semnat de Philippe Dagen, un autor respectabil, profesor universitar, nu spune un cuvânt despre ţara de unde vin operele expuse. Francezii pot afla din „Le Monde“ că la Paris se află colecţia unui „baron luminat - consilier al Împărătesei Maria Teresa şi guvernator al Transilvaniei“. O machetă publicitară apărută în săptămânalul „Le Point“ menţionează sponsori cum ar fi Magazinele Fnac sau Carrefour, dar nicidecum Sibiul şi nici pomeneală de România, de unde provin capodoperele prezentate. În alte cazuri s-ar fi zis în mod obligatoriu: Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg, Metropolitan Museum din New York, dacă de acolo ar fi fost împrumutate operele expuse.
Nu este de mirare căci nici imensele panouri din faţa Muzeului Jacquemart - André, sau altele care împânzesc Parisul, nici afişele sau cărţile poştale puse în vânzare pentru public, nici coperta catalogului expoziţiei nu menţionează altceva decât: Bruegel, Memling, Van Eyck... Colecţia Brukenthal. Catalogul, trimis la Bucureşti de corespondentul „Curentul“ de la Paris, poartă pe coperta a patra următoarea „informaţie“: „Muzeul Jacquemart - André prezintă, pentru prima oară în Franţa, o selecţie excepţională... a colecţiei Brukenthal, una dintre cele mai prestigioase din Europa Centrală“. „Din Europa Centrală“, undeva... pe dreapta. Marele Dali avea o vorbă, pe care infimul Paleologu ar trebui să o afle: „... d’Europe Centrale, c’est-a dire de nulle part!“ - „... din Europa Centrală, adică de nicăieri“. Asta şi-a propus ministrul trădării culturii şi nu numai el: să arunce România în nicăieri.

Baconsky, complice la „pleaşcă“

Trecerea sub tăcere, în mod evident deliberată, a numelui oraşului Sibiu şi a numelui României, ţară care are nevoie de un statut nou, pe măsura ei, respectabil în ochii lumii, de admiraţie, cunoaştere şi recunoaştere, de turişti care ar putea veni să viziteze Muzeul Brukenthal la Sibiu, de francezi care ar putea să caute şi alte comori în România, este actul de înaltă trădare a intereselor culturii noastre şi ale ţării, de care se face vinovat Theodor Paleologu.
Dacă admitem că în ţară nimeni nu a aflat despre acest act anti-naţional, probabil vă întrebaţi ce păzeşte Ambasada României la Paris. Ce păzeşte ambasadorul Baconsky, un alt om de cultură de factură similară cu Paleologu? Ei bine, teologul poreclit şi „ambasadorul-jacuzzi“, pentru aventurile sale diplomatice din cada colegei sale, Manuela Vulpe, a stat alături de ministrul „cacarisit“.
Conform informaţiilor noastre, Paleologu a preluat personal redactarea contractului de împrumut, nelăsând în grija specialiştilor muzeului sibian această sarcină, ceea ce ar fi dus poate la un parteneriat firesc, în care să apară provenienţa capodoperelor. Şi dacă a ţinut atât de mult ca numele Sibiului să nu apară pe afiş şi pe coperta catalogului, dacă a ţinut atât de mult ca numele României să nu figureze nici el, când ar fi trebuit să constituie condiţii obligatorii, Toader Paleologu n-a uitat alte clauze contractuale: cu ce clasă călătoreşte el în avion la Paris, la ce hotel de lux va fi cazat şi cum va fi el băgat în seamă la inaugurare. O „pleaşcă“!

Autorităţile să repare „cacariseala“

Încercând, aşa cum este normal, să obţinem oficial contractul de parteneriat, pentru a afla care sunt beneficiile la adresa României pe care le aduce această expoziţie deschisă la Paris timp de patru luni fără numele României, ne-am izbit de nesimţirea funcţionarilor publici responsabili de la Ministerul Culturii. După transmiterea solicitării scrise, aceştia au refuzat să răspundă până şi apelurilor efectuate pe telefoanele de serviciu. Ziarul „Curentul“ aşteaptă răbdător răspunsul, deşi acesta ar fi trebuit să ajungă, conform Legii, în 48 de ore. Să spunem că e „complicat“ să furnizezi un contract public. Mai aşteptăm puţin, după care vom acţiona în judecată, tot conform Legii, Ministerul Culturii şi persoanele implicate în această bătaie de joc la adresa patrimoniului naţional. Jocurile guvernamentale nu îl vor absolvi pe ministrul-pleaşcă Paleologu de gravitatea faptelor semnalate şi legea responsabilităţii ministeriale.
Până atunci, autorităţile responsabile au datoria să remedieze situaţia şi în următoarele trei luni cât mai stă expoziţia pe simezele Parisului să pună România sus, pe afiş, acolo unde-i este locul.
Comentarii la

INTELECTUALII DEMOCRATURII. Azi - Nicolae Manolescu

Intelectualii Democraturii (I)

Nicolae Manolescu a fost cel mai important cronicar literar al epocii Ceauşescu. De la început şi pînă la sfîrşit. Pe atunci, meseria lui avea o foarte bună cotă socială. Misterios, după 1989, după Revoluţie, Nicolae Manolescu e asimilat unui mare disident. Ca şi Gabriel Liiceanu şi ca atîţia alţii. Cu traiectorii inexplicabile şi înainte, şi după. Cum a devenit Nicolae Manolescu la pensie şi mare diplomat la UNESCO e un alt mister care aşteapta să fie dezlegat.

La începutul anilor ’60, Manolescu a scris unele dintre cele mai odioase articole „proletcultiste”. M. Niţescu, mort la finele anilor ’80 în condiţii neelucidate, a probat într-o carte că Nicolae Manolescu a plătit cel mai greu tribut din generaţia sa propagandei de partid. În chip inexplicabil, Manolescu s-a înşurubat atît de bine în „structurile literare”, încît n-a mai avut nevoie nici de carnetul de membru de partid (PCR). Puritate maximă. Dar ce fel de puritate ?

Scriitorii clujeni au trecut printr-un moment de mare emoţie la apariţia Istoriei literaturii de Nicolae Manolescu. Pentru că foarte mulţi dintre ei nu s-au regăsit în cartea de vreo 30 de ani promisă să fie complementul Istoriei... lui Călinescu. Clujenii s-au stresat degeaba : cărămida lui Manolescu e doar cel mai mare fîs al criticii şi istoriei literare din 1989 încoace. Fîsul are totuşi un merit, acela că Manolescu nu mai poate folosi „marea” sa Istorie ca argument de teroare şi şantaj pentru scriitorii încă în viaţă. Ceea ce, cu mănuşi sau fără, a cam făcut în ultimele trei decenii. Tovărăşeşte.

Chiar şi o parte a Securităţii, una colaterală, a dat-o-n bară cu Nicolae Manolescu. Mihai Pelin a deschis Cartea albă a Securităţii (1996) cu un document (Doc. 1) despre criticul literar. „Notele” lui Mihai Pelin la acest document, stupefiante, au scăpat vigilenţei lui Virgil Măgureanu. Iată-le : „La 17 noiembrie 1969, documentul referitor la Nicolae Manolescu a fost notat cu următoarea rezoluţie : „Pentru ultima oară vă atrag atenţia să puneţi în lucru prin mapă acest element. În termen de trei luni să rezolvăm cazul. Prezentaţi o schiţă cu sarcinile ce vi le propuneţi.” Mihai Pelin comentează : „Din documentele anterioare, rezultă că ideea ca Nicolae Manolescu să fie recrutat ca informator aparţinea biroului de Securitate din Cîmpina, care înaintase un dosar corespunzător inspectoratului din Ploieşti. La 5 martie 1969, de la Ploieşti spre Cîmpina a plecat următoarea adresă : „Vă restituim alăturat dosarul de lucru al numitului Marin Nicolae (Nicolae Manolescu – n.n.) din oraşul Cîmpina, urmînd ca dv. să continuaţi, pe de o parte, urmărirea lui activă, iar pe de altă parte să fie contactat conform indicaţiilor date... Din studiul dosarului rezultă că dintr-un anumit punct de vedere, susnumitul ar prezenta interes pentru organele D.G.I.E., ţinîndu-se cont de pregătirea sa şi, mai ales, de relaţiile ce şi le-a creat în Franţa şi R.F. a Germaniei. Nu există date suficiente în ceea ce priveşte atitudinea sa faţă de regimul socialist, faţă de politica partidului nostru şi, de aceea, verificările ulterioare vor trebui tocmai acest aspect să-l aibă în vedere, cît şi relaţiile sale interne şi externe. Din punct de vedere al atitudinii sale rezultă, totuşi, că nu are o poziţie tocmai corespunzătoare, dacă analizăm conţinutul scrisorii expediate lui Paul Miron în R.F. a Germaniei, prin care îi dă de înţeles că, dacă s-ar mai duce în Germania, nu s-ar mai întoarce în ţară. De asemenea, felul cum a conceput antologia poeziei româneşti dintre cele două războaie dovedeşte că poziţia sa politică nu este corespunzătoare, deşi el, în discuţii, face mult caz de faptul că este fiu de muncitor, că simte muncitoreşte, că are ură împotriva legionarilor etc. Urmează ca, după clarificarea acestor probleme, să analizăm din nou acest caz şi numai atunci vom hotărî dacă va corespunde pe linia muncii D.G.I.E.” Securitatea din Cîmpina şi din Ploieşti nu era la curent nici cu articolele pure şi dure ale lui Nicolae Manolescu din 1961-1965 şi nici cu relaţia privilegiată a tînărului Manolescu cu tovarăşul George Ivaşcu, director la Contemporanul şi, ulterior, la România literară.

În scurta sa prefaţă la Cartea albă a Securităţii, Virgil Măgureanu, directorul S.R.I. în funcţie în 1996, îl citează de două ori cu admiraţie pe Nicolae Manolescu („oameni de talia criticului literar Nicolae Manolescu sau a criticului de artă Andrei Pleşu”). Despre dosarul de la Securitate al lui Nicolae Manolescu nu se ştie încă mai nimic. S-ar putea ca, odată cunoscut, acest dosar să fie mai valoros, chiar şi în ceea ce priveşte literatura din comunism, decît Istoria semnată de critic. Nu e exclus ca ierarhiile instaurate în 1960, dintre care multe valabile şi astăzi, să fie mai degrabă militare decît literare.

Petru Romoşan

JURNAL DE CAMPANIE. Gherila digitala: Marimea, conteaza ??? VIDEO Pro-Referendum


Sursa: YouTube googulanul

JURNAL DE CAMPANIE. Bani negri prin SMS pentru campania lui Crin Antonescu. DANA ILIESCU: Şi tu, Dinu?

Bani negri prin sms pentru campania lui Crin Antonescu
Imprimare E-mail
Scris de George Roncea
Crin, copchilu’ de mingi al celui mai bogat om din Romånia, Dinu Patriciu, a început o campanie de ciugulire a bănuţilor oamenilor, printr-o aşa-zisă colectă de bani prin SMS, la sfatul consilierilor străini care l-au împins să se dea în spectacol, pe post de milog sărac lipit. Pe site-ul de campanie al candidatului PNL la preşedinţie, şturlubaticul Crin a lansat un fel de apel public solicitånd gologanii publicului printr-un mesaj clamoros, intitulat „Investeşte în Acţiunea Antonescu“: „te îndemn să-mi dai un mesaj de susţinere dacă simţi că ceea ce propun merită încrederea şi sprijinul tău“, zice petro-candidatul lui Patriciu, care explică mai departe eventualilor fraieri sistemul:
„SISTEMUL de finanţare prin SMS a campaniei lui Crin Antonescu beneficiază de accesul la două numere de telefon. Astfel, prin trimiterea unui SMS la nr 2746 (CRIN) sau 2741, abonaţii de telefonie mobilă pot contribui cu 1 EURO, respectiv 5 EURO, la campania lui Crin Antonescu. În schimbul acestor sms-uri, cei ce contribuie vor primi un ton de apel (imnul PNL), respectiv o imagine de fundal (wallpaper) reprezentåndu-l pe Crin Antonescu. Textul mesajului poate conţine numele persoanei care sprijină campania sau orice alt mesaj pe care doreşte să îl transmită preşedintelui PNL Crin Antonescu. Sumele sunt purtătoare de TVA, costul total suportat de client va fi de 1,19 euro respectiv 5,9 euro“.
Am aflat de şmecheria sireacului Antonescu datorită faptului că unele persoane au dorit pe această cale să-i trimită micului excroc sentimental unele mesaje din inimă, mai directe, ce au fost redirecţionate şi către telefonul meu.
Oamenii au consimţit să-şi sacrifice cåte un euro- doi, pentru a-şi vărsa focul pe Crin şi Patriciu, cărora au ţinut să le transmită în cuvinte bine alese, dar de nereprodus în ziar, sentimente cu adevărat fierbinţi, pline de profunzime, gånduri amabile ce includ şi trimiteri la adresa mamelol lor fără a fi uitaţi şi o parte din strămoşi şi eventuali urmaşi.
Foarte pe scurt, conţinutul ideatic al mesajelor reflectă sentimente de regret după Rompetrol, cedat unui stat CSI, de regret faţă de mersul Justiţiei din Romånia care i-a permis lui Patriciu 24 de amånări (pånă acum) ale dosarului Rompetrol de mare fraudă şi criminalitate organizată care îl implică pe Dinu Patriciu alături de Sorin Roşca Stănescu, Verestoy Attila, Camelia Voiculescu, şi mulţi alţii, şi pe långă toate acestea se adaugă urări viguroase la adresa lui Crin Antonescu, Patriciu şi tot neamul lor intromisiuni de tot felul, nereproductibile.
Reiese clar că unii dintre romåni, dintre cei care ştiu să folosească google, sunt destul de avizaţi cu privire la Patriciu, Antonescu, Voiculescu etc. Din păcate, nevoia lor de exprimare frustă aduce bani în buzunarul candidatului lui Patriciu, aşa că le-aş recomanda să găsească o cale mai directă şi mai ieftină - există şi brichete sau ouă pe piaţă, nu e nevoie ca să arunce cu euroi în Antonescu ca să se mai răcorească.

Colecta lui Antonescu încalcă legea finanţării partidelor

Pe de altă parte, deşi comicăria cu săracul candidat al celui mai bogat om din Romånia ar fi savuroasă în alt context, ipocrizia şi frauda este de condamnat. Crin cere bani prin SMS oferind la schimb poze şi muzică - acţiune ce are caracter de schimb comercial, iar metoda acestui tip de colectă financiară este amendată de Legea finanţării partidelor, unde nu se prevede o astfel de finanţare a candidaţilor. Legea nr. 334 din 17/07/2006 prevede de exemplu la Art. 7. - „(1) La primirea donaţiei sunt obligatorii verificarea şi înregistrarea identităţii donatorului, indiferent de caracterul public sau confidenţial al acesteia“.
Cum se poate aplica această prevedere în cazul sistemului lansat de Antonescu? De exemplu, dacă de pe telefoanele firmelor lui Patriciu se vor trimite şase sute de catralioane de sms-uri de cåte cinci euro bucata, să zicem, cum mai are valoare prevederea din Lege care stabileşte plafoanele precise de finanţare a candidaţilor şi partidelor politice în campania electorală - atåt de către persoanele fizice, cåt şi de către persoanele juridice. De asemenea, la Art. 8. se specifică - „(1) Toate donaţiile vor fi evidenţiate în mod corespunzător în documentele contabile, cu menţionarea datei la care au fost făcute şi a altor informaţii care să permită identificarea surselor de finanţare“.
Cum vor găsi „documente contabile“ cei care au datoria să controleze şi să identifice sursele de finanţare? Vor cere companiilor de telefonie să le pună la dispoziţie identitatea celor care au trimis sms-uri? Nu permite legea, deoarece sunt încălcate prevederile contractelor comerciale dintre operatorii de telefonie şi utilizatori, care au dreptul la respectarea intimităţii. Operatorii pot fi daţi în judecată de către utilizatori dacă trimit unui terţ datele lor personale, în afara cadrului strict prevăzut de lege, în care este nevoie de mandat judecătoresc pe care îl pot obţine doar serviciile de informaţii abilitate în controlul şi urmărirea comunicaţiilor personale.
Sunt multe alte prevederi amănunţite de lege, promulgată tocmai la presiuni europene, în scopul transparentizării mecanismelor de finanţare ale partidelor, care devin inoperabile în cazul aşa-zisei campanii de finanţare prin SMS a lui Antonescu. Cerşeala este oricum ridicolă şi împinge în derizoriu şi penibil demersul candidatului, asta e treaba sa şi a staff-ului său de campanie, creativii lu' peşte, dar încălcarea legii (semnată chiar de colegul lui Antonescu, licheluţa de Bogdan Olteanu, după cum îl descrie Dinu Patriciu) nu este o chestiune ce ţine de derizoriu şi ar trebui să pună în mişcare resorturile juridice ale autorităţilor. Considerăm că pe această cale le oferim ocazia să se autosesizeze. Iar cei care vor să folosească sistemul sms-urilor pentru a-i transmite urări lui Crin Antonescu ar putea să folosescă mai bine metoda graffiti-urilor, aşa cum a făcut-o şi Emil Constantinescu, cel care a måzgălit pereţii clădirilor din Bucureşti cu adresa de web a campaniei de susţinere a lui Crin.
Îmi aduc aminte de o campanie celebră de teasing născocită de nişte tineri care se plictiseau, acum vreo cåţiva ani, şi care au måzgălit tot oraşul cu fraza „m..uie lui Malone!“. Peste tot, pe toate gardurile şi pe toţi pereţii, cineva a muncit la greu să picteze acest îndemn adresat lui Malone. Cine era Malone, de ce să-i dăm m...ue, în ce scop, a rămas un mister pånă azi. În timp ce frămåntările şi semnele de întrebare pe această temă ajunseseră la apogeu, la un moment dat a apărut pe pereţi, într-o noapte, şi partea a doua a campaniei de teasing: „Şi tu poţi fi Malone...“.
Am şi io un moment creativ chiar acum şi mă gåndesc la o completare „de bun simţ“: „Crin, şi tu poţi fi Malone...“


Şi tu, Dinu? Imprimare E-mail
Scris de Dana Iliescu
Crin e cam trist zilele astea şi pe bună dreptate. Fratele lui liberal, cel care i-a fost alături la greu, în lupta pentru şefia partidului, dar şi la bine, de-a dreapta în biserica din Tivoli la cununia religioasă cu Adina, l-a lăsat din braţe în plină campanie electorală. Deşi nu există o declaraţie publică, există numeroase semnale date de Patriciu, care probabil şi-a dat seama că a pariat pe un cal mort, ce nu are şanse nici măcar la turul doi al prezidenţialelor. Susţinerea acordată de Patriciu lui Crin Antonescu pentru a câştiga şefia PNL a fost confirmată de un apropiat al liberalilor, Dan Andronic. Acesta a declarat la „Naşul“ că Patriciu i-a spus că-l susţine pe Crin în bătălia cu Tăriceanu, întrucât are mai multe şanse să ajungă preşedintele României. Între timp, Patriciu se pare că şi-a refăcut calculele politice şi a văzut că, indiferent de combinaţie, Crin Antonescu nu e o carte câştigătoare pentru el. Aşa se explică decizia trustului de presă deţinut de mogulul liberal de a nu face deloc politică în această campanie pentru alegerile prezidenţiale. Or, dacă ar fi crezut cu adevărat că Antonescu are măcar o şansă să ajungă preşedintele României, n-ar fi fost firesc ca Patriciu să lupte cu toate armele sale mediatice, având în vedere antipatia pe care o are faţă de actualul locatar de la Cotroceni? Patriciu a adoptat însă o soluţie neutră, care-l lasă pe Crin fără un mijloc de propagandă extrem de important într-o campanie electorală. Iar problemele pentru candidatul liberal nu se opresc aici. Banii celui mai bogat om din România, conform unui top recent, nu mai curg gârlă în conturile de campanie ale liberalilor, aşa cum se aşteptau aceştia, motiv pentru care s-a recurs la o soluţie disperată şi ilegală. Crin a început să se vândă exact ca fetele acelea din reviste care-i îndeamnă pe domnii doritori să le dea un sms în schimbul unor poze mai speciale cu ele. Pentru câţiva euro, Crin ne trimite tonuri de apel cu imnul PNL (care-o fi ăla?) şi fotografii cu Domnia Sa, dar nu ştim în ce ipostază. Curioşii pot încerca.
Vorba ceea, e criză mare şi nici măcar Patriciu nu-şi mai permite să arunce banii pe fereastră pe campaniile unor candidaţi, fie ei şi liberali. Nici măcar declaraţia lui Crin că l-ar pune prim-ministru pe Patriciu dacă ar ajunge preşedinte nu l-a convins pe acesta să-şi schimbe planurile.
Prin această strategie, mogulul petrolist împuşcă doi iepuri dintr-o dată: face economii serioase şi-i pregăteşte partidul pe tavă lui Tăriceanu. Serviciile făcute de Călin, de la bileţele galbene la contractul Sterling, vor fi astfel răsplătite din plin. Cât despre Crin, nu trebuie să fie supărat pentru că, în cele din urmă, a avut şi el un câştig în toată povestea: în sfârşit s-a însurat!
Şi tu, Dinu?
Curentul - vineri, 23 octombrie 2009