Saturday, May 23, 2009

CETATENI ISRAELIENI, SINGURI PE LISTA REDOBANDIRII CETATENIEI ROMANE in luna mai. SENATORUL Iulian Urban interpeleaza MAE pentru basarabenii uitati

95% dintre cei aflati pe o lista de cereri de cetatenii romane prezentata de Organizatia Studentilor Basarabeni - Constanta sunt cetateni israelieni. Pe lista care dateaza din luna mai, la o luna si jumatate de la evenimentele din 7 aprilie de la Chisinau si la o luna de la noua Ordonanta de Urgenta privind cetateniile, solicitata de presedintele Traian Basescu in plenul Parlamentului - si care, chipurile, este adresata special basarabenilor si bucovinenilor neindreptatati de istorie in urma Pactului Hitler-Stalin - nu se afla nici macar un singur basarabean, cetatean al Republicii Moldova. In acelasi timp , dupa cum prezint in graficul alaturat, care ar servi perfect autoritatilor romane, daca si ele ar vrea asta, tari europene dintre cele care fac scandal ca vor deveni basarabenii cetateni ai UE au acordat anual cetatenii cu sutele de mii. Deci, de ce ne explicam si milogim pe la portile UE pentru drepturile noastre nationale? Cititi pe larg situatia in articolul Uniunea ipocrita .
Acum, la randul sau ultragiat de starea noii natiuni romane largite, mai putin cu basarabeni si bucovineni, senatorul Iulian Urban a adresat o interpelare Ministerului Afacerilor Externe, pe care o prezint mai jos:

Chiar ca citim si ne crucim

Asadar va invit sa vedeti ca, in mai 2009, NICI UN FRATE DIN MOLDOVA nu a dobandit sau redobandit cetatenia romana. In mod exclusiv [fara sa am nimic personal fata de acest aspect] li s-a reacordat cetatenia romana NUMAI SI NUMAI unor cetateni israelieni. Asadar, MAE desconsidera si ignora cu desavarsire solutionarea cererilor si miilor de dosare de redobandire a cetateniei depuse de fratii din Republica Moldova.
Senatorul PDL Urban Iulian, interpeleaza pe aceasta cale MAE si cere explicatii oficiale fata de faptul ca in MOF 335 din 20/05/2009 nu apare pe lista de romani care si-au redobandit cetatania, nici un frate basarabean. Consider cu atat mai mult ca este datoria PDL sa lupte pentru ca legea vizand simplificarea procedurilor de reacordare a cetateniei romane pentru romanii din Republica Moldova, sa intre in vigoare si sa isi produca efectele cat mai rapid. Sper sa obtin si sprijinul celorlalte partide politice din Parlament in acest demers, pentru ca este o datorie morala a intregii clase politice romanesti si suntem in asentimentul intregului popor roman.
Urban I. Iulian

Senator de Ilfov
Grupul Parlamentar al PDL din Senat
Vicepresedinte al Comisiei Juridice din Senatul Romaniei

Cititi
Monitorul Oficial Nr 335 Din 20/05/2009 Anexa 1 A (22 Mai 2009)
Ordin nr. 1405 din 12/05/2009 (Ordin 1405/2009) privind redobandirea cetateniei romane de catre unele persoane
Publicat in Monitorul Oficial nr. 335 din 20/05/2009
LISTA
persoanelor care au solicitat redobandirea cetateniei romane, cu mentinerea domiciliului in strainatate

1. Abramovici Shoshana, fiica lui Vainstoc David si Brana, nascuta la data de 22 aprilie 1937 in localitatea Iasi, judetul Iasi, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Haifa, str. Miftza Ionatan 4. (1.592/2007)
2. Abramovitz Zeev, fiul lui Brunu si Hilda, nascut la data de 7 ianuarie 1958 in Bucuresti, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Hod Hasharon, str. Meital nr. 3. (1.454/2007) Copii minori: Abramovitz Omer, nascut la data de 22 noiembrie 1999.
3. Abramovitz Manor, fiul lui Zeev si Zehava, nascut la data de 31 octombrie 1989 in localitatea Tel Aviv-Yafo, Israel, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Hod Hasharon, str. Meital nr. 3. (1.454/2007)
4. Adler Benyamin Zeev, fiul lui Adalbert si Lenche, nascut la data de 21 martie 1948 in localitatea Valea lui Mihai, judetul Bihor, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Bnei Brak, str. Daniel nr. 30. (1.591/2007)
5. Adlersberg Simona, fiica lui Dragonisteanu Beno si Mina, nascuta la data de 17 noiembrie 1958 in localitatea Iasi, judetul Iasi, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Rehovot, str. Hankin nr. 3/3. (887/2007)
6. Aldema Jacob, fiul lui Alterescu Simon si Masie, nascut la data de 21 februarie 1932 in localitatea Iasi, judetul Iasi, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Petah-Tikva, str. Alter Miand nr. 8. (768/2007)
7. Anavi Sonnenklar Varda, fiica lui Sonnenklar Zoltan si Terezia, nascuta la data de 19 februarie 1954 in localitatea Cluj-Napoca, judetul Cluj, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Netanya, str. Smilansky nr. 75. (880/2007)
8. Arad Jehudith, fiica lui Sanie Marcu si Frima, nascuta la data de 24 aprilie 1946 in localitatea Iasi, judetul Iasi, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Ra' Anana, str. Ha' Arava nr. 12. (883/2007)
9. Ariely-Tal Netania, fiica lui Leonescu-Buda Nicolae si Tonea, nascuta la data de 19 iulie 1954 in Bucuresti, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Herzeliya, str. Olei Babel nr. 8. (54/2007)
10. Avisar Judith, fiica lui Hirschhorn Ernest si Olga, nascuta la data de 28 iulie 1946 in localitatea Targu Mures, judetul Mures, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Ierusalim, str. Ihil Haim nr. 8. (898/2007)
11. Avrahami Gad, fiul lui Avram Iancu si Rifca, nascut la data de 26 septembrie 1934 in localitatea Piatra-Neamt, judetul Neamt, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Petach Tikva, str. Hamginim nr. 16. (20/2007)
12. Bar Dov Dan, fiul lui Zinger Francisc si Lea, nascut la data de 13 martie 1958 in localitatea Cluj-Napoca, judetul Cluj, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Tel Aviv, str. Shoham nr. 10. (1.446/2007) Copii minori: Bar Dov Lior, nascut la data de 9 ianuarie 1999.
13. Bar Dov Idan, fiul lui Dan si Ariella, nascut la data de 3 septembrie 1989 in localitatea Holon, Israel, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Tel Aviv, str. Shoham nr. 10. (1.446/2007)
14. Bar On Aliza, fiica lui Barsan Izu si Henriette, nascuta la data de 1 ianuarie 1945 in Bucuresti, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Beer Sheva, str. Haroed nr. 10. (884/2007)
15. Baratz Albert, fiul lui Hugo si Mimi, nascut la data de 7 aprilie 1969 in localitatea Iasi, judetul Iasi, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Tel Mond, str. Hamango nr. 8. (1.207/2007). Copii minori: Baratz Omri. nascut la data de 12 noiembrie 1998, Baratz Amitai, nascut la data de 15 ianuarie 2006, si Baratz Shiri, nascuta la data de 7 august 1995.
16. Barel Brucha, fiica lui Cojocariu Simon si Maria, nascuta la data de 5 martie 1927 in localitatea Buhusi, judetul Bacau, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Khiriat Motzkin, str. Hertok nr. 3. (1.451/2007)
17. Barel Sergio Israel, fiul lui Procupet Solomon si Brucha, nascut la data de 12 martie 1955 in Bucuresti, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Kiriat Motzkin, str. Vaitzman nr. 64. (1.449/2007)
18. Barel Shlomo, fiul lui Procupet Leizer si Fani, nascut la data de 24 aprilie 1927 in localitatea comuna Dranceni, judetul Vaslui, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Haifa, Khiriat Motzkin, str. Hertok nr. 3. (1.450/2007)
19. Beer Rashel Debora, fiica lui Smaier Mendel si HantaGhinndla, nascuta la data de 26 septembrie 1937 in localitatea Bacau, judetul Bacau, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Kiriat Motkin, str. Ben Gurion nr. 73/7. (1.461/2007)
20. Bejenariu Teodor-Iulian, fiul lui Virgiliu si Ileana, nascut la data de 16 noiembrie 1968 in Bucuresti, Romania, cetatean australian, cu domiciliul in 12 Frederick Street, Windsor, Victoria, 3181, Australia. (557/2007)
21. Ben Zvi Dan, fiul lui Herscovici Simon si Sabina, nascut la data de 17 iunie 1947 in localitatea Braila, judetul Braila, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Tel Aviv, str. Rekanati nr. 15. (831/2007)
22. Benedek Paul, fiul lui Matei si Eva, nascut la data de 22 noiembrie 1947 in localitatea Carei, judetul Satu Mare, Romania, cu domiciliul actual in Israel, Kiriat Onu, str. Jasotinchy nr. 4. (1.597/2007)
23. Berger Mira, fiica lui Spiegel Meyer-Lupu si Adela, nascuta la data de 1 septembrie 1947 in Bucuresti, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Ierusalim. (1.201/2007)
24. Berl Miriam, fiica lui Iakab si Elvira, nascuta la data de 13 octombrie 1955 in localitatea Baia Sprie, judetul Maramures, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Haifa, Tel Mane nr. 14. (1.447/2007)
25. Bernstein Iuliana, fiica lui Pollak Gheorghe si Edita, nascuta la data de 7 martie 1955 in localitatea Cluj-Napoca, judetul Cluj, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Ierusalim, str. Klozner Yosef nr. 3, ap. 4. (868/2007) Copii minori: Bernstein Elia, nascuta la data de 10 iulie 1996.
26. Brauch Andrei-Ignatz, fiul lui Brauch Iuliu si Marta, nascut la data de 29 aprilie 1945 in Bucuresti, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Petach Tikva, str. Ben Zvi Itzhak nr. 14. (870/2007)
27. Brauch Felicia, fiica lui Datz Wolf si Datz-Hollinger Mina, nascuta la data de 18 iulie 1947 in Bucuresti, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Petach Tikva, str. Ben Rvi Itzhak nr. 14. (869/2007)
28. Bruss Maria, fiica lui Coseriu Sever si Elena, nascuta la data de 1 ianuarie 1952 in comuna Barabant, judetul Alba, Romania, cetatean german, cu domiciliul actual in Germania, 53925 Kall, Koln, str. Nussbenden nr. 11. (1.471/2007)
29. Bukai Sima, fiica lui Ferencz Martin si Caila, nascuta la data de 14 septembrie 1951 in localitatea Dej, judetul Cluj, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Haifa, str. Gilboa 55. (1.196/2007)
30. Calbeaza Ovidiu-Marius, fiul lui Cornel si Lidiea, nascut la data de 7 noiembrie 1966 in localitatea Fagaras, judetul Brasov, Romania, apatrid, cu domiciliul actual in Canada, Quebec, Westmount, str. Ste. Catherine W nr. 4560, ap. 008, H3Z1S2. (10/2007)
31. Ceausu Emanuel, fiul lui Vasile si Alexandrina, nascut la data de 22 martie 1975 in Bucuresti, Romania, cetatean american, cu domiciliul actual in SUA, Los Angeles, California, 11717 Goldendale Dr. La Mirada, CA 90638. (555/2007)
32. Chelaru Itzhak, fiul lui Chelariu Haim si Seina, nascut la data de 16 martie 1927 in localitatea Targu-Neamt, judetul Neamt, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Herzlia, Borohov nr. 26. (859/2007)
33. Cooper Mordechai, fiul lui Cuper Zisu si Ana, nascut la data de 4 august 1929 in localitatea Buhusi, judetul Bacau, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, TelAviv, str. Mizan nr. 26. (1.205/2007)
34. Cremer Lucian, fiul lui Ioluis si Ciorna, nascut la data de 13 septembrie 1947 in Bucuresti, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Haifa, str. Hagdud Haivri nr. 68. (761/2007)
35. Dascal Maria, fiica lui Nicolae si Anica, nascuta la data de 16 noiembrie 1951 in localitatea Cluj-Napoca, judetul Cluj, Romania, cetatean australian, cu domiciliul actual in Australia, Melbourne, str. 2/17 Arden Drive Noble Park 3174. (1.194/2007)
36. David Lior Liviu Marius, fiul lui Marcu si Eva Marta, nascut la data de 27 octombrie 1966 in Bucuresti, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Rishon Lezion, Haiizmoret 10/17. (1.469/2007)
37. David Moshe, fiul lui David si Tabia, nascut la data de 16 ianuarie 1965 in localitatea Roman, judetul Neamt, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Binyamina, str. Hayain nr. 18. (22/2007)
38. Diaconescu-Butta Mihaela, fiica lui Diaconescu Paul si Georgeta, nascuta la data de 24 mai 1947 in Bucuresti, Romania, cetatean canadian, cu domiciliul actual in Canada, Quebec, Montreal, McLynn, nr. 5667, H3X-2P9. (9/2007)
39. Dondoe Stefan, fiul lui Gheorghe si Mareza, nascut la data de 15 iunie 1938 in localitatea Craiova, judetul Dolj, Romania, cetatean american, cu domiciliul actual in SUA, 2430 25 th st., Santa Monica, CA 90405. (1.180/2007)
40. Dorobantu Constantin, fiul lui Anghel si Floarea, nascut la data de 22 iulie 1958 in localitatea Crovu, judetul Giurgiu, Romania, apatrid, cu domiciliul actual in Franta, 48 Rue des Sources, 95200, Sarcelles. (78/2007)
41. Druker Strul Iancu, fiul lui Drukur Avram-Moise si Dina, nascut la data de 9 iunie 1951 in localitatea Botosani, judetul Botosani, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, St. Ester Hamalka, 10/1, Maalot, P.O. 3255. (1.146/2007)
42. Elron Lidia, fiica lui Galperin Moise si Liusia, nascuta la data de 17 aprilie 1941 in localitatea Cernauti, Ucraina, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Tel Aviv, Bev Chen nr. 34. (1.464/2007)
43. Epstein Shulamit, fiica lui Matyas Iacob si Mira, nascuta la data de 6 iunie 1947 in localitatea Dej, judetul Cluj, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Rehovot, str. Hasavion nr. 28.(885/2007)
44. Feuer Moshe, fiul lui Abraham si Regina, nascut la data de 26 mai 1938 in localitatea Campulung Moldovenesc, judetul Suceava, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Holon. (838/2007)
45. Frender Yacov, fiul lui Lazar si Etty, nascut la data de 13 mai 1959 in localitatea Iasi, judetul Iasi, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Hod-Hasharon, str. Nalhiely nr. 34. (1.198/2007)
46. Friedman Joachim Lior, fiul lui Fridman Iosef si Thea, nascut la data de 10 mai 1958 in Bucuresti, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Tel Aviv, P.O.B. 10099, 61100. (1.596/2007). Copii minori: Friedman Arbel, nascuta la data de 22 iunie 1992.
47. Friedman Assif, fiul lui Joachim Lior si Zika, nascut la data de 20 iulie 1989 in localitatea Ramat Gan, Israel, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Tel Aviv, P.O.B. 10099, 61100. (1.596/2007)
48. Friedmann Henriette, fiica lui Haimsohn Leon si Hana, nascuta la data de 6 mai 1940 in localitatea Bacau, judetul Bacau, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Ierusalim, str. Shahrai nr. 2A. (47/2007)
49. Gabe Hana, fiica lui Bendit Osias si Perla-Bertha, nascuta la data de 22 iulie 1932 in localitatea Siret, judetul Suceava, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Holon, str. Ierusalim nr. 28/1. (893/2007)
50. Gill Tom, fiul lui Gilbert Beno si Diana, nascut la data de 16 iunie 1946 in Bucuresti, Romania, ceratean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Givatayim, str. Faynberg 5/4. (860/2007)
51. Gladkvist Doina Rodica, fiica lui Motiu Gheorghe si Viorica, nascuta la data de 19 mai 1943 in localitatea Arad, judetul Arad, Romania, cetatean suedez, cu domiciliul actual in Suedia, Vaxjo, str. Naktergalsv 5. (1.184/2007)
52. Goldman Yeshayahu, fiul lui Natan si Rozan-Feiga, nascuta la data de 8 iulie 1951 in localitatea Bacau, judetul Bacau, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Raanana, str. Haeshed nr. 9. (219/2007)
53. Goldstein Hava Eva, fiica lui Klein Erno si Klein-Diner Betia-Beatrice-Tony, nascuta la data de 30 martie 1960 in Bucuresti, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Tel Aviv, str. Bar-Eli nr. 16. (1.202/2007) Copii minori: Goldstein Nimrod, nascut la data de 7 noiembrie 1995.
54. Gottlieb Arie, fiul lui Isac si Dorotea-Dora, nascut la data de 4 decembrie 1954 in localitatea Brasov, judetul Brasov, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Haifa, str. Giborei Goto Warsha. (1.456/2007)
55. Gottlieb Matan, fiul lui Arie si Hagit, nascut la data de 28 iunie 1989 in localitatea Haifa, Israel, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Haifa, str. Giborei Goto Warsha. (1.456/2007)
56. Gutman Arnon, fiul lui Copel si Rosa, nascut la data de 16 septembrie 1947 in Bucuresti, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Rishon Le Zion, str. Smilanski nr. 27. (1.462/2007)
57. Haier Avraham, fiul lui Itcu si Blima, nascut la data de 5 noiembrie 1926 in localitatea Mihaileni, judetul Botosani, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Haifa, str. Elisha nr. 3, ap. 1. (872/2007)
58. Herman Abraham, fiul lui Moisa si Cecilia, nascut la data de 4 octombrie 1925 in localitatea Falticeni, judetul Suceava, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Haifa, str. Hana Senesh nr. 17/4. (1.452/2007)
59. Herman Henrietta Ruthi, fiica lui Elman Samuil si Martha, nascuta la data de 19 iunie 1944 in localitatea Suceava, judetul Suceava, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Haifa, str. Hana Senesh 17/4. (1.453/2007)
60. Hernes Bat Ziona, fiica lui Mendel Oscar si Ana, nascuta la data de 22 noiembrie 1937 in localitatea Iasi, judetul Iasi, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Haifa, str. Keren Haesod 12110. (742/2007)
61. Hernes Martin, fiul lui Mendel si Regina, nascut la data de 2 ianuarie 1937 in localitatea Iasi, judetul Iasi, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Haifa, str. Keren Haesod 12110. (759/2007)
62. Hertzanu Yancu, fiul lui Hertanu Sloim si Ruhla, nascut la data de 14 ianuarie 1943 in localitatea Bacau, judetul Bacau, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Omer, str. Rotem nr. 43. (892/2007)
63. Hertzeanu Zeev, fiul lui Hertanu Aurel si Ruhla, nascut la data de 3 octombrie 1959 in Bucuresti, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Holon, str. Aharonovitz nr. 96.(895/2007)
64. Hillinger Gheorghe, fiul lui Maximilian si Terezia, nascut la data de 27 noiembrie 1919 in localitatea Oradea, judetul Bihor, Romania, cetatean american, cu domiciliul actual in SUA, 750 S. Spaulding Ave. diez 212, Los Angeles, CA 90036. (553/2007)
65. Huna Baron Ruth, fiica lui Huna Huna si Brociner Charlotte, nascuta la data de 23 martie 1959 in Bucuresti, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Ramat-Gan, str. Yair nr. 10. (894/2007) Copii minori: Baron Gill-Chen, nascuta la data de 9 martie 2000, si Baron Shir, nascuta la data de 17 octombrie 2002.
66. Israel Filip, fiul lui Bercu si Zisla, nascut la data de 18 mai 1946 in localitatea Focsani, judetul Vrancea, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Alfe-Menasche, str. Arbel nr. 111. (854/2007)
67. Iticovici Eran-Mose, fiul lui Simon si Deixner Viviane-Ecaterina, nascut la data de 24 ianuarie 1982 in localitatea Timisoara, judetul Timis, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Ramat-Gan, str. Avivim nr. 5. (871/2007)
68. Iticovici Viviane-Ecaterina, fiica lui Deixner Tiberiu si Elena, nascuta la data de 11 ianuarie 1955 in localitatea Timisoara, judetul Timis, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Ramat-Gan, str. Avivim nr. 5. (17/2007)
69. Juraszikne Dizmacsek Eniko Hajal, fiul lui Iosif si Hajnal, nascuta la data de 13 decembrie 1956 in localitatea Cluj-Napoca, judetul Cluj, Romania, cetatean maghiar, cu domiciliul actual in Republica Ungaria, 2700 Cegled, str. Oregszollo nr. 9844/5. (1.193/2007)
70. Kaner Avigdor, fiul lui Lupu si Toba, nascut la data de 20 iulie 1955 in localitatea Iasi, judetul Iasi, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Zawir 13, Leahvim. (1.590/2007). Copii minori: Kaner Saar, nascut la data de 30 august 1992.
71. Katz Eugen, fiul lui Ioina si Toni, nascut la data de 17 mai 1938 in localitatea Bacau, judetul Bacau, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Bat-Yam, Dolfin nr. 10. (1.458/2007)
72. Koren Ionas, fiul lui Croitoriu Zalman si Croitoriu Tirla, nascut la data de 18 mai 1938 in localitatea Dorohoi, judetul Botosani, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Holon, Azor, str. Ithak Sade nr. 13/6. (1.585/2007)
73. Laubshtien Simona, fiica lui Polak User si Mali, nascuta la data de 28 septembrie 1956 in Bucuresti, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Nharia, str. Ner Hlila. (804/2007)
74. Laubshtien Sapirit, fiica lui Laubshtien Menahe si Somona, nascuta la data de 14 iunie 1989 in localitatea Haifa, Israel, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Nharia, str. Ner Hlila. (804/2007)
75. Lazarovici Irving, fiul lui Marcel si Zina, nascut la data de 12 iunie 1964 in localitatea Vaslui, judetul Vaslui, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Naharya, Shvil Hatut nr. 7, ap. 2. (564/2007)
76. Levanon Liliana, fiica lui Clemer Aron si Clara, nascuta la data de 19 iulie 1958 in localitatea Bacau, judetul Bacau, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Rishon Letzion, str. Grinshpan 13. (855/2007)
77. Luz Bilha, fiica lui Kraus Iancu si Lucia, nascuta la data de 7 martie 1946 in localitatea Bacau, judetul Bacau, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Rehovot, Hana Avreh 10. (850/2007)
78. Marcovici Bercu, fiul lui Don si Rebeca, nascut la data de 18 iunie 1945 in localitatea Piatra-Neamt, judetul Neamt, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Kiriat Yam, str. Frisman nr. 1. (835/2007)
79. Marcovici Robert, fiul lui Samson si Frima, nascut la data de 7 iulie 1945 in Bucuresti, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Tel Aviv, str. Maapilei Egoz nr. 104/15. (1.448/2007)
80. Megido Rachel, fiica lui Goldberger Gheorghe si Livia, nascuta la data de 25 februarie 1950 in localitatea Cluj-Napoca, judetul Cluj, Romania, cetatean israelian, cu domiciliul actual in Israel, Tel Aviv Yafo, str. Pirhei Aviv 10. (5/2007)

Vezi si

Friday, May 22, 2009

TINETI MINTE PENTRU EUROALEGERI: Nici un politician nu s-a impotrivit propagandei homosexuale stradale! Pana atunci, ALIANTA MARO

Coalitia Impotriva Statului Politienesc si Actiunea Pentru Educatie si Libertate pregatesc un studiu elaborat despre toate partidele si candidatii lor la europarlamentare. Pe baza acestuia, inainte de alegeri organizatiile vor transmite si o RECOMANDARE SPECIALA pentru vot. Pana atunci, o (prima) Alianta Maro!

Autorul imnului de campanie al Aliantei DA, 1Q Sapro, a realizat melodia folosita de liberali intr-un clip electoral pentru euroalegerile din 2009.
1Q Sapro, a carui melodie "Romania, trezeste-te!" s-a indentificat cu mesajul Aliantei D.A. in 2004, a spus ca nu a compus melodia folosita de liberali in clipul "Incompetentza - Alianta Maro" din convingere politica si, de aceea, oricine ar veni sa-i ceara ajutorul cu o piesa, inclusiv de la PD-L, ar accepta "cu mare placere". "Nu am culoare, nu ma intereseaza", a punctat el.
Cat priveste campania pentru europarlamentare, 1Q Sapro a explicat: "Eu am facut doar piesa, clipul - nu am legatura cu el". "Le-am dat voie celor de la PNL sa foloseasca piesa. Ideea e ca eu cred ca sunt perceput asa cam partizan si nu e deloc asa, n-am culoare. Am facut piesa asta, au auzit-o, le-a placut si mi-au cerut voie sa o foloseasca si le-am zis ca da. La parlamentare am facut pentru PD-L. Eu nu ma consider legat de cineva politic, nu ma intereseaza lucrul asta, eu sunt artist, pur si simplu", a adaugat el.
Ziare.com

CINE SI DE CE PLATESTE 1000 DE JANDARMI PRO-HOMO?

Participantii la parada homosexualilor de sambata, aprobata de Primarie in ciuda protestelor societatii civile responsabile, vor fi insotiti si de o mie de jandarmi si politisti care vor asigura desfasurarea in conditii normale a marsului pederastilor si lesbienelor, majoritatea veniti din strainatate. Nu este clar deloc de ce trebuie cetateanul normal sa plateasca 1000 de jandarmi pentru o mana de perversi care vor agresa prin intermediul televiziunilor o tara intreaga. La mars este aprobat sa participe circa 500 de persoane. Deci doi la unu. Vrea Jandarmeria un "menaj a trois"?

Vino sambata la Marsul pentru Normalitate!
Considerând parada homosexualilor drept o manifestare cu caracter provocator, obscen si anti-social, care aduce atingere bunelor moravuri si ordinii publice, Noua Dreaptã organizeazã sâmbãtã 23 mai Marsul pentru Normalitate, manifestare autorizatã de Primãria Capitalei la care sunt chemati toti românii care vor sã-si exprime opozitia fatã de rezolutia Parlamentului European adoptatã pe 14 ianurie 2009, care obligã statul român sã recunoascã cuplurile homosexuale cãsãtorite sau care au încheiat un parteneriat civil în alte tãri europene.
Rezolutia, initiatã de europarlamentarul comunist italian Giusto Catania, afirmã cã perechile homosexuale cãsãtorite sau înregistrate într-o tarã membrã a UE trebuiesc recunoscute si în tara de domiciliu. Practic, aceasta înseamnã cã doi homosexuali români "cãsãtoriti" în Spania vor fi recunoscuti ca atare si în România.
Rezolutia Catania reprezintã o victorie ingrijorãtoare a activistilor homosexuali în procesul de a forta statele membre UE sã implementeze o legislatie pro-homosexualã la nivelul întregii Uniunii Europene.
Iatã de ce, în acest an mai mult decât în anii precedenti, e nevoie sã vii si TU alãturi de noi, sâmbãtã 23 mai, la ora 11:00, in fata Ateneului Român, pentru a demonstra cã ROMANIA NU E SODOMA!
Biroul de Presa al Noii Drepte

UN ZIAR ZIUA de zile mari. De la fosti agenti, spioni si contraspioni la actuali agenti anti-Romania

Tökes ataca Romania cu munitie ruseasca
Europarlamentarul sustine ca "Transnistria ar merita un statut de autonomie teritoriala, la fel ca Secuimea" Declaratiile si acuzele venite de la Moscova sunt reflectate aproape identic in Romania de episcopul reformat Laszlo Tökes. Teza lansata de candidatul la Parlamentul European...
Campania antiromaneasca
Odata cu obtinerea mandatului de europarlamentar, Tökes Laszlo a dus o campanie de promovare a ideilor separatiste si de atacare a statului roman, invocand o asa-zisa lipsa de drepturi a minoritatii maghiare din Romania. Prin declaratiile si initiativele sale, episcopul a sustinut...
Moscova cere insistent potolirea Bucurestiului
Rusia a cerut UE la Habarovsk "potolirea" Romaniei in relatia cu Republica Moldova. Ministrul adjunct de Externe rus, Aleksandr Grusko a declarat ieri ca "Federatia Rusa a atras atentia asupra necesitatii unor demersuri mai energice pe langa Romania, pentru ca aceasta sa inceteze...
Summit fara rezultat
Liderii Uniunii Europene si cei ai Federatiei Ruse nu au reusit sa depaseasca diferentele de opinie in legatura cu problemele sensibile ale securitatii energetice.Desi la summitul UE-Rusia de la Habarovsk s-a dorit ajungerea la un numitor comun in ceea ce priveste viitorul energetic...
Seful Gazprom n-a avut timp de Videanu
In 20 si 21 mai, o delegatie numeroasa, din care au facut parte directorii marilor com­panii energetice de stat din Romania cu ministrul Econo­miei Adriean Videanu (foto) in frunte, a fost la Moscova, unde a avut intalniri cu reprezentantii auto­ritatilor, dar si ai concernului rus...
Ucraina ne ia la tinta
Ministrul Apararii de la Kiev arata cu degetul spre Bucuresti si Moscova cand este intrebat de dusmanii tarii sale Kievul si-a stabilit inamicii, aceiasi din 2008 - Romania si Rusia - pe motiv ca au pretentii teritoriale vizavi de Ucraina. Cel care s-a relansat in declaratii acuzatoare...
Sa traiti, huo!
Fortele speciale protesteaza pe site-ul MApN * Mihai Stanisoara, ministrul Apararii, se confrunta cu cea mai grava situatie inregistrata in armata dupa 1990 Nemultumirile personalului MApN ca urmare a suspendarii sporurilor au atins apogeul. Intr-un material postat pe site-ul MApN,...
Romania a pierdut haturile informatiilor
Generalul de brigada (r) SIE, Petru Neghiu, dupa 31 de ani de spionaj a trecut in rezerva, fara a sta insa locului. Din anul 2003 conduce Asociatia Cadrelor Militare in Rezerva si in Retragere provenite din Serviciul de Informatii Externe. De putin timp Asociatia fostilor ofiteri...

Arhivele CIA de la Teheran
In noiembrie 1979, fundamentalistii islamici au atacat Ambasada SUA de la Teheran, luand 69 de ostatici (functionari americani). Cu putin inaintea atacului, conform dispozitiilor, ofiterii CIA din ambasada, au distrus documentele secrete folosind „tocatorul, o masina de maruntit...
Instructiunile REDTOPS
Clasificare: SECRET RYBAT.Data: 9 ianuarie 1973.Catre: Sefi retea si baza.De la: Sef, divizia Blocul Comunist.Subiect: RYABAT REDTOPSReturnarea voluntarilor REDTOPS.Utilizare: Lectura si referinta.1. In cursul ultimelor luni, cetateni de nationalitate REDTOPS s-au...
Manualele dezinformarii britanice
In anii 1942 - 1943, serviciile secrete britanice pregateau un plan amplu care urmarea dezinformarea inamicilor, in special a Germaniei, prin lansarea unor informatii false pe mai multe canale. Dezinformarea urma sa fie realizata cu ajutorul unor personalitati pu­blice, prin intermediul...
Maresalul Romaniei Constantin Prezan
Inainte de a fi numele unei strazi la Sosea, maresalul Constantin Prezan a fost un militar care a condus la victorii armatele romane, un sincer patriot, un om cu prietenii solide si o sotie superba. E cazul sa amintim chiar de la inceput de frumoasa Olga Prezan, pentru ca in epoca...

TOXICUL CANACHEU. Cum se inventeaza o noua minoritate si se falsifica istoria

Recunoasterea aromanilor ca minoritate etnica de catre autoritatile romane a devenit un obiectiv care a depasit demult stadiul larvar de intentie, organizatii aromane de orientare radicala creand un flux de presiune interna si internationala prin compromiterea izvoarelor istorice care autentifica originea profund roamneasca a acestei comunitati dialecatele.
Supus unor comentarii argumentate stiintific sub auspicii academice, subiectul sufera metastiintific evidenta istorica, nu doar prin discursul patriotic de fanfare, ci si prin fixarea calendaristica a unei aniversari care-si neaga vitutile unui moment istoric distinct de problematica istorica aromana, 23 mai “Ziua Aromanilor”.
Desigur, data are o insemnatate istorica, dar nu cea dorita si mult trambitata de anumiti reprezentati ai aromanilor vadit interesati de declararea aromanilor din Romania ca minoritate. Acest grup de interese pe care-l regasim mai ales intr-o autodenumita Comunitatea Aromanilor din Romania , si-a asumat un moment istoric ce nu apartine aromanilor, ci istoriei tuturor romanilor (daco-romani, vlahi, macedo-romani, megleno-romani, istro-romani). De fapt, 23 mai 1905 a fost data la care sultanul Abdul Hamid II conferea romanilor, si nu aromanilor, din Peninsula Balcanica un statut de autonomie limitata printr-un decret imperial.. Asistam insa la un mod agresiv de deturnare a semnificatiei unui eveniment istoric de catrea aceasta Comunitate a Aromanilor din Romania care incearca sa acrediteze ideea, care de cele mai multe ori a avut efesctul scontat in randul opiniei publice, ca documentul la care am facut referire ar fi generat “eliberarea aromanilor”. In acest mod lideri ai C.A.R. incearca sa acrediteze existenta unui “popor arman” si a unei false asa-zise minoritati etnice aromane in tara noastra..
Specialisti ai Academiei Romane au explicat foarte clar in mai multe randuri ca in acest decret imperial (iradea) nu s-a regasit niciodata termenul de aroman sau arman ci se face referire la poporul “ulagh” (valah) din Imperiul Otoman care obtinea, astfel, dreptul de a se organiza in comunitati dotate cu privilegii de autoadministrare, precum si deschiderea unor oportunitati ale statului roman pe linia finantarii educatiei, culturii si religiei romanilor din zona. Emiterea acestui decret de catre Sultan nu a fost nici pe departe intamplatoare datorandu-se, in fapt, unor indelungate tratative ale ambasadorului Romaniei in Imperiul Otoman, Alexandru Lahovary.
Fara sa mai punem la socoteala diferenta dintre calendarul pe stilul vechi sic el pe sytil nou, conform caruia evenimentul trebuia aniversat la data de 10 mai de toti romanii sud-dunareni, fie ei vlahi, macedo-romani sau megleno-romani, ca zi a tutror romanilor din afar granitelor.
Strategul acestor actiuni de deturnare a istoriei Romaniei ramane, fara doar si poate, Costica Canacheu care si-a manifestat permanent preocuparea de a coagula dezideratele aromanilor din spatiul balcanic in arealul sau actional prin crearea Consiliului Aromanilor din Balcani, in Albania, inregistrat ca persoana juridical pe langa Ministerul Justitiei din Tirana. Potrivit unui comunicat official al acestei organizatii neguvernamentale infiintate in Albania , “Consiliul Aromanilor isi propune sa recunoasca toate grupurile, asociatiile si persoanle private aromane (..), precum si obtinerea recunoasterii aromanilor in fiecare tara din Balcani unde traiesc comunitati aromane, ca popor distinct, regional, vorbitor de o limba cu o traditie milenara incepand din Macedonia antica si pan azi. Aceasta aventura pseudo-stiintifica ar trebui sa ne responsabilizeze din perspective unei atitudini de etica istorica, daca nu dorim o compromitere substantiala a identitatii romanesti.
In final, ne intrebam de ce colega d-lui Costica Canacheu (au candidat ca si colegi de partid in acelasi colegiu), o anume Cornelia Cazacu, a votat contra Romaniei in Parlamentul European un amendament prin care vlahii sunt considerati a fi alta minoritate decat cea romana in Serbia (credem ca e doar inceputul), de ce domnul Canacheu nu se agita sa obtina drepturi pentru aromanii din Grecia, mai intai, si de ce nu se sesizeaza niciun official roman ca un presedinte al unei comisii de o importanta deosebita (dupa cum cunoastem, Costica Canacheu este presedinte al Comisiei de Aparare si Securitate Nationala a Camerei Deputatilor) actioneaza constant contrar intereselor nationale in incercarea de a deturna un adevar istoric si de a afecta grav realtiile actuale ale statului cu etnicii romani de origine romana din Peninsula Balcanica?

MEMORIU

In ultima perioada constatam ca, in mod frecvent, anumite persoane care lucreaza in mass-media, precum si anumite institutii ale administratiei publice sau aflate insubordinea Ministerului Culturii si Cultelor dau curs unor solicitari venite din partea unor grupuri de interese care s-au cristalizat in cadru Asociatiei Comunitatea Aromanilor din Romania, probabil pe un anumit fond emotional, si promoveaza pe spatiul unor emisiuni sau cu ocazia unor evenimente culturale ideea existentei unei "minoritati aromane".
Ion Caramitru, presedintele Societatii de Cultura Macedo-Romana preciza intr-un comunicat, dorind sa traga un semnal de alarma ca, "sacrificand adevaruri istorice unor conjuncturi de moment, cetateni si fosti cetateni romani de origine aromaneasca, grupati in asociatii neguvernamentale, in tara si peste hotare, au devenit astazi promotorii ideii potrivit careia aromanii ar constitui, chiar si in Romania, o minoritate nationala romanica distincta, deosebita prin limba si cultura de natiunea romana".
Reamintim ca, dupa cum reiese si din consultarea unor lucrari de specialitate ale unor autori romani si straini, limba roamna s-a format la nord si la sud de Dunare. Exista astfel, in afara frontierelor Romaniei, comunitati insemnate care vorbesc dialecte ale limbii romane: aroman, megleno-roman, istro-roman. In ceea ce priveste dialectal aroman s-au facut pasi importanti de catre autoritati prin Ministerul Educatie, Cercetarii si Tineretului pentru a se prezerva valorile identitare ale acestei ramuri a poporului roman-aromanii.
De cele mai multe ori am fost deosebit de surprinsi ca posturi centrale de televiziune pentru care avem un respect deosebit au cazut prada acestor manipulatori, facand publicitate unor teze fara support istoric si stiintific potrivit carora ar exista o asa-zisa minoritate aromana si un "popor aroman". Este tot mai evident ca modelul urmat de cei care inventeaza aceasta minoritate au copiat modelul Voronin care incearca sa falsifice istoria inventand o "minoritate moldoveneasca".
Regretabila este si includerea aromanilor, bineinteles la solicitarea aceluiasi grup de interese din cadrul Asocaitiei Comunitatea Aromanilor din Romania care se erijeaza in reprezentanti ai tuturor aromanilor din tara noastra si strainatate, in cadrul unor manifestari dedicate exclusiv minoritatilor nationale fapt care contribuie in mod evident la deformarea adevarului isoric in fata opiniei publice interne si nu in ultimul rand a celei internationale.
Pe aceasta cale Societatea de Cultura Macedo-Romana apărută la Bucureşti în anul 1860 si declarata de interes public prin Hotărârea Guvernului nr. 473/2008, impreuna cu Centrul pentru Studierea Romanilor de Pretutindeni si in asentimentul celorlalte asociatii si fundatii ale aromanilor din tara noastra care au reprezentanti in conducerea societatii noastre, invita reprezentantii mass-media la realizarea unor intalniri pentru a oferi anumite detalii privind originea comuna a romanilor si aromanilor.
Adresam rugamintea ca, pe spatiile emisiunilor sau cu ocazia unor evenimente culturale, aromanii sa nu mai fie prezentati ca minoritate pentru ca aceasta catalogare, din perspective noastra, adduce atingerii profundelor noastre sentimente romanesti si apartenetei nostre la romanitatea orientala.

Va multumim,

CENTRUL PENTRU STUDIEREA ROMANILOR DE PRETUTINDENI
SOCIETATEA DE CULTURA MACEDO-ROMANA

CUM se face Patriarhia ca nu vede blasfemiile cotidiene. Azi Grupul anti-crestin GDS si Revista "22" si batjocorirea constanta a Mantuitorului

AVANPREMIERA a Lansarii de la Bucuresti, la Brasov. Conferinta "Dictatura Biometrica - cipul controlului total". Cuvant Inainte al Parintelui Justin

Asociatia "Christiana" - Brasov si Revista "VEGHEA" organizeaza Conferinta si Lansarea de Carte "Dictatura Biometrica - cipul controlului total". Prezinta: Ieromonah Ioan Sismanian, Manastirea Petru Voda, Neamt si Ieromonah Stefan Neicu, Manastirea Pestera Brasov.
DUMINICA, 24 Mai 2009, Ora 18.00.
Corpul S al Facultatii Transilvania
Sala S II 1 (Facultatea de Silvicultura)

Cuvant Inainte al Parintelui Justin Parvu

Vrem să fim sclavi sau liberi?

Cartea aceasta, Dictatura biometrică, o recomand tuturor cititorilor care mai vor încă să fie liberi într-un stat democratic şi celor care mai vor încă să fie fii ai lui Dumnezeu şi nu ai Mamonei. Această carte este o sinteză a tuturor publicaţiilor care s-au făcut până în prezent pe tema acestui subiect. Are o importanţă deosebită pentru că pune la îndemâna tuturor creştinilor, în special ortodocşilor, informaţii necesare cu privire la problema introducerii microcipurilor de tip R.F.I.D. în actele noastre de identitate şi în toată viaţa noastră. Pentru că la ora actuală este o campanie extraordinar de satanică pentru distrugerea şi desfiinţarea lui Hristos din inima creştinului. Întotdeauna au fost potrivnici creştinismului, de data aceasta însă este parcă o concentrare a tuturor forţelor întunericului din toate timpurile, a experienţelor îndelungate a celui rău şi vechi de zile, şi aplicarea lor asupra sufletului uman, căruia i s-a declarat război final de distrugere a fiinţei sale cu desăvârşire. Întotdeauna au fost şi creştini buni, şi creştini răi; întotdeauna au fost şi persecutori, şi preamăritori; au fost şi oameni care s-au sacrificat pentru această învăţătură frumoasă, creştin ortodoxă, – pentru că ortodoxia este cea mai mare bogăţie pe care o moşteneşte pământul nostru european sau bătrânul continent european, – dar au fost şi denigratori şi trădători care au săpat la surparea temeliei Bisericii lui Hristos. Dar cu cât trădătorii au săpat mai mult, cu atât sângele mucenicilor a înălţat Biserica lui Hristos, pe care nici porţile iadului nu o vor putea birui.
Această carte nu vine numai spre informarea dumneavoastră, ci ea este menită să aducă putere în sufletele dumneavoastră să vă opuneţi şi să luptaţi împotriva acestui sistem de înrobire desăvârşită atât a trupului, cât şi a sufletului. La ora aceasta, fiecare creştin trebuie să se angajeze în luptă foarte deschis, pe cât îi este cu putinţă. Pentru că Sfinţii Părinţi şi canoanele Sfintei noastre Biserici, ne învaţă despre existenţa unui război nevăzut cu diavolul, potrivnicul mântuirii noastre, război care ne îndeamnă să punem mâna pe armele duhovniceşti: smerenia, postul, rugăciunea, mărturisirea şi toate celelalte fapte bune; pentru că viaţa aceasta este o luptă şi nu o şezătoare. Mărturisirea este un act important în lucrarea noastră de mântuire, fără de care celelalte virtuţi nu ne vor fi recunoscute înaintea tronului de Judecată a lui Dumnezeu. Pentru că Mântuitorul spune clar în Evanghelie: „Oricine va mărturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi şi Eu pentru el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri. Iar de cel ce se va lepăda de Mine înaintea oamenilor şi Eu Mă voi lepăda de el înaintea Tatălui Meu, Care este în ceruri” (Mt. 10:32-33). Mărturisirea este, aşadar, o datorie, o poruncă dumnezeiască şi suntem datori să ne apărăm în faţa celor care se ridică împotriva noastră şi a Bisericii lui Hristos, fără să aşteptăm alte porunci oficiale, ci să ascultăm de glasul Evangheliei când este vorba de batjocorirea lui Hristos. Nu avem nevoie să ne poruncească cineva să luptăm împotriva prigonitorilor lui Hristos, sau să aşteptăm prilej de ascultare faţă de mai marii lumii acesteia. Ascultarea este una, lupta împotriva diavolului este alta. A asculta – în momentul acesta – când văd că este casa vecinului în flăcări, iar eu stau cu găleata plină cu apă şi nu mă duc să o vărs să surp incendiul acesta mare care mistuie casa, pentru că nu mi-a poruncit şeful meu, acea ascultare este oarbă, după cum orb este şi sufletul acelui om.
Se vorbeşte că nu este acuma sfârşitul. Da! Şi eu spun că nu este acuma, dar noi trebuie să fim pregătiţi, pentru că toate evenimentele conclud la această stare de lucru. Se vede că toată activitatea aceasta de înrobire a noastră se duce nu numai împotriva creştinismului, ci şi a umanităţii în genere; este vorba de un atac puternic la adresa persoanei umane şi fiecare creştin este dator să-şi pună viaţa pentru credinţa lui, pentru sufletul lui. Până acum a mai mers şi cu partidul, şi cu carnetul roşu; a mai mers şi cu carnetul portocaliu, şi cu carnetul galben, dar de data aceasta avem de-a face cu un carnet multicolor care ne privează de libertate şi de viaţă. Depinde de ce vrem: Vrem să fim sclavi sau liberi? Vrem să fim morţi sau vii? Dar preţul libertăţii şi al vieţii a crescut mai mult decât criza economică în care ne aflăm; este nevoie de mult sacrificiu şi va costa izvoare lacrimi şi râuri de sânge. Mărturiseşti pe Hristos, rămâi în credinţa Lui, nu-L mărturiseşti pe Hristos, lepădat vei fi înaintea îngerilor şi Judecăţii lui Dumnezeu.
De aceea, îndemn prin aceste rânduri, ca fiecare creştin să intre în arena cu fiare, cu fruntea aţintită senină către Hristos! Să fim mereu într-o trezvie deplină, în curtea aceasta a ortodoxiei noastre, a Bisericii noastre şi să se găsească fiecare pe poziţia de a fi cu adevărat un ucenic al lui Hristos.
Mulţi dintre credincioşi mă întreabă: „Ce să facem noi pentru toate lucrările acestea”? Păi, în toată această situaţie nu se poate face ceva mai frumos decât a ne ruga fiecare în parte, în viaţa de familie; a ne educa copiii noştri într-un spirit foarte auster, aspru, ca de la vârsta fragedă să cunoască şi să trăiască credinţa noastră ortodoxă. Avem modelul fiilor lui Brâncoveanu. Nu cedaţi! Mai bine să strigăm: „Loveşte, potrivnice a lui Hristos!” decât să ne pierdem viaţa cea veşnică. Plecaţi capetele voastre spre junghiere şi împotriviţi-vă fiarei apostate!
Ştiu că nu este uşor; am ajuns fii vlăguiţi ai acestui neam mult obidit, mult încercat şi mult prea trădat. Acum, peste românii noştri, vin şi greutăţile acestea financiare şi toate necazurile şi ne vindem şi pe un blid de linte. Pentru că aşa este firea noastră slabă şi neputincioasă şi needucată; pentru că niciodată nu a fost o legătură strânsă între omul, căruia Dumnezeu i-a dăruit mai multă înţelepciune şi a făcut oleacă de carte şi omul simplu, omul de jos, care avea nevoie de luminare şi de dragostea celuilalt. Nu, românul nostru intelectual îndată s-a împăunat cu mărirea lui, cu postul lui, cu înţelepciunea lui şi a uitat de ograda lui de altă dată, a pomilor frumoşi, a oilor, a caierelor de furcă, unde povestea bunica din viaţa lui Ion Creangă, Făt Frumos şi a întregii noastre frumuseţi literare. Astăzi se uită în curţile europene pline de vile şi de cuvinte moarte şi participă la ferecarea valorilor noastre ortodoxe şi româneşti, la ferecarea credinţei şi a tot ce a mai rămas frumos pe plaiurile noastre mioritice.
Puterile noastre sunt slabe şi am rămas puţini. Dar ne-a rămas ceva ce nu vor putea niciodată fereca: Mila lui Hristos, Dumnezeul nostru! Rămân toate pe seama marii Lui iubiri de oameni, ca El să ne scoată şi din această stare de lucru, ca întotdeauna, şi să Îşi manifeste mila şi bunătatea Sa faţă noi! Avem mijlocitori pe sfinţii noştri martiri din închisorile comuniste, cei care şi-au dat viaţa pentru Dumnezeu şi neamul lor, cărora să le cerem rugăciunile, ca unii ce au luptat şi au biruit Fiara prin puterea Crucii lui Hristos.
Arhimandritul Justin Pârvu,
6 mai 2009, la pomenirea Sfântului şi Dreptului Iov, mult-răbdătorul

Thursday, May 21, 2009

EXPULZAREA unor ofiteri rusi din Romania a pus capac relatiilor caldute ale Rusiei cu spatiul romanesc, rasaritean si "european"

Asaltul Rusiei asupra Romaniei
Moscova ataca Bucurestiul pe toate canalele: politice, diplomatice si, potrivit surselor corespondentului ZIUA de la Bruxelles, chiar militare * Scenariul Kremlinului, detaliat in editorialul de astazi, foloseste marionetele comuniste de la Chisinau pentru a planta 100 de tancuri...
Moldova: scenariul urmatoarei escaladari de Cristian UNTEANU Mi-a fost prezentat ca atare dintr-o sursa oficiala si, daca veti citi mai departe, veti intelege de ce intalnirea a fost pusa sub semnul unei confidentialitati absolute pe care sunt obligat s-o respect. Mai ales ca scenariul respectiv, chiar daca are toate datele unei constructii...

Atacuri continue dinspre Kremlin
In urma protestelor antico­muniste de la Chisinau, Moscova s-a angajat intr-o ampla campanie de acuzatii impotriva Romaniei, sustinand la nivel oficial ca manifestatiile de strada din stanga Prutului ar fi fost organizate de la Bucuresti. Desi OSCE a publicat un raport in care se...
Militarii NATO pregatiti pentru razboi
Indiferent de situatia politico-militara internationala actuala, analistii militari din UE, Pentagon sau Alianta Nord-Atlantica simu­leaza scenarii privind posibilitatea izbucnirii unui conflict militar de intensitate mica, medie sau chiar cu implicatii la nivel mondial. Aceste scenarii...
Modernizarea aeroportului Marculesti
Aeroportul de la Marculesti este singurul aeroport militar din Republica Moldova, care a primit statutul de "aeroport inter­national liber"printr-o lege din 9 iulie 2008 - in ciuda faptului ca se afla la o distanta de 150 de kilometri de Chisinau. Din toamna anului trecut s-au declansat...
Vezi si

SF IMPARATI CONSTANTI si ELENA. Sfintii Martiri Constantin, Stefan, Radu si Matei si Ienache

Pomenirea Sfintilor, slavitilor, de Dumnezeu incoronatilor si intocmai cu Apostolii, marilor imparati Constantin (+337) si Elena (+327). In aceasta zi, praznuirea vietii si patimirii sfintilor martiri Constantin Voda Brancoveanu si cei patru fii ai sai: Constantin, Stefan, Radu si Matei si a sfetnicului Eanachie Vacarescu.

Istoria romanilor este dominata, la sfarsitul veacului al XVII-lea si primele decenii ale celui urmator, de puternica personalilate a voievodului Tarii Romanesti, Constantin Brancoveanu. Indelungata sa domnie, inceputa la 29 octombrie 1688 si incheiata in mod tragic in anul 1714, in ziua de 15 august, corespunde unor importante prefaceri economice, sociale, politice si culturale. Timp de mai bine de 25 de ani, in conditiile accentuarii decaderii Imperiului Otoman si ale sangeroaselor razboaie care angajau marile puteri din vecinatatea hotarelor tarii, el a reusit sa se mentina in scaunul domnesc si sa transforme Tara Romaneasca intr-un important centru diplomatic european, ca si intr-unul de lupta impotriva jugului otoman.

Dupa cum a existat o epoca a lui Mircea cel Batran, a lui Stefan cel Mare, a lui Mihai Viteazul sau a lui Matei Basarab, prin amploarea faptelor lor politice sau militare, asa a existat si una a domniei lui Constantin Brancoveanu. Ea se deosebeste insa de celelalle epoci prin natura metodelor politice. Cu Constantin Brancoveanu se incheia ciclul voievozilor razboinici. El a adoptat politica negocierilor diplomatice si a stabilirii de relatii personale cu conducatorii importanti ai lumii de atunci.

Prin educatia si prin formatia lui politica, in care a continuat pe unchii sai, Serban Cantacuzino si stolnicul Constantin Cantacuzino, noul domnitor, el insusi "impodobit cu invatatura", a trait din plin constiinta unitatii poporului roman, indivizibil in intreg spatiul Daciei de odinioara. El nu a deosebit pe romanii din Tara Romaneasca de cei din Moldova sau din Transilvania si a cautat, in limitele posibilitatilor, sa se ocupe de poporul roman in integritatea lui, cautand sa mentina autonomia Tarii Romanesti, sa apere nationalitatea romanilor din Transilvania si sa aiba relatii cat mai stranse cu domnitorii de la Iasi.

Noul domnitor era, cum il caracterizeaza cronicarul, "cu daruri vrednice impodobit", a ingriji tara cu "adanca pricepere si inalta priveghere", "cu blandete si rabdare", izvorate din "intelepciunea si multa bunatate" pe care i-o daruise Dumnezeu.

Trupul lui Serban Cantacuzino zacea neingropat, cand boierii, cu mitropolitul Teodosie si cu Patriarhul Ecumenic, Dionisie al IV-lea Seroglanul (Muselinul), se adunasera la sfat "sa aleaga un nou domn". "Si facura socoteala ca Constantin logofatul Brancoveanu este neam de al lui Matei-voda si are si alte bunatati, blandete si altele; sa-l ridice pre dansul domn, ca si om este in varsta, de va putea chivernisi domnia cum se cade, in vreme ce este tara ocolita de osti si de primejdii ... Si alesera pe Constantin logofatul Brancoveanu sa le fie domn si sa ridicara cu totii din curtea domneasca si mersera la mitropolie, unde este obiceiul a sa pune domnu si indata ce au sosit acolo au strans ostile si au trimis un boiariu de au chemat pe Constantin logofatul Brancoveanu de la curte, ca ramasera acolo. Si poruncind sa aduca comisai al doilea cal domnesc. Si indata ce sosi acolo zisera cu totii: - "Logofete, noi cu totii pohtim sa ne fii domn".

El zise: "- Dar ce as vrea eu cu domniia de vreme ce ca domn sunt la casa mea; nu-mi trebuieste sa fiu". Iar ei zisera: "Ne rugam, nu lasa tara sa intre alti oameni sau rai, sau nebuni sa o strice, ci fii!"

"Si-l luara de maini si-l impingeu de spate. Si acolea fiind si un capegiu imparatesc pentru trebi imparatesti, il dusease si pa el la mitropolie si dusera caftan la capegi-basa al Imparatului, de l-au imbracat cu caftan, si intrara in biserica, de i-au citit moliftele de domnie, si au mers de i-au sarutat toti mana".

Cum spune cronica, Constantin Bracoveanu era, dupa tata, boier din neamul lui Matei Basarab, din satul Brancoveni, fostul judet Romanati. Bunicul sau, Preda vornicul, fiul lui David din Brancoveni, fusese casatorit cu nepoata de sora a lui Matei Basarab, "de unde ratiunea pentru care Constantin Brancoveanu se considera coborator din Basarabi". Fiul lui Preda Vornicul este Papa postelnicul, tatal domnitorului, care se casatorise cu Stanca, una din fiicele postelnicului Constantin Cantacuzino, ginerele lui Radu Serban, inrudit cu Mihai Viteazul, si care au avut sase feciori, toti mari dregatori, unul dintre ei, Serban, ajuns domn, altul stolnicul Constantin, cel mai invatat boier al vremii sale.

Prin pozitia pe care o avea in stat, prin averea pe care o stapanea, prin insusirile sale intelectuale si morale s-a impus in fata tuturor, "mai ales ca nu avea dusmani si era privit cu simpatie de majoritatea reprezentantilor clasei dominante". El n-a urmarit domnia si n-a dorit "jugul acesta asupra domniei mele". A acceptat-o insa la rugamintea si la cererea sfatului de obste al tarii: "Ne rugam nu lasa tara sa intre alti oameni, sau rai, sau nebuni sa o strice, ci fii!". Si Constantin Bracoveanu s-a dovedit cu adevarat domn crestin al Tarii Romanesti, un sfert de secol, ridicand numele ei in vesnicia istoriei.

Profitind de linistea de la hotare, noul ales va pune temelia manastirii Hurezi.

Cu toate greutatile intampinate si carora a trebuit sa le faca fata cu tact, cu perspicacitate, cu rabdare si cu intelpciune, Constantin Brancoveanu a ctitorit epoca cea mai stralucita a culturii noastre vechi romanesti. Dar mai presus de toate, el si-a incununat fruntea, a lui si a celor patru feciori si a lui Ianache Vacarescu, primul sau sfetnic si dregator, unchiul sotiei sale, cu nimbul sfant al muceniciei pentru credinta ortodoxa, pe care nu a parasit-o nici in fata calaului.

Dupa cum il caracterizeaza N. Iorga, Constantin Brancoveanu "a stiut, in curs de un sfert de veac, sa serveasca pe turci, de nevoie, fara sa paraseasca nici un drept al tarii sale; a stiut sa inlature stapanirea neconditionata a crestinilor, austrieci, poloni, rusi, asupra pamantului romanesc; a stiut sa lege de muntenii sai, prin legaturi culturale si politice, Moldova; a stiut, chiar dupa ce legaturile politice cu Ardealul au fost rupte, sa pastreze inca pe acelea ale culturii cu acest pamant. Si, in acelasi timp, prin acea larga opera de cultura rasariteana, de cultura in toate limbile Rasaritului, prin gazduirea fruntasilor bisericesti ai Orientului, patriarhi, mitropoliti, dascali, prin operele lui de ctitorie la toate "locurile sfinte", el a stiut, fata de regiunile siriene, arabe, caucasiene supuse ori vasale turcilor, ca si fata de grecitatea europeana, sa inlocuiasca pe imparatii bizantini de odinioara, ca urmas legitim al carora era privit. Domn autonom in tara lui, inconjurat cu prestigiu superior al cesarilor constantinopolitani ai lui Constantin cel Mare, in intreaga lume a Orientului, aceasta a fost situatia lui Constantin Voda Brancoveanu".

Drumul de marire al voievodului a urcat sfarsitul domniei lui in calvarul Golgotei, unde a baut din paharul de otet si fiere al patimirilor... Tradarea isi facuse loc in sufletele Cantacuzinilor, rudele voievodului, porecliti si Seitanestii, inca din 1707.

Voievodul era strain de urzelile complotului Cantacuzinilor si-si vedea de treburile domniei. Fiind convins ca pozitia sa era consolidata. "El avea, cum scrie Del Chiaro, o fire atat de blanda incat nu credea niciodala ca ar fi tradat". In primavara anului 1714, situatia voievodului s-a inrautatit cand a venit ca vizir Gin Ali Pasa, un nebun, cum il caracterizeaza N. Iorga, care credea ca putea reface prestigiul imperiului prin varsare de sange. Un doctor grec, Anton Corai, care fusese unul din medicii domnitorului la Bucuresti, afland intamplator de planul vizirului de a-l prinde si a-l ucide pe Brancoveanu si familia lui, i-a scris imediat in taina, dar aceasta n-a voit sa-i dea crezare, fiind convins ca loialitatea sa fata de Poarta nu-i putea fi pusa la indoiala.

"Iar turcii, spune Cronica anonima, cu sfaturile Saitanestilor, atuncea au gasit vreme, cand era domnul in Bucuresti, si fara nici o grija si au trimis cu taina mare pe imbrohorul cel mare al imparatului si pe Mustafa aga capigi-basa ca sa-l prinza si sa-l duca cu toata casa lui si cu toti ginerii la Tarigrad". In ziua de 24 martie 1714 intr-o marti din Saptamana Patimilor, a sosit la Bucuresti capugiul Mustafa Aga, insotit de 12 ciohodari inarmati cu iatagane si pistoale. Capugiul, care era o cunostinta veche a voievodului, anuntase ca era numai in trecere prin Bucuresti spre Hotin, spre a nu da de banuit planul sau. A doua zi, el s-a prezentat la Curte, pentru a fi primit de domn, care l-a intampinat ceremonios inconjurat de marii boieri, in sala divanului, adresandu-i vorbe prietenoase, in limba turca. Ca raspuns, Mustafa Aga a scos naframa de matase si a pus-o pe umarul domnului, spunandu-i ca, fiindu-i vechi prieten, regreta ca tocmai el a primit porunca imparateasca de a-l declara mazilit si a-l duce, cu toata casa, cu fiii si gineri, la Constantinopol. A urmat citirea firmanului, declarandu-l hain, cu porunca adresata boierilor sa ia pe Constantin Brancoveanu, pe fiii si pe ginerii lui in paza lor, pana cand vor fi preluati de imbrihorul cel mare, care astepta la Giurgiu cu 400 de ieniceri, iar in caz de nesupunere tara va fi trecuta prin foc si sabie de 12 000 de turci care asteapta la hotarele ei. In atmosferea de groaza, nimeni nu s-a opus, nimeni n-a schitat un gest de aparare. Trimisii turci si complicii lor, Cantacuzinii, raspandira zvonul in oras ca, in caz de rascoala, Bucurestii vor fi parjoliti de catre turcii care se apropiau din capitala. S-au luat masuri pentru izolarea intregii familii domnesti de boieri si de slujitorii curtii. Camarile domnesti au fost scotocite si jefuite, fiind confiscate toate bunurile lui Brancoveanu si ale familiei sale.

In ziua urmatoare, joia Patimilor, a sosit si imbrihorul cel mare, cu vreo 300 de oameni, pe care boierii trebuira sa-l primesca sarbatoreste, la Vacaresti. Adus la curte, el a spus ca porunca imparateasca este sa se aleaga un nou domn, pe care il vor voi ei, dar boierii au staruit ca il vor domn tot pe Constantin Brancoveanu. Suparat, imbrihorul i-a amenintat si l-a numit in fala tuturor domn pe vel-logofatul Stefan Cantacuzino, fiul Stolnicului.

Brancovenii au fost deposedati de toate bunurile lor, fiind jefuite si palatele de la Mogosoaia, de la Potlogi, de la Obilesti si casele din Scheii Brasovului, iar averile confiscate, incarcate in 40 de care.

Actul funest al tradarii se incheiase. Inainte de despartire, Del Chiaro informeaza ca batranul mazilit a tinut sa-i spuna varului sau, noul domn, si celor din preajma sa: "Daca aceste nenorociri sunt de la Dumnezeu pentru pacatele mele, faca-se voia Lui! Daca sunt insa fructul rautatii omenesti, pentru pieirea mea, Dumnezeu sa ierte pe dusmanii mei, dar pazeasca-se de mana teribila si razbunatoare a judecatii divine!"

A inceput apoi urcusul Calvarului. Ostasi otomani calari inconjurau convoiul. Dupa careta in care erau fostul domnitor cu doamna lui, urmau caretele cu cei patru copii, cu toti ginerii, cu nora cea mai mare si nepotelul Constanlin si cu vistiernicul Ianache Vacarescu. Se insirau apoi carele cu averile celor maziliti. Prin fata batranelor case brancovenesti, pe tot lungul podului lui Serban Voda, sute, mii de bucuresteni priveau tacuti, inmarmuriti, cu ochii in lacrimi, trecerea inceata a convoiului. Ei isi plangeau domnul, si neputinta lor de a-l apara s-a exprimat in cantece si balade. In cuvintele cronicarului, tragedia durerii este sapata ca in piatra: "... iar pe Constantin voda cu toata casa lui si cu ginerii lui, a doua zi, in vinerea Pastilor, l-au luat Mustafa aga cu tare urgie imparateasca si l-au dus la Tarigrad si l-au bagat in Edicula, unde au fost un loc mai de urgie, si toata avutia ce au avut acolo langa dansul o au luat turcii ...". Ajunsi la Constantinopol, dupa un drum de trei saptammi de calvar, Bracoveanu si ai lui au fost jefuiti de tot ce aveau asupra lor si aruncati in intunecatele subterane de la Fometta, din Cele sapte turnuri (Edicule) si in "Groapa sangelui", de la 15 mai 1714, Brancoveanu si fiul sau mai mare, ca sa marturiseasca toate averile.

"Din aprilie si pana spre sfarsitul lunii iulie, osanditii au fost supusi la cele mai cumplite chinuri. La capatul suferintelor, nu le mai ramasesera Brancovenilor decat sufletele din ei. Au cautat calaii sa le smulga si sufletele, dar de data aceasta au ramas neputinciosi. Istoricul francez M. Mignot afirma ca muftiul le obtinuse gratierea cu conditia ca batranul voievod sa treaca la mahomedanism. Voievodul ca si fiii lui "au ramas insa constanti in credinta lor si aparura la locul supliciului cu o nobila tarie".

Condamnati la moarte, la 15 august 1714, zi aleasa anume ca sa le mareasca si mai mult durerea, praznic imparatesc pentru crestini, cand el implinea 60 de ani si era onomastica doamnei sale, Marica, Brancoveanu a fost scos din temnita cu toti fiii, ginerii, nepotelul Constantin si cu sfetnicul de incredere, batranul vel vistier Ianache Vacarescu. Istoviti de cumplitele suferinte, desculti, numai in camasi, cu capetele descoperite, au fost purtati in lanturi, ca facatorii de rele, pe ulitele Constantinopolului spre locul de executie Ialy-Kiosc, din apropierea marelui serai. Convoiul il deschidea cel mai mic dintre copii, Matei, in varsta de 11 - 12 ani si il incheia batranul voievod. Scena s-a defasurat pe malul Bosforului "cu un ceas inainte de amiaza". De fata erau, pe langa siruriie de ieniceri si multimea de popor ingrozita, si sultanul Ahmed al III-lea, crudul sau vizir Gin Ali, si ambasadorii marilor puteri europene, Franta, Anglia, Rusia, Imperiul Habsburgic, invitati speciali la macabrul spectacol. Impresionati de cruzimea asasiniior, ei dovedeau in realitate o Europa neunita si nesolidara in fata barbariei si a tiraniei paganilor. Cumplita drama, spun unii martori oculari, n-a durat un sfert de ceas. Calaul i-a pus in genunchi pe toti sase, la o oarecare distanta unul de altul. Li s-au scos bonelele si li s-a ingaduit sa-si faca o mica rugaciune, inainte de executie. Del Chiaro, secretarul florentin, pastreaza urmatoarele cuvinte de imbarbatare ale lui Brancoveanu: "Fiii mei, fiti curajosi, am pierdut tot ce am avut in aceasta lume, cel putin sa salvam sufletele noastre si sa ne spalam pacatele cu sangele nostru".

In Cronica Balacenilor, care nu erau prieteni Brancovenilor, imbarbatarea este mai ampla: "Fiii mei, fiii mei! Iata, toale avutiile si orice alta am pierdut. Sa nu ne pierdem inca sufletele! Stati tari, barbateste, dragii mei, si nu bagati seama la moarte. Priviti la Hristos, Mantuitorul nostru, cate a rabdat pentru noi si cu ce moarte de ocara a murit! Credeti tare in aceasta si nu va miscati din credinta pravoslavnica pentru viata si lumea aceasta! Aduceti-va aminte de SfantuI Pavel, ce zice: ca nici sabie, nici imbulzeala, nici moarte, nici alta orice nu-l va desparti de Hristos; ca nu sunt vrednice muncile si nevoile acestea de aici spre marirea ceea ce o va da Hristos. Acuma dara, o dulcii mei fii, cu sangele nostru sa spalam pacatele noastre".

Sub lovitura de palos a gidelui cazu mai intai capul vistiernicului Ianache Vacarescu, apoi al fiului mai mare, urmara al lui Stefan si al lui Radu. Cand calaul a ridicat palosul sa taie capul copilului Mateias, acesta "in grozavia spaimei se ruga sultanului sa-l ierte, fagaduind ca se va face musulman". Din ce resorturi sufletesti, din ce adancuri de constiinta, din ce tainica rezistenta morala a mai putut sa infrunte imparatia si pe calaii ei, dupa atatea luni de torturi, nu se poate sti. Dar gandul ca sufletul omenesc dainuieste in vesnicie poate explica taria batranului tata, care isi imbarbata astfel pe ultimul copil: "Din sangele nostru n-a mai fosi nimeni care sa-si piarda credinta. Daca este cu putinta, mai bine sa mori de o mie de ori, decat sa-ti renegi credinta stramoseasca pentru a trai cativa ani mai mult pe pamant".

Copilul, ca renascut, isi puse linistit gatul pe taietor si-i zise calaului: "Vreau sa mor crestin: loveste!" si acesta ii "zbura capul".

La capatul unei "zguduitoare tragedii ce n-are pereche nici in analele sangeroase constantinopolitane ale sultanilor de odinioara, numai atunci s-a pus capat celor mai strasnice clipe pe care le poate suferi vreodata un suflet omenesc. Capul lui Constantin Brancoveanu nu s-a putut deslipi de trup la lovirea nedibace, poate miloasa a calaului, si, gramada, trupul batranului parinte a cazut in tarana udata de sangele tuturor copiilor sai".

Dupa cumplitul sfarsit, cele sase trupuri martirizate, in care incetasera acum suferintele, au fost tarate pe uliti si apoi aruncate in apele Bosforului, iar capetele purtate in prajini pe ulitele constantinopolitane, au fost infipte la prima poarta a seraiului, unde au stat trei zile, iar spre seara au fost si ele aruncate in mare. Pe ascuns, poate la indemnul Patriarhiei Ecumenice, crestinii milostivi au cules din valuri, cat vor mai fi putut gasi, "sarmanele ramasite ale mucenicilor" si le-au dus in taina si le-au ingropat, nu departe de Constantinopol, in insula Halchi, in biserica manastirii Maicii Domnului, zidita de imparatul Ion Paleologul al II-lea, ajutata inainte cu multe daruri de domnitorul martir.

Dupa uciderea lui Brancoveanu si a copiilor sai, doamna Marica, spune Del Chiaro, se gasea inchisa cu nepotelul, scapat ca prin minune de la moarte, cu nora si cu ginerii ei la Fornetta. Cativa binevoitori ai familiei s-au straduit sa le obtina eliberarea. Plata pentru rascumparare a fost fixata la 50 000 de galbeni si banii au fost imprumutati "cu dobanda uriasa de 30% si i s-au platit mareului vizir". Dar, "neimpacatii lor dusmani din Tara Romaneasca, nascocind mii de minciuni si de pari inchipuite, au dat aceluiasi vizir 40 000 de galbeni pentru ca sa zadarniceasca actul de harazire a libertatii cumparata cu bani, astfel ca au fost trimisi pe neasteptate in surghiun intr-un loc numit Kulahia, unde au stat vreo trei ani, de unde au fost apoi eliberati si trimisi din nou in Tara Romaneasca.

Osemintele lui Constantin Brancoveanu au fost aduse in tara in taina de doamna Marica abia in 1720, in timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat si inmormantate in biserica Sfantul Gheorghe Nou. Deasupra mormantului, prin grija doamnei Marica, aceasta Hecuba a romanilor, cum a fost numita, s-a asezat o lespede de marmura alba, cu chenar floral, specific brancovenesc, fara nici o inscriptie. Spre capul campului lespedei, marginita de chenar, este sapata stema Tarii Romanesti, in centrul careia usor se poate distinge vulturul cu cruce in cioc, un indiciu ca acesta este mormantul domnesc si aici isi doarme somnul de veci Constantin Brancoveanu. In mod discret, evlavioasa doamna, pentru cinstirea memoriei sotului ei, a suspendat de un suport, deasupra criptei, o candela de argint cu o frumoasa lucratura cizelata lot in stil brancovenesc, cu inscriptia in litere marunte chirilice: "Aceasta candela, ce s-au dat la s(ve)ti Gheorghie cel Nou, lumineaza unde odihnescu oasele fericitului Domnu Io Constantin Brancoveanu Basarab Voievod si iaste facuta de Doamna Marii Sale Mariia, carea si maria sa nadajduieste in Domnul iarasi aici sa i se odihneasca oasele. Iulie, in 12 zile, leat 7228 (+1720)"

Textul inscriptiei candelei nu mentioneaza si prezenta ramasitelor pamantesti ale copiilor ucisi odata cu tatal lor. Este o indicatie ca osemintele lor, ca si ale lui Ianache Vacarescu, nu vor fi putut fi aduse in tara.

Lumina candelei mormantului a acoperit taina inscritiei timp de doua veacuri, fiind descoperita abia in iulie 1914. Cu prilejul comemorarii a doua sute de ani de la moartea martirica a voievodului Constantin Brancoveanu, la 15 august 1914, mitropolitul primat al Romaniei de atunci, Dr. Konon Aramescu Donici, a savarsit parastasul la mormantul voievodului, pentru prima data, in mod oficial.

Pentru confirmarea inscripliei candelei au fost intreprinse sapaturi arheologice in mormantul cu lespedea de marmura fara inscriptie, in zilele de 9 - 16 decembrie 1932. Osemintele au fost asezate intr-un sicriu ornat cu podoabe in stil brancovenesc, al carui lemn a fost luat dintr-un stejar din gradina palatului de la Mogosoaia. Sicriul acesta a fost pastrat timp de un an si jumatate in altarul bisericii Sfantul Gheorghe Nou, fapt care constituie consfintirea lor ca sfinte moaste de martir crestin.

La initiativa fostului patriarh Miron Cristea, in 1934, cu prilejul praznicului Sfintilor Imparati Constantin si Elena, hramul catedralei patriarhale din Bucuresti, "Biserica a crezut a fi o crestineasca datorie sa reaseze la locul de odihna scumpele oseminte in cadrul unei slujbe si procesiuni festive, ca toti credinciosii sa aiba putinta a li da cuvenita cinste". Astfel, in seara zilei de 20 mai, sicriul cu osemintele lui Constantin Brancoveanu a fost luat din biserica Sfantului Gheorghe Nou, adus si asezat in paraclisul patriarhal, unde s-a savarsit slujba vecerniei cu priveghere de toata noaptea. A doua zi, dupa Sfanta Liturghie, in catedrala patriarhei, unde a fost de fata conducatorul statului roman de atunci, cu membrii familiei sale, cu tot sfatul tarii, cu inalti ierarhi, clerici, monahi si multime de credinciosi, s-a oficiat solemn parastasul pentru slavitul voievod si neamul sau cel adormnit. La sfarsitul slujbei, Patriarhul Miron Cristea a vorbit despre insemnatatea momentului comemorat. Dupa aceea s-a format o impresionanta procesiune, cu onoruri militare, ca odinioara in vremea lui Constantin Brancoveanu la sfintirea ctitoriei sale, Sfantul Gheoghe Nou, si ca in vremea Bizantului de altadata. Procesiunea, in mijlocul careia se afla sicriul cu osemintele domnitorului, purtat pe umeri de clerici, a strabatut in sunetele clopotelor bisericilor mai mulle strazi din cenlrul capitalei si a facut doua opriri cu ecteniile pentru morti la biserica Domnita Balasa si la Universitate, in fata statuii lui Mihai Viteazul, locul fostei manastiri Sfantul Sava, care a adapostit Academia brancoveneasca.

In pacea sfanta, Constantin Brancoveanu si-a regasit odihna trupului sau mult patimitor, in cinstirea de marire a intregii suflari romanesti, ca unul care "ca mucenicii cei vechi s-au sfarsit".

Anul acesta, la 15 August, se împlinesc 295 de ani de la moartea muceniceasca la Constantinopol a Voievodului Tarii Românesti, CONSTANTIN BRÂNCOVEANU, împreuna cu fiii sai.


TENSIUNE in randul cadrelor militare din intreaga tara. MApN si Fortele Speciale protesteaza. Securitatea nationala in pericol. Aburi la Rasarit


Dupa desfiintarea mai multor unitati speciale importante din sistemul de aparare si securitate nationala nu ramane decat sa atragem atentia ca, prin aceasta noua tensiune indusa fortelor armate, printr-o masura aberanta, Romania este atrasa intr-o capcana periculoasa, intr-un moment in care la Rasarit se intrevad aburii unui conflict din ce in ce mai fierbinte. Alarmant!

DICTATURA SI MARTIRAJ. Conferinta Publica si Lansare de Carte - Luni, 25 Mai, Ora 18.00


UNIVERSITATEA BUCURESTI

Aula Mare a Facultatii de Drept

Bd Mihail Kogalniceanu 36-46


Fericiti cei prigoniti – martiri ai temnitelor comuniste


Dictatura Biometrica - cipul controlului total


Participa: Fosti detinuti politic, Profesori, Sociologi, Magistrati, Senatori, Deputati, Avocati, Monahi, Ziaristi


Organizatori: Fundatia Petru Voda, Asociatia Civic Media, Fundatia Luptatorii din Rezistenta Armata Anticomunista, Centrul Rezistentei Anticomuniste, Centrul de Geopolitica si Antropologie Vizuala - Universitatea Bucuresti

EROII ROMANI DIN TRANSNISTRIA omagiati la Senat printr-un proiect de lege pentru Alexandru Lesco, Andrei Ivantoc si Tudor Popa. PRO Cetatenia.ro


RADIO ROMANIA ACTUALITATI (21 mai, ora 17:01) - Senatorii PD-L Viorel Badea si Iulian Urban solicita, printr-o initiativa legislativa, acordarea distinctiei de eroi-martiri unor cetateni basarabeni.
Reporter: Petruta Obrejan - Basarabenii din Republica Moldova trebuie sa se bucure de acelasi statut si privilegii de care se bucura cetatenii in Romania si in Uniunea Europeana - a sustinut astazi, intr-o conferinta de presa, senatorul democrat-liberal Iulian Urban. Acesta, impreuna cu senatorul PD-L Viorel Badea au depus la Senat un proiect prin care se intentioneaza declararea drept eroi-martiri a trei basarabeni, si anume Alexandru Lesco (foto la Senat), Andrei Ivantoc si Tudor Popa, pentru apararea valorilor spirituale si culturale romanesti.
Iulian Urban: În primul si in primul rand este vorba de un semnal politic, si anume de faptul ca noi, politicienii, sprijinim si vrem sa aducem in atentia opiniei publice faptele lor, faptul ca au luptat, faptul ca au crezut in sansa cetatenilor din Republuca Moldova de a nu fi discriminati si de a avea parte de acelasi regim de libertate pe care il au oricare dintre cetatenii UE.
Reporter: În ceea ce priveste ordonanta de modificare a Legii cetateniei, senatorul PD-L Viorel Badea a precizat:
Viorel Badea: Nu se va mai apela numai la Ministerul Justitiei, cum s-a apelat pana acum. Aceste sesizari vor putea fi depuse si la prefecturi, si la toate oficiile consulare ale Romaniei in intreaga lume. Asta este o chestiune, dupa parerea mea, absolut esentiala, pentru ca nu vom mai avea cozi, nu vom mai asista la tot felul de manifestari nedemne./RADOR

NEWSIN: Senatorii PD-L Badea şi Urban doresc ca Leşco, Ivanţoc şi Popa să devină eroi-martiri ai României
Senatorii PD-L Viorel Badea şi Iulian Urban au depus un proiect de lege privind declararea drept eroi-martiri, luptători pentru democraţie şi apărători ai valorilor româneşti a lui Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc şi Tudor Popa, români încarceraţi la Tiraspol.
"Acest demers este un semn al recunoaşterii meritelor pe care cei trei eroi români în viaţă le au în apărarea demnităţii naţionale a românilor de pretutindeni", a declarat Viorel Badea, ales ca reprezentant al românilor din Europa şi Asia.
Autorităţile separatiste de la Tiraspol au reţinut la începutul lunii iunie 1992 pe Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc şi pe Tudor Popa, români din Tiraspol, membri ai Frontului Popular din R. Moldova, împreună cu liderul Ilie Ilaşcu. "Le-a fost înscenat un proces judecat de un tribunal ilegitim. Prin acest proces inechitabil, fără a se respecta prezumţia de nevinovăţie şi administrându-se probe prefabricate, românii au fost condamnaţi la moarte şi alte pedese, de 12 şi 15 ani de închisoare", a explicat Badea.
Acesta a mai declarat că "prin acest act ilegal, abuziv şi sfidător, autorităţile separatiste au urmărit descurajarea românilor în a-şi manifesta ataşamentul faţă de valorile profunde româneşti de care au fost lipsiţi pe perioada regimului sovietic", a puncat Badea.
Alexandru Leşco a fost eliberat la termenul stabilit de către tribunalul ilegal de la Tiraspol, după 12 ani de detenţie. Andrei Ivanţoc şi Tudor Popa au fost eliberaţi după 15 ani de detenţie.
"Cineva spunea că nu este important dacă ţara a făcut ceva pentru tine, ci dacă poţi tu să faci ceva pentru ţară.(...). Ceea ce eu am făcut, am făcut pentru România, pentru Basarabia. Poate reuşim cumva până la urmă să ne reunim", a declarat Alexandru Leşco, prezent la conferinţa de presă. "Am mari speranţe în proiectul preşedintelui ţării, domnul Traian Băsescu, privind procedura de cetăţenie şi sper să se realizeze cât mai curând", a declarat Leşco, subliniind că situaţia din ultima vreme s-a înrăutăţit în R. Moldova.
Viorel Badea şi Iulian Urban au spus că cei trei români de peste Prut nu beneficiază de nicio susţinere din partea statului român sau a celui moldovean, pentru a cărui independenţă au luptat. De aceea, cei doi senatori PD-L au avut iniţiativa de a propune prin lege ca cei trei să fie declaraţi eroi-martiri, în semn de recunoaştere şi respect pentru suferinţele îndurate în numele democraţiei, a libertăţii şi a valorilor profunde româneşti. Ambii senatori şi-au exprimat speranţa că proiectul de lege va fi adoptat până la vacanţa parlamentară.
"Există oameni cu diferite vocaţii. Unii au vocaţia să facă proiecte de lege, alţii au vocaţia să le încalce, pe aceştia îi numim infractori, alţii au vocaţie să fie martiri, au vocaţia de a se pune în slujba neamului lor, fără a cere niciun fel de recompensă. (...) Ei vor rămâne în istoria noastră şi este absolut necesar să intrăm în normalitate, să facem şi noi ce fac alte state pentru eroii lor", a subliniat Viorel Badea.
"România ca naţiune are obligaţia şi datoria morală să impună faptul că românii, basarabenii care trăiesc în R. Moldova, trebuie să se bucure de acelaşi statut şi de aceleaşi drepturi pe care le avem şi noi aici în România în Uniunea Europeană", a declarat senatorul Iulian Urban, insistând că nicio fiinţă nu trebuie supusă unor asemenea torturi cum au suferit cei încarceraţi la Tiraspol.
"Exemplul pe care l-au dat tinerii acum câteva săptămâni la Chişinău ne demonstrează că există încă speranţă şi exemple care sunt demne de urmat (...). Şi noi în România trebuie să înţelegem de ce trebuie să apărăm democraţia, să milităm pentru o justiţie puternică şi de ce trebuie să punem pe cea mai înaltă treaptă posibilă libertăţile şi drepturile de care ne bucurăm", a evidenţiat senatorul PD-L.
"Acest pericol de apariţie a unor regimuri totalitare este încă posibil şi poate să apară oricând. În orice moment putem să ne întoarcem acolo de unde de abia am ieşit. Trebuie să reuşim în continuare să apărăm democraţia", a adăugat Urban, mulţumind inclusiv tinerilor de la Chişinău care au demonstrat tinerilor din România că nu este suficient să stai în faţa calculatorului, ci trebuie să fie conştienţi că de ceea ce fac ei depinde viitorul ţării.
Întrebat de beneficiile directe pe care le vor avea Leşco, Ivanţoc şi Popa în urma declărarii drept eroi-martiri, Urban a spus că este mai mult un gest cu caracter simbolic, "o reparaţie morală". "Este vorba de un semnal politic că noi parlamentarii sprijinim şi vrem să aducem la cunoştinţa opiniei publice faptele lor şi faptul că au luptat pentru ca cetăţenii moldoveni să nu fie discriminaţi. Este un sprijin pe care îl acordăm. În ceea ce priveşte beneficiile în plan material, ele sunt destul de reduse pentru că acesta este regimul la momentul acesta. Noi sperăm ca exemplul să fie puternic", a explicat senatorul PD-L.
Urban a atras atenţia că există din partea unui renumit regizor român dorinţa de a face un film la baza căruia să se afle povestea românilor încarceraţi la Tiraspol. Senatorul nu a dorit să divulge numele regizorului, dar a subliniat că astfel de subiecte sunt foarte bine primite la festivaluri internaţionale precum Cannes.
21 mai 2009 15:41
reporter Adriana Tarus
editor Geta Huzum

Senatorii PDL: Cererile de cetăţenie vor putea fi depuse şi la prefecturi

Senatorii PD-L Viorel Badea şi Iulian Urban au declarat joi că România trebuie să acorde cetăţenie tuturor celor care au nevoie, fie că este vorba de 500.000 de oameni sau de un milion, urmând ca cererile de cetăţenie să fie depuse şi la prefecturi sau la consulate.
Senatorul ales ca reprezentant al românilor din Europa şi Asia, Viorel Badea, a spus ca ordonanţa pentru modificarea legii cetăţeniei a fost amendată, iar raportul de specialitate va fi dat până în luna iunie, urmând ca apoi să fie supusă adopţiei celor două Camere. "Eu sper să fie adoptată până în vacanţa de vară", a declarat acesta.
Badea a mai spus că, potrivit ordonanţei de modificare a Legii cetăţeniei, cererile de obţinere a cetăţeniei pot fi depuse şi la prefecturi. "Depunerea cetăţeniilor nu se va mai face ca până acum numai la Ministerul Justiţiei, ci şi la prefercturi şi la toate oficiile consulare ale României. Aceştia sunt paşi absolut esenţiali, pentru că nu vom mai avea cozi sau alte manifestări nedemne", a declarat Badea.
Senatorul PD-L Iulian Urban, care a lucrat la Legea cetăţeniei, a spus că legea nu are limitări de ordin numeric, el fiind întrebat pentru câţi cetăţeni moldoveni ar urma să fie acordată cetăţenia română. În ultima vereme au fost vehiculate diverse numere, de la câteva sute de mii la un milion. "Eu cred că greşim când plecăm de la premisa că vom acorda cetăţenie numai unui număr de 10 mii, 20 de mii sau 30 de mii de oameni. Din punctul meu de vedere, este importantă punerea în aplicare a unui proiect de lege, iar punerea în aplicare a acestui proiect de lege este responsabilitatea Ministerului de Externe, care trebuie să se mobilizeze, ţinând cont şi de posibila înrăutăţire a situaţiei românilor din Basarabia, şi să fie capabili să acorde cetăţenie tuturor celor care au nevoie, fie că este vorba de 500 de mii de oameni sau de un milion de oameni", a precizat Urban.
"Aici nu încape în discuţie problema birocraţiei. Fac un apel la MAE în acest sens şi este regretabil că în Comisia Jurididică nu s-a putut da un aviz pe această ordonanţă, pentru că niciun reprezentant al MAE nu a venit la consultări. Credem că este interesul întregii clase politicii să-i ajutăm pe românii basarabeni", a mai spus Iulian Urban.
Urban a mai spus că va monitoriza aplicarea legii cetăţeniei, dorind ca reclamaţiile din partea cetăţenilor străini care consideră că legea nu a fost aplicată corect sau că există un blocaj birocratic să fie cât mai repede soluţionată. "Noi vom comunica rapid şi vom contribui la rezolvarea acestor blocaje. Toţi funcţionarii din România trebuie să îşi facă datoria şi să muncească chiar şi peste program dacă este nevoie, pentru că o fac cu un scop nobil: de a scoate de sub dictatura de la Chişinău cât mai mulţi români. Aceşti oameni au dreptul să fie apăraţi şi este singura modalitate de a pune capăt abuzurilor ce se comit la Chişinău", a declarat acesta.
Prezent la conferinţa de presă, secretarul de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni din MAE, Eugen Tomac, a declarat pentru NewsIn că "statul român îi va repune în drepturi pe toţi ce care beneficiează de pe urma legii redobândirii cetăţeniei române", dar nu a dorit să facă comentarii în legătură cu cele spuse de cei doi senatori PD-L. "Poate e nevoie de o nouă revigorare a relaţiilor române-române pe direcţie statul român şi românii de peste hotare", a mai spus Tomac, întrebat în legătură cu activitatea departamentului său.
Ministerul Justiţiei a înregistrat, în perioada 21 aprilie - 19 mai, 1.483 cereri de redobândire a cetăţeniei române formulate de cetăţeni moldoveni, numărul solicitărilor mărindu-se de 10 ori, după intrarea în vigoarea a OUG de modificare a Legii cetăţeniei, a comunicat instituţia agenţiei NewsIn.
Astfel, dacă înainte de modificarea legii Ministerul Justiţiei înregistra cinci până la opt dosare de redobândire a cetăţeniei pe săptămână, dar după intrarea în vigoare a OUG nr.36/2009 înregistrează între 50 şi 80 de dosare pe zi. Mai mult, numărul este în creştere. Numai pe parcursul zilei de miercuri, de pildă, ministerul a înregistrat 80 de dosare. Situaţia este generată şi de faptul că prin modificările aduse Legii cetăţeniei s-a eliminat un criteriu limitativ, acela ca solicitantul să fi avut reşedinţa pe teritoriul României timp de patru ani.
Pe de altă parte, Comisia pentru Cetăţenie a Ministerului Justiţiei a avizat pozitiv, după intrarea în vigoare OUG nr. 36/2009, 2.523 cereri de redobândire a cetăţeniei române formulate de cetăţenii din Republica Moldova, dar înregistrate la Direcţia Cetăţenie în anii anteriori.
Cetăţenii din Republica Moldova, care au domiciliul sau au reşedinţa în România, pot depune cererea de redobândire sau de acordare a cetăţeniei române la Direcţia Cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, după obţinerea dreptului de şedere legală, potrivit legii. În schimb, în cazul în care aceste persoane nu au domiciliul sau reşedinţa în România pot depune cererea de redobândire, însoţită de actele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, ca şi până acum, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare competente ale României.
Ambasada României la Chişinău primeşte câteva mii de cereri de cetăţenie pe zi, după ce Guvernul a decis simplificarea procedurii de redobândire a acesteia, a informat Ministerul de Externe la solicitarea NewsIn. Ministerul arată că numărul solicitărilor de programare pentru depunerea cererii de redobândire a cetăţeniei primite de Ambasada României la Chişinău a crescut, majoritatea fiind transmise prin poştă. Secţia consulară a ambasadei lucrează, de altfel, la capacitatea maximă pe care i-o permite personalul disponibil pentru a prelucra aceste solicitări, adaugă Ministerul de Externe. Instituţia precizează însă că Ambasada României la Chişinău este doar un intermediar între solicitant şi Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, singura instituţie competentă în acordarea cetăţeniei române, prin Direcţia Cetăţenie.
Potrivit unor informaţii neconfirmate oficial, în ultima lună s-ar fi înregistrat peste 31.000 de cereri de cetăţenie română la Ambasada de la Chişinău. După incidentele de la începutul lunii aprilie de la Chişinău şi după modificarea legii româneşti a cetăţeniei, la Ambasada României s-ar fi înregistrat cozi destul de mari pentru depunerea cererilor de cetăţenie.
Guvernul român a decis în aprilie simplificarea procedurilor de acordare a cetăţeniei române şi urgentarea unor termene prevăzute de normele în vigoare. Premierul Emil Boc a precizat că modificările aduse Legii se referă la foştii cetăţeni români, care au dobândit cetăţenia prin naştere sau adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor, dar şi la persoanele cărora le-a fost ridicată cetăţenia. Potrivit noilor norme, pot dobândi cetăţenia descendenţii cetăţenilor români până la gradul III. Normele anterioare permiteau acest lucru doar pentru descendenţii până la gradul II.
În jur de 60% dintre cei patru milioane de cetăţeni ai R. Moldova ar avea descendenţă română, iar în cadrul Ambasadei României de la Chişinău s-ar afla la ora actuală peste 650.000 de cereri de obţinere a cetăţeniei române. În acest context, mai multe state membre UE au criticat decizia Guvernului privind modificarea Legii cetăţeniei în scopul facilitării obţinerii acesteia de către moldoveni.
21 mai 2009 15:01
senior editor Luana Pavaluca
reporter Adriana Tarus

Comisia de politică externă propune mărirea numărului de membri ai Comisiei de acordare a cetăţeniei
Preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, a afirmat că raportul la OUG prin care se simplifică procedura de acordare a cetăţeniei române va fi gata săptămâna viitoare, printre propuneri se află majorarea de la opt la 12 a numărului membrilor Comisiei de cetăţenie.
Titus Corlăţean a spus că amendamentele formulate de Comisia pentru politică externă se referă la "creşterea capacităţii administrative de procesare a cererilor, pentru a avea un răspuns la aceste solicitări individuale ale celor care ar fi îndreptăţiţi să aibă din nou cetăţenia română".
Unul dintre amendamente majorează numărul membrilor Comisiei de cetăţeniei de la opt, cât prevede OUG 36/2009, la 12. "Ele (cererile de cetăţenie -n.r.) se procesau într-un ritm destul de lent. Ordonanţa Guvernului şi amendamentele pe care noi le formulăm în Parlament doresc tocmai accelerarea ritmului în care sunt procesate aceste cereri ", a mai afirmat senatorul PSD, adăugând că procesul poate fi accelerat şi printr-o activitate permanentă al Comisiei.
OUG 36/2009 este dezbătută în Senat şi de Comisia juridică şi Comisia pentru drepturile omului, care au ca termen pentru formularea unui raport de fond data de 2 iunie 2009. Senatul este prima cameră sesizată.
21 mai 2009 12:41
reporter Razvan Badea
editor Marius Iosef
NEWSIN

Vezi Proiect-de-lege-privind-eroii-martiri-din-transnistria

LANSAREA Campaniei Pro Cetatenia Romana: "Basarabie, cetatenia este dreptul tau!" FOTO/VIDEO/TEXT

Lansarea Campaniei Pro Cetatenia Romana

Studentii basarabenii au lansat astazi la Casa Studentilor din Capitala Campania de sustinere a redobândirii cetateniei române pentru basarabeni si bucovineni - “Pro Cetatenie Româna”.
Ziaristilor prezenti in numar mare, liderii Organizatiei Studentilor Basarabeni din Bucuresti si din Timisoara le-au explicat proiectul Campaniei care se va desfasura in mai multe centre universitare din Romånia.
Studentii basarabeni cer sustinere publica pentru aplicarea Ordonantei Guvernului României OUG nr. 36/2009 pentru modificarea si completarea Legii cetateniei române nr. 21/1991, publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 259 din 21 aprilie 2009.
Campania Pro Cetatenie are scopul de a informa si sensibiliza opinia publica româneasca si europeana asupra temei redobândirii cetateniei românesti.
La obiectiile ridicate de unii ziaristi – care au evidentiat ostilitatea unor voci europene fata de masura acordarii cetateniei basarabenilor si bucovinenilor care au fost privati de acest drept natural ca urmare a acordului Hitler – Stalin, studentii au replicat aratånd ca intre obiectivele campaniei se afla si acest aspect – explicarea nevoii acestei legi in context european.
S-a argumentat faptul ca românii din vechea provincie româneasca, Basarabia, trec printr-o criza identitara majora. Pretutindeni in fostul spatiu ex-sovietic populatia de origine româneasca are inca de suferit.
Legea este de o importanta covârsitoare pentru toti românii din afara granitelor României, privati de dreptul lor natural, cetatenia, datorita consecintelor pactului Ribbentrop – Molotov.
n dezbaterea care a urmat s-au evocat evenimentele care au avut loc recent la Chisinau, revolta tinerilor impotriva regimului dictatorial-comunist si aspiratia fireasca catre libertate si democratie – evenimente care au mobilizat si studentii basarabeni, aflati la studii in România.
ntreaga societate româneasca a urmarit cu sufletul la gura drama tinerilor basarabeni, deveniti victime ale unor salbatice represiuni comuniste.
Tocmai din aceste motive organizatiile studentesti ale basarabenilor din Bucuresti si din Timisoara s-au hotaråt sa anunte simultan un vast proiect de informare si sustinere a masurii legislative promovate de guvernul Romåniei si anuntata de presedintele Traian Basescu in data de 14 aprilie, ca raspuns la agresiunea regimului comunist de la Chisinau fata de proprii cetateni – basarabenii de etnie romåna.
Studentii au aratat ca dramele si suferintele românilor captivi din fostul lagar sovietic sunt necunoscute inca. Prin intermediul acestui proiect se ofera sansa de a fi aduse la lumina datele acestei situatii, astfel incât cei din tara sa se poata implica in mentinerea identitatii nationale in rândurile românilor din Basarabia.
Masura acordarii cetateniei române, care apartine de drept celor care au avut de suferit de pe urma consecintelor Pactului Ribbentrop-Molotov, reprezinta o minima forma de protectie, in scopul garantarii drepturilor democratice care decurg din calitatea de cetatean european.
Cetatenia româna, respectiv europeana, au mai spus liderii studentilor basarabeni, reprezinta o modesta compensatie pentru chinurile pe care românii uitati in afara granitelor le-au indurat de aproape 80 de ani.