CUM A ARS "Millenium Business Center" langa Biserica Armeneasca FOTO-CRONICA

Foto: Cristina Nichitus (c) SmartMedia

DUMNEZEU NU UITA: Un fulger a lovit si incendiat turnul construit ilegal, cu acceptul lui Vosganian, langa Biserica Armeneasca, monument istoric VIDEO

Pana la urma ambele campanii ale Civic Media au avut sorti de izbanda: la Catedrala Sf Iosif s-au oprit lucrarile iar la Biserica Armeneasca a ars doar cladirea - ridicata la fel de ilegal ca si prima - (desi, la un moment dat, dupa cum puteti vedea pe la jumatatea materailului video, era amenintata de flacari si Biserica). Nu-i rau. Asa se intampla intotdeuna cand banul incearca sa triumfe. Dumnezeu le randuieste pe toate.

O PROBLEMA: Unde au disparut copiii romani care au urcat cu Michael Jackson in avion?

Priviti inceputul din prima filmare: Michael Jackson coboara singur din avion. Priviti ultimul minut din a doua filmare: dupa ce a fost la caminul de copii Nr 1, la plecarea din Romania, 7-8 copii urca dupa el in avion. Stie cineva ce s-a intamplat cu ei?

THEODOR CODREANU despre "SALVATORII NATIEI": Manolescu, Patapievici, Plesu, Nemoianu, Tismaneanu, Boia, eiusdem farinae

Salvatorii natiei sunt inepuizabili. De vreo sută cincizeci de ani ei dau lectii poporului român de ce si cum e „subdezvoltat”, de ce si-a „ratat” istoria etc. Fireste, nu si-au consumat energia nici după 1989. Ba, dimpotrivă, sunt la fel de activi ca pe vremea comunismului, lăsându-ne muti de admiratie in fata clarviziunii lor providentiale. Sunt, fireste, intotdeauna la putere, dar acum dau impresia că se află in opozitie. }in sub control mass-media, iar cei mai multi au devenit si tele-intelectuali. Sunt ceea se numeste vip-uri. Formează constiinte.

Dar ce e curios e că, având atâta putere si atâta audientă natională si internatională, ei dau vina (pentru dezastrele de azi si de ieri) tot pe poporul român, pe „metehnele” lui si pe trecutul lui. Ca elite formatoare ce sunt, isi dau intâlnire nu doar la televiziune, ci si-n presa scrisă. De pildă, recent, s-au intâlnit in paginile Cotidianului, animati de un domn pe nume Silviu Mihai, sub genericul Catalogul ideilor care au tinut România pe loc (941 vizualizări, 19 decembrie 2005). Aflăm cu uimire că România a fost tinută in loc de un catalog al ideilor, comparabil cu celebrul catalog al corăbiilor din Iliada lui Homer. Incercăm să decriptăm in care loc anume a fost tintuită România. Bănuim că in cel numit carpato-danubiano-pontic. Numai că dascălii nostri se-nsală când decid că România a stat pe loc, fie si prin faptul că de la vechiul regat s-a extins ca Românie Mare după primul război mondial, pentru ca să devină Românie medie după ultimul război mondial. Insă, după o vagă bănuială, salvatorii natiei sunt cu mult mai subtili si, foarte probabil, se referă la un anume nivel economic „incremenit”, adică tintuit in loc de acel set de idei. Asadar, o Românie moartă, sau poate in perpetuă stare muribundă, de vreme ce catalogul de idei se datorează, in cea mai mare măsură, „cadavrului din debara” (H.-R. Patapievici), pe care, thanatofili, românii refuză să-l ingroape. Un cadavru cu numele Eminescu le-a lăsat românilor un odios catalog de idei, pe care urmasii acestuia l-au completat cu alte câteva. După socoteala celor de la Cotidianul, ar fi cam opt idei ucigase, care au făcut imposibil progresul României:

1) exceptionalitatea; 2) mesianismul; 3) degradarea patriotismului in fudulie provincială; 4) euforia naufragiului; 5) autenticismul etnic; 6) colectivismul; 7) antiindividualismul; 8) rezistenta prin cultură. Un amestec, să recunoastem, cam derutant, dacă tinem seamă că salvatorii militează sub stindardul a ceea ce se numeste, in limbaj postmodernist, political correctness. Deruta e si mai mare de indată ce constati că ideea rezistentei prin cultură este opera originală chiar a salvatorilor, care, de 16 ani incoace, se mândresc cu o asemenea formă de „disidentă” care le-a permis să pună mâna pe toate institutiile de cultură, pe edituri si pe reviste. In schimb, Paul Goma, care n-a incăput in România ca să „reziste prin cultură”, e făcut, după 1989, praf si pulbere, acuzat de intolerantă eminesciană. Căci acesta-i adevărul: Eminescu n-a rezistat prin cultură, ci a atacat de-a dreptul sistemul, intr-o vreme când asa ceva mai era posibil, dar nu atât de „posibil”, incât să scape nepedepsit, atât de către contemporani, cât si de actualii salvatori care se iluzionează a-i fi pus „cadavrul in debara”.

Asa stând lucrurile, descoperim uimiti că acest fudul catalog de idei nu este opera nici a lui Eminescu si nici a posteritătii sale, ci, pur si simplu, a fost scornit ad-hoc chiar de către salvatori! Oricare dintre cele opt idei n-are rădăcină in poporul român, ci sunt opera directă a salvatorilor miticisti, a elitelor politice, scornite tocmai pentru a-si legitima ruptura profundă de soarta neamului. Salvatorii sustin că setul de idei a barat progresul României. Ei vorbesc de progresul cu orice pret, vorba lui Catavencu, dar ideologia postmodernistă pe care o slujesc azi a eliminat conceptul de progres din arsenalul paradigmei. Siretenia, va să zică, este fără margini. Dacă poporul român s-a opus progresului, inseamnă că el a fost de la bun inceput un popor, prin excelentă, „postmodernist”! Si faptul ar trebui să-i umple de mândrie patriotică „neprovincială” pe salvatorii natiei. Totusi, ei se-ntristează. Dar se-ntristează cu adevărat? Mai mult decât a făcut-o Eminescu?

Ajunsi in acest punct apoteotic-catastrofal, să luăm in serios si alte idei din catalog. Serban Papacostea, intre ceilalti, o spune de-a dreptul că marele vinovat pentru obstacularea progresului in România este Eminescu. Vina lui cea de neiertat e că era convins că „ne stă cel mai bine in itari”, „iar viziunea lui (ităristă, n.n.) a produs intârzieri in procesul de modernizare”. Stie toată lumea că Eminescu purta itari, cum il arată si pozele, si listele de rufe date la spălat, publicate de D. Vatamaniuc! Un mai vechi admirator al poetului, Virgil Nemoianu, crede că istoria negativă a României se datorează nu numai lui Eminescu, ci si lui Caragiale. Până mai deunezi, Caragiale era contrapus lui Eminescu, in postură de exemplu pozitiv. Acum e si el de aceeasi teapă cu Eminescu: „Nocivi sunt Eminescu si Caragiale”. Ce-i drept, observă cu finete si cu largă ingăduintă Virgil Nemoianu, „Negativitatea lor nu e intentionată”, ci involuntară, ca expresivitatea lui Eugen Negrici, ceea ce este, desigur, si mai grav. Ce e rău in Caragiale? Râsul. Subtilitatea se accentuează: râsul e un alibi: „Râdem nitel si astfel ne vindecăm si ne purificăm de toate turpitudinile, nu-i asa?” Dar dacă nu-i asa?! Dar dacă râsul lui Caragiale nu e postmodernist? Dar dacă râsul lui Caragiale nu e pură parodie, nu e zeflemeală si simulacru, toate dragi postmodernitătii? Dacă dincolo de aparente e tragedia, cum a sesizat Eugen Ionescu?

Fireste, in context, Eminescu e si mai vinovat in ochii lui Virgil Nemoianu, cu toate că vinovătia ii vine tot din… talent, ca si lui Caragiale. Poetul ne-ar fi instalat, prin forta talentului, intr-„un fel de utopism paradiziac, o nostalgie nesătioasă, un sentimentalism al trecutului, un exclusivism eliminatoriu al prezentului, un refuz al viitorului, o mitologie artificială si până la urmă, malefică”.
Nu cumva malefică e lectura eminesciană a lui Virgil Nemoianu? Nimic mai străin, de Eminescu, decât orice utopism, decât aceste etichetări mustind de ideologie si de aversiune, care pot părea irationale, dar care sunt, in realitate, deliberate, dat fiind că Virgil Nemoianu isi contrazice propria doctrină (din O teorie a secundarului), cum am demonstrat in cartea mea Transmodernismul (Editura Junimea, Iasi, 2005).

Vladimir Tismăneanu e inversunat, ca mai toti elitistii, impotriva nationalismului românesc, desi, in realitate, nationalismul românesc e tot o inventie, fiindcă oricând se poate demonstra că nationalismul la români e mai mult vorbit decât faptic. Din acest punct de vedere, nationalismul românesc e dintre cele mai slabe din lume, neputându-se nici pe departe compara cu cel al marilor natiuni europene, dar nici cu al ungurilor, al evreilor, al croatilor, al rusilor, al ucrainenilor etc. Dacă românii ar fi fost un popor nationalist, astăzi ar fi fost la fel de temut si de respectat ca Rusia, Germania, Marea Britanie sau Franta. Insă salvatorii sunt de o subtilitate perversă: desi stiu adevărul, ei vor ca România să rămână la fel de slabă, sub pretextul că o vor „tare”. Dar tăria ti-o dă constiinta natională iar nu slugărnicia incumbată de elitele politice. Tismăneanu regretă că din comunism a dispărut spiritul internationalist (teză trotkistă). S-ar fi ratat, astfel, reconstructia României, a Europei si a lumii. El mai recurge, pentru aceasta, la o altă viclenie comparatistică: stiind că faimosul Manual de Istorie a R.P.R. semnat de Mihail Roller e compromis definitiv, se grăbeste să pună semnul de egalitate intre respectivul manual si cartea lui Nichifor Crainic Etnocratie si ortodoxie !

Triumfalismul ideologic al salvatorilor jubilează in fata tezei exceptionalismului românesc. Ea este acreditată nu numai de Lucian Boia, dar până si de Andrei Plesu sau de Sorin Antohi. Suntem unici ! ar striga la fiecare pas românii. Câti tărani or fi strigat astfel in vreo două mii de ani? Dacă vreun zărghit strigă asa ceva, strigă oare toti românii? Strigând asa, zic salvatorii, românii pretind „drepturi suplimentare” fată de alte neamuri. Si mai pretind o „misiune specială”! Doamne fereste! Noi vedem, nu de azi, de ieri, cum altii vor „drepturi suplimentare” in raport cu poporul român. Le-au avut cu vârf si indesat. Si le mai au. Oare pe ce lume trăiesc salvatorii? S-apoi, cu un strop de simt realist, de ce n-am recunoaste că si românii sunt unici ca popor si ca indivizi ? Suntem români si punctum! cum a zis poetul. Si tot el a observat că nu omul este măsura tuturor lucrurilor, cum spusese Protagoras, ci fiecare lucru isi are propria măsură. Stiinta a confirmat-o demult. Până si vocea unui individ este unică. Ce-ar fi să i se spună d-lui Boia că nu este Boia, ci altceva: o muscă, un casalot sau, de-a dreptul, Mihail Roller? Oare nu s-ar supăra? Petre Tutea zicea că inainte de a fi om este român, si incă românul intr-un unic exemplar Petre Tutea! Si de ce n-ar fi asa, de ce ar fi cum au decretat comunistii? Adică aceia care l-au eliminat pe Tutea din viata publică, frângând un destin, aceia care i-au contestat calitatea de român, vrând să-l transforme intr-un „om” generic, fără identitate. D-l Boia pretinde că poporul român, având constiintă proprie, este prizonierul „ideii autohtoniste potrivit căreia românii ar fi de altă esentă decât altii, ceea ce a riscat să ne pună in afara istoriei normale”. Gogosi! Francezii, recunoscându-se francezi, adică de altă „esentă” decât italienii, n-au riscat să se pună in afara istoriei. Dacă ar cunoaste ontologia arheului eminescian, d-l Boia ar vedea cum logica lui exclusivistă este contrazisă de logica trivalentă a vagului (Constantin Virgil Negoită), de logica identitătii numerice care implică in simultaneitate identitate si diferentă, concepte familiare si paradigmei postmoderne, in numele căreia militează, ocultând-o!
Theodor Codreanu
Via http://www.vlad-mihai.blogspot.com/

SINUCIGASUL. Doi actori tineri s-au retras din piesa pe motiv de blasfemie. Aparatorii dlui Puric ataca Biserica si apara "templul". Cum comentati?

Biserica pe scenă
de Cristina MODREANU
23 IUNIE 2009

Există în teatru o expresie – încă folosită de unii, ironizată de alţii – „templul teatrului”. Mulţi ani la rând, comparaţia teatrului cu un templu şi a scenei cu un altar a funcţionat din inerţie, fiind considerată un semn de respect pentru această artă. Din fericire, asta nu a împiedicat oamenii „fără frică de Dumnezeu” să se implice în această artă. O spun chiar dacă o să fiu excomunicată pentru asta: sunt printre aceia care cred că teatrul n-are nimic, şi nu trebuie să aibă de-a face cu biserica şi că cele două instituţii au fiecare legile de funcţionare şi existenţa lor, chiar dacă uneori interferează. Problemele apar abia atunci când încerci să aduci teatrul la biserică sau biserica la teatru.

În ultima vreme, tot mai mulţi actori de la noi – unii celebri – şi-au mărturisit în public ceea ce s-ar putea numi „întoarcerea la credinţă” şi au vorbit în varii ocazii, în cărţi, interviuri sau conferinţe despre binefacerile credinţei. Nimic rău în asta: oamenii au avut şi vor avea întotdeauna nevoie de o îndrumare spirituală, iar dacă vocile pe care ei le respectă sunt gata să-şi asume şi acest rol, cinste lor! E un rol important, cu o mare responsabilitate, dar cât se poate de necesar într-o perioadă de confuzie a valorilor. La fel, nu e nimic de comentat când e vorba despre actori care au părăsit scena pentru viaţa monahală. Se poate spune, deci, că e foarte bine când teatrul merge spre biserică.

Problemele intervin atunci când relaţia dintre teatru şi biserică e radicalizată într-un fel care nu poate face bine nimănui: recent, doi tineri actori şi-au dat demisia de la Teatrul Naţional din Bucureşti – loc în care visează să fie angajaţi majoritatea actorilor români – după ce duhovnicul lor a văzut vizionarea spectacolului în care ei ar fi trebuit să joace. Nu se ştie ce anume le-a spus duhovnicul – poate a fost nemulţumit fiindcă în spectacol exista o scenă care simula o slujbă de înmormântare – dar cert este că tinerii şi-au dat demisia, punând frână unor cariere care se dovedeau extrem de promiţătoare (?! - adica nu vor mai fi lasati sa profeseze? - nota mea).

O asemenea întâmplare, care nu este o excepţie, de vreme ce din ce în ce mai mulţi actori vorbesc despre relaţia lor cu biserica şi simt nevoia să-şi consulte duhovnicul în legătură cu spectacolele în care joacă, nu este un fapt divers, ci un serios semnal de alarmă. Într-o societate puternic impregnată de valorile religioase – atât de puternic încât numărul zilelor libere pe motiv de sărbătoare religioasă pare să crească în fiecare an, atât de puternic încât statul român (un stat declarat laic) consumă din banii publici pentru a construi biserici (de ce nu şi case de rugăciune?), dacă biserica vrea să urce pe scenă, ar trebui îndemnată să-şi ia în serios rolul şi să încerce să facă din acesta, pe cât posibil, un rol exclusiv pozitiv.
cristina.modreanu@gandul.info

Alte articole de aceeasi "preoteasa" a "templului teatrului":

Iisus pe scena - Evanghelistii
Cristina Modreanu
Gândul, ianuarie 2006

Când o premieră a unui teatru provoacă un val de ştiri şi declaraţii peste tot în presă nu e neapărat semn bun. Variantele sunt două: fie cineva a fost destul de abil încât să gândească inteligent o campanie de promovare a noului "produs cultural", fie o întâmplare, care nu are, în realitate, nimic de-a face cu spectacolul propriu-zis a făcut să se inflameze spiritele.

Cum prima variantă e încă destul de rară, din păcate, la noi, rămâne doar cea de a doua să se verifice şi în cazul mult discutatei premiere a piesei Evangheliştii de Alina Mungiu Pippidi, montată de curând la Ateneul Tătăraşi din Iaşi. Atât Biserica catolică, cât şi cea ortodoxă s-au întrecut, prin reprezentanţi, în a critica acest demers, uitând parcă total că era vorba de unul artistic, adică provenind dintr-o zonă considerată, în general, liberă de cenzură. Mai mult decât atât, era vorba, în toate declaraţiile cu pricina, care exprimau dezacorduri, regrete şi sentimente jignite, de păreri întemeiate pe aer, fiindcă nimeni dintre cei responsabili cu înfierarea nu văzuse spectacolul în cauză. Şi se mândreau cu asta! Sunt sigură că vor continua să dezbată problema în amănunt fără să se deranjeze să arunce un ochi în sala de spectacol.

Nu e prima dată când se întâmplă asemenea "accidente" în teatrul românesc: în 1995, o piesă celebră pe Broadway, ecranizată şi îndelung comentată, Îngeri în America a provocat demonstraţii similare, cu tot cu rupere de afişe, pentru că trata, printre altele, tema cuplului homosexual. Însăşi piesa Alinei Mungiu, Evangheliştii, desemnată de UNITER drept piesa anului 1992 şi publicată în volum, a mai stârnit comentarii în momentul în care un regizor a încercat să o monteze, la ceva timp de la publicare.

Suntem, acum, în 2005 şi pare că nimic nu s-a schimbat în tot acest timp când vine vorba despre poziţia pe care o are această societate, cu tot cu membrii ei marcanţi, faţă de libertatea de exprimare, teoretic cel mai important câştig al nostru după 1989! Teoretic. Distanţa e, în realitate, enormă de la emanciparea din declaraţii până la atmosfera de Ev Mediu care adie când citeşti ce păreri emit înalţii prelaţi despre o expoziţie considerată o insultă la adresa Sfântului Ştefan cel Mare, cum s-a întâmplat nu demult, sau despre acest text, care îşi permite un comentariu asupra Evangheliei.

O asemenea interpretare îşi permitea nu demult şi un film care a făcut multă vâlvă tocmai din această cauză, The Passion of Christ, în viziunea lui Mel Gibson. Şi acolo şi aici se aplică acelaşi tipar, care face de două ori rău artei: întâi, pentru că îi pune la îndoială un drept inatacabil într-un stat normal, a doua oară, pentru că întunecă orizontul critic şi face, paradoxal, o reclamă uneori nemeritată produsului cultural în discuţie. Pe cine mai interesează, în acest context, cum arată de fapt spectacolul respectiv, dacă actorii sunt buni, regia inovatoare şi, mai ales, dacă publicul pleacă de la spectacol cu un gând în plus?

Oricum ar fi, faptul că se vorbeşte pe scenă despre Iisus nu înseamnă că biserica trebuie să devină critic de teatru.

Cacealmaua Evanghelistii
Cristina Modreanu
Gândul, februarie 2006

(...) Că regizorul Benoît Vitse nu este chiar o victimă inocentă a "primitivismului românesc", aşa cum încearcă să acrediteze articolul din Le Monde, o demonstrează intenţia sa declarată de a scrie o continuare a piesei, avându-l ca personaj pe Gigi Becali, care s-a exprimat într-o emisiune televizată împotriva piesei. Dacă poate fi de înţeles dorinţa de succes a unui regizor care n-a avut parte până acum de ecouri la spectacolele sale realizate în România, inexplicabile sunt declaraţiile din Le Monde ale autoarei textului, Alina Mungiu-Pippidi, de natură să hrănească o sumă de clişee vehiculate oricum despre România, clişee pe care domnia-sa încearcă să le combată în calitate de jurnalist politic internaţional.

"Mă aşteptam la o reacţie violentă, dar aş fi preferat să nu fi fost piesa mea revelatorul primitivismului societăţii noastre. Trăim într-o societate ipocrită ca pe timpul dictatorului Ceauşescu. În epoca aceea, eram cu toţii comunişti, astăzi suntem cu toţii ortodocşi. Creştinismul nostru de vitrină ascunde o incredibilă înapoiere", spune Alina Mungiu Pippidi în cotidianul francez. Ceea ce omite să menţioneze autoarea Evangheliştilor este faptul că în presa din România au apărut şi multe articole ce apărau dreptul la expresie şi reproşau reprezentanţilor Bisericii că au cerut interzicerea spectacolului. Pe marginea acestuia a fost o dezbatere publică, cu păreri pro şi contra, o dezbatere civilizată, cu excepţia ieşirilor unor extremişti de profesie, aşa încât premiera Evangheliştilor a fost, mai degrabă, revelatorul sănătăţii opiniei publice româneşti, care a reacţionat imediat. O dovadă în acest sens este dosarul de presă inclus în ediţia definitivă a textului, apărută recent la Cartea Românească.

Crucea şi gândul
de Cristina MODREANU
09 IANUARIE 2008

Privirea absentă, pletele fluturând în vânt, degetele împreunate alunecând de la frunte peste pieptul plin, abia acoperit de o bluză roşie, cu decolteu. Nici o privire spre biserica pe lângă care ştie că trece. Mi s-a părut cea mai şocantă dintre imaginile inteligent surprinse de tânărul artist Dan Acostioaie în video-instalaţia sa numită Crossroad (acum expusă la Tate Modern, Londra) şi având ca subiect obiceiul românilor de a-şi face cruce când trec pe stradă prin dreptul unei biserici.

Nu ştiu când s-a instaurat el – gestul – dar e izbitoare (poate simptomatică?) urgenţa cu care el a devenit un gest reflex, de cele mai multe ori lipsit de orice semnificaţie. Cine i-a învăţat pe puştii aceştia, care continuă să-şi vorbească veseli în timp ce-şi fac semnul crucii, fără să îndrepte vreun gând spre biserică şi semnificaţiile ei, că trebuie să-şi ridice astfel degetele la frunte? Cine i-a băgat în cap tinerei sexy pe care o descriam mai devreme că n-ar strica să-şi amestece gândurile lumeşti la care are tot dreptul cu cele sfinte, pentru orice eventualitate? Cine îl pune pe cel de pe bicicletă să-şi rişte siguranţa personală de dragul unui gest a cărui semnificaţie n-ar şti probabil să o explice? De ce să-şi mute gospodina sacoşele grele dintr-o mână în alta, bombănind despre viaţa ei grea, şi poate păcătuind astfel, de dragul unei clipe risipite iremediabil?

Artistul ieşean a avut materie de lucru bogată – mai ales într-un oraş ce se crede un centru al ortodoxiei – şi a ştiut să aleagă imagini ce vorbesc de la sine: oameni tineri şi bătrâni, veseli sau trişti, grăbiţi sau relaxaţi, frumoşi sau urâţi, graşi sau slabi, cu toţii însoţind semnul crucii de o indiferenţă liniştită, ca şi cum şi-ar spăla mâinile când intră în casă. Îi priveşti şi îţi repeţi în sinea ta „să nu-ţi faci niciodată cruce pe stradă!”, fiindcă ţi se pare un soi de blasfemie ceea ce vezi. Sau cel puţin o risipă dureroasă.

Un singur gând, fără nici o gesticulaţie ataşată, ar valora desigur mai mult, dacă ar reuşi să învingă toate celelalte gânduri ce ne trec laolaltă prin cap, dacă ar reuşi să ne stăpânească pe deplin conştiinţa, fie şi numai pentru câteva secunde. Dar adevărul trist este că risipa de gesturi ne e proprie, chiar şi când e vorba despre credinţă, în timp ce liniştea unui gând ne sperie.

Dan Puric – un ”spărgător profesionist” de limbaje teatrale
de Cristina MODREANU
17 FEBRUARIE 2009

O sală plină l-a aplaudat în picioare și i-a cântat la mulți ani de ziua lui. Unii au stat în picioare mai bine de două ore ca să participe la ”mărturisirea” publică făcută de sărbătorit. Dacă mâine ar înființa vreun cult, Dan Puric ar avea imediat, cu siguranță, sute dacă nu mii de adepți. De ce? Pentru că oamenii au nevoie să creadă în ceva, au nevoie să li se povestească lucruri frumoase, să întâlnească oameni buni, să trăiască sentimente înălțătoare și să experimenteze emoția, în cel mai adânc și adevărat sens al ei. Simplitatea unei povești și umorul cu care o spui poate să-i cucerească imediat. Iar Dan Puric, un actor inteligent și intuitiv, a înțeles cât de puternică este forța pe care o poate avea ”povestașul” și a construit un anume fel al său de a spune povestea plecând tocmai de la acest adevăr.

Publicul care a umplut sala Rapsodia de pe Lipscani la spectacolul creat special pentru aniversarea a 50 de ani ai actorului și 10 ani de existență a Companiei Passe-Partout pe care el a înființat-o, era unul extrem de divers: de la spectatori obișnuiți de teatru, critici, colegi actori și regizori, până la sfinți părinți, călugărițe, pensionare fericite că l-au urmărit pe actor la TV și acum îl văd în carne și oase. Dar acest amestec era expresia unui adevăr: acela că tipul de teatru fără cuvinte pe care îl face Dan Puric – dar și, nu mai puțin, cele două cărți scrise de el recent, cărți ce au înregistrat un record de vânzări – au găsit calea directă spre inima spectatorului, indiferent din ce clasă socială provine el sau ce nivel intelectual are. Cum spune chiar Puric, ”arta e ca o pâine, unii pot mănânca doar coaja, alții mănâncă și miezul, dar pe toți îi hrănește măcar un pic”.

Pe lângă spectacol, alcătuit dintr-un schetch imitând un talk-show TV, proiecția unui film cu fragmente din spectacole, turnee, interviuri ale lui Puric și ale companiei, dar și, mai ales, dintr-un ”duel” pantomimic între componenții vechii trupe Dan Puric și actualii colaboratori ai actorului, seara aniversară a conținut și lansarea unui album ce face istoria Companiei Passe-Partout în imagini. Ceva din esența fiecărui spectacol pe care Dan Puric și-a pus amprenta în ultimii zece ani se păstrează în fotografii sau în citatele alese și prezervă memoria unui fenomen teatral distinct în peisajul de gen de după 1990.

Cum spunea personajul din talk-show-ul TV încercând să-l definească pe Dan Puric, e vorba aici despre ”un spărgător pofesionist de limbaje teatrale”.

DAN PURIC, un Eminescu si un Petre Tutea al acestui inceput de veac, la un loc

Stelian Gombos, RGN Press: Domnule Dan Puric, numele Dumneavoastră nu mai are nevoie de nici o prezentare. Sunteţi considerat pe drept cuvânt un Petre Ţuţea al acestui început de veac! E prea mult? Fără a fi prea indiscret, având în vedere faptul ca prezentaţi o conferinţă cu tema "Cine suntem", V-aş întreba: Cine sunteţi domnule Dan Puric? Aş uza de întrebarea trimişilor cărturarilor şi fariseilor adresată Sfântului Ioan Botezătorul, fără a mă identifica însă cu aceştia: "Ce spui tu despre tine însuţi?" (Ioan 1,22). Mă refer ca om! Ca artist!

Dan Puric: Cred că mă pot articula ca o stare de conştiinţă, înainte de a fi artist. Mie mi s-a părut importantă o afirmaţie, care într-un fel m-a clătinat în prejudecăţile mele. Când eram la Teatrul Mihai Eminescu din Botoşani, aveam un secretar literar foarte inteligent şi care avea răspunsuri din astea paradoxale. El mi-a spus că "Eminescu a fost şi poet!" Şi am zis: "Cum adică domnule, a fost şi poet?" Şi el mi-a zis: "Da! Pentru că mai înainte de toate Eminescu a fost o conştiinţă!" Nu e de ajuns să fii un artist dacă nu eşti dublat de o conştiinţă. Altfel cazi în publicitate sau cazi numai în ceea ce se numeşte talent. Talentul fără conştiinţă în sine nu are o valoare foarte mare. Iar în lipsa aceasta totală de conştiinţe şi de conşteintizare, cred că este un exerciţiu de toaletă intimă. Asta e tot ceea ce pot să spun despre mine.
(...)
Nu e deajuns să stai în biserică, să participi la Liturghie şi pe urmă să ieşi afară pe potecuţa aia şi să devii un votangiu imbecil. Adică e vorba de prelungirea Bisericii, această existenţă creştină care trebuie să se marcheze în fiecare gest care-l faci: atunci când mănânci, când dormi, când te trezeşti, când vorbeşti şi mai ales în atitudinea creştină. Dacă aţi observat la noi este o schizofrenie din punctul ăsta de vedere. Sunt foarte mulţi credincioşi ritualişti sau de Duminică, iar în atitudinea lor nu au nimic creştin. Au ceva de servanţi, de servitori, au ceva din ei, n-au ceva din demnitatea creştină în toată chestia asta. Şi atunci trăim într-o chestie de dublu rol, de schizofrenie sau de impostură, ca să zicem aşa."

Corect, zic si eu.
Am insa, doar o observatie: lasand faptul ca este, asemenea lui Eminescu, o "stare de constiinta", la intrebarea "Sunteţi considerat pe drept cuvânt un Petre Ţuţea al acestui început de veac! E prea mult?", probabil, din modestie, Dan Puric nu zice nici da nici ba...

GROPARUL PATRIARHULUI TEOCTIST, chirurgul Asa-Sinescu, se crede "aghiotantul lui Dumnezeu"

Extrase din ultimul numar al revistei Q Magazine

Sinescu, 
aghiotantul lui Dumnezeu
Text: Raluca Botezatu / Foto: Bogdan Dinca

CV-ul lui masoara 63 de pagini. „Cat lucrarea mea de licenta!", imi spunea o prietena careia i l-am aratat. Dar, oricum, asta-i fleac in ochii lui Dumnezeu! Dumnezeu are cu el alte afaceri. De zeci de ani si l-a facut aghiotant, incredintandu-i cele mai crancene trante cu moartea. Pe semne ca ii este unul dintre favoriti din moment ce i-a dat pe mana mii de vieti. Era musai ca si el sa se ridice la nivelul asteptarilor. Si uite asa a devenit Ionel Sinescu unul dintre cei mai buni medici urologi ai lumii.

MARELE PLAGIATOR SI UCIGASUL LUI TEOCTIST

Ionel Sinescu n-a sarit niciodata calul in ceea ce priveste evolutia profesionala. A fost al naibii de rabdator, a asezat caramida peste caramida, ca cel mai cinstit dintre zidari. Asta nu l-a ocolit de rivali. El este „marele plagiator" din medicina romaneasca! El este cel care l-a „omorat" pe Patriarhul Teoctist! Ce vreti mai mult decat atat? Cei care l-au zgandarit n-au fost niste pitici, nu s-au multumit cu jumatati de masura. Au taiat pana la os, adanc, dintr-o singura miscare, asemeni unor chirurgi senili, hodorogiti in contemplarea suferintei umane. Doar ca eforturile lor au fost avortate cam iute pentru atata precizie. Moartea Patriarhului nu ar fi putut fi evitata nici de cel mai bun chirurg din lume. Asta s-a demonstrat usor. Cu toate acestea, valurile produse in presa nu i-au fost indiferente medicului cu zeci de ani de experienta in spate.
Acuzatia de plagiat se producea in urma cu doi ani. Era perioada in care se punea in discutie cum ca doctorul Ionel Sinescu ar fi putut deveni rectorul Universitatii Carol Davila din Iasi si, totodata, membru al Academiei de Stiinte Medicale. Era extrem de greu de acceptat pentru o serie dintre colegii de breasla. Si atunci s-au pus niste rotite in miscare: „Un foarte mic grup de ziaristi de la Gardianul au fost angajati in aceasta actiune de defaimare a mea. Lor li s-au adaugat doua articole in ziarul Ziua, articole care nu erau decat o sinteza a celor aparute in Gardianul. Restul presei nu m-a acuzat niciodata de plagiat si nu s-a pus niciodata problema aceasta nici la Comisia de Etica, nici la Universitate si nici in justitie. Nu cred ca o intreaga categorie profesionala, cum este cea medicala si care este la varf, ar fi putut sa ma voteze si sa devin membru titular al Academiei de Stiinte Medicale ca plagiator sau membru al Academiei Romane. A fost o inscenare stimulata in diferite moduri. Iar cei care au facut-o se stiu, imi sunt colegi! Va inchipuiti ca, daca eu as fi stiut ca macar 1% din ceea ce se spune despre mine este adevarat, as fi plecat din sistemul medical." Cele doua publicatii au fost actionate in instanta, iar medicul Sinescu a castigat procesul. (FALS - procesul e in derulare - nota mea)

JOACA DE-A DOAMNE-DOAMNE

„Am simtit de multe ori ca ma joc de-a 
Dumnezeu!" Doctorul Sinescu mi-a recunoscut asta cu o oarecare sfiala, sfiala credinciosului nepracticant. Crede, pentru ca a nu crede inseamna a deveni plumb, inseamna sa zaci rupt si rigid, inert pe vecie. Fara a crede, in ciuda tuturor eforturilor lui si a stiintei nemasurate pe care si-a insusit-o in ani, trupurile, corpurile pe care le manuieste cu maxima precizie pe masa de operatie ar deveni cu toate sarcofage cu manere de metal...

Doamne iarta-ma! - nota mea

"TEOLOGUL" preferat al lui PF Daniel, "parintelul" Florian Bichir, in voga pe micul ecran

Dolofan, cu o frunte înaltă, pană spre ceafă, şi o bărbiţă cochetă, ce compensează absenţa părului de pe ţeastă, Florian Bichir este alintat de colegii săi de la Evenimentul Zilei “părinţelul”. Porecla i se trage de la studiile teologice pe care le are la bază şi cu care nu ezită să se laude cu orice ocazie. L-am observat pentru prima oară pe micul ecran comentand scandaluri din sanul Bisericii. Dacă e teolog, e normal să-şi dea cu părerea despre Patriarh sau popi care se îngraşă din şpăgi. Numai că, de mai multă vreme, a devenit client permanent al emisiunii “Acces direct” (Antena 1).
L-am vazut comentand cazuri de incest, razboie conjugale, vrajelile tigancilor, injunghierea iubitului Deliei Matache si alte subiecte "arzatoare", aflate la ordinea zilei in tabloide sau la OTV. Rubicondul "parintel" se pricepe la orice si isi enunta opiniile transant, cu emfaza si, adesea, cu prea multi decibeli inchinati polemicii. Bichir vorbeste tare, convins ca este proprietarul adevarurilor absolute, deci nu conteaza nici cat negru sub uncghie parerile celorlalti. Miercuri, dupa ce si-a terminat diseratatia la "Acces direct" (A1), s-a mutat pe canapeaua lui Mihai Morar, la "Rai da' buni" (A2). Aici se discuta pe marginea unui top al celor mai penibile aparitii pe micul ecran. In timp ce Fernando din Caransebes zviera la Oana Zavoranu ca "s-a casatorit cu Pepe cel tampit", "parintelul" se tavalea de ras pe canapea, intr-o atitudine de maxima... smerenie teologica. (B.Z.)
www.7plus.ro

CONSOARTA lui Crin Antonescu, Adina Valean, sustine cuplurile homosexuale si chiar... poligamia, conform unui Raport din Parlamentul European

Chiar daca face pe familista, eurodeputata PNL Adina Valean, aleasa candidatului la presedintie Crin Antonescu (deci o posibila "prima doamna"), este o sustinatoare ferventa a inversiunilor sexuale, fiind chiar autoarea Raportului parlamentului European prin care "casatoriile" intre cuplurile de homosexuali ne-au intrat pe sub usa mascate sub forma unor nediscriminari ale "partenerilor" in calatoriile si sederile din tarile UE.
Mizerabilul Raport este un scuipat pe obrazul Romaniei si al normalitatii.
Iata extrase din Raportul pervers si cititi in baza materialului cum ii dau peste nas doi europarlamentari italieni:

RAPORT referitor la aplicarea Directivei 2004/38/CE privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora
(2008/2184(INI))
Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne
Raportoare pentru aviz: Adina-Ioana Vălean

Aplicarea Directivei 2004/38/CE

"1. solicită statelor membre să respecte spiritul și litera articolului 18 din Tratatul CE și articolul 45 din Carta drepturilor fundamentale, care acordă cetățenilor Uniunii dreptul fundamental la liberă circulație, implementând pe deplin și de urgență Directiva 2004/38/CE și revizuind fără întârziere legislația și practicile administrative care sunt contrare dreptului UE, în special pe baza raportului Comisiei și a jurisprudenței CEJ; constată că mai multe dispoziții legislative din majoritatea statelor membre sunt în contradicție cu litera și spiritul directivei, subminând drepturile privind libera circulație și cetățenia Uniunii, iar practicile administrative naționale constituie adesea obstacole majore în calea exercitării de către cetățeni a drepturilor lor;

2. solicită statelor membre să implementeze în integralitate drepturile recunoscute în temeiul articolelor 2 și 3 (*) din Directiva 2004/38/CE nu doar soților de sex opus, ci și partenerilor înregistrați, membrilor nucleului familial și partenerilor, inclusiv celor din cuplurile de același sex recunoscute de un stat membru, indiferent de cetățenie și independent de nerecunoașterea acestora în dreptul civil al unui alt stat membru, pe baza principiilor recunoașterii reciproce, egalității, nediscriminării, demnității și vieții private și de familie; solicită statelor membre să țină seama de faptul că directiva impune obligația de a recunoaște libertatea de circulație a tuturor cetățenilor Uniunii (inclusiv a partenerilor de același sex), fără a impune recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex; solicită, în acest sens, Comisiei să elaboreze orientări stricte, bazându-se pe analizele și concluziile cuprinse în raportul Agenției Europene pentru Drepturi Fundamentale (intitulat „Homofobia și discriminarea pe criterii de orientare sexuală în statele membre”),și să monitorizeze aceste chestiuni;(...)"

Metode pentru a asigura implementarea

17. Solicită statelor membre să inițieze procedurile de implementare a orientărilor până la sfârșitul anului 2009, astfel încât să adapteze legislația și practicile lor naționale, și să ofere, la rândul lor, orientări tuturor autorităților competente și să monitorizeze aplicarea acestora;

ANEXĂ
chestionar privind transpunerea Directivei 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului

"Has Directive 38/2004 been implemented in your Member State? Could you provide the LIBE Committee with the transposition measures?
Do you keep qualitative, quantitative and statistical data on the application of Directive 38/2004? Could you provide the LIBE Committee with such information?

Specific questions:
1.Definitions of spouse and registered partnership in relation to free movement (Articles 2,3,7,8,10,12,13,17)

Does your Member State (MS), in its national law or in reference to the application of the Directive:
recognize as “spouse” EU and third country same-sex partners of Union citizens?
recognize as “partner” EU and third country different-sex registered partners or also same-sex partners?
recognize as family member second/third/fourth spouses of EU citizens?
facilitate entry and residence for “other” family members and partners , including of same sex and how? Does the term “partners” include cohabitants, also of same-sex?
What about children of same-sex couples? "


OPINIE MINORITARĂ
prezentată de Roberta Angelilli și Mario Borghezio
(articolul 45 din Regulamentul de procedură al Parlamentului European)

PRIVIND RAPORTUL VĂLEAN
referitor la aplicarea Directivei 2004/38/CE privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora

- Deși reiterăm în mod ferm importanța Directivei 2004/38 și subliniem necesitatea de a se asigura, prin intermediul acesteia, libertatea de mișcare a cetățenilor UE;

- Nu suntem de acord cu abordarea adoptată de raport, care examinează chestiuni ce sunt de competența exclusivă a statelor membre, în special dreptul familiei, dreptul penal și ordinea publică;

- Găsim, de asemenea, inacceptabilă nota de subsol din raport (considerentul S), care face referire la o presupusă „interpretare strictă” de către statele membre a noțiunii de „membru al familiei”, a noțiunii de „oricare alt membru al familiei” și a noțiunii de „partener”. Nota de subsol critică „tendința generală de a nu recunoaște cel de-al treilea/al patrulea soț/soție”, propunând, prin urmare, o interpretare largă și ambiguă a Directivei 2004/38, care ar putea încuraja practica frauduloasă a căsătoriei de conveniență sau chiar, în mod paradoxal, recunoașterea legitimității poligamiei.

(*) DIRECTIVA 2004/38/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN SI A CONSILIULUI
din 29 aprilie 2004 privind dreptul la libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre pentru cetatenii Uniunii si membrii familiilor acestora

Articolul 2
Definitii
In sensul prezentei directive:
1. prin „cetatean al Uniunii” se intelege orice persoana avand cetatenia unui stat membru;
2. prin „membru de familie” se intelege:
(a) sotul;
(b) partenerul cu care cetateanul Uniunii a contractat un parteneriat inregistrat, in temeiul legislatiei unui stat membru, daca, potrivit legislatiei statului membru gazda, parteneriatele inregistrate sunt considerate drept echivalente casatoriei si in conformitate cu conditiile prevazute de legislatia relevanta a statului membru gazda;
(c) descendentii directi in varsta de cel mult 21 de ani sau care se afla in intretinerea sa,
precum si descendentii directi ai sotului sau ai partenerului, conform definitiei de la litera (b);
(d) ascendentii directi care se afla in intretinere si cei ai sotului sau ai partenerului, conform definitiei de la litera (b);
3. prin „stat membru gazda” se intelege statul membru in care se deplaseaza un cetatean al Uniunii in scopul de a-si exercita dreptul la libera circulatie si sedere.
Articolul 3
Destinatarii
(1) Prezenta directiva se aplica oricarui cetatean al Uniunii care se deplaseaza sau isi are resedinta
intr-un stat membru, altul decat cel al carui resortisant este, precum si membrilor familiei sale, conform definitiei de la articolul 2 punctul 2, care ii insotesc sau li se alatura.
(2) Fara a aduce atingere vreunui drept individual de libera circulatie si sedere pe care persoanele in cauza il pot avea in nume propriu, statul membru gazda faciliteaza, in conformitate cu legislatia sa interna, intrarea si sederea urmatoarelor persoane:
(a) orice alti membri de familie, indiferent de cetatenia lor, care nu se incadreaza in
definitia de la articolul 2 punctul 2 si care, in tara din care au venit, se afla in intretinerea sau sunt membri ai gospodariei cetateanului Uniunii care beneficiaza de dreptul de sedere cu titlu principal sau daca din motive grave de sanatate este necesara in mod imperativ ingrijirea personala a membrului familiei de catre cetateanul Uniunii;
(b) partenerul cu care cetateanul Uniunii are o relatie durabila, atestata corespunzator.
Statul membru gazda intreprinde o examinare amanuntita a situatiei personale si justifica
refuzul acordarii dreptului de intrare sau sedere acestor persoane.

PATRICIU a vandut ce-i mai ramasese din Rompetrol

Dinu Patriciu şi-a vandut participaţia de 25% din grupul Rompetrol către KazMunaiGaz

Omul de afaceri Dinu Patriciu a anunţat vineri că a vandut participaţia de 25% din capitalul The Rompetrol Group către compania cazahă KazMunaiGaz, care a ajuns astfel să controleze in intregime grupul petrolier.Dinu Patriciu a motivat vanzarea prin intentia de a investi in piata imobiliara, mass-media si sectorul energetic."In concordanta cu termenii initiali ai contractului semnat in august 2007 cu compania KMG, prin care aceasta a achizitionat 75% din actiunile Rompetrol Group (TRG) de la Rompetrol Holding SA, am decis sa-mi exercit dreptul de vanzare catre KMG al pachetului de 25% actiuni ramase in cadrul Rompetrol Grup", a declarat omul de afaceri, potrivit HotNews.
Kayrgeldy Kabyldin, presedintele KazMunayGas, a declarat ca "achizitia restului actiunilor Rompetrol corespunde strategiei KMG de a-si dezvolta activele din strainatate".Bursa de Valori Bucuresti a suspendat, in jurul orei 14:15, actiunile Rompetrol Rafinare si Rompetrol Well Services de la tranzactionare, in conditiile in care se astepta un anunt important din partea celor doua companii.Conform Codului Bursei, masura a fost luata "in vederea mentinerii unei piete ordonate si a asigurarii accesului egal la informatia necesara deciziei de a investi (protectia investitorilor)".Ultimele tranzactii cu actiunile Rompetrol Rafinare a avut loc la un pret de 0,0450 lei pe unitate, cu 0,22% mai putin decat valoarea de referinta, in vreme ce ultima cotatie a titlurilor Rompetrol Well Services a fost de 0,3590 lei, in crestere cu 1,13% fata de referinta. (ZIUA ONline)

UNGURII din Miercurea Ciuc au boicotat ZIUA DRAPELULUI ROMANIEI. Basescu i-a pus la punct. Insa in fata tupeului ordinar maghiar nu e suficient.

Autoritatile maghiare locale, criticate de Basescu: "Sub Tricolor au murit zeci de mii de romani pentru eliberarea Ungariei"

Presedintele Traian Basescu a criticat autoritatile maghiare locale care au preferat sa boicoteze manifestarile legate de sarbatorile nationale ale Romaniei. Luand act de absenta primarului de Miercurea Ciuc, Raduly Robert si altor notabilitati locale de la manifestarile dedicate Zilei Drapelului, seful de stat a apreciat ca politicienii maghiari gresesc atunci cand nu respecta sarbatorile nationale. Basescu a subliniat ca el va incerca, din respect, sa fie prezent la toate sarbatorile Ungariei celebrate de comunitatea maghiara, potrivit Antena3.

"Am un mesaj pentru politicienii maghiari, care au facut doua lucruri urate inainte de venirea mea aici - au incercat sa convinga ca este o demonstratie de forta, si este o sarbatoare in care Armata Romana nu a venit cu brigada, tancuri si rachete, ci pur si simplu a iesit in piata publica si si-a aratat apropierea fata de societatea civila. In al doilea rand, este o sarbatoare nationala in care romanii isi saluta drapelul, pe care il poarta cu cele trei culori din 26 iunie 1848 si l-au purtat si atunci cand, tot sub Tricolor, au fost si zeci de mii de romani care au murit pe teritoriul Ungariei pentru eliberarea acestei tari, inclusiv pentru eliberarea Budapestei", a afirmat Basescu.

Presedintele a sustinut ca politicienii maghiari gresesc comportandu-se astfel. "Cred ca politicienii maghiari gresesc si le-o spun in mod deschis, prin presa, pentru ca nu am avut ocazia sa le-o spun la ceremonie. Ei trebuie sa stie insa ca, de cate ori vor fi zile nationale ale Ungariei pe care ei le sarbatoresc, eu voi incerca sa fiu aici, din respect pentru ceea ce ei respecta", a spus seful statului.
Singurul reprezentant al autoritatilor de etnie maghiara la manifestarile de la Miercurea Ciuc a fost presedintele Consiliului Judetean Covasna, Tamas Sandor, iar CJ Harghita a fost reprezentat doar de vicepresedintele Sofalvi Laszlo. Primaria Miercurea Ciuc nu a fost reprezentata la evenimente, secretara, delegata la acest eveniment, anuntand, in ultimul moment, ca nu poate veni. Z.O.

DOMNUL PROFESOR Gheorghe BUZATU in atentia Securitatii. FILE de DOSAR

1 - Coperta Dosarului nr. 87 359 privindu-l pe numitul Gheorghe Buzatu, cu menţiunea că documentul în ansamblu a fost microfilmat la data de 30 august 1991, la UM 05054 Iaşi.
2 – Fila originală: Dosar de Urmărire Informativă Operativă (DUI) nr. 4 638 privindu-l pe GHEORGHE BUZATU, alias “BARBU”, alias „BIANU”, alias „BANU”, deschis la 17.3.1989.
3 – Nota „Legături cu străinii” din 21 iulie 1983 – Interceptări din scrisori din Iaşi (Prof. univ. dr. Cezar Buda, Gh. Buzatu ş.a.).

RECLAMA MASCATA la vaccinul GARDASIL in COTIDIANUL, sub semnatura lui Razvan Vintilescu alias Izabela Niculescu. Alo, Mircea Toma, Publicitate fara P?

Am scris aici cum a inceput Fundatia Familiei Geoana sa sustina, pe dedesubt, noua campanie perfida de introducere a vaccinului Gardasil. Nicaieri nu aparea insa, in explicatiile ministrului PSD al Sanatatii, Ion Bazac, faptul ca se poate folosi si cea mai murdara tehnica de manipulare prin presa: reclama mascata sub forma de articol de informare, adica moartea presei - deziinformare platita la purtator. Daca vor continua in acest fel voi fi primul care voi sesiza forurile competente (si sunt destule!). Autor pare sa fie Razvan Vintilescu, pe care l-am mai prins ca se ascunde sub pseudonimul bolnavicios Izabela Niculescu. Mircea Toma, nu fi pasiv, ca d-asta ai Active Watch!

CATELUSUL ZIUA (de fapt, al lui Palsu...)

SFIDARE a Justitiei si dreptatii: criminalul de razboi Agim Ceku, "general" UCK, a fost eliberat de Bulgaria la presiunile Statelor Unite. Ce mizerie!

Bulgaria l-a eliberat ieri seara pe criminalul de razboi Agim Ceku, fost premier al provinciei separatiste Kosovo si "general" UCK, in urma presiunilor SUA. Ceku a fost retinut marti, in timp ce intra in Bulgaria din Macedonia, in baza unui mandat international emis de Interpol la cererea Serbiei, care a solicitat imediat extradarea fostului comandant al trupelor teroriste albaneze UCK pentru a fi judecat pentru crime de razboi.
Ceku a explicat in fata Curtii de la Sofia ca Tribunalul de la Haga a investigat deja crimele din regiune si a identificat persoanele responsabile, iar el nu se afla printre acestea. Avocatii lui au prezentat o scrisoare din partea actualului premier, tot fost sef UCK, Hashim Thaci, prin care se confirma ca Ceku este "membru al comunitatii diplomatice" si o alta din partea Natiunilor Unite in care se afirma ca retinutul se afla "sub jurisdictia administratiei interimare a ONU in Kosovo" - UNMIK. Totodata, fostul ministru de externe al Bulgariei, Solomon Passy, a declarat ca el l-a invitat oficial la Sofia pe Ceku.
Statele Unite au cerut Bulgariei sa ignore cererea de extradare a Serbiei si mandatul Interpol. Ce mizerie!

MAFIOTII societatii civile, spate in spate. Alistar - BMW nedeclarat: „Este un atac venit de foarte sus”. Pirvulescu - TOUAREG: "atac concertat"

"EXCLUSIV Q MAGAZINE" – Victor Alistar: „Este un atac venit de sus”
Directorul Transparency International, Victor Alistar, cel pentru care ANI a cerut procurorilor de la Parchetul de pe langa Judecatoria sectorului 1 sa il cerceteze pentru fals in declaratia de avere, a declarat astazi, in exclusivitate pentru Qmagazine, ca „acesta este, de fapt, un atac la adresa societatii civile si la imaginea acesteia".
„Nu vreau sa intru in detaliile spetei pentru ca, spre deosebire de politicienii nostri, n-am sa-mi discut dosarul la televizor. Cred ca orice om din tara asta, indiferent ca-l cheama Popescu, Ionescu sau Alistar, poate fi verificat. Insa ceea ce ma ingrijoreaza cel mai tare este acest atac impotriva societatii civile si a imaginii acesteia, doar pentru ca unora nu le convin pozitiile noastre. Cu ANI am un conflict de mult, insa acum, in ceea ce ma priveste, atacul vine de mult mai sus, de foarte de sus, si sunt implicate si serviciile de informatii", a mai spus Alistar pentru Q Magazine.
El a opinat ca „vor urma monitorizari, supravegheri si atacuri nepremise" la adresa sa, neintelegand de ce, atata timp cat „nu este nici politician, nici baron administrativ" este atacat penal.
„Probabil ca m-am apropiat foarte mult de secretele unora si opiniile mele au deranjat, insa, daca liderii societatii civile ajung la Parchet pentru ca au curajul sa critice, in ce democratie vrem, de fapt, sa traim?" a conchis Alistar.

Cristian Parvulescu: „atac concertat la adresa societatii civile"

Presedintele ProDemocratia, Cristian Parvulescu, a declarat ca nu stie foarte multe aspecte referitoare la suspiciunile de uz de fals care planeaza asupra directorului Transparency International, Victor Alistar, dar si-a manifestat increderea ca acesta este, „fara dubii", un om cinstit. „In cel mai bun caz poate fi vorba despre o neintelegere care a facilitat aceste acuzatii. Eu unul sper sa fie vorba despre asa ceva. In cel mai rau caz, ar putea fi vorba despre un atac concertat la adresa societatii civile. Un astfel de atac ar putea avea in spate eforturile pe care Victor Alistar le-a depus in ceea ce priveste corecta dezbatere si respectarea procedurilor privitoare la cele doua Coduri", a explicat Cristian Parvulescu, in exclusivitate pentru Q Magazine.

Cata ipocrizie!

UNGURII sar la gatul lui Basescu de Ziua Drapelului National, sarbatorita cu Vanatorii de Munte din Harghita

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, participa astazi la manifestările prilejuite de sărbătorirea Zilei Drapelului Naţional prin ceremonia de înmânare a Drapelului de luptă al Batalionului 435 Logistic "CIUC" din cadrul Brigazii 61 Vanatori de Munte, la Miercurea Ciuc in judeţul Harghita. Korodi Attila califica gestul de respect al sefului statului drept un act de militarizare pentru colonizarea "Tinutului Secuiesc" iar Magyar Hirlap ii reproseaza ca e "extremist".

"Presedintele roman Traian Basescu intentioneaza sa inmaneze vineri, de Ziua Drapelului National, in cadrul unei noi vizite in secuime, soldatilor unitatii militare din Miercurea Ciuc un drapel de lupta. Dar noua sa vizita nu este tocmai menita sa intareasca simpatiile alegatorilor maghiari din zona, unde efectivele armatei si politiei sunt crescute pe zi ce trece", scrie ziarul ungar Magyar Hirlap, citat de Agerpres.
Publicatia ungara sustine ca nici un alt sef de stat roman de dupa 1989 nu a dovedit un asemenea interes pentru secui precum Traian Basescu. Au fost situatii in care fostul capitan de vas pur si simplu sarea in elicopter, ca dupa o jumatate de ora sa fie in mijlocul etnicilor maghiari din zona sau sa manance impreuna cu ei. Excursiile sale aveau insa un singur scop si anume cresterea popularitatii. Cu ocazia vizitei din octombrie anul trecut la Miercurea Ciuc si a celei din februarie anul acesta la Budapesta, presedintele roman a rupt in mod vizibil traditia mentinerii simpatiei alegatorilor maghiari din Romania, aratand acest lucru mai intai in secuime, iar mai apoi si cu ocazia vizitei la presedintele Ungariei, Solyom Laszlo, in prezenta caruia a afirmat ca in Ardeal nu va exista niciodata autonomie. Cu ocazia proiectatei sale noi vizite in secuime, Basescu, care actualmente se pregateste de alegerile prezidentiale, are in vizor "alegatorii partidului extremist romanesc Romania Mare", intarit din nou dupa alegerile parlamentare europene. Conform informatiilor ziarului de limba maghiara Hargita Nepe (Poporul Harghitei), Traian Basescu va sosi vineri la Miercurea Ciuc, la o parada militara, unde va inmana drapelul de lupta unitatii 61 vanatori de munte, stationata in oras. Autoritatile locale nu au fost informate despre vizita de catre presedintie, desi cei de la unitatea militara respectiva se pregatesc deja de ea. Autoritatile din secuime nu se bucura deloc de vizita.
Korodi Attila: Vizita lui Basescu, destinata "umilirii si jignirii maghiarimii din secuime"
Pe Ráduly Róbert Kálmán, primarul Miercurei Ciuc, nu-l intereseaza vizita prezidentiala. "Totul are un sus si un jos. Basescu mi-a demonstrat anul trecut, pe 23 octombrie, ca nu ai ce sa astepti de la el. La toamna imi gasesc un alt candidat, ca mi-au ajuns cinci ani", se exprima edilul orasului. Potrivit lui Korodi Attila, reprezentant UDMR, daca Basescu se duce in secuime si ia parte la o parada militara acesta nu face decat sa atribuie o importanta exagerata armatei. "Mai ales in conditiile in care tinutul secuiesc trece printr-un proces de militarizare si numarul de efective ale armatei si politiei este in crestere, iar acest lucru inseamna colonizare constienta, atunci aceasta vizita nu o pot considera decat ca pe ceva destinat umilirii si jignirii maghiarimii din secuime", spunea Korodi. Intre timp, a continuat si impartirea ciolanului intre cele doua partide romanesti din coalitia de guvernamant, dupa ce a iesit la iveala materialul audio inregistrat la sedinta cu usile inchise de vineri a organizatiei de conducere nationale a PSD.
Z.O.

TEOLOGUL Ioan Vladuca despre Dictatura pseudo-stiintifica si Dictatura Biometrica, evolutionism si creationism la Conferinta Dictatura si Martiraj

Vezi si Dictatura Biometrica

NEBUNII, primii pe lista RFID. Urmam noi: "brăţări antievadare", pentru bolnavii de la Socola

Managerul Spitalului de Psihiatrie Socola din Iaşi, Călin Scripcaru, a declarat că toţi bolnavii internaţi în incinta unităţii, dar şi la secţiile din Bârnova şi Şipote vor purta brăţări la mână care vor emite semnale sonore, măsura urmând a fi introdusă pentru a preîntâmpina fuga bolnavilor din spital. Scripcaru a spus că fiecare pacient internat în spitalul ieşean va purta o astfel de brăţară, iar prin intermediul acesteia bolnavii vor putea fi localizaţi în permanenţă. "În momentul în care pacientul iese din raza respectivă, aparatul emite un semnal sonor şi poate fi declanşată căutarea acestuia. Orice apropiere a pacientului de gardul spitalului va fi semnalizată", a explicat managerul Călin Scripcaru.
El a spus că brăţările vor avea forma unui ceas, adăugând că astfel de sisteme sunt utilizate în majoritatea spitalelor din lume unde sunt internaţi bolnavi cu probleme psihice. "Avem probleme şi la secţiile exterioare de la Şipote şi Bârnova, unde sunt câte 150 de bolnavi. Aceştia stau perioade îndelungate acolo şi au existat cazuri când unii au încercat să fugă. Secţiile sunt situate în zone de pădure, fapt care face foarte dificilă căutarea şi găsirea lor", a afirmat managerul spitalului Socola din Iaşi. El a mai spus că spitalul a solicitat deja listele cu preţuri de la firmele care produc astfel de brăţări, urmând ca în câteva săptămâni să fie organizată şi o licitaţie pentru achiţionarea acestora.
GANDUL

MICHAEL JACKSON calareste Politia Romana pentru un clip, in 1992 VIDEO

MICHAEL JACKSON a murit din prea multa stiinta si smintire. Cine ne va mai spune daca Iliescu i-a dus copii ai strazii la Snagov, in 1992? SPP-ul?

Cantaretul american Michael Jackson a murit joi dupa ce a fost internat de urgenta la un spital din Los Angeles in urma unui stop cardiac.
Potrivit LA Times, starul a fost gasit fara suflare in locuinta sa. Inainte de a-l transporta la spital, medicii l-au resuscitat.
Stirea vine dupa ani in care a tinut prima pagina a tabloidelor pentru incercarea sa de a-si schimba culoarea pielii dar si cu procesul in care a fost judecat si achitat pentru pedofilie si molestare de minori.
Specialistul in comunicare, Bob Jones, care a lucrat pentru Michael 34 de ani, sustinea ca acesta visa sa i se spuna Sir Michael Jackson. "Am cheltuit o avere incercand sa intram in legatura cu oamenii Reginei si sa-i convingem sa-l faca cavaler", spune Jones, care pregateste o carte de dezvaluiri despre cantaret. "Acestia nu au fost insa interesati", a adaugat Jones citat de 9AM. Jones, care a fost citat ca martor de acuzare in timpul procesului cantaretului, sustine de asemenea ca Michael avea un "talent sinistru" de a gasi baieti vulnerabili. "Parca avea un fel de radar. Manipula oameni si intamplari cu multa finete pentru a obtine ceea ce dorea", a spus specialistul in comunicare. Jones recunoaste ca nu l-a surprins niciodata pe Jackson facand ceva interzis, dar spune ca il deranja comportamentul acestuia. El sustine ca Michael a scris la un moment dat un mesaj de dragoste pe un cearsaf, adresat unui baiat care vizitase Neverland. Jones spune ca a ascuns cearsaful pentru ca menajera sa nu-l gaseasca.

SE CREDEA IISUS IN "CINA CEA DE TAINA"

Bob Jones, care a fost concediat anul trecut, dezvaluie inclusiv ca vedeta avea o reproducere in marime naturala a "Cinei cea de Taina" in care el ocupa locul lui Iisus...

AHMADINEAJAD trebuie sa invete de la "revolutiile" KGB, CIA, MI6 si Soros din Europa de Est. NEDA versus studentul Martin Šmíd alias Lt. Ludvík Zifčák

Orice revolutie are nevoie de un simbol, de un martir/o martira. Daca nu exista, il facem. Daca nu moare, il omoram. Reteta e simpla. Dincolo de cazul nefericit din Iran (care, daca urmarim istoria - inclusiv cea din Romania - poate fi opera unor "revolutionari" profesionisti), este evident ca Iranul se afla sub o lovitura "orange". Iar biata Neda este folosita (ca si la Chisinau cu cei trei baieti, ca si la noi, in urma cu 20 de ani) de profitorii "revolutiei" si cei din spatele lor. Cum s-a potrivit sa aiba si numele "Chemare"... E bine sa privim la rece si sa luam exemplu, dupa cum spuneam, din istorie.

Cazul studentului "ucis" Martin Šmíd alias Lt. Ludvík Zifčák si "Revolutia de Catifea"

1989, toamna. 17 noiembrie, Praga. Miscarea condusa de disidentul KGB Vaclav Havel prinde elan. Uniunea Studentilor Socialisti organizeaza un mars comemorativ in memoria "studentilor ucisi de regimul nazist" in urma cu 50 de ani. Incet-incet, marsul s-a transformat, pana spre seara, intr-o demonstratiei in toata regula impotriva guvernului. La ora 19.30, manifestantii sunt opriti de un cordon de militie pe strada Narodni. Incep bataile in forta, studentii se disperseaza. Numai unul ramane, "mort in papusoi", pe caldaram. "Studentul mort" a generat momentul critic al "revolutiei de catifea" (am avut si noi povestea cu mama ucisa cu bebelus cu tot de starapii de securisti, la Timisoara, in realitate o facatura macabra executata in cimitirul saracilor). Ca urmare a acestei "crime", studentii si actorii intra in greva generala chiar in acea noapte. A doua zi, 18 noiembrie, Radio Europa Libera (azi CNN) anunta ca "studentul Martin Šmíd a fost ucis de politie" in timpul demonstratiei. "Informatia" (falsa) a facut oamenii sa iasa in strada si sa militeze cu mai multa vehementa impotriva regimului, pana la caderea lui.
La mult timp dupa s-a aflat ca "studentul ucis Martin Šmíd" era de fapt locotenentul securitatii cehoslovace SNB Ludvík Zifčák, viu si nevatamat. Ultima oara cand am auzit de el se afla in Statele Unite si declara ca regia "mortii" sale a apartinut... KGB.
Vezi aici Fisa lt Ludvík Zifčák de la Institutul pentru Studiul Regimurilor Totalitare din Praga
Sa-i fie tarana usoara Nedei!

SF GHEORGHE le-a purtat noroc eroilor din Transnistria. Proiectul senatorului Iulian Urban, avizat pozitiv de Sanziene pentru Lesco, Ivantoc si Popa

Ca urmare a initiativei mele legislative privind declararea domnilor Alexandru Lesco, Andrei Ivantoc, Tudor Popa drept eroi martiri, luptatori pentru democratie , drepturile omului si aparatori ai valorilor spirituale si culturale romanesti, asa cum am scris aici: http://www.urbaniulian.ro/2009/05/21/suntem-obligati-sa-tinem-vie-flacara-sperantei-si-sa-nu-ajungem-obezi-dpvd-moral, Consiliul Legislativ al Senatului a avizat favorabil propunerea mea legislativa, asa cum puteti vedea in fotografiile alaturate.

http://www.urbaniulian.ro/

Vezi si filme despre EROII DIN TRANSNISTRIA la
http://www.youtube.com/watch?v=GQHF7X_OcbQ
http://www.youtube.com/watch?v=5oT4uxLZcEU
http://www.youtube.com/watch?v=ltwRERcSiZg
http://www.youtube.com/watch?v=yGMnyfA-V5A
http://www.youtube.com/watch?v=B3IzMRDK_IE
http://www.youtube.com/watch?v=mcNWZBeeB4o

BASESCU SI POLITICA NATIONALA: Elevii si profesorii din Transnistria sunt un exemplu de urmat pentru romani din tara - CETATENIA este dreptul tau

Copiii care invata in limba romana in Transnistria si profesorii lor sunt un exemplu de urmat pentru romanii din tara, a afirmat joi, la Sulina, presedintele Traian Basescu, citat de Agerpres."Cred ca foarte multi romani ar putea sa priveasca la dumneavoastra si sa invete dragostea de Romania si de limba romana", a afirmat presedintele Traian Basescu, in cadrul intrevederii pe care a avut-o cu elevi si profesori din Republica Moldova, Ucraina si regiunea separatista Transnistria.Declaratia respectiva a fost facuta dupa ce o profesoara din Tiraspol s-a plans ca unii elevi din ciclul gimnazial sunt obligati sa parcurga zilnic 34 de kilometri pentru a studia in limba romana. "Speram ca va veni o buna zi cand aceasta problema se va solutiona, iar acesti copii vor avea posibilitatea de a studia in limba romana in scoala din satul lor. Sa stiti insa ca nu ne vom lasa", a afirmat profesoara din Transnistria.
Cu acelasi prilej, directorul adjunct al Liceului "Lucian Blaga" din Tiraspol, Raisa Padurean, i-a oferit presedintelui Romaniei portretul pe panza al poetului Mihai Eminescu si harta Transnistriei. "Am auzit ca se desfiinteaza Departamentul de Relatii cu Romanii de Pretutindeni, iar celor care discuta despre acest lucru puneti-le in fata aceasta harta! Speram ca aceasta bucatica va fi alipita candva de harta care o asteapta", a afirmat Raisa Padurean.
Presedintele Traian Basescu a afirmat ca acest departament nu se va desfiinta, ci va fi transformat intr-o agentie aflata in subordinea premierului. "Problema care se pune este de a muta acest departament de la Ministerul Afacerilor Externe in subordinea directa a premierului, pentru a fi mai aproape de decizia definitiva", a precizat seful statului.
Basescu: Cetatenia este dreptul tau
Dascalii care au venit cu cei peste 100 de copii in tabara din Sulina l-au intrebat pe presedinte despre viitorul tinerilor care absolva facultati din Romania, dar ale caror studii nu sunt recunoscute in Basarabia."Poti obtine cetatenia romana si in timpul studiilor, iar la finalizarea acestora esti cetatean roman cu diplome recunoscute aproape in toata Europa. Insa in raport cu numarul cererilor de obtinere a cetateniei, capacitatea de procesare este foarte mica. Avem in discutie crearea unei agentii cu personal detasat din ministerele cu atributiuni care sa se ocupe de acest lucru zilnic si nu o data pe saptamana", a afirmat Traian Basescu.
El a mai spus ca una dintre probleme cu care se confrunta in prezent Ministerul Justitiei este cea privind acordarea cetateniei persoanelor care au depus cereri inainte de intrarea in vigoare a noii legi. "Problema este ca sunt foarte multe cereri care au fost solutionate in baza vechii legislatii, dar la Ministerul Justitiei se lucreaza cu prioritate pentru solutionarea cererilor care au venit dupa promulgarea noii legi si sigur ca, in acelasi timp, se incearca si recuperarea cererilor depuse anterior", a mentionat Traian Basescu. Noua lege privind acordarea cetateniei a fost aprobata in urma cu o luna si prevede, potrivit sefului statului, acordarea cetateniei romane in termen de sase luni pentru persoanele si rudele de pana la gradul III al celor ce au pierdut abuziv cetatenia.
Basescu: "Nu vom inceta niciodata sa spunem ca, la Est, traiesc romani!"
In timpul discutiilor purtate cu profesorii din Transnistria, un dascal i-a multumit presedintelui Romaniei pentru pozitia si discursul tinut in urma recentelor evenimente de la Chisinau. 'Discursul i-a imbarbatat foarte mult pe tinerii din Chisinau, iar 'multumesc' este putin, dar nu vom inceta niciodata sa spunem 'multumesc'', a declarat profesorul din Transnistria. La care seful statului a replicat: "Iar noi nu vom inceta niciodata sa spunem ca, la est, traiesc romani!"
Cei care cred ca Romania este un stat care a aparut in "concertul" european abia dupa colapsul URSS se inseala profund, a amintit joi presedintele Traian Basescu, intr-un dialog cu tinerii romani din diaspora prezenti la Sulina in cadrul programului "ARC - 2009", transmite Agerpres.
Lectie despre Sulina-Europolis si Comisia Dunarii
Astfel, pe teritoriile romanesti au existat germeni ai Europei unite inca din anul 1860, a adaugat Traian Basescu, el evidentiind importanta Sulinei, locului in care se desfasoara tabara tinerilor romani din diaspora la care a participat Traian Basescu."Sulinei i se spunea Europolis, era un loc in care se vorbeau aproape toate limbile Europei, dar si limbi orientale. La vremea aceea, la Sulina era Comisiunea Dunarii (...), in jurul anului 1860, cand Dunarea a fost motivul pentru care s-a constituit prima structura europeana, structura de administrare si exploatare a Dunarii. Deci cei care cred ca Romania e o tara care a aparut dupa colapsul Uniunii Sovietice in concertul european se inseala profund. In Romania au fost germeni ai Europei unite, germeni ai cooperarii cu toate statele Uniunii Europene. La vremea aceea, pavilionul francez circula pe Dunare la bordul navelor, chiar pana acum doi ani am avut un remorcher sub pavilion francez pe Dunare, ca urmare a efectelor Comisiunii Dunarii", le-a transmis Traian Basescu tinerilor romani.
Presedintele a mentionat ca in Sulina existau peste 20 de consulate si ca acum se incearca revitalizarea localitatii, ca oras turistic, dincolo de valoarea lui in ceea ce priveste transportul. Seful statului a facut referire si la contextul economic actual al tarii, precizand ca Romania este afectata de criza economica si financiara, la fel ca toate statele "cuplate la economia globala".
El a mentionat ca problema cea mai mare este diminuarea exporturilor, aspect care genereaza somaj, dar ca exista si o reducere a consumului, deoarece romanii "nu mai sunt atat de largi la mana", pe fond de criza."Si Romania va iesi din criza o data cu tarile UE. Nici nu vom putea iesi singuri din criza, pentru ca asa este cand esti intr-o organizatie, cum este Romania stat membru al UE, (...) si nici nu va fi o tara in care lucrurile vor sta mai rau decat in alta parte", a conchis el.
Programul "ARC - 2009", care este derulat sub inaltul patronaj al Presedintiei Romaniei si coordonat de Ministerul Afacerilor Externe, a inceput in urma cu aproape doua saptamani si se desfasoara atat in tabara Eforie Sud, judetul Constanta, la Poiana Pinului, judetul Buzau, cat si in orasul Sulina, judetul Tulcea. Pana acum, in tabara de la Sulina, au fost deja 160 de copii din Republica Moldova, Ucraina, Serbia si Ungaria, iar in aceasta perioada copii din Transnistria. Programul ''ARC - 2009'' se adreseaza copiilor si tinerilor etnici romani din afara granitelor, obiectivele acestuia fiind realizarea unui contact direct cu realitatile din Romania, facilitarea accesului lor la valorile culturale si istorice romanesti, precum si dezvoltarea abilitatilor de comunicare in limba romana.
Basescu: Vom aloca burse de studii pentru toate cererile de la vorbitorii de limba romana din Moldova, Ucraina si Transnistria
Romania va aloca burse pentru 70 de tineri din Transnistria care doresc sa studieze la universitati din tara noastra, a declarat, joi, presedintele Traian Basescu, prezent la Sulina, la debutul "ARC - 2009", program de tabere destinat copiilor si tinerilor etnici romani de pretutindeni, transmite Agerpres.
In dialogul pe care l-a avut cu tinerii si copiii romani din diaspora participanti la tabara de la Sulina, seful statului a declarat ca Romania a raspuns tuturor solicitarilor existente in acest sens si va aloca noi burse, daca vor exista cereri.
"In ceea ce priveste educatia pentru voi, ma bucur ca anul acesta au fost solicitari. 70 de copii din Transnistria vor incepe studiile la universitati romanesti. Am fi bucurosi sa fie cat mai multe solicitari si, cu certitudine, vom aloca burse pentru cate solicitari vor fi, lucru pe care il facem si pentru tinerii din Republica Moldova, si pentru tinerii din Ucraina, pentru tinerii vorbitori de limba romana", a afirmat Traian Basescu.
Basescu: am vazut prigoana asupra romanilor
El a vorbit, totodata, despre existenta unei "prigoane" in cazul celor care vor sa invete limba romana in anumite scoli din strainatate."Am vazut prigoana care a fost si care este mai mult sau mai putin violenta uneori, cu privire la tentatia sau la dorinta voastra de a va pastra, de a invata limba voastra. Stim intamplarile din scolile din Transnistria si nu numai de acolo. Pe mine ma impresioneaza ca aveti taria, vointa sa mentineti limba romana si pentru lucrul acesta va multumesc si voua, si familiilor voastre, si dascalilor vostri, care tin sa pastreze elemente de identitate vii si consolidate", a adaugat Traian Basescu.
Presedintele a adaugat ca nu doreste o politizare a dialogului cu copiii si tinerii de la Sulina, dar a subliniat ca romanii au invatat ca a trai in Europa inseamna a-l respecta pe fiecare."Vedem reactii in jurul nostru, reactii care nu au nimic comun cu comportamentul european. Este adevarat, ne uitam si la noi, acum 20 de ani, ne era greu sa intelegem ce inseamna drepturile cetatenilor proprii, atunci cand este vorba despre pastrarea culturii minoritatilor, spre exemplu. Acum, Romania este una dintre tarile care are cele mai moderne legislatii cu privire la minoritati, este garantat dreptul de a invata in limba materna, de a-ti pastra cultura, dreptul la justitie in limba materna", a spus seful statului.
La finalul discursului sau, cei prezenti au izbucnit in aplauze, iar Basescu a spus razand: "In Romania, presedintii nu prea sunt aplaudati, sa stiti".
Mai devreme sau mai tarziu, Republica Moldova va intra in UE
Pe de alta parte, Traian Basescu a amintit ca "Romania recunoaste Republica Moldova si sustine integritatea teritoriala a acesteia. Viziunea noastra este ca, mai devreme sau mai tarziu, Republica Moldova va deveni un stat membru al UE, iar pana atunci este important ca procesele de democratizare sa se consolideze in spatiul Republicii Moldova, iar unul dintre elementele pe care noi le consideram esentiale in procesul de democratizare a unei tari este, de altfel, un proces prin care si Romania a trecut imediat dupa Revolutia din decembrie 1989: respectul pentru comunitati, indiferent ca sunt comunitati de romani, maghiari, rusi, lipoveni, ucraineni, macedoneni, turci, tatari", a afirmat seful statului.
Atacul "moldo"-ucrainean
Presedintele Vladimir Voronin a declarat, miercuri, intr-o conferinta de presa, ca Romania a intrat "smechereste" in NATO, deoarece nu are semnat acordul de frontiera cu Republica Moldova."Romania a intrat asa, smechereste, in NATO fara a avea hotarele semnate cu Moldova. I-am spus si lui Jaap de Hoop Scheffer ca a incalcat toate regulamentele NATO, deoarece o tara fost-sovietica s-a apropiat de NATO fara a avea hotare semnate", a afirmat Voronin, intr-o conferinta pe care a sustinut-o in calitate de presedinte al Partidului Comunistilor.
Sapte comitete din Rada Suprema - legislativul de la Kiev - precum si ambasadorul Ucrainei la Bucuresti, Markyian Kulyk, vor participa, la 1 iulie, la o sesiune dedicata analizarii relatiilor dintre Romania si Ucraina, aceasta nefiind publica, informeaza Mediafax. Sesiunea are loc in contextul in care pe agenda bilaterala romano-ucraineana figureaza "mai multe teme nerezolvate", printre care proiectul Bistroe si amanarea semnarii Acordului privind micul trafic de frontiera.
ZIUA Online
Cititi aici Discursul preşedintelui României, Traian Băsescu, la lansarea Programului „ARC - 2009”

Foto: Sorin Lupsa - www.presidency.ro

TALPES: PACEPA - general GRU. Ce ii leaga pe Liiceanu, Plesu, Patapievici, Tismaneanu de Pacepa: trecutul bolsevic al parintilor, viitorul lor luminos

Din micile coincidente ale "anticomunistilor" de salonas, "intelectualii" rosii: Tatal lui Pacepa, fost tinichigiu (foto stanga sus cu locul sau de munca), a fost translatorul Mareşalului URSS Malinovski, care a fost, în primii ani de după război, comandantul trupelor sovietice de ocupaţie in Romania. Tatal lui Tismaneanu a fost agent NKVD si terorist sovietic in razboiul brigazilor rosii asupra Spaniei. Tatal lui Patapievici a fost translator pentru Armata Rosie in perioada ocupatiei Austriei, membru al PC din Austria si suspectat ca agent NKVD. Pripasit in Romania a devenit reprezentat al RSR in CAER si coleg cu... tatal lui Liiceanu. Familia lui Plesu a lucrat in subordinea directa a Anei Pauker, de la care a si obtinut vila de "persecutat" din strada Paris (chiar in spatele garajului de mai sus).

In solda Moscovei

"(...) S-a vorbit mult despre ce l-a determinat pe Pacepa să plece şi s-a invocat chiar criza din familia sa, ba despre afacerile sale, despre tablouri – toate aceste informaţii se regăsesc în dosarele voluminoase de mii de pagini, ale cercetărilor făcute asupra lui şi asupra oamenilor apropiaţi lui, dosare care se aflau încă la SIE când m-am găsit la conducerea acestei instituţii. S-a mai vorbit şi despre ultima „lovitură” pe care o dăduse, pentru că era un tip rapace, cu o dorinţă de îmbogăţire incredibilă, ca mulţi dintre cei care erau la vremea aceea în jurul lui Ceauşescu şi care una „discutau” şi alta practicau. Iar Pacepa, cu atât mai mult, pentru că provenea dintr-o lume exersată în materie de îmbogăţire prin orice mijloace, având în vedere că tatăl lui, fost întreprinzător garajist, ajunsese translatorul de la Bucureşti al Mareşalului Malinovski, care fusese, în primii ani de după război, 1944-46, comandantul trupelor sovietice de ocupaţie, deci, practic, starostele României! Este incredibil cât de uşor trece în explicarea unei astfel de demnităţi, fiul respectivului. Dacă pentru sine este explicabil un astfel de comportament şi provenineţă, nu poate să nu mă preocupe lipsa totală de interes a devotaţilor săi prieteni şi susţinători, cu toţii anti-criptocomunişti şi – desigur – inamici ireconciliabili ai foştii Uniuni Sovietice; şi … de ajuns. Deci, tatăl său era un vorbitor perfect al limbii ruse, cum avea să fie, de altfel, şi Pacepa, care a învăţat ulterior şi germana... dar lămurirea unei astfel de faze rămâne în atenţia unor abordări viitoare.

H.A. : Dar, din câte ştiu, el absolvise o şcoală tehnică...

I.T. : Da, dar ulterior şi-a completat studiile superioare de chimie, nu înainte însă de a deveni ofiţer de securitate de foarte tânăr, din 1951, adică din anii de început, când Securitatea se afla total sub controlul sovietic. Şi trebuie deci reţinut că şi cariera lui a fost, de la bun început, în relaţie directă cu consilierii sovietici de la Bucureşti, continuând să rămână sub aceeaşi dependenţă totală şi pe perioada în care a activat în Germania. De altfel, dacă ar fi să fie cinstit cu el însuşi - lucru greu pentru Pacepa, că el nu e cinstit cu nimeni! - ar trebui să recunoască adevărul că s-a subordonat tuturor actelor demenţiale care au fost produse împotriva statului român, a cetăţeanului român şi asupra identităţii româneşti.

H.A.:...De către sovietici?

I.T. : De către sovietici şi de către toţi schizoizii racolaţi în perioada respectivă, ca să susţină aşa-zisa revoluţie proletară din România. Categoric, el a fost promovat şi pentru că era un personaj inteligent, dar mai ales pentru că a fost unul dintre cei mai eficienţi luptători pe frontul introducerii şi consacrării comunismului în România, pentru distrugerea vechii clase conducătoare, ca să nu mai vorbim că a fost participant direct la deportările şi crimele comise la Canal şi nu numai. Drept urmare, a şi avansat foarte rapid, ajungând apoi în ceea ce se numea cercetarea externă , fiind trimis apoi în Germania, la ambasada din Bonn.Şi, o dată ajuns acolo, el a avut un singur comandament - cel sovietic! Absolut toate datele culese le transmitea în primul rând sovieticilor şi abia apoi în România, dar numai pe acelea pentru care i se dădea acordul să fie transmise! Nu am nici un fel de dubiu în această privinţă, pentru că totul mi-a fost confirmat şi de partea germană. Am avut şansa de a-l cunoaşte pe şeful contraspionajului din BND, o personalitate a serviciilor de informaţii germane, care - la data când a defectat Pacepa – era chiar responsabilul de spaţiul românesc, adică informaţii şi contrainformaţii. Iar când Pacepa a defectat, el s-a predat spionajului german."

Extras din cartea realizata de Ioan Talpes impreuna cu Horia Alexandrescu "In umbra marelui Hidalgo", Volumul 1 (1978-1989), Editura Vivaldi, Bucuresti, si Independentul

Va urma
Detalii despre activitatea in favoarea URSS a agentului GRU-KGB IM Pacipa-Pacepa in Arhiva SIE Fond D Dosar 11200, vol 35

CINE ERAU DISIDENTII? Brucan si Pacepa, tortionari ai regimului bolsevic. DE CE se doreste reabilitarea unor criminali NKVD-KGB-GRU? Raspunsul mai sus

Cine erau disidenţii?După 1985, în unele ţări socialiste (Polonia, Ungaria) s-a dezvoltat o mişcare în favoarea reformelor preconizate de Gorbaciov şi de promovare a unor noi lideri politici. Deoarece în conducerea PCR nu s-a constituit o „garnitură de schimb”, mass-media occidentală a promovat unele persoane care contestau politica lui Nicolae Ceauşescu, dar al căror trecut era ţinut sub tăcere. Între acestea Constantin Pârvulescu, Silviu Brucan şi mai ales Ion Mihai Pacepa.
Primii doi făcuseră parte din înalta nomenclatură în timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi fuseseră înlăturaţi de Nicolae Ceauşescu, iar cel de-al treilea ajunsese general de securitate. Nimeni nu a făcut o statistică credibilă asupra represiunilor din „epoca” Gheorghiu-Dej şi din cea a lui Ceauşescu, pentru a se desprinde o concluzie rezonabilă. Este însă cert că în timpul lui Dej a fost distrusă elita politică şi economică a României, precum şi o bună parte a celei culturale. Oarecum paradoxal, mass-media occidentală îi populariza, ca personaje pozitive, tocmai pe cei care-şi legaseră numele de perioada celor mai crunte represiuni.

Unul dintre aceştia era Constantin Pârvulescu, un vechi comunist. El participase la Congresul de constituire a P.C.R. în 1921, făcuse parte din C.C. în anii ilegalităţii, iar după 23 august 1944 s-a aflat în nucleul de conducere a partidului, ocupând şi importante funcţii pe linie de stat. În mod cert, el purta o grea răspundere pentru crimele din timpul lui Dej. Dar acestea erau trecute sub tăcere, pentru că la Congresul al XI-lea al PCR din 1979 se pronunţase împotriva realegerii lui Nicolae Ceauşescu în funcţia de secretar general, iar în martie 1989 Pârvulescu semnase Scrisoarea celor şase prin care se cerea înfăptuirea unor reforme în stil gorbaciovist şi în România.

Dizident de o factură similară era Silviu Brucan, care în memoriile sale recunoştea că nu a reuşit să absolve liceul, dar care a devenit „profesorul” şi „politologul” cel mai mediatizat în Occident. El a fost unul dintre politicienii cei mai zeloşi ai „epocii” Gheorghiu-Dej, susţinând în „Scânteia” din anii ’50 că „lupta de clasă” se ascute, iar „duşmanii trebuiau lichidaţi fără milă”.
În organul de presă al C.C. al PCR, Silviu Brucan saluta la 1 august 1947 dizolvarea PNŢ şi arestarea conducătorilor săi, în frunte cu Iuliu Maniu, apreciind că acest act consfinţea „un faliment politic total al unui partid care nu mai avea ce căuta în viaţa politică românească”. Mass-media occidentală nu era interesată de trecutul unui asemenea personaj; important era că Silviu Brucan se exprimase în favoarea muncitorilor de la Braşov care în noiembrie 1987 protestaseră împotriva regimului Ceauşescu, iar în martie 1989 semnase Scrisoarea celor şase.

Poate că cel mai frapant este cazul lui Ion Mihai Pacepa, ofiţer de securitate, care a avansat rapid în timpul lui Gheorghiu-Dej, remarcându-se chiar în anii marii terori. L-a slujit cu credinţă şi pe Ceauşescu, până ce a dezertat în 1978, fiind preluat de CIA. Fostul general de securitate a devenit un personaj extrem de pozitiv, deoarece îl critica pe Ceauşescu. Posturile de radio Europa liberă, BBC şi Vocea Americii au transmis săptămâni în şir fragmente din cartea sa „Orizonturi roşii”, apărută în SUA în anul 1987.
Nicolae Ceauşescu, în viziunea lui Pacepa, era un caz patologic, obsedat, ca şi soţia sa Elena Ceauşescu, de supravegherea tuturor locuitorilor României. Potrivit propriilor sale relatări, Elena Ceauşescu a fost informată că, începând cu anul 1984, Securitatea va fi în stare să supravegheze „zece milioane de microfoane simultan” şi că în următorii cinci ani „fiecare familie va putea fi supravegheată periodic timp de un an calendaristic, iar cei suspecţi urmăriţi continuu”.
Asemenea elucubraţii erau difuzate de posturile de radio occidentale, care nu-şi puneau problema dacă regimul Ceauşescu era interesat să înregistreze ce vorbeşte pescarul din Delta Dunării sau ciobanul de pe Muntele Ceahlău. Important era ca opinia publică să afle că întreaga populaţie activă a României era victima Securităţii. Trecutul lui Pacepa, implicarea lui în susţinerea regimului totalitar, în abuzurile şi ilegalităţile acestuia, nu conta. Important era că el îl critica pe Ceauşescu şi îl prezenta ca pe unul dintre cele mai sinistre personaje din istorie.

Extras din studiul acad. Ioan Scurtu - Minciuni Mass Media

STRICT SECRET: NICOLAE MANOLESCU, omul lui Gogu Radulescu si Zigu Ornea, despre scrisoarea lui Brucan si "sugestia sovietica" pentru "disidenti"

La 25 martie 1989, Securitatea a înregistrat o convorbire dintre criticii literari Nicolae Manolescu şi Livius Ciocârlie. Transcriptul ei a fost introdus în dosarul de urmărire informativă al profesorului Livius Ciocârlie ca "Notă cu privire la discuţia telefonică dintre Livius Ciocârlie şi Nicolae Ma­no­lescu, despre «cazul Deş­liu», Mir­cea Dinescu, Ana Blandiana şi «scri­soarea celor şase»."

Strict secret
Exemplar unic
În cadrul unei discuţii purtate la data de 25 martie a.c. între criticul li­terar Nicolae Manolescu şi scriitorul Livius Ciocârlie, cei doi au abordat şi următoarele aspecte:
- Referindu-se la episodul petrecut la Casa Scriitorilor, la care "eroii" au fost Mircea Dinescu şi Dan Deşliu, Nicolae Manolescu a afirmat: "Cei doi erau la masă şi cineva de la bucătărie care, pe furiş, le-a spus să fie atenţi, căci au venit nişte băieţi de la Securitate, care au răscolit tot coşul de farfurii murdare pentru a căuta o anume farfurie pe care chelnerul care a deba­ra­sat a pus-o la grămadă pentru că n-a ştiut ce-i cu ea. A doua zi, când s-au întâlnit la aceeaşi masă, li s-au adus nişte chifle pe o farfurie, după ca­re a venit rapid chelneriţa şi a zis: Vai, ce veche e pâinea asta, să vă dau una mai proaspătă! Şi a schimbat far­fu­ria. N-a zis nimeni nimic, dar la ple­care Deşliu a băgat farfuria în servietă."
- Cu privire la anchetarea lui Dan Deşliu, Nicolae Manolescu a afirmat că acesta a hotărât să declare greva foamei, lucru pe care i l-a comunicat şi lui Augustin Doinaş, pentru a scăpa de interogatorii.
- Aceeaşi persoană a relatat deapre conţinutul scrisorii trimise de Mircea Dinescu la Europa Liberă şi transmisă pe post.
După ce face o trecere în revistă a modului cum Mircea Dinescu a fost exclus din partid şi dat afară de la România literară, Nicolae Manolescu s-a plâns că încă nu a putut lua le­gă­tura cu acesta nici telefonic, nici perso­nal, cu toate că a mers aproape zilnic la Uniune pentru a-l întâlni.
De asemenea, a afirmat că a încercat să intre la D.R. Popescu pentru a-i arăta că nu este de acord cu modul cum sunt trataţi Mircea Dinescu şi Dan Deşliu, că ştie tot ce li se întâmplă acestora, dar nu a putut încă lua legă­tura cu preşedintele, deoarece acesta este tot timpul "foarte ocupat". To­tuşi, s-a întâlnit cu Augustin Doi­naş, care i-a confirmat totul despre Dan Deşliu, a cărui situaţie este cunoscută şi de Zigu Ornea şi Radu Cosaşu.
Despre Mircea Dinescu, Nicolae Manolescu a spus că nu mai ştie nimic de joi, dar până atunci cunoştea că se putea mişca liber prin oraş, cu toate că plimba după el trei maşini şi o trupă de oameni, aşa cum plimbase şi el în toamnă.
La rândul său, Livius Ciocârlie îşi exprimă credinţa că "ăştia sunt înne­buniţi, deoarece sub ochii lor Mircea Dinescu reuşeşte să transmită scri­soa­rea afară", afirmaţie pe care Mano­lescu o completează, arătând că "până acum nu l-a împiedicat nimeni să facă ceva".
Discutând despre cei doi, Nicolae Manolescu apreciază că lui Dan Deş­liu i se aplică un tratament mai dur, deoarece în scrisoarea lui a atacat direct "persoana", pe când Mircea Di­nescu a scris-o mai la general, fără atac direct la persoană.
- Livius Ciocârlie i-a relatat interlocutorului său că a aflat de la Ga­bri­ela Adameşteanu că şi Ana Blandiana a făcut o scrisoare, Nicolae Manolescu confirmându-i afirmaţia şi ară­tân­du-i că e vorba despre o scrisoare în care Ana Blandiana îşi cere dreptul de a publica, scrisoare adresată tuturor forurilor.
El subliniază că totuşi situaţia Anei Blandiana se va rezolva pozitiv, dar această rezolvare "se pare că ei nu-i convine, neaşteptându-se la aşa ceva." Aceste aspecte Nicolae Ma­nolescu le cunoaşte de la Zigu Ornea, care, la rândul lui, le-a aflat în urmă cu câteva zile de la "Moşul", poreclă prin care îl desemnează pe Gogu Rădulescu.
- Readucând discuţia la Mircea Dinescu şi Dan Deşliu, Nicolae Mano­lescu arată că a auzit că s-ar intenţiona să se facă o mare adunare la Uniunea Scriitorilor pentru a-i exclude pe cei doi din rândul membrilor Uniunii. Livius Ciocârlie a afirmat că el nu poate crede că ar fi posibil aşa ceva, afirmaţie cu care interlocutorul este de acord, apreciind că "ar fi un risc enorm, deoarece precis că vor fi câţiva care vor vorbi împotriva excluderii şi vor vota împotriva acestei măsuri".
- Abordând un alt subiect, Nicolae Manolescu a relatat că ştie de la Gogu Rădulescu că acum două săptămâni a fost "un executiv", care nu s-a dat publicităţii şi care a avut loc imediat după ce "şeful" a fost informat despre "scrisoarea celor şase", scrisoare ce a provocat acolo "o vâjâială nemaipomenită", că toată lumea vorbea pe muteşte, iar "el" a spus "să se facă, să se dreagă, să se ia măsuri, să se tragă, să nu mai ştiu ce!", hotărându-se să se ţină aceste adunări ale oamenilor muncii, să se publice în presă, să se dea la radio şi la televizor.
Tot acolo s-a stabilit şi conţinutul textelor ce au fost date spre publicare ziarelor, dar marţi dimineaţă n-au apucat să pu­blice aceste texte decât unul sau două ziare, după care s-a sistat totul brusc printr-o dispoziţie de sus, fără nici o explicaţie. S-au ţinut câteva adunări ale oamenilor muncii, dar acestea nu s-au făcut pu­blice şi presa nu a dat nimic, numai radioul a apucat să dea, dar cineva de la radio i-a spus lui Radu Cosaşu că la radiojurnalul de marţi, literalmente i s-a luat crainicului din mână textul pe care trebuia să-l citească, căci hotărârea a venit pe neaşteptate. De aia s-a intrat în emisie şi s-a luat textul, iar din momentul ăla nu s-a mai dat nimic, decât chestii vagi cu legalitatea.
Livius Ciocârlie a afirmat: "Eu cred că atunci când s-a anunţat că Mircea Răceanu este acuzat, reacţia a fost atât de clară că e vorba despre o maşinaţie, încât asta i-o fi pus în gardă că ies mai prost."
Nicolae Manolescu: "Ce dracu s-a întâmplat şi ce a fost în capul lor, eu nu ştiu!."
Referindu-se la Mircea Răceanu, Nicolae Mano­lescu arată că acesta a fost înfiat în timpul războiului, că s-a născut la Doftana şi este fiul lui Bernat Andrei şi al Ilenei Andrei, episod care este foarte bine prins în cartea "Trandafirii Doftanei." Legat tot de acest aspect, Nicolae Ma­nolescu afirmă că Gogu Rădulescu i-a spus că atunci când a aflat despre cine este vorba "Tova­răşa" a plâns. El l-a întrebat pe Gogu Rădulescu dacă "Tovarăşa" a plâns şi atunci când "a pus la cale toată porcăria asta."
Cei doi interlocutori continuă discuţia cu o serie de aprecieri tendenţioase la adresa conducerii superioare de partid şi de stat şi fac comentarii pe tema aşa-zisei situaţii dezastruoase în care s-ar afla ţara noastră.
- Readucând discuţia la Gogu Rădulescu, Nicolae Manolescu face următoarele aprecieri: "Eu l-am văzut după toată povestea asta o singură dată, Zigu l-a văzut de vreo trei ori. Eu nu l-am văzut decât sâmbăta trecută, de când e vâjâiala asta, şi era foarte bine dispus, surprinzător chiar, fiindcă asta discutam şi cu Zigu când am plecat de acolo. Zic: Ce-i cu ăsta, mă? A înnebunit!?!, la care el mi-a spus: Păi, mi-a dat telefon luni, după şedinţa aia, şi era foarte bine dispus! De unde cu o săptămână sau două înainte era foarte prost dispus, încât tot timpul spunea că el de data asta nu mai ratează ocazia să-şi dea demisia, că nu mai poate, că nu ştiu ce, că face acum la prima plenară sau măcar la Congresul de anul ăsta, că el iese, că încearcă de la Congresul al XIII-lea să-şi dea demisia, dar nu i s-a primit, ceea ce e adevărat; iar acum este foarte bine dispus!"
Livius Ciocârlie l-a întrebat: "Ce posibilităţi reprezintă presiunea internaţională de a deter­mina ceva."
Nicolae Manolescu: "Acum se pune nădejdea în altceva, cu cei şase în special. Eu zic că, mi-a atras atenţia şi mie şi cred că la toată lumea, finalul acestei scrisori. După ce-i fac ăştia toată papara, în loc să-i spună: Acum ia-ţi bagajele şi pleacă!, ei spun că acum, dacă vrei să discutăm, trebuie să fie linişte, să nu mai exporte alimente, adică două din ele perfect fezabile, iar a treia mai aşa, dar de acord să-i propună un dialog!
Chestia seamănă foarte tare cu ce se întâmplă prin alte părţi, adică acolo unde dialogul opoziţiei cu înăuntrul partidului este acceptat, nu mai vorbesc despre pluralismul maghiar, dar chiar dialog-dialog, peste tot! Deci, aici, Brucan, din capul lui sau având sugestie sovie­tică, aşa, s-a orientat foarte bine, pentru că a creat în felul acesta prima alternativă politică la puterea asta. Până acum aşa ceva nu există, că Doina Cornea sau Dinescu nu sunt..."
Livius Ciocârlie: "Cu posibilitate de discuţie!."
Nicolae Manolescu: "Deci, prima alternativă politică, prima cheie pe care să spun aşa nu englezii sau, aşa, dar ruşii la o adică s-o bage în uşă şi să încerce să încuie sau să descuie situaţia cu ea, pentru că aici, în fond ăştia ce-au făcut, n-au făcut nimic, n-au pus nici o bombă, nu sunt terorişti, sunt nişte oameni cu care (sic!) în limitele Constituţiei şi aşa, au propus un dialog, acum n-ai ce să le faci! Dacă le face ceva, e nenorocire, adică scandalul este foarte mare. De aici, eu cred că El de-aia este foarte supărat şi strâns cu uşa, fiindă El este conştient că l-au strâns cu uşa şi l-au prins foarte rău în ofsaid! Că aici nu-i nimic de făcut! Eu cred, şi sunt foarte optimist, că chestia este foarte importantă şi din alt punct de vedere! Nu cred că presiunile externe vor putea fi atât de mari, încât să-l determine pe El chiar să închidă (sic!) radical ceva! Pot să-l determine să nu ia măsuri împotriva lor, numai să-i hărţuiască!
Şi mă rog, poate să mai slăbească cu o curea, două, să ne mai dea câte un salam, poate! Dar mai mult nu cred! Însă eu cred că riscul mare pentru El, în momentul de faţă, vine din interior! De ce? Pentru că pentru prima dată există posibilitatea ca, mă rog, nemulţumirea care există în toate domeniile, inclusiv în armată şi Securitate, e limpede!, să poată folosi, să poată aduna în jurul unităţii politice, adică noi n-avem tradiţie să vină generalul Popescu să-l dea jos pe ăsta şi să se proclame şef, dar generalul Popescu, dacă-l prinde şi-l rade cu o echipă de zece soldaţi într-o zi, poate să se adreseze acum lui Corneliu Mănescu sau lui Apostol pentru a conduce până se fac nişte chestii!
Dar eu zic că pentru El pericolul mare de aici vine! Nu e exclus să se întâmple. Adică curajul... nu curaj, să dea o formă de legitimitate unei lovituri care până acum era, cum? Oricine care avea..."
Livius Ciocârlie: "Şi pentru aia ce facem?"
Nicolae Manolescu: "Ce fac? Vorbesc cu gene­ralul cutare şi pot să fac chestia asta! Cu nişte riscuri foarte mari, dar pot să fac! Şi după aia ce faci!?! Până mă adresez lui Gorbaciov, până... aici ce fac? Gorbaciov ce-o să zică? Nu! Chestia se face dinăuntru. Pe când acuma gata, acuma s-a făcut breşa, există această chestie! Vine acuma unul din ăştia şase, sau doi, şi faceţi chestia."
Livius Ciocârlie: "M-am gândit şi eu că trebuie să vină acuma mii şi mii de oameni, securiştii şi nu mai ştiu ce, care se pot gândi: Ce se întâmplă cu mine dacă va cădea ăsta? Vorbind despre ăştia mii şi mii, unii chiar ar putea face ceva! Poate că asta ar fi o şansă! Dar?!"
Nicolae Manolescu: "Probabilitatea este! Acum ce se va întâmpla efectiv, aşa, nu ştiu! Mai există şi alte riscuri, riscul ca la această... că eu am vorbit cu Deşliu după scrisoarea cu cei şase, el fiind prieten cu Brucan, mi-a spus printre altele că Brucan, venind de la Moscova cu trenul, a fost dat jos din tren la Ungheni şi ţinut o noapte în sala de aştep­tare până când s-a întâmplat ceva la Bucu­reşti, se pare că nu erau decişi dacă îl mai lasă sau nu să se mai întoarcă; el a fost foarte prudent pe unde a fost, adică a dat nişte interviuri mălăieţe, că m-am şi enervat, ştiu că a avut un conflict cu Dorin (Tudoran, n.n.) la «Vocea Americii», că a vrut să-i ia un interviu şi n-a vrut întrebările lui Dorin, a vrut să-şi pună singur întrebări şi Dorin l-a refuzat, el de fapt pregătea această chestie şi nu-i convenea să rateze, că, dacă nu intra în ţară, rata toată chestia din capul locului!
Deci el a făcut-o, că mi-a spus Deşliu că el a ales oamenii cu maximum de garanţii, că eu l-am întrebat de ce nu s-a dus la Maurer, şi el mi-a spus că nu putea, că se prindea (sic!) chestia! Dar el spera că, odată făcută, acuma ăştia să se mişte, căci ce-l împiedică pe Kiraly ăla sau cum îl cheamă, pe Maurer sau pe altul....."
Livius Ciocârlie: "Să prelungească, da!"
Nicolae Manolescu: "La Doina Cornea sunt 28 care s-au asociat la scrisoarea ei?! De ce n-ar fi şi la această chestie încă doi-trei! Că ar fi important să fie! Adică deocamdată la nivelul de foşti!"
Livius Ciocârlie: "Deşi eu îmi închipui că tocmai acum asupra acestora trebuie să fie un control!..."
Nicolae Manolescu: "Sunt păziţi foarte tare! Pe de altă parte, mi-a zis Deşliu o chestie foarte tare, pe care o ştie şi Cosaşu, nu ştiu de unde, şi anume că ăsta care s-a dus cu scrisoarea la ambasadă iniţial a plecat spre americani şi n-a fost lăsat, se pare că Răceanu a dus scrisoarea, nu Brucan, după care s-a dus la englezi şi acolo a reuşit."
Livius Ciocărlie: "Şi Miliţia de la poartă nu l-a oprit?"
Nicolae Manolescu: "Şi Securitatea care îi urmărea, ei ştiau ceva, aveau! Securitatea ar fi ştiut dinainte. Şi nu i-au împiedicat."
Livius Ciocârlie: "Păi, asta e! Că eu m-am tot întrebat cum au reuşit ei să facă. În primul rând, să se înţeleagă. Adică..."
Nicolae Manolescu: "Se pare că Securitatea a ştiut şi nu i-a împiedicat. Că Gogu Rădulescu ne-a spus că, în furia aia, «Să vezi că o să-l dea afară şi pe cel de la Securitate!» De ce? Zice: Nu s-au comportat bine. N-a spus de ce. Adică ce, zic, n-au prins de veste, dar ce-ţi închipui? N-a spus mai mult. Deci, că-i adevărat sau nu, sau că e o bănuială, ori­cum e foarte grav. E în postură foarte proastă Se­cu­ritatea în chestia asta şi eu zic că chestia cu Di­namo de acum... pe enervarea ge­nerală pe chestia cu ei."
Livius Ciocârlie: "Da, da, da."
Nicolae Manolescu: "Adică cum, măi, nici atâta lucru nu sunteţi în stare, să mă păziţi de..., adică nu puteţi împiedica un om care a mai făcut-o o dată să o facă a doua oară? Că Brucan a făcut textul."
Livius Ciocârlie: "Păi, evident, dar faptul că şi-a primit acordul lor, păi, ar fi, trebuie să fie nişte întâlniri între ei sau telefoane!?! Înseamnă că a închis ochii cineva!."
Nicolae Manolescu: "Iată că au făcut-o! Au închis ochii, s-a ştiut ceva! E făcută bine şi din alt punct de vedere, ea nu e dată «Europei Libere», ea este dată englezilor şi transmisă imediat, iniţial, pe lângă guvernul englez, iar guvernul englez a comunicat-o BBC-ului! Deci, când Brucan a fost la Londra, el punct cu punct şi-a aranjat mişcările! Nu s-a dus la «Europa Liberă», ca să nu-l mai ia la întrebări, cum l-au luat prima dată, tot de la o scrisoare - asta tot de la Deşliu o ştiu, că l-au chemat de la partid ca să-l judece că de ce a făcut scrisoarea aia!"
Livius Ciocârlie: "Evident că deocamdată sunt foarte prudenţi, adică nu vor să întindă coarda!." Nicolae Manolescu: "Deocamdată pe Bârlă­deanu... că-i fac o chestie cu videocasetofoane. Pe Deşliu îl ameninţă cu cafeaua! Da, bine, sunt prost inspiraţi, dar s-ar putea ca astea să fie doar aşa, glume! Un fâlfâit, aşa, ameninţări fără consecinţă! Dar cum s-ar putea să fie realmente proşti! Pentru că cei care fac aceste anchete, uite dovada pe linie de partid, sunt de fapt nişte proşti, adică ei nu mai oameni de mare nivel în partid (sic!)!"
Livius Ciocârlie: "Deşi pe mine mă uimea, atunci, în noiembrie, cu câtă prudenţă vorbea ăla care a venit la Timişoara! Evident, erau atât de înfricoşaţi de ideea că s-ar putea face ceva, încât voiau să nu facă nimic, nimeni nu l-a tratat până acum aşa mare scriitor ca ăla! A acceptat discuţia, în sensul că a cedat aşa, tot, că eu i-am spus: Domne, ăsta are de ce să facă, recunoaşteţi că sunt lucruri, sunt nemulţumiri, nu?, iar el: "Da, da, sunt într-adevăr, dar să se ia legătura cu forurile de aici, nu din străinătate! Deci dacă cu mine, care nu am nimic, era atât de prudent, nu cumva să mă întărâte..."
Nicolae Manolescu: "E chestie de oameni, că cu mine s-au purtat foarte..."
Livius Ciocârlie: "Da, am auzit şi m-am mirat!"

Document reprodus din volumul Livius Ciocârlie, Cu dinţii de lână. Jurnal 1978-1983, si redat in suplimentul Scanteia al Jurnalului National - http://www.jurnalul.ro/
Vezi si Gogu Radulescu in sedinta CPEx

ROSIA MONTANA - Povestea adevarata. SOROS, profitorul. De cand a pus mana pe actiuni, propaganda ONG-urilor Retelei a incetat. CNA interzice spoturile

Este oficial – spoturile publicitare Gabriel Resources "dezinformează şi manipuleaza"!

CNA opreşte de la difuzare spoturile “Roşia Montană – 4 miliarde de dolari”

Roşia Montană – 25 Iunie 2009 – Întruniţi în şedinţa publică din data de 23.06.2009, membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA) au decis să oprească difuzarea spoturilor publicitare ce aparţin companiei Gabriel Resources intitulate “Roşia Montană – 4 miliarde de dolari”. Conform CNA, spotul publicitar încalcă legislaţia audiovizuala respectiv articolul 107 din HG nr. 187/2006 care prevede faptul că „Publicitatea şi teleshoppingul trebuie să servească interesul public prin respectarea regulilor informării şi ale unei competiţii corecte.”. Decizia CNA vine într-un context în care neîncrederea publicului şi reacţiile la campania de imagine a Gabriel Resources sunt în continuă creştere.

În mai 2009 Gabriel Resources ('Gabriel'), compania de minerit lipsită de experienţă care doreşte să exploateze resursele de aur şi argint de la Roşia Montană şi să dezrădăcineze localnicii care îi stau în cale, a lansat un spot publicitar (1) în care întreba câteva persoane în ce domenii în România ar trebui investite 4 miliarde de dolari. O mai bună educaţie, sănătate etc. au fost răspunsurile adresate în faţa camerei. Clipul se termina cu îndrăzneaţa promisiune că Gabriel va investi în România suma de 4 miliarde de dolari; toate acestea fără a menţiona în ce fel va face acest lucru şi care este obiectul de activitate al Gabriel.

Campania publicitară a provocat o reacţie vehementă din partea a câtorva grupuri ale societăţii civile din România, prin crearea de spoturi spoof (2), materiale video pamflet (3), blog-uri (4) şi postere (5). În iunie 2009 Gheorghe Funar, fost senator de Cluj, a transmis o sesizare oficială către CNA, solicitând oprirea difuzării spotului publicitar. Ca urmare a acestei sesizări, precum şi în urma consultării Consiliului Roman pentru Publicitate (RAC), CNA a luat prezenta decizie.

Conform declaraţiei citate de HotNews (6) vicepreşedintele CNA, Ioan Onisei, a apreciat că seria de spoturi "dezinformează şi manipulează, spune mari neadevăruri", deoarece ceea ce se spune în spot "nu are legătură cu mecanismele reale de cheltuire a banilor în economie".

"RMGC a iniţiat aceasta campanie susţinând ca proiectul lor va începe pur si simplu, ca şi cum oamenii şi legea nu contează. Ei consideră că singurul lucru care contează este un ‚ambalaj’ drăguţ şi ‚comunicarea.’ Din fericire, romanii sunt mult mai la curent cu aceste tehnici de manipulare şi reclama lui Gabriel a ajuns să fie cunoscută ca şi ‚badvertising’” (termen în engleză care defineşte reclama mincinoasă), a declarat Luminita Dejeu, designer grafician şi membră a campaniei Salvaţi Roşia Montană.

"Promisiunile Gabriel din clipul publicitar sunt la fel de false precum tot ceea ce înseamnă proiectul lor de minerit. Cred că oamenii au înţeles asta mai bine ca niciodată, mulţumită tocmai acestui clip. Sunt cu adevărat impresionat de reacţia creativă pe care a provocat-o Gabriel şi nu mă pot opri din vizionarea spoof-urilor care comentează mesajul companiei. Sper ca următoarea încercare a lui Gabriel de a îşi îmbunătăţi imaginea să provoace o reacţie la fel de inventivă!”, concluzionează Eugen David, preşedintele Alburnus Maior.
http://www.rosiamontana.org/

Proiectul Roşia Montană - faza prostituţie publicitară şi „advertising“ otrăvit

Scris de George Roncea
Proiectul Roşia Montană încinge din nou opinia publică după ce o nouă campanie relansează tema beneficiilor de vis - de peste 4 miliarde de euro - care îi aşteaptă pe români mintenaş, imediat ce fantomaticii investitori canadieni vor reuşi începerea exploatării aurului Apusenilor.
Campania de spălare de creier este demarată de o prestigioasă agenţie de publicitate, acuzată de badvertising de adversarii proiectului otrăvit al Gold Corporation. Campania promovată de Leo Burnett, prin Bogdan Naumovici, va aduce companiei de publicitate 500.000 de euro, o sumă bună în actualele condiţii de criză.
Bogdan Naumovici susţine că noua campanie nu se va opri până când Gold Corporation nu va obţine dreptul de exploatare a zăcămintelor de aur şi pretinde că el, personal, nu este vizitat de îndoieli etico-morale pe această temă şi că nici nu se consideră un mercenar.
Culmea, compania de publicitate Leo Burnett, în urmă cu doi ani, împreună cu Organizaţia Greenpeace, au conlucrat la o campanie pentru protejarea ultimului peisaj forestier intact din Europa Centrală, Sudică şi de Vest, din regiunea Munţilor Retezat-Godeanu. Greenpeace, se ştie, se numără printre adversarii proiectului Roşia Montană, însă, probabil, conjuctura financiară a determinat reorientarea Leo Burnett către capătul celălalt al morcovului, suma de jumătate de milion acoperind instinctele ecologiste ale lui Bogdan Naumovici şi constituind un spor de ruşine consistent.
Publicitarul de renume are acum sarcina să prezinte Gold Corporation drept Crăiasa Munţilor Apuseni care a venit la Roşia să fericească prezentul şi viitorul, să aducă poporului frunze-n buze, lapte-n ţâţe, drob de sare la spinare, mălăieş în călcâieş, smoc de flori la subsuori... punând creativitatea şi profesionalismul în slujba otrăvii - se poate spune că vorbim de un challenge profesional, deşi la fel de bine s-ar putea numi prostituţie în publicitate.
Blestemul aurului, dar şi al petrolului
Miza este uriaşă pentru cei care îl plătesc pe Naumovici şi personajele implicate în povestea aurului sunt chiar de poveste. Astfel, conform istoricului realizat pe scurt de agenţia vot.ro întâlnim în subteranele afacerii aurului personaje cât se poate de legate de interesele politice şi care au legătură şi cu afacerea Sterling, scandalul care leagă guvernul liberal de interese petroliere - tot canadiene.
Problemele din tranzacţiile cu zăcămintele de gaze şi petrol din Marea Neagră se regăsesc şi în proiectul exploatării aurului de la Roşia Montană. Cel care a acordat licenţa de exploatare a perimetrului ca şef al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Mihail Ianăş, în perioada 1997-2000, a devenit ulterior administratorul companiei Regal Petroleum Bucureşti, firmă controlată de Frank Timiş, principalul acţionar al proiectului de la Roşia Montană. Din această calitate, în 1998, Mihai Ianăş negociază şi propune acordarea licenţei de exploatarea minereurilor de auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană, prin încredinţare directă, către Compania Naţională Minvest Deva, care era în parteneriat cu Gabriel Resources Ltd.
Licenţa este acordată de Guvernul Radu Vasile şi este contrasemnată de Mihai Ianăş, ca preşedinte al ANRM, Radu Berceanu, ca ministru al Industriei, şi de Decebal Traian Remeş, ca ministru al Finanţelor.
Compania de stat şi Gabriel Resources înfiinţaseră cu un an înainte compania Euro Gold Resources SA Deva, companie care urma să exploateze zăcămintele din Roşia Montană.
După aprobarea licenţei de exploatare, Euro Gold îşi mută sediul la Roşia Montană după care îşi schimbă denumirea în Roşia Montană Gold Corporation SA.
După aprobarea licenţei, participaţia statului în proiect s-a diminuat de la 33,8% la doar 19%. După diluarea participaţiei statului, Ministerul Industriei şi ANRM aprobă transferul licenţei de la Minvest Deva la Roşia Montană Gold Corporation.
Firma britanică Regal Petroleum (controlată de Frank Timiş, principalul acţionar al Gabriel Resources) îşi deschide, în 2003, un SRL la Bucureşti, la conducerea căruia îl numeşte pe Mihail Ianăş, fostul şef al ANRM. În iulie şi decembrie 2004, Regal Petroleum primeşte de la Guvernul Năstase dreptul de exploatare a două zăcăminte petroliere la Bârlad şi Suceava.
Soros, implicat direct în afacerea aurului
Un an mai târziu, gigantul „Newmont Mining Corporation“, cel mai mare producător de aur din lume, înfiinţează la Bucureşti compania „Dacia Exploration“. Newmont, în care acţionar este şi miliardarul George Soros, devine cel mai important acţionar al afacerii Gabriel Resources.
În ciuda faptului că a devenit acţionar indirect al proiectului de la Roşia Montană, George Soros a susţinut că nu are nici în clin, nici în mânecă cu reprezentanţii Fundaţiei ce-i poartă numele. Fundaţia Soros de la Bucureşti a cerut desecretizarea documentaţiei dosarului exploataţiei de la Roşia Montană, cu un an în urmă, ceea ce desigur nu poate avea nicio legătură cu interesele principalului acţionar al Gold Corporation, Newmont, în care este acţionar George Soros, filantropul...

Roşia Montană Gold Corporation aruncă pe piaţă minciuni aurite

Scris de George Roncea
Controversata companie Roşia Montană Gold Corporation a lansat o nouă campanie „publicitară“ realizată profesionist de o cunoscută agenţie de PR, dar lipsită de orice deontologie. În termeni tehnici se numeşte badvertising, ceea ce pe româneşte se cheamă minciuni sfruntate. Pe site-ul companiei, un tânăr care rânjeşte tâmp, cu o expresie de insuportabilă fericire întipărită pe figură, ne spune că „noul proiect Roşia Montană va aduce României 4 miliarde de dolari, în timp ce alţii scot valuta din ţară“. ce pe româneşte se cheamă minciuni sfruntate.
Pe site-ul companiei, un tânăr care rânjeşte tâmp, cu o expresie de insuportabilă fericire întipărită pe figură, ne spune că „noul proiect Roşia Montană va aduce României 4 miliarde de dolari, în timp ce alţii scot valuta din ţară“. Tânărul poartă numele de Dragoş Tănase şi se recomandă director general la Roşia Montană Gold Corporation. Alături de poza tânărului se lăţeşte aşa-zisul calcul al fericirii pe care ne-o va aduce compania sa de exploatare a aurului dacilor.

Reclama ne spune că Roşia Montană abia aşteaptă să ne verse 4 miliarde de USD, care ne-ar scoate din criză învăţământul, agricultura, pensiile:
„Proiectul va aduce 4 miliarde de dolari în economia României:
- 1,8 miliarde USD - beneficii directe ale statului român, în dividende pentru Guvernul României, impozite pe salarii, redevenţe şi alte taxe;
- 2,2 miliarde USD - bani cheltuiţi în România pentru: resurse umane, energie electrică, transport, construcţii, reactivi pentru procesare, piese de schimb“.
Ceva mai imbecil rar am am mai văzut pe un site oficial corporativ. De când salariile, reactivii, energia electrică, construcţiile şi în general cheltuielile unei companii se decontează în beneficiul celui exploatat? Cum ar scoate din criză România construcţiile şi reactivii lui Gold Corporation? Care 4 miliarde - câtă vreme singurul „profit“ al României ar urma să fie redevenţele şi dividendele, incluse în suma de 1,2 miliarde de dolari?
O organizaţie de tineri clujeni implicaţi în proteste inteligente şi artistice la adresa proiectului Roşia Montană, MindBomb, a comentat public reclama mincinoasă promovată de compania canadiană: „O agenţie cu prestigiul este dispusă să facă badvertising - să promoveze minciuna şi încălcarea legii. (...) Problema Roşiei Montane e una încheiată. Justiţia şi-a spus cuvântul şi, rând pe rând, a anulat toate avizele şi autorizaţiile obţinute pe diferite căi de către RMGC. Aplicarea legii nu se negociază în dezbateri publice şi nici nu poate fi subiectul unor campanii de comunicare.
RMGC a tocmit însă o agenţie de publicitate de renume să-i spele imaginea. Agenţia şi-a început campania sugerând că investiţia RMGC de la Roşia Montană ar fi una sigură, ca şi cum legea nu ar avea nicio valoare. Conform acestui principiu, singurele lucruri care ar conta ar fi „ambalajul“ şi „comunicarea“ profesionistă! MindBomb consideră că abilitatea unei agenţii de a prezenta în mod pozitiv nerespectarea hotărârilor judecătoreşti nu este o dovadă de profesionalism ci, pur şi simplu, minciună“.

Roşia Montană - povestea adevărată

În compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), care ar urma să exploateze zăcămintele aurifere, România deţine 20% din acţiuni, prin intermediul Minvest Deva, ceea ce înseamnă că, teoretic, circa 1,4 miliarde de dolari din valoarea aurului ar reveni ţării noastre, însă, deşi preţul aurului a crescut foarte mult, în condiţiile crizei mondiale care a recredibilizat aurul ca etalon şi reper financiar, valoarea investiţiei de la Roşia Montană rămâne tot în jurul sumei de 1,5 miliarde de dolari. Analizele financiare arată însă că miza aurului este cu mult peste această sumă, valoarea profitului aşteptat de corporaţia RMGC fiind în jurul sumei de 7 miliarde de euro - care vor ieşi din ţară, pentru a-l cita pe directorul infuzat de fericirea binelui făcut românilor, de la Gold Corporation, cel care se referea la „alţii care scot valuta din ţară“.
Proiectul de exploatare a aurului de la Roşia Montană este blocat deocamdată de Ministerul Mediului, care a refuzat să acorde RMGC autorizaţiile de siguranţă a barajelor. De la această decizie a urmat şi blocarea sau anularea altor autorizaţii acordate anterior, compania canadiană având o serie de procese pe rol în instanţele din România.
Roşia Montană Gold Corporation vrea să radă patru munţi din Apuseni pentru a realiza cea mai mare exploatare minieră auriferă de suprafaţă din Europa, oferind în acelaşi timp românilor praful de pe tobă (mai exact cianura de pe tobă). Blocarea momentană a proiectului din pricina anulării în Justiţie a autorizaţiei de mediu şi a planurilor urbanistice se aşteaptă a-şi găsi „rezolvarea“ dacă avem în vedere simpatia arătată de unii dintre pedeliştii de frunte - gen Berceanu - pentru proiectul otrăvit „canadian“.

Soros, „filantrop“ cu gura aurită

După ce ani de-a rândul activiştii Fundaţiei Soros au protestat faţă de cianurile Roşiei Montane, după nenumărate acţiuni „verzi“, după ce Fundaţia Soros a cerut oficial desecretizarea contractului de concesiune dintre statul român şi Gold Corporation, după modelul desecretizării contractului cu compania Sterling, pentru hidrocarburile din Marea Neagră s-a aflat că miliardarul speculaţiilor George Soros a intrat şi el în afacerea aurului. Cinismul întregii poveşti dă măsura acţiunilor „dezinteresate“ şi „filantropice“ derulate de psuedo-activişti ai mediului, membri ai „societăţii civile“ stipendiaţi de „rechini“ de tipul Soros sau Mark Rich, alt personaj apropiat de Soros implicat în afacerea aurului dacic.
Presiunile făcute de Soros prin amploaiaţii săi pentru blocarea exploatării de la Roşia Montană s-au dovedit doar giumbuşlucuri prin care „filantropul“ încerca să intre în acţionariatul Gabriel Resources. George Soros a intrat, anul trecut, ca acţionar indirect, prin Newmont Mining, care deţine circa 20% din acţiuni, aceasta ocupând poziţia a doua la nivel mondial în rândul companiilor de exploatare a aurului. „Operaţiunea de cumpărare de acţiuni la Gabriel Resources s-a desfăşurat în strânsă legătură cu deciziile Ministerului Mediului de la Bucureşti privind exploatarea de la Roşia Montană, altfel spus, exact în momentul în care aceste decizii au dus la căderea preţului acţiunilor Gabriel Resources (la Bursa din Toronto) de la circa 6 dolari la sub 2 dolari/acţiune“ - dezvăluia „Săptămâna Financiară“.
http://www.curentul.ro/ (7)
Note:
1. http://www.adplayers.ro/articol/Conturi-5/Bogdan-Naumovici-dat-afara-de-la-TV-cu-investitiile-RMCG-de-4-Miliarde-de-dolari-3119.html
2. http://www.youtube.com/watch?v=YJ0oc2t5nZU
3. http://www.youtube.com/watch?v=26vIw5BEAyo si http://www.youtube.com/watch?v=mKi99wJXqSw si http://www.youtube.com/watch?v=dSUj8PKVZ6o si http://www.youtube.com/watch?v=ikb3QLPIiOs
4. http://ro.wordpress.com/tag/rosia-montana/
5. http://www.mindbomb.ro/
6. http://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-5853738-cna-opreste-difuzare-spoturile-rosia-montana-4-miliarde-dolari.htm
7. http://www.curentul.ro/2009/index.php/2009052628432/Actualitate/Proiectul-Rosia-Montana-faza-prostitutie-publicitara-si-advertising-otravit.html si http://www.curentul.ro/2009/index.php/2009051928049/Social/Rosia-Montana-Gold-Corporation-arunca-pe-piata-minciuni-aurite.html

RECLAMATIILE patriotului Dan Tanasa au ajuns, in sfarsit, pe Mediafax. DIPLOME SCOLARE NUMAI IN LIMBA MAGHIARA. Alo, Parchetul General?!

PSD Covasna: CL Sfântu Gheorghe acordă diplome numai în limba maghiară elevilor din şcoli româneşti

SFÂNTU GHEORGHE (MEDIAFAX) - Preşedintele PSD Covasna, deputatul Horia Grama, susţine că primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, "este obsedat" de problema denumirilor în limba maghiară, iar Consiliul Local a acordat diplome scrise numai în limba maghiară elevilor din şcoli româneşti, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Liderul PSD Covasna, deputatul Horia Grama, a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad (UDMR), "este obsedat" de problema denumirilor în limba maghiară, ceea ce, potrivit sursei citate, se materializează "ca un fel de sfidare".

"După ce a cerut domnul primar şcolilor româneşti să-şi pună inscripţii maghiare, mai nou observăm că Consiliul Local acordă nişte diplome elevilor din şcolilor româneşti, care sunt numai în limba maghiară. Mă refer la cei care au ieşit premianţi în promoţiile din acest an", a spus Horia Grama.

Liderul PSD Covasna a menţionat că a primit un model de astfel de diplomă de la Liceul Brâncuşi, pe care nu este niciun cuvânt în limba română.

"Dacă domnul primar totuşi ar dori să avem dialog şi să existe un respect reciproc în această problemă ar trebui să-şi măsoare aceste gesturi, pentru că s-ar putea să le considerăm, la un moment dat, chiar provocatoare", a spus Grama.

El a adăugat că a observat o "acţiune puternică" şi în ceea ce priveşte schimbarea denumirilor de străzi din Sfântu Gheorghe, adăugând că PSD Covasna atrage atenţia edilului să se ocupe mai mult de problemele din Primărie.
Kiss Edit, corespondenti@mediafax.ro

Vezi si http://www.tanasadan.blogspot.com/

BARBILE lui Pacepa, în “Memorialul durerii” si "Cantarea Romaniei", de Lucia Hossu Longin, cu Liiceanu si Tismaneanu sub masa de lucru

Cu o insistenţă cel puţin ciudată, o mică parte a presei s-a înghesuit să prefaţeze ediţia 2009 a Bookfest cu o carte chipurile bombă a editurii Humanistas: „Faţă în faţă cu Ion Mihai Pacepa”. Ei bine, faţă în faţă cu bătrânul securist El Fugitivo s-a aflat nimeni alta decât Lucia Hossu Longin, adică autoarea serialului de televiziune „Memorialul durerii”. In consecinţă, mulţi dintre cei care au urmărit dezvăluirile cuprinse în acel serial, cu toate crimele şi ororile din puşcăriile comuniste, erau convinşi că, ajungând faţă în faţă cu Pacepa, Lucia Hossu va reuşi să smulgă şi de la el, ca de la atâţia alţi torţionari, spovedania cuvenită măcar acum, la apusul vieţii, când defectorul a trecut de 80 de ani. Nu de alta dar, intrând în Securitate încă din 1951, adică în anii de început ai acesteia, funcţionând sub comanda directă a criminalilor care au fost Pantiuşa, Nikolski şi Drăghici, ba chiar fiind înrolat la ordinul direct al acestuia din urmă, Pacepa a fost unul dintre primii torţionari. In Direcţia de Contrasabotaj a Securităţii, proaspăt înfiinţată în 1951, care expedia pe bandă rulantă „sabotorii” în puşcăriile comuniste. Cu alte cvinte, Lucia Hossu putea realiza pe la Miami, în Florida, un super-episod din „Memorialul durerii”. Când colo, ce să vezi ?!...

De la faţă în faţă, la... feţe-feţe!

Doamna Hossu, despre care mai vechii presei îşi amintesc că a fost secretara organizaţiei PCR si co-realizatoare la "Cantarea Romaniei", oferă cititorilor carţii sale - editată, reamintim, de Humanitas-ul lui Liiceanu, care moşteneşte sediul şi patrimoniul fostei Edituri Politice (adică tot a PCR) – o surpriză de proporţii. Pe scurt, autoarea nu s-a teleportat tocmai la Miami, dimpreună cu soţul, pentru a demasca un fost călău, ci, dimpotrivă, pentru a adăuga Memorialului durerii dovada cea mai clară cum un torţionar din celebra Direcţie de Contrasabotaj a Securităţii şi, implicit, a NKVD poate fi transformat într-un fals erou. Drept urmare, uitând probabil de ororile de la Sighet, de deportaţii la Canal şi de crimele din toate puşcăriile comuniste, Lucia Hossu ni-l prezintă pe Pacepa nu ca pe şefii de închisori comuniste, cocârjaţi la bătrâneţe şi apăsaţi de crimele care le tulbură somnul, ci surâzător şi bronzat, iar la cei 81 de ani ai săi jucător de tenis şi trăind pe picior mare, ba chiar colindând incognito Europa! Drept care doamna Hossu nu numai că omite să-l întrebe pe amfitrionul ei, măcar în treacăt, câţi „sabotori” a trimis în puşcării, între 1951 şi 1955, nici ce alte asemenea nenorociri/crime mai are pe conştiinţă (dacă are conştiinţă!) în cei 27 de ani de slujire a Securităţii. Dimpotrivă, ea încearcă să-i consacre o statuie, pentru falsa premisă că defectorul l-ar fi trădat doar pe Ceauşescu, nu şi România. Ca o ironie a soartei însă, Lucia Hossu Longin se va trezi până la urmă victima eroului ei de peste Ocean. Care a minţit-o în faţă, punând-o acum în situaţia de a face.. feţe-feţe!

Faţă în faţă cu... documentele secrete!

E greu de spus dacă a fost sau nu o coincidenţă dar, cu numai două zile înainte ca Editura Humanitas să lanseze cartea Luciei Hossu, Editura Enciclopedică a dat publicităţii laboriosul studiu al CNSAS intitulat „Ion Mihai Pacepa în dosarele Securităţii, 1978-1980”. Pe scurt, lucrarea aduce sub ochii opiniei publice toate rapoartele secrete din ancheta care a urmat defectării lui Pacepa. Iar cine are curiozitatea să compare aceste documente cu ceea ce a declarat bătrânul transfug doamnei Hossu constată că autoarea a fost pur şi simplu prostită. Bunăoară, la paginile 120-121 ale cărţii doamnei Hossu, Pacepa e rugat să clarifice circumstanţele în care a defectat. Şi începe prin a povesti că a plecat în Germania cu un mesaj de la Ceauşescu, pentru cancelarul Helmut Schmidt. Ce nu spune însă se regăseşte într-un raport al ofiţerului de contrainformaţii de la Ambasada României din Londra(pag.325-326), care raportează că, la 15 iunie 1978, deci cu o lună înaintea defectării, generalul Pacepa a modificat personal o telegramă trimisă de Postelnicu lui Ceauşescu, introducând numele său în solicitarea Germaniei de a fi trimisă o delegaţie pentru negocieri în operaţiunea „Fokker”. Mai mult chiar, Pacepa a ordonat apoi cifrorului de la ambasadă să şi transmită un răspuns lui Postelnicu, ca din partea lui Ceauşescu, prin care era nominalizat pentru delegaţia respectivă! Şi alt lucru pe care nu-l spune astăzi Pacepa este că inclusiv aprobarea plecării sale a fost obţinută „pe picior”, de la prietenul său Gheorghe Oprea, care tocmai decola precipitat spre China. Minciuna cea mai mare priveşte, însă, programul parcurs de Pacepa în Germania, contrazis flagrant de raportul Generalului maior Constantin Ştefan, care l-a însoţit în acest interval. Or, în vreme ce Pacepa relatează Luciei Hossu că, în dimineaţa următoare sosirii sale în Germania, s-a dus la Ambasada SUA din Bonn, iar după prânz s-a prezentat la cancelarul Schmidt, raportul generalului Constantin – redactat pe zile şi chiar ore - spune cu totul altceva.Şi anume că în dimineaţa respectivă, adică marţi, 25 iulie, Pacepa a fost preluat de la hotel de diplomaţii români, la ora 9,30, şi că a rămas însoţit de ei pînă seara, la ora 21,oo! Şi că, reţineţi, nici vorbă de vreo ajungere la Cancelarul Schmidt, nici atunci , nici în zilele următoare! Cât despre predarea propriu-zisă, ea s-a făcut nu americanilor, ci germanilor, şi abia aceştia l-au livrat celorlalţi!...

Faţă în faţă cu... prostia întruchipată!

Din cartea-interviu a Luciei Hossu sunt contrazise multe alte afirmaţii ale lui Pacepa, prin aceleaşi documente strict secrete date acum publicităţii de CNSAS, dar pentru încheierea acestei evidenţieri, considerăm mult mai sugestiv pentru fabulaţiile torţionarului un episod relatat de el însuşi,antologic nu numai prin idioţenia absolută a personajului, dar şi prin gravele jigniri aduse prin acest episod Reginei Marii Britanii:
“ ... Eu am fost în Anglia cu două săptămâni înainte de vizită, am locuit tot în Buckingham Palace, în fiecare dimineaţă ieşeam cu regina şi cu cei doi căţei la plimbare şi discutam programul vizitei.M-am reântors cu Ceauşescu , ea m-a rugat un lucru. Mi-a spus : „Generale, am o rugăminte personală, am o problemă. Soţul meu a avut cândva în viaţă probleme cu băutura. Nu-i daţi de băut. Promiţi?” „Promit”. I-am spus lui Ceauşescu. „Ah, îl îmbătăm, îl îmbătăm!” L-a-mbătat.”...
Probabil că orice comentarii la această penibilă relatare a lui Pacepa sunt de prisos, dar nu cred să existe cineva care să poată crede că Regina Angliei pregătea personal vizita lui Ceauşescu, plimbându-se cu Pacepa prin grădinile de la Buckingham şi confesându-se securistului român că prinţul consort avusese probleme cu băutura! Drept care şi faptul că la dineu prinţul consort ar fi fost îmbătat de Ceauşescu e nu numai o imensă minciună, dar şi sau mai ales o gravă insultă adusă Casei Regale. In consecinţă, unicul lucru posibil din acest episod relatat de Pacepa priveşte eventualitatea ca generalului să-i fi fost acordată încrederea... de a plimba câinii prin grădină. Ceea ce ar fi însemnat o onoare prea mare pentru un asemenea mincinos!
Alexandru Radu Vlad - Independentul

PS: Cât despre faţa nouă, nevăzută şi necunoscută a lui Pacepa, în lucrarea CNSAS se demonstrează că, încă din 1981, nu numai că Securitatea îi cunoştea noul chip, cu barbă şi mustaţă, dar şi domiciliul, maşina şi chiar servitoarea din casă. Cu alte cuvinte, daca vroia sa-l execute, o facea oricand.

PS": Gurile rele din TVR si DSS spun ca doamna Hossu s-ar putea sa aiba si alte amintiri cu tovarasul securist, ceva mai "hard"-e. Dar nu numai ea...

BASESCU si romanii din Ucraina au constatat impreuna "politica de deznationalizare" la care supusi urmasii lui Stefan

Presedintele Traian Basescu a afirmat, miercuri, ca situatia comunitatii de romani din Ucraina s-a depreciat in ultima perioada, transmite Agerpres. "Speram ca si in discutiile din perioada urmatoare cu Kievul vom reusi sa amelioram situatia care, trebuie sa recunosc, s-a depreciat in ultima perioada", a declarat seful statului, in cadrul unei intalniri avute la Palatul Cotroceni cu o delegatie a asociatiilor romanesti din Ucraina."Nu imi dau seama care este motivul exact al incercarii de asimilare a minoritatii romanesti din Ucraina. Noi, spre exemplu, suntem extrem de multumiti sa pastram valorile culturale ale minoritatilor si, daca priviti in legislatia noastra, puteti vedea cata libertate au minoritatile in a-si pastra limba, cultura, obiceiurile, pentru ca astea sunt lucruri care adauga valoare unei natiuni si nicidecum sa impiedice negativ cursul lucrurilor", a adaugat Basescu.Seful statului a adaugat ca Romania va face eforturi pentru ameliorarea acestei situatii, dar ca este vorba de un set de valori diferite. "Oricat ne-ar fi noua de greu, acum, in perioada de criza economica, suntem convinsi ca va este mult mai greu dumneavoastra si de asta am vrut sa avem aceasta intalnire, macar sa va incurajez ca nu sunteti abandonati si ca toate gandurile noastre se indreapta catre romanii din afara granitelor. Incercam sa facem tot ceea ce se poate, numai ca setul de valori este diferit, valorile noastre sunt valori specifice UE, in care minoritatile au dreptul sa mentina cultura, limba, sa isi pastreze traditiile", a subliniat presedintele.
La inceputul intalnirii, unul dintre reprezentantii asociatiilor romanesti din Ucraina a sintetizat principalele probleme cu care se confrunta comunitatea din care face parte.El a precizat ca stabilirea unor relatii amicale la inceputul mandatului, intre presedintele Traian Basescu si omologul sau ucrainean, Viktor Iuscenko, a constituit motiv de bucurie si o sursa de sperante, dar a mentionat ca situatia s-a inrautatit."Speram foarte mult si in faptul ca acea Comisie Basescu - Iuscenko va fi mai activa si, la inceput, au fost intr-adevar multe lucruri promitatoare. De o bucata de vreme insa relatiile si situatia comunitatii romanesti, cu parere de rau, se inrautateste. (...) Partea ucraineana, dupa parerea noastra, nu isi indeplineste promisiunile pe care si le-a asumat prin Tratatul de buna vecinatate si prietenie incheiat in 1997. (...) Acel articol 13 nu este respectat si venirea noastra incoace, la dumneavoastra, si intalnirile pe care le-am avut sunt pentru ca intr-o anumita masura sa intensifice politica Romaniei in directia apararii si promovarii drepturilor minoritatilor romanesti din afara tarii, inclusiv din Ucraina', a afirmat el.De asemenea, reprezentantul comunitatii romanesti din Ucraina a mentionat ca romanii participanti la intalnire reprezinta zone distincte din Ucraina, fiecare avand probleme specifice, dar si dificultati comune rezultate in urma unei "politici de deznationalizare".
"Avem cu totii aceleasi probleme comune, care sunt rezultate in urma politicii de deznationalizare pe care o promoveaza statul ucrainean si de asimilare a minoritatilor nationale, in special in domeniul invatamantului, restrangerea drepturilor noastre in domeniul invatamantului. Numarul de scoli cu predare a obiectului Limba romana scade de la un an la altul. De asemenea, apar greutati in relatiile noastre cu patria istorica, vize, expulzari si alte lucruri", a precizat reprezentantul romanilor din Ucraina.Reducerea invatamantului romanesc din UcrainaIncepand din luna septembrie a acestui an va continua reducerea numarului de ore cu studiere in limba romana din scolile din Ucraina. Romanii din Bucovina de nord au avertizat inca de anul trecut asupra pericolului de deznationalizare din Ordinul 461 din 26 mai 2008 al Ministerului Invatamantului de la Kiev. Conform acestui ordin, din septembrie 2009 urmeaza ca istoria si geografia pentru clasa a VI a sa fie predate in limba ucraineana. Anul viitor aceeasi masura va fi impusa clasei a VII a. Incepand din acest an, profesorii din scolile romanesti din Ucraina vor fi obligati sa obtina specializarea in limba si literatura ucraineana.
In cursul zilei de marti, ministrul roman de Externe Cristian Diaconescu a avut o intalnire cu reprezentanti ai minoritatii romanesti din Ucraina, la care a participat si secretarul de stat Eugen Tomac. Diaconescu subliniat disponibilitatea Ministerului Afacerilor Externe de a identifica si promova masuri concrete care sa vina in intampinarea solicitarilor legitime ale minoritatii romanesti din Ucraina, in concordanta cu prevederile acordurilor bilaterale in vigoare. Vizita reprezentantilor romanilor din Ucraina face parte din programul de consultari directe, initiat de Departamentul pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni.
ZIUA Online
Nota: Astazi presedintele Romaniei se va afla in Tabara de la Sulina unde se va intalni cu elevii si studentii romani din jurul granitelor Romaniei veniti acasa in cadrul Programului ARC-2009.

Mircea Eliade a dedicat Noaptea de Sanziene infiintarii Legiunii Arhanghelului Mihail - 24 iunie 1927. FOTO RARA cu elevul militar Corneliu Codreanu

Corneliu Codreanu: "In fata situatiei de mai sus, m-am hotarat sa nu merg nici cu o tabara, nici cu cealalta. Nici sa ma resemnez, ci sa incep organizarea tineretului pe raspunderea mea, dupa sufletul si capul meu si sa continui lupta, iar nu sa capitulez. In mijlocul acestor framantari si ceasuri de rascruce ne-am adus aminte de icoana care ne-a ocrotit in inchisoarea Vacaresti. Ne-am hotarat sa strangem randurile si sa continuam lupta sub protectia aceleiasi Sfinte Icoane. In acest scop, ea a fost adusa la caminul nostru din Iasi, din altarul bisericii Sfantul Spiridon, unde o lasasem cu trei ani in urma. La aceste ganduri, grupul "Vacaresti" s-a alaturat imediat. Peste cateva zile am convocat la Iasi, pentru Vineri, 24 Iunie 1927, ora zece, in camera mea din str. Florilor No. 20, pe Vacaresteni si pe putinii studenti care mai ramasesera legati de noi. Intr-o condica, cu cateva minute inainte, scrisesem urmatorul ordin de zi, numerorat cu No. 1:

"Astazi, Vineri, 24 Iunie 1927 (Sf. Ion Botezatorul), ora zece seara, se infiinteaza: Legiunea Arhanghelului Mihail, sub conducerea mea. Sa vina in aceste randuri cel ce crede nelimitat. Sa ramana in afara cel ce are indoieli. Fixez ca sef al garzii de la Icoana pe Radu Mironovici".

Corneliu Z. Codreanu

Aceasta prima sedinta a durat un minut, adica atat cat am citit ordinul de mai sus, dupa care cei prezenti s-au retras, ramanand ca sa cugete daca se simt destul de hotarati si tari sufleteste, pentru a pasi intr-o asemenea organizatie unde nu era nici un program, singurul program fiind viata mea de lupte de pana atunci si a camarazilor din inchisoare. Chiar si pentru cei din grupul "Vacaresti" am lasat timp de gandire si de cercetare a constiintei lor, pentru a vedea daca nu au vreo indoiala sau rezerva deoarece pasind aici vor trebui toata viata lor sa mearga inainte fara nici o sovaire.

Intima noastra stare sufleteasca din care s-a nascut Legiunea a fost aceasta: nu ne intereseaza daca vom birui, daca vom cadea infranti sau daca vom muri. Scopul nostru este altul: de a merge inainte, uniti. Mergand impreuna, uniti, cu Dumnezeu inainte si cu dreptatea neamului romanesc, orice soarta ne-ar fi daruita, infrangerea sau moartea, ea va fi binecuvantata si va da roade pentru neamul nostru. Sunt infrangeri si sunt morti care trezesc un neam la viata, dupa cum sunt si biruinte dintre acelea care-l adorm, spunea profesorul Iorga, odata. Ne-am strans si mai mult in jurul icoanei.

Si cu cat greutatile ne vor asalta si loviturile vor curge mai grele peste noi, cu atat vom sta mai mult sub scutul Arhanghelului Mihail si la umbra sabiei lui. El nu mai era pentru noi o fotografie pe o icoana, ci il simteam viu. Acolo la icoana, faceam de garda cu schimbul, zi si noapte, cu candela aprinsa."

Mircea Eliade: „Rareori în istoria creştinismului modern au fost răsplătite cu mai mult sânge posturile, rugăciunile şi credinţa oarbă în atotputernicia lui Dumnezeu.” (Memorii)
„Văzu atunci cum peste sârme unul din jandarmi îşi aşează puşca mitralieră în poziţie de tragere. Apoi descoperi că de-a lungul sârmelor, santinelele se înmulţiseră: erau acum vreo 15. Văzu pe maior, înarmat şi el, traversând grăbit curtea din faţa cancelariei, cu un plutonier. Încet , încet, din toate părţile apăreau jandarmii. Deţinuţii ieşiseră din camere şi se adunară în mai multe grupuri în curte. Dar îndată ce unul dintre ei încerca să se apropie de sârme, jandarmii strigau şi înălţau armele. Până ce un plutonier se îndrepta spre sârme cu un jurnal în mână şi făcu semn să se apropie cineva. Înainta un bărbat înalt, subţire, cu barbă de timpuriu albită. Plutonierul înfăşură jurnalul, îl ghemui cât putu de mult, şi-l zvârli spre sârme. Celălalt se apleca să-l ridice şi se îndrepta către mijlocul curţii desfăcându-l. Se opri din drum, deschise ziarul şi se clatină. Toţi se repeziră spre el. Apoi Ştefan auzi un strigăt sugrumat, sălbatic, de fiară rănită:
- L-au împuşcat pe Căpitan.
Nu se mai auzi atunci nici o răsuflare în toată curtea. Tăcerea aceea împietrită i se păru mai cumplită decât orice strigăt.”

Noaptea de Sanziene

Vezi si Mircea Eliade si Noaptea de Sanziene a anului 1927
Foto dreapta: Anul 1913. O fotografie rară, care îi înfăţişează pe Corneliu Zelea Codreanu, la varsta de 14 ani, pe cînd era elev la Liceul Militar de la Manăstirea Dealu (înfiinţat de omul politic Nicu Filipescu, pe cînd era ministru de Război), şi pe tatăl său, Ion Z. Codreanu
Foto stanga: Profesorul Nae Ionescu, ideologul Miscarii Legionare, si Mircea Eliade

LUPTA CONTINUA. Conferinta despre Dictatura Biometrica la Arad LIVE ACUM AICI cu M Ecaterina si M Filotheu. Parintele CALCIU: Apocalipsa si Stiinta

Watch live video from Ortodoxie Broadcast on Justin.tv
Conferentiaza si MAICA Ecaterina in direct de la Ierusalim

Apocalipsa şi ştiinţa
Preot Gheorghe Calciu

Înainte de a ataca raportul actual dintre ştiinţă şi religie, dintre ultimele descoperiri ale ştiinţei actuale şi Biblie, în special Apocalipsa, este bine să definim sferele celor două noţiuni. Voi începe cu ştiinţa, care este cel mai comun termen pentru omul contemporan şi, de aceea, cel mai greu de definit, ca toate noţiunile comune cu care operăm în fiecare zi.
Ştiinţa este un domeniu al cunoaşterii sistematice umane greu de definit, fiind una din majorele activităţi ale minţii umane. Din acest punct de vedere, ea se aseamănă cu arta, cu religia sau filosofia. În latină, ştiinţă înseamnă cunoaştere, dar, în accepţie actuală, ea înseamnă numai un anumit tip de cunoaştere.
Treptele ştiinţei sunt: observaţia dirijată, care duce la clasificarea cunoştinţelor, din clasificare se ajunge, prin deducţie, la legi generale, care pot fi aplicate, în continuare, asupra noilor fenomene neprovocate, sau provocate, în sensul experienţei. Dacă legile stabilite nu se aplică noilor observaţii sau experimente, sau dacă duc la erori, se modifică legea conform experienţei noi. Ştiinţa este o cercetare fără limite care trebuie să întrunească asentimentul general al experţilor (cf. Enciclopedia Britanică).
Apocalipsa este mai uşor de definit, ea fiind o carte a Bibliei, făcând parte din Noul Testament, cartea cu care Noul Testament se încheie, de altfel. Numirea vine de la cuvântul grec apokalypsis, care înseamnă REVELAŢIE. Apocalipsa este scrisă de Sf. Evanghelist Ioan, cam prin anul 95 sau 96, sub inspiraţia Duhului Sfânt şi ea este cea mai misterioasă dintre toate cărţile Bibliei, pentru că ea conţine profeţii foarte obscure privind sfârşitul lumii. De aceea, mulţi se zbat să descifreze sensurile ascunse ale Apocalipsei, unii dintre ei ajungând la aberaţii privind cea dea doua venire a Mântuitorului şi modalitatea în care lumea va lua sfârşit.
Acum, după ce am definit cele două obiecte ale studiului nostru, fixând astfel termenii noţiunilor, putem trece la studiul propus în titlul lucrării, fără teama de a nu înţelege, fiindcă acceptăm toţi acelaşi conţinut al noţiunilor.
Să vedem ce spune Biblia despre începutul şi sfârşitul lumii şi, în paralel, ce spun ultimele „descoperiri ştiinţifice”, despre acelaşi lucru. Apocalipsa explică sfârşitul lumii prin simboluri pe care oamenii s-au străduit să le descifreze, greşind în aproape toate situaţiile. Ştiinţa, acceptând sfârşitul în modul în care Apocalipsa îl sugerează, încearcă să precizeze timpul şi durata sfârşitului, bineînţeles, tot pe baza unor supoziţii, chiar dacă oamenii de ştiinţă le obţin prin simulări la computer.
Deoarece nu numai Apocalipsa ne vorbeşte despre sfârşitul lumii, ci mai găsim referiri şi în alte cărţi, fie la Daniel în Vechiul Testament, fie în cuvântarea eshatologică a Mântuitorului de la Matei, sau în epistole ale lui Pavel, Petru şi alţii, ne vom referi la fiecare dintre ele, de câte ori va fi nevoie.
Ştiinţa crede că universurile s-au născut din supa primordială, adică elementele materiale erau amestecate indistinct şi, în miliarde de ani, elementele s-au separat, s-au aglomerat şi au dat naştere lumii, aşa cum o vedem noi astăzi. O altă teorie afirmă că universul s-a născut din Big Bang, adică dintr-o explozie care a extins materia concentrată în nuclee foarte dense, dând naştere universului şi galaxiilor. Toate acestea sunt simple teorii, imaginate de oamenii de ştiinţă, fie la masa de scris, fie la computer, în ultimele decenii. Se ştie că, pe baza unor programe, poţi introduce în computer orice elemente şi să obţii ceea ce doreşti, formele cele mai fantastice şi mai îndepărtate de realitate, sau forme foarte apropiate de realitate pe care le poţi pune în condiţii fantastice.
Să vedem ce spune Biblia: „La început a făcut Dumnezeu cerul şi pământul… apoi a zis Dumnezeu: să se adune apele de sub cer la un loc şi să se arate uscatul… Şi a zis Dumnezeu: să fie luminători pe tăria cerului ca să lumineze pe pământ, să despartă ziua de noapte şi să fie semne care să deosebească anotimpurile, zilele şi anii… A făcut Dumnezeu cei doi luminători mari… şi stelele şi le-a pus Dumnezeu pe tăria cerului ca să lumineze pământul”(Fac.1:1-17).
Doi astrofizicieni de la Universitatea din Michigan, Fred Adams şi Greg Laughlin, pornind de la premisa că Big Bangul este adevărat, ajung la concluzia că omenirea se va prăbuşi într-o supă finală, după mai multe faze intermediare, în care nu vor mai fi corpuri, ci numai particule împrăştiate: electroni, positroni, fotoni şi neutroni. Toate aceste faze ale istoriei lumii au fost simulate de ei la computer, pornind de la data Big Bangului. Era actuală a lumii se cheamă, dup denumirea dată de ei, Era Steliferoasă, care se caracterizează prin dominanţa energiei stelelor, iar universul apare plin de energia înaltă a galaxiilor.
Acesta este universul nostru descris de Biblie în primul capitol din Cartea Facerii. Semnele timpului sunt net delimitate, după voinţa lui Dumnezeu, ziua şi noaptea se succed cu precizie, anotimpurile sunt marcate. În concepţia simulării la computer, cei doi astrofizicieni ne lasă impresia că, încet-încet, universul se va întuneca dispărând în întuneric. Stephen Maran, de la American Astronomical Society, constată că ceea ce spun Adams şi Laughlin este foarte bine construit, dai numai pe supoziţii; să nu uităm că există o serie nesfârşită de necunoscute care ar putea schimba esenţial scenariul celor doi.
Până aici nu este niciun fel de contradicţie între viziunea biblică a creării lumii şi prezentarea universului actual de către cei doi. Numai că Adams şi Laughlin încep cu Big Bangul pe care trebuie să-l accepţi prin impunerea lor. Descrierea lumii văzute este aceeaşi în Biblie ca şi în scenariul lor. Cei doi astrofizicieni împart istoria lumii în patru ere: Era Steliferoasă (actuală), Era Degenerată (în care toate stelele universului vor arde şi nu vor mai exista decât bucăţi uriaşe de stele, sau chiar stele moarte, cu o masă rarefiată şi cu lumină foarte slabă în jurul lor, mai mult ca nişte corpuri albe); Era Găurii Negre – Black Hole Era – în care toate stelele vor colapsa, nu va mai exista nimic decât o masă densă de obiecte colapsate; Era întunecată, în care găurile negre se vor evapora şi tot ce va mai rămâne din universul nostru de astăzi va fi doar o supă imensă formată din protoni, electroni, fotoni şi neutroni.
Desigur, vor exista o serie de faze intermediare: Era Steliferoasă se va termina atunci când stelele şi sorii – inclusiv al nostru – nu vor mai avea gaze şi vor arde integral. Soarele nostru luminos îşi va pierde lumina şi se va rarefia într-un uriaş corp roşu, apoi va deveni un corp stelar alb şi dens, cam de dimensiunea pământului de azi. Când şi ultima stea îşi va consuma gazul, lumea va intra în Era Degenerată, când prin spaţiu vor pluti bucăţi mari de stele moarte explodate, fără strălucire. În general, aceste corpuri vor cădea în găurile negre care le vor înghiţi, acestea fiind de fapt obiecte colapsate atât de dense, încât gravitatea lor nu permite nici măcar luminii să radieze, de aceea apar ca nişte spaţii absolut negre şi astfel intră în Era Găurii negre. Spre sfârşitul acestei ultime ere, se va petrece cel mai dramatic fenomen. Când particulele elementare numite protoni, care trăiesc în inima fiecărui atom, vor începe să decadă, masa din găurile negre se va împrăştia şi orice viaţă, chiar şi în formele cele mai rudimentare va înceta, pentru că, fără neutroni nu există carbon care este baza vieţii. Era întunecată va fi deci o imensă supă din corpusculi pe care i-am numit şi care se va extinde la infinit, pe o arie „infinit mai mare decât cea pe care o ştim noi acum”, afirmă Adams.
Dacă ne întoarcem la Biblie, vom rămâne surprinşi cât de asemănătoare sunt fazele descrise de Adams-Laughlin, cu fazele prezentate de Biblie, rămânând dar diferenţa esenţială că, în scenariul, lor, Dumnezeu nu are niciun rol şi că sufletul uman nu apare nicicum. Ei admit că viaţa s-ar putea să nu dispară total, ci civilizaţii vor migra în alte spaţii, care mai oferă condiţii de supravieţuire, sau, în ultima era, când nu vor mai exista corpuri, va trebui să se acomodeze la noile condiţii. Cei doi astrofizicieni vorbesc de migraţia vieţii în spaţii paralele, dar nu admit apariţia spontană a vieţii în noile condiţii. Adams şi Laughlin îşi vor publica studiul lor de 68 de pagini, în anul acesta (’97), luna aprilie, în Reviews of Modern Physics.
Adams şi Laughlin se ocupă după afirmaţia lor, exclusiv de evoluţia fizică a lumii, despre viaţă vorbesc absolut incidental. Biblia se ocupă în mod inegal, de fizica universului şi mai pe larg de viaţă, în special de om.
În capitolul 24 al Evangheliei lui Matei, Iisus ţine o lungă vorbire despre sfârşitul lumii, vorbire care este numită Cuvântarea eshatologică a Mântuitorului (eshatologia se referă la cea de-a doua venire a lui Iisus). Mântuitorul face o distincţie netă între semnele sfârşitului Ierusalimului şi cele ale sfârşitului lumii. Vor fi mari persecuţii, ura va creşte între oameni, vor apărea profeţi mincinoşi şi „se va propovădui această Evanghelie în toată lumea, spre mărturie la toate neamurile şi atunci va veni sfârşitul”(Mt. 24:14).
După această perioadă de strâmtorare, soarele o să se întunece, luna nu-şi va mai da lumina, stelele vor cădea de pe cer şi puterile cerului se vor zgudui. Apoi îndată se va arăta pe cer „semnul Fiului Omului şi vor plânge toate neamurile pământului şi vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere multă. Şi va trimite îngerii Săi, cu sunet mare de trâmbiţă şi vor aduna pe cei aleşi ai Lui, din cele patru vânturi, de la marginile cerului până la celelalte margini”(Mt. 24:30-31).
Fără îndoială semnul Fiului Omului care se va arăta pe cer, este semnul Sfintei Cruci. În Era degenerată imaginată de Adams şi Laughlin, toate stelele vor arde şi vor cădea din locul lor ca nişte bucăţi mari de materie iar soarele îşi va pierde strălucirea, va deveni roşu, apoi se va restrânge la dimensiunea pământului şi va deveni doar un corp alb, care, în era următoare, a găurii negre, va cădea în întuneric. Iisus spune acum două mii de ani, aproape cu cuvintele celor doi astrofizicieni, cum vor arde stelele, cum va cădea soarele şi cum luna îşi va pierde strălucirea. Oare Adams şi Laughlin au introdus în premisele simulării lor elemente biblice sau ceea ce a spus Hristos se adevereşte peste opoziţia oamenilor de ştiinţă atei?
Tot cei doi spun că civilizaţiile vor migra în spaţii paralele, adică acolo unde viaţa încă va mai fi posibilă. În Biblie se vorbeşte despre un cer nou şi un pământ nou pe care Dumnezeu îl va institui după Judecata din Urmă, în care vor trăi cei drepţi. Fără să vrea, cei doi astrofizicieni vorbesc despre spaţiile în care viaţa va fi posibilă, dar nu dau nicio sugestie cum ar fi acele spaţii şi cum se poate ajunge la ele. Sfântul Apostol Petru, prin inspiraţia Sfântului Duh, ne descoperă cum va fi acest lucru. El se adresează credincioşilor şi repetă, în altă formă, cuvintele Domnului despre strâmtorarea din urmă şi despre apostazia multora care vor întreba cu intenţie rea, unde este făgăduinţa revenirii Domnului pe pământ, din moment ce toţi părinţii care L-au aşteptat au murit. Dar, spune Petru, pământul a răsărit, la început din apă, când Dumnezeu a poruncit apelor să se retragă şi tot prin apă, prin potop, păcatul de atunci a fost înecat, dar cerul şi pământul de acum „sunt ţinute prin acelaşi cuvânt (al Domnului) şi păstrate pentru Focul din ziua Judecăţii şi a pierii oamenilor necredincioşi” (2 Petr. 3:7). Şi mai departe: „Iar ziua Domnului va veni ca un fur; atunci cerurile vor pieri cu vuiet mare, stihiile, arzând, se vor desface şi pământul, cu lucrurile de pe el, va arde cu totul” (Idem, vers.10)… Aşteptând şi grăbind venirea zilei Domnului, din pricina căreia, cerurile, luând foc, se vor nimic, iar stihiile aprinse se vor topi! Dar noi, aşteptăm, potrivit făgăduinţelor Lui, ceruri noi şi pământ nou, în care să locuiască dreptatea (Idem, vers 10 şi vers 12-13).
Aşadar, şi Sfântul Petru vorbeşte despre arderea stihiilor şi a stelelor, a întregului cer şi a pământului, cu vuiet mare, ceea ce înseamnă că va fi o explozie generală, aşa cum o văd cei doi oameni de ştiinţă, când prin univers vor circula fragmente uriaşe de stele moarte, explodate, în călătoria lor spre gaura neagră care le va înghiţi; dar Dumnezeu va crea ceruri noi şi un pământ nou, potrivit făgăduinţei Sale. În acest pământ nou va locui dreptate, adică cei drepţi, fără nicio răutate. Şi aici există o surprinzătoare asemănare cu supoziţia spaţiilor paralele emisă de Adams şi Laughlin. Numai că spaţiul acesta paralel este creat de Dumnezeu pentru cei drepţi, lucru pe care cei doi oameni de ştiinţă nu l-au gândit sau n-au putut să-l gândească.
În legătură cu acest spaţiu paralel, sau universuri paralele, Ştefan Loupascou, un om de ştiinţă român care a trăit în Franţa, vorbeşte despre ele, sau despre universuri paralele, în sensul de antiunivers, aşa cum vorbeşte despre antimaterie. După el, simplificând lucrurile, antiuniversul este un spaţiul aspaţial mai aproape de Dumnezeu, mai asemănător structurii ideale şi total spirituale a lui Dumnezeu. În acest sens, Loupascou (Lupaşcu) este mult mai aproape de lucrurile spirituale decât sunt cei doi oameni de ştiinţă.
Apocalipsa detaliază mult mai mult decât Petru şi chiar decât Iisus în cuvântul eshatologic. Prezentând istoria sfârşitului lumii, Sfântul Ioan pune mereu în paralelă cerul lui Dumnezeu şi pământul oamenilor, după mai multe nenorociri trimise asupra pământului, din cauza păcatelor oamenilor, după războaie în cer şi pe pământ, toate prezentate prin simboluri greu de descifrat şi de înţeles, care se întind pe 19 capitole, cu capitolul 20 începe Judecata din Urmă, expusă, în majoritate, tot prin simboluri. La versetul 11, autorul spune: „Am văzut apoi un tron mare, alb şi pe Cel Ce şedea pe tron, iar dinaintea feţei Lui, pământul şi cerul au fugit şi nu s-a mai găsit loc pentru ele”.
Fără îndoială că această fugă înseamnă focul care va arde stihiile şi faptul că nu se mai găseşte loc pentru ele – topos – se referă la descompunerea lor totală, după prăbuşirea în gaura neagră. Sfântul Ioan adaugă: „Şi am văzut un cer nou şi un pământ nou, căci cerul cel dintâi şi pământul cel dintâi au trecut şi marea nu mai este”(Apoc. 20:1).
Ceva mai sus, analizând scenariul lui Adams şi Laughlin, am văzut că atunci când substanţele gazoase vor arde, mările se vor evapora, ceea ce spune şi Sfântul Ioan în acest verset. Cerul cel nou şi pământul nou este universul paralel purificat prin ardere de Dumnezeu, cum am mai spus, pentru cei drepţi. Aşadar, nu este vorba de o nouă creaţie, ci de o purificare a ceea ce prin păcat, fusese degradat.
După instalarea Împărăţiei lui Dumnezeu, probabil că materia îşi va urma cursul ei spre dispariţie, dizolvându-se în supa finală, aşa cum ne-o prezintă scenariul celor doi astrofizicieni. Sfinţii Părinţi spun că toate lucrurile tind spre sursa lor de origine.
Lumea a apărut din nimic şi se va întoarce în nimic atunci când Dumnezeu îşi va retrage pronia Lui.
Dumnezeu, prin cuvânt a creat lumea materială neorganizată: „Totul era netocmit şi gol”, apoi a organizat lumea aşa cum o vedem astăzi, eră numită de ce doi Steliferoasă. Cred că nu este imposibil ca materia, înainte de a se reîntoarce în nimic, să revină la forma ei iniţială, „netocmită şi goală”, supa primordială, după care intră în nefiinţă. Dar Sfânta Scriptură nu este scrisă pentru materia moartă şi pentru stihii, ci pentru oameni. De aceea, după instalarea celor buni în Împărăţia lui Dumnezeu - cer nou şi pământ nou - istoria materiei devine caducă.
Vor trăi numai spiritele noastre, sufletele celor buni, în fericire eternă, în forme spiritualizate. În timp ce materia va merge treptat spre nimicire şi dispariţie în nefiinţa de unde a fost adusă la fiinţă, prin cuvânt, de Dumnezeu, sufletele noastre eliberate de griji şi de orice constrângeri materiale, vor trăi în fericire sufletească şi în contemplarea Sfintei Treimi.
N.B. datele ştiinţifice ale acestui studiu se bazează pe articolul doamnei Kathy sawier, publicat în Washington Post, Joi, 16 ianuarie 1997, p. A3
Buletinul Parohiei Holy Cross Romanian Orthodox Church, vol. III, nr.2, Febr., 1997 / Revista ATITUDINI Nr 6 / Blog Roncea

ELIADE-SANZIENE: In experienta unui om autentic totul poate deveni simbol; poate asadar însemna un mod de a fi superior sau o realitate transcendenta

Prefata lui Mircea Eliade la Noaptea de Sanziene - editia Portugheza, 1963

Fiecare autor este partinitor în privinta cartilor sale. Poate ma însel, dar cred ca Padurea interzisa - Noaptea de Sânzienet este cea mai importanta dintre operele mele literare. De aceea, sunt fericit ca este si prima care apare în traducere portugheza. Cred ca, mai mult decât oricare alta lucrare de-a mea, acest roman ar putea sa-l intereseze pe cititorul portughez. Am petrecut aproape cinci ani în Portugalia, iar o parte din actiunea romanului se petrece la Lisabona, Cascais si Coimbra si, dupa cât mi se pare, este întotdeauna interesant sa-ti regasesti peisajul natal si pe compatrioti reflectati prin sensibilitatea unui scriitor strain. Si mai e ceva: daca i-am înteles bine, portughezii au o anumita conceptie a Timpului, a Mortii si a Istoriei care le permite sa intuiasca tema centrala (si „secreta") a romanului. Ar fi nepotrivit sa analizam aici pe îndelete aceasta conceptie. Dar mi se pare ca pentru portughezi, ca si pentru români, Timpul, Istoria, Moartea si Dragostea îsi mai pastreaza caracterul de mister; timpul istoric nu este cu desavârsire desacralizat, asa cum e, de exemplu, în marxism sau existentialism. Cu alte cuvinte, omul nu este în exclusivitate o fiinta istorica; existenta lui nu decurge în mod exclusiv în timpul istoric. O existenta cu adevarat umana, o existenta integrala, cunoaste, de asemenea, timpul extatic al dragostei si al mortii.

Padurea interzisa nu este un „roman filosofic" în sensul restrâns al cuvântului, adica un roman în care autorul îsi expune conceptiile sale teoretice. Personajele sunt în mare parte intelectuali, iar timpul în care se petrece actiunea – 1936-1948 – nu a fost doar o epoca tragica pentru Europa, ci si o epoca în care teroarea istoriei nu mai îngaduia somnolenta spirituala de altadata. Niciodata „sensul existentei" nu a fost mai problematic, iar cautarea acestuia mai grabnica cum a fost în acei ani. Aceasta carte nu putea deci sa nu se resimta din cauza tensiunii epocii pe care o evoca. Cum nu îmi propun în aceste pagini preliminare sa fac un comentariu critic la Padurea interzisa, nu voi discuta niciuna din temele sau problemele ei. Deopotriva, nu voi insista asupra aspectelor simbolice ale romanului. Dar vreau sa precizez totusi ca nu am scris aceasta carte pentru a ilustra o anumita conceptie simbolica. Stiam de mult, din cercetarile mele asupra simbolismului religios, ca în experienta sau imaginatia unui om autentic totul poate deveni simbol; poate asadar însemna un mod de a fi superior sau o realitate transcendenta. As putea spune ca, într-o anumita masura si în mod misterios simbolul se ascunde în realitatea imediata; el se afla aici, dar noi nu-l putem descoperi întotdeauna pentru ca lumea moderna nu mai este „deschisa" la experienta simbolica. Orice rataciri – într-o padure, într-un oras necunoscut – pot „simboliza" rataciri initiatice în labirint. Oricare „exilat" poate fi un Ulisse în drum spre Itaca, în drum spre „Centrul" existentei sale, iar toate obstacolele pe care le întâlneste pe drumul reîntoarcerii sale „acasa" (= Centrul Lumii) pot fi valorizate ca tot atâtea încercari initiatice. De asemenea, orice „vehicul"? (un automobil, de exemplu) poate simboliza trecerea de la o forma de a fi la alta: trecerea de la profan la sacru, de la ignoranta la cunoastere (initiere), de la singuratate la nunta, de la viata la moarte etc. (Si asta pentru ca automobilul joaca un rol capital în acest roman si as vrea sa adaug aici ca unul dintre titlurile care mi-au trecut prin cap a fost Marele Vehicul, traducerea literala a termenului mahayana. Nu am pastrat însa acest titlu pentru ca atmosfera spirituala din Padurea interzisa este foarte îndepartata de cea din budismul mahayanic).

As vrea sa pot spune mai mult cititorilor mei portughezi despre constructia si redactarea acestui roman, început la Paris pe 27 iunie 1949 si terminat la Ascona pe 7 iulie 1954. In Jurnalul meu întâlnesc destule însemnari, dar ele nu constituie în realitate un „jurnal de roman" în sensul în care, de exemplu, André Gide a scris Le Journal des Faux-monnayeurs. Nu am avut un caiet destinat reflectiilor, observatiilor, planurilor consemnate pe masura ce scriam romanul. Cu alte cuvinte, nu aveam un „jurnal-atelier", singurul care ar fi putut sa prezinte interes atât pentru scriitorii, cât si pentru cititorii curiosi sa afle cum se construieste un roman. In ciuda acestui fapt, regasesc totusi în caietele mele din acei ani unele însemnari privitoare la conceptia romanului ca gen literar, iar asupra acestei chestiuni voi insista putin.

Ma numar printre scriitorii care cred în necesitatea – mai mult, în insubstituibilitatea – „romanului-roman", a romanului-naratiune pentru ca acesta depaseste, în lumea moderna, miturile. Naratiunea constituie o experienta literara autonoma si ireductibila, iar aceasta din simplul motiv ca naratiunea epica corespunde, în constiinta omului modern, mitologiei, în constiinta omului arhaic. Imi propuneam cândva sa scriu un eseu intitulat Despre necesitatea romanului-roman. As fi demonstrat în acest eseu ca omul modern, ca si omul societatilor arhaice, nu poate exista fara mituri, adica, fara „naratiuni" exemplare. Pentru simplul motiv ca ne spune ca ceva s-a întâmplat si ca aceste întâmplari au influenta în existenta anumitor oameni, naratiunea dobândeste o functie metafizica. Semnificatia metafizica a naratiunii nu putea fi presimtita de generatiile realiste si psihologizante, care atribuiau cea mai mare importanta analizei psihologice si apoi analizei spectrale, pentru a ajunge, în cele din urma, la procese facile de filmare a automatismelor psihomentale. Demnitatea metafizica a naratiunii însa este pe cale de a fi redescoperita de catre omul modern.

S-a vorbit mult de criza „romanului-roman" si s-a profetizat chiar definitiva lui disparitie. Chestiunea este mult prea complexa pentru a putea fi discutata în câteva pagini. Oricum, este vorba de o neîntelegere. S-a afirmat: dupa Proust, dupa James Joyce , dupa John dos Passos nu se mai poate scrie „roman-roman" precum Balzac, Stendhal sau Zola. Nimeni nu contesta aceasta, dar distrugerea limbajului epic, traditional, si în primul rând abolirea cliseelor si procedeelor la moda în secolele XIX-XX, nu au însemnat discreditarea definitiva a naratiunii. Au însemnat, cel mult, obligatia pentru scriitorii moderni de a readapta la tehnica naratiunii sensibilitatea literara contemporana. In zadar am încerca sa abolim naratiunea, substituind-o printr-un monolog interior sau printr-o notare laborioasa a fluxului psihomental: rezultatul poate fi orice altceva – psihologie, analiza lingvistica, poezie – dar cu siguranta roman nu.

Dezinteresul multor tineri scriitori si critici europeni fata de romanul-naratiune este o reactie împotriva saraciei intelectuale si a trivialitatii unei bune parti a prozei epice contemporane, dar banalitatea sau lipsa de originalitate a atâtor scriitori contemporani se explica prin mediocritatea lor artistica si nu trebuie atribuita tehnicii romanesti pe care o utilizeaza si care e, în general, cea a „romanului-roman". Naratiunea îsi redobândeste cu adevarat demnitatea metafizica daca întâmplarile pe care le descrie corespund – în chip misterios si fara ca autorul sa fie constient – întâmplarilor exemplare din mitologie. Cum se ajunge aici, prin ce mijloace si apoi prin câte încercari reuseste un autor modern sa redescopere – fara sa o stie – sursa obscura si inepuizabila a miturilor si simbolurilor, este dificil de spus. Un lucru e cert: nu este vorba de o operatie abstracta si nici de o tehnica usor de învatat.

Recitind aceste pagini, am impresia ca nu am abordat multe din problemele pe care as fi dorit sa le discut. Dar asta se întâmpla întotdeauna când un autor îsi prezinta opera unui public strain si totusi foarte cunoscut. Nu vreau sa închei aceasta Prefata fara sa-i multumesc prietenei dedicate Maria Leonor Buescut care a muncit din greu atâtea luni ca sa traduca în portugheza acest roman românesc.
Mircea Eliade
Pusa in circulatie romaneasca de Mircea Handoca

ILEGALUL Radu Calin Cristea: Eminescu, nu - Tismaneanu, da. PARAZITII MUZEULUI si ai LITERATURII ROMANE

Dupa cum poate stiti, ilegalul director al Muzeului Literaturii a interzis o manifestare de omagierea a lui Eminescu, la 120 de ani de la moartea sa. Nu acelasi lucru se poate spune despre Tismaneanu...

"STIMATI COLEGI,

VENIND IN INTIMPINAREA MAI MULTOR SOLICITARI EXPRIMATE DE ANGAJATI AI MNLR VA INFORMEZ CA SUNT DE ACORD CA PERSONALUL MUZEULUI SA SE PREZINTE LA SERVICIU IN ZILELE DE LUNI 22 IUNIE SI MIERCURI 24 IUNIE LA ORA12 PENTRU A PUTEA LUA PARTE LA CELE 2 MANIFESTARI CE VOR AVEA LOC IN ROTONDA 13 (80 DE ANI DE LA PUBLICAREA CRAILOR DE CURTE VECHE DE MATEIU CARAGIALE SI CONFERINTA REVOLTA IINTELECTUALILOR SI SFARSITUL UTOPIEI MARXISTE).

CU CONSIDERATIE,

RADU CALIN CRISTEA
(inca) DIRECTOR GENERAL AL MNLR

INVITAT: VLADIMIR TISMANEANU
Profesor de stiinte politice la University of Maryland (S.U.A.)
Presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania
CONFERINTA CU TEMA: "Revolta intelectualilor si sfarsitul utopiei marxiste"
Intalnirea va avea loc miercuri, 24 iunie 2009, ora 18.30, in Rotonda Muzeului National al Literaturii Romane din Bd. Dacia nr. 12."

Gura pacatosului adevar graieste - R.C. Cristea se autodenunta! Noii „colaboratori” si profitori ai Muzeului Literaturii: secta neo-kulturnicilor rosii!

„Am renuntat la diverse programe si am tot pus bani deoparte pentru onorariile acordate scriitorilor” („Radu Calin Cristea” – Revista Flacara, nr. 5/mai 2009):
http://www.revistaflacara.ro/index.php?an=2009&luna=mai&nr=5&articol=Radu_Calin_Cristea.xml

Impostorul vorbeste despre Secta

Ceea ce va spuneam aici: http://victor-roncea.blogspot.com/2009/06/jaful-de-la-muzeul-literaturii-peste.html si aici: http://victor-roncea.blogspot.com/2009/06/presedintele-ospatarii-filosofi-si.html se adevereste, fiind confirmat fara nici o jena, chiar de catre pacatos, impostorul Radu Calin Cristea, intr-un recent interviu din Revista Flacara (nr. 5/mai 2009): „S-au strans atunci impreuna, la invitatia muzeului, Nicolae Manolescu, Gabriel Liiceanu, H. R. Patapievici, Livius Ciocarlie, Ion Pop, Eugen Negrici si altii. Muzeul comunica, e parte dintr-un dialog select. Colaboratorii permanenti ai MNLR fac parte din elita scriitorimii romane. Editura a iesit din convalescenta, dupa ce multi ani titlurile atractive alternau cu aparitii submediocre. Ultima carte editata este un lung dialog purtat de Virgil Nemoianu cu Sorin Antohi. Cenaclul merge struna. Rotondele inca se mai cauta. Am renuntat la diverse programe ce transformasera MNLR intr-o casa de cultura mai spalata si am tot pus bani deoparte pentru onorariile acordate scriitorilor. Desfid ideea ca un scriitor trebuie sa traiasca din expediente, dimpotriva, el trebuie respectat, inclusiv din punct de vedere pecuniar, pentru ceea ce face”.

Muzeul Literaturii, altadata o institutie de cultura respectabila, a devenit peste noapte, o data cu „ungerea” frauduloasa ca director a impostorului Radu Calin Cristea, un canal de scurgere a fondurilor publice ale muzeului in buzunarele unor cunoscuti impostori si o anexa a unei gasti pseudoeliteiste de pretini scriitori, aflati pe statele generoase de plata ale muzeului. Astfel, cum spuneam, pe statele mult prea generoase ale Muzeului Literaturii gasim, cu sume exorbitante, pentru diverse pretinse servicii sau prestatii „culturale” acordate muzeului, dar fara nici o finalitate practica ori utilitate publica, prietenii ilegalului si fraudulosului R.C. Cristea, reprezentanti de „marca” ai sectei neo-kulturnicilor rosii, care a parazitat in ultimii 20 de ani cultura romaneasca: Nicolae Manolescu, Gabriel Liiceanu, H. R. Patapievici, Sorin Antohi & Coop. Sumele uriase platite acestora din bani publici, provenind din bugetul muzeului alocat de catre Primaria Capitalei, se ridica la peste 2 miliarde de lei (actele muzeului sunt publice, se pot verifica!).

Toata „floarea cea vestita” a pseudoelitei culturale romanesti: cunoscuti „interpreti” media si „degustatori” de prin pre-puturile petrolifere patriciene, „turnatori” la masa lui Felix, „s-au strans atunci impreuna” sa ciordeasca din cutia milei publice si sa cante in cor prohodul de ingropaciune al Muzeului si al Literaturii Romane. Asa se face ca, noile “cocote” culturale sunt platite ca “dame de lux”, pentru prestatii culturale de “centuriste” sau „borfete” de cartier. De-o pilda, “celebrul” poet Varujan Vosganian este stimulat cu suma de 1500 lei noi pentru o prestatie orala scurta, necum scrisa, de 15 minute in concursul de mare nivel cultural utecist numit „Romania pitoreasca”. Ne imaginam care ar fi „tariful” pe ora! Afacerea „merge struna”, vorba lui R.C. Cristea. Avem, asadar, dovada clara ca Muzeul Literaturii, sub conducerea impostorului Radu Calin Cristea, a devenit orice, numai muzeu nu: bordel ideologic pentru Tismaneanu SRL, pravalie culturala capusa, casa de (maxima) toleranta pentru drenarea banilor publici in buzunarele unor cunoscuti impostori, casa de pensii si stipendii suplimentare sau agentie publica de plata cu ora pentru o gasca privilegiata din „elita scriitorimii romane”, cu stomacul tare, pielea tabacita si obrazul gros.

Vezi si "Boul Solemn"

STORMUL BADEA. Mircea Badea

Mircea Badea: Bancul cu Masca

M-as cam cara. Vine luna august si plec in concediu. Daca ma ajuta si pe mine conjunctura, capul si eventuale “ferestre de oportunitate”, nu ma mai intorc la aceeasi emisiune.

Dar fix in acest moment in care ar trebui sa ma ocup de rezervari imi dau seama ca habar n-am unde sa plec in vacanta. Ideile precum: Bahamas, Tahiti, Las vegas ies din discutie, ca n-am nici vanzari anterioare, nici contracte cu Ministreul Tineretului. Asa incat va invit la un brainstorming. Dupa cum v-ati dat seama deja, la capitolul “brain” stau prost. Veniti voi cu el iar eu ma ocup de “storming”.

P.S. Vad ca unii au inteles din ce am scris mai sus ca sunt probleme intre mine si trust, iar altii chiar au avansat ideea ca sunt in negocieri cu Vantu. Gresit. Nici vorba de asa ceva. Imi exprimam doar o semisperanta care revine ciclic in discursul meu la incheierea inca unui sezon, conform caruia voi avea prilejul
sa pun emisiunea asta in cui si sa fac altceva mai putin solicitant din toate punctele de vedere. Era mai mult o vaicareala decat o agresivitate si mai mult o stare de spirit decat o actiune vanjoasa. Asadar: nu sunt in razboi cu trustul si nici in tandreturi cu Vantu. Cat despre ce o sa fac in continuare…..e pe baza de meandrele concretului.

UNGURASII si baieteii lui Plesu si Manolescu continua reuciderea prin minciuna a lui Eminescu de mana cu puricii Ortodoxiei

Dilema Veche: REGIMUL ARTELOR ŞI MUNIŢIILOR

Marius CHIVU (foto intelectuala cu Volvo in fata vilei lui Patriciu din cartierul Primaverii)

Ukse Nime

● Ilina Gregori, Ştim noi cine a fost Eminescu? Fapte, enigme, ipoteze, Editura Art, 2008.

"Eminescu este încă insuficient cunoscut sub aspect biografic, subevaluat sub aspect intelectual şi, ca Ťpoet naţionalť, prea îngust înţeles." De la aceste aprecieri a plecat Ilina Gregori cînd a scris aclamatul studiu "Eminescu la Berlin" (în Studii critice, 2002), şi tot cu această credinţă a scris şi "Între Berlin şi Charlottenburg", şi "Bucureşti, 28 iunie 1883", cele trei studii alcătuind împreună volumul de faţă. Ilina Gregori şi-a numit atunci investigaţiile eminesciene în ambianţa social-politică şi culturală berlineză parabiografie. Acribia documentară şi verva ei speculativă au demontat atunci o mare prejudecată arătînd că presupusa nefastă perioadă berlineză a fost, de fapt, una privilegiată din punct de vedere intelectual (contactul cu tot ce oferea mai modern şi mai actual în epocă academismul german, interesul sporit pentru filozofia inconştientului, pentru etnopsihologie şi egiptologie, colaborarea ştiinţifică cu Editura Brockhaus) şi momentul creativ de vîrf al poetului ajuns inclusiv secretar al agentului diplomatic român în capitala germană (aproape 40 dintre postume, geneza "Luceafărului", cîteva proze ş.a.). Ilina Gregori merge de data aceasta şi mai departe, propunînd onirobiografia: "metoda unui cercetător care, în mod experimental, ţine seama de partea de inconştient implicată în percepţia mediului urban şi, plasîndu-se în locul locuit de personajul său, nu refuză propria investiţie subiectivă, personală, a decorului, drept condiţie a unei posibile întîlniri în spaţiul lecturii-proiecţie cu eroul său". Metodă pe cît de riscantă, pe atît de interesantă, cu condiţia ca respectivul cercetător să întreţină un echilibru credibil între arheologia istorică, biografia şi speculaţiile pe marginea inconştientului creator. Din fericire, experimentul îi reuşeşte Ilinei Gregori, şi cele două studii noi sînt deopotrivă fermecătoare prin inedit şi generoase prin deschiderea lor hermeneutică. Motivată pînă la obsesie de tot ce nu se ştie despre Eminescu, cercetătoarea preferă să ofere doar ipoteze ("partea cea mai frumoasă a studiilor eminesciene") şi să ridice zeci de întrebări cu atît mai provocatoare şi nu mai puţin fertile.

Ilina Gregori evocă şi reconstituie minuţios preocupările intelectuale universitare, atmosfera şi cadrul politic berlinez, detalii locative, date privitoare la Castelul din Charlottenburg, istoria Hohenzollern-ilor cu accent pe iubirea cuplului regal Friedrich Wilhelm-Luise, toate astea în sprijinul aproape exclusiv al hermeneuticii aplicate "Avatarilor faraonului Tlà" pe care încerc să o rezum brutal mai jos. Pornind de la un posibil "complex egiptean" şi adoptînd metoda lecturii "în circuit" a textelor înrudite tematic şi cronologic, ne oferă o interpretare memorabilă acestei proze. Cercetătoarea contestă titlul dat de Călinescu cu ocazia publicării pentru prima dată a textului în 1932, nu-l consideră nuvelă şi cu atît mai puţin "un caz de metempsihoză", comparabil cu povestiri de Théophile Gautier sau E.A. Poe. Mai mult, denunţă direcţia de interpretare a "licenţei critic-editoriale" călinesciene urmată în unanimitate de criticii literari. Ipotezele onirobiografice ale Ilinei Gregori, generate şi întărite de cîteva stranii fraze eminesciene, sînt fascinante. Inspirat de egiptologia revelată de profesorul berlinez C.R. Lepsius şi de muzeul acestuia, inseparabil de schiţele de prolog "Archaeus" şi "Cugetări imposibile", cercetătoarea consideră textul "Avatarilor..." (pentru care propune titlul "Povestea faraonului Tlà") un "experiment poetico-metafizic de superbă (şi deconcertantă!) îndrăzneală" pe tema identităţii (personale, istorice, mitice), nicidecum a reîncarnării. Ilina Gregori arată că povestea evocă un Egipt fantezist, iar cuplul Tlà-Rodope este, istoriografic, aberant. Mai mult, 1) Tlas se dovedise a fi o eroare de lectură a hieroglifei (numele real al respectivului faraon fiind Uneg), eroare consacrată de istoricul egiptean Manetho prezent şi în notele lui Eminescu unde este citat... greşit, şi 2) "tlas" înseamnă în coptă "limbă". Prin urmare, Ilina Gregori interpretează povestea de dragoste în cheie (inter)textuală: numele Tlà nu-l evocă pe obscurul faraon egiptean fiind, de fapt, reflecţia poetului asupra limbajului hieroglific, a limbii înseşi, a lumii iluzorii (schopenhauriene?) făcute din cuvinte: "Şi dacă pretinsele Adevăruri trîmbiţate pînă mai ieri se dovedesc astăzi a fi, totuşi, simple Ťvorbeť, atunci ce erou putea fi mai potrivit pentru supra-Ťpovesteať eminesciană decît Tlas, regele Limbă?".

Capitolul final, cel bucureşten, denunţă aberanta teorie a complotului care i-ar fi adus moartea poetului antimonarhist, fiind, în acelaşi timp, o pledoarie pentru reevaluarea publicisticii sale. Dar adevăratul nucleu al acestei părţi îl reprezintă evocarea primei internări în sanatoriu a poetului în urma intenţiei mărturisite public de a-l ucide pe regele Carol. Paginile în care stranii corespondenţe sugerează că potenţialul regicid al poetului nebun camuflează psihic un posibil fratricid transformă onirobiografia eminesciană într-un adevărat thriller psiho-hermeneutic pe tema identităţii geniului creator. Captivante deopotrivă prin acurateţea informaţiilor şi prin speculaţie interpretativă, studiile Ilinei Gregori în care istoria şi biografia alternează cu teoria şi (psiho)critica literară se citesc cu delicii intelectuale şi cu sufletul la gură. Cît despre identitatea lui Eminescu, pasionat să-şi multiplice semnăturile şi numele prin adaptări alofone, anagrame, pseudonime şi alte travestiuri onomastice, "el n-a fost aşa cînd era, cînd credem că-l Ťştimť, el nu e". Meritul absolut al Ilinei Gregori este că reuşeşte să-l elibereze pe Eminescu, experimental, dar interogativ, din vitrina cu etichete a propriului mit. Rareori a fost Eminescu atît de enigmatic, de incitant şi de viu!

Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Ilina Gregori, Ştim noi cine a fost Eminescu? Fapte, enigme, ipoteze

Bucureşti, 23 Iunie 2009 - Joi, 18 iunie 2009, juriul Uniunii Scriitorilor din România, format din Gabriel Dimisianu, Daniel Cristea-Enache, Mircea A. Diaconu, Dan C. Mihailescu şi Cornel Ungureanu a desemnat cele mai bune lucrări de literatură apărute în anul 2008. Premiul pentru secţiunea de Critică şi Istorie literară i-a revenit Ilinei Gregori, pentru lucrarea Ştim noi cine a fost Eminescu? Fapte, enigme, ipoteze. Este un premiu cu atât mai important, cu cât cartea Ilinei Gregori s-a impus în faţa unor opere de prestigiu, nominalizate în cadrul aceleiaşi secţiuni: Paul Cornea, Delimitari si ipoteze, Dan Cristea, Poezia vie, Alexandru Muşina, Poezia: teze, ipoteze, explorari, Eugen Negrici, Iluziile literaturii române.

« Ce ştim despre Eminescu? Ce nu ştim şi ar trebui să aflăm?» Aceste întrebări au stat la originea cercetărilor mele. Inventariind tot ce a scris Eminescu, nu ştim nici cum şi-a conceput el însuşi opera şi nici cine a fost el, autorul Operelor care i se atribuie acum. Analiza şi interpretarea scrierilor eminesciene trebuie să se îmbine cu reflecţia biografică; altfel spus, lectura «operei» să implice lectura «vieţii».

Dincolo de clişeele şi de prejudecăţile care s-au aşternut de-a lungul timpului asupra operei şi vieţii scriitorului, autoarea propune o abordare revigorantă şi bine documentată asupra „perioadei berlineze“ a scriitorului, cuprinsă între anii 1872-1874 şi a felului în care aceasta şi-a pus amprenta asupra evoluţiei sale ulterioare, demontând unele mituri bine înrădăcinate în istoria literaturii. Ilina Gregori vorbeşte despre viaţa cotidiană a lui Eminescu, pusă în relaţie cu opera sa, despre anumite slăbiciuni încă nemărturisite din biografia poetului, despre ultimii ani (de altfel, cei mai controversaţi) ai vieţii lui Eminescu, despre relaţia conturată la nivelul inconştientului între poet şi Carol I de Hohenzollern.

„Foarte bine documentat, mai ales în privinţa unei inaccesibile porţiuni de bibliografie germană, studiul Ilinei Gregori îşi delimitează iniţial un teritoriu la prima vedere - călinesciană, fireşte - steril, pe care-l va explora însă complet.“
România literară

„Pornind dinspre viaţă spre operă, Ilina Gregori propune o lectură lipsită de prejudecăţi nu doar a textelor, ci şi – la fel de importantă ca pondere – a contextelor urbane, culturale şi politice în care Eminescu s-a aflat în acei ani.
Studiul Ilinei Grigori se detaşează prin rigoare ştiinţifică, printr-o irepresibilă atitudine demistificatoare, dubitativă, a unui cercetător ce pune sub semnul întrebării toate locurile comune, respingînd sistematic lectura comodă şi asumîndu-şi dificila misiune de a descoperi lucruri noi acolo unde puţini mai cred că există ceva necunoscut.“
Observator cultural

„Captivante deopotrivă prin acurateţea informaţiilor şi prin speculaţie interpretativă, studiile Ilinei Gregori în care istoria şi biografia alternează cu teoria şi (psiho)critica literară se citesc cu delicii intelectuale şi cu sufletul la gură. Meritul absolut al Ilinei Gregori este că reuşeşte să-l elibereze pe Eminescu experimental, dar interogativ, din vitrina cu etichete a propriului mit. Rareori a fost Eminescu atît de enigmatic, de incitant şi de viu!“
Dilema veche

Absolventă a Universităţii din Bucureşti (1966), Ilina Gregori debutează în critica literară încă din timpul studenţiei. În 1970, se stabileşte în Germania, unde îşi continuă studiile (filozofie, romanistică, literatură comparată). Printre operele publicate, amintim: „Singura literatură esenţială“. Povestirea fantastică. Balzac – Villiers de l’Isle-Adam – Pieyre de Mandiargues, Rumänistische Literaturwissenschaft. Fallstudien zum 19 und 20, precum şi Studii literare. Eminescu la Berlin. Mircea Eliade: Trei analize.

După aproape trei ani de activitate, Editura ART s-a fixat în conştiinţa publicului prin cel puţin câteva colecţii: „Cărţi cardinale“, „Demonul teoriei“, „Dulapul îndrăgostit“, seria de autor J.M.G. Le Clézio, precum şi cărţi ilustrate.
Nu facem recomandări speciale, lăsăm cititorilor noştri plăcerea şi dificultatea alegerii.
Luciana Ciovica, Promovare carte si relatii cu presa

MICILE SECRETE ale Familiei VASS: Andreea VASS, verisoara lui Bogdan Olteanu-VASS? Cum SAR puricii Romaniei dintr-o barca in alta

Conform unor istorici ai comunismului, nevinovata Andreea Vass, membra a SAR-ului Tatianei Alinei Mungiu Pipidi si foarte activa la RFI, in prezent consiliera a premierului Emil Boc, este ruda directa cu alt nevinovat: Bogdan Olteanu. Amandoi se trag din acelasi "os de ardelean": Ghizela Vass.

Despre bunica NKVD cu vila in Zambaccian

Afirmatia lui Olteanu, conform careia n-ar fi fost marcat de comunism, trebuie inteleasa in sensul ca doctrina comunista nu i-a lasat urme sau semne vizibile pe corp sau in comportament, deoarece, altfel, comunismul nu i-a adus neplaceri. Ba, dimpotriva. Desi tanar, pana la sfarsitul lui 1989, el a avut vreme sa activeze ca membru al UTC, iar pana la inceputul anilor ’90, a avut privilegiul sa locuiasca intr-un imobil nationalizat din zona Kiseleff, unul dintre locurile preferate de nomenclaturistii partidului comunist.

Ghizela Vass (foto alături de Ceauşescu si Paraschivescu), bunica din partea mamei, a intrat in PCR in 1933, atunci cand partidul era compus doar din agenti NKVD. Ascensiunea in partid a bunicii a fost fulminanta, in 1945 ea fiind deja membu al CC al PCR si reusind sa se mentina in functii pana la sfarsitul anilor ’70. Printre sarcinile activistei Vass s-au aflat, pana la inceputul anilor ’40, si eliberarea moldovenilor de la Chisinau de sub „jugul burghezo-mosieresc romanesc”, iar, ulterior, dupa 1945, eliberarea romanilor de la Bucuresti de sub jugul lui Maniu si Bratianu. Dupa ce a fost sefa sectiei organizatorice a CC al PCR, in 1954 a fost admisa in secretariatul CC, iar in 1958 o regasim in functia de sefa a sectiei relatii internationale a partidului.

La inceputul anilor ’70, a fost „marginalizata” de Ceausescu in functia de adjunct al sectiei relatii internationale si, in 1982, a fost pensionata. Casa din centrul Capitalei, primita la sfarsitul anilor ’40, cu mobila si tablouri confiscate de la „dusmanii poporului” a fost locul in care si-a crescut nepotul aflat azi in fruntea Camerei Deputatilor. Dupa 1990, pe baza Legii nr. 112, Ghizela Vass a cumparat imobilul din zona Kiseleff, situat pe strada Zambaccian nr. 1. Ulterior, vila a fost revendicata de proprietari, in instanta, si in 2004 a fost recastigata, insa familia lui Bogdan Olteanu a refuzat sa elibereze locuinta. A facut recurs, sperand sa primeasca despagubiri, dar, in final, a fost obligata sa paraseasca imobilul.

DAN BADEA: Micile secrete ale lui Bogdan Olteanu

PS: Mai si seamana! Puneti-i un coc negru si vedeti asemanarea...

CTP se da singur afara din CRP. Pe cand si din Media Pro? Cui ii pasa?

Pentru ca in jurul augustei sale fapturi s-a lasat, de la o vreme, o liniste care nu prevesteste nimic bun, Cristian Tudor Popescu a gasit de cuviinta sa mai produca niste valuri, facind un gest de-a dreptul eroicomic. Cel mai mare deontolog din istoria deontologiei mioritice noteaza in finalul unuia dintre editorialele sale recente: “Consiliul de Onoare al Clubului Român de Presă a aprobat primirea în CRP a foilor Cancan şi Ciao. Pesemne, Consiliul consideră că astfel CRP devine cu adevărat reprezentativ pentru presa română. Ca să nu stric fotografia de grup, înapoiez diploma de membru de onoare pe care mi-a înmînat-o Consiliul de Onoare al CRP, întrucît mi-e greu să mai găsesc definiţia cuvîntului onoare”. Altfel spus, in poza de grup a presei autohtone, Cristian Tudor Popescu este singura figura onorabila, un cavaler viteaz si neprihanit, care nu vrea sa se amestece cu vulgul si refuza sa accepte ceea ce ii explica Indira Crasnea, presedintele CRP: "Clubul Roman de Presa nu este asociatia sfintilor sau a turnurilor de fildes imaculate. Este o organizatie a unei industrii, cu bune si cu mai putin bune".

Fiind, desigur, un sfint pitulat in turnul de fildes, domnul CTP se delimiteaza revoltat de primirea in organizatie a unor "foi" cum sint Ciao si Cancan. Interesant este ca bravul aparator al onoarei gazetaresti se simtea destul de bine in vremea cind convietuia, in acelasi club, cu o fituica imunda numita Libertatea. Gogomaniile, minciunile si trivialitatile publicate de omuletii trustului Ringier nu-i provocau mincarimi in zona constiintei si nici nu-l determinau sa execute gesturi bombastice de revolta. De fapt, s-ar putea sa nici nu-i pese cu adevarat de fituicile care intra in CRP. Adevaratul fenomen care il siciie este o scadere ingrijoratoare a popularitatii sale. Din nefericire pentru el, nimeni nu pare interesat sa afle ce face CTP cu diplomele lui...
http://www.7plus.ro/
PS: De ce nu se da singur afara si din Trustul MEDIA PRO, unde apar cele mai oribile lucruri desprea Romania si romani? Cine se asemana...

CRIMINALUL UCK Agim Ceku a fost arestat in Bulgaria. Sper sa fie trimis la Belgrad. SCURT istoric al UCK - Statul Kosovo – un scenariu „made in USA”.

IV.2.11 Statul Kosovo – un scenariu „made in USA”

Războiul civil care a avut ca scop autoproclamarea statului independent Kosovo se încadrează în tipologia “noilor războaie”, în care cel puţin o parte beligerantă nu se angajează vizibil şi explicit în conflict. Amorsarea tensiunilor a fost regizată şi realizată în etape, prin mijloacele secrete ale spionajului şi subversiunii.
Într-o primă fază, au fost realizate şi dezvoltate, sub un aşa-zis control rezonabil, conexiunile clanurilor mafiote albaneze la reţelele internaţionale ale criminalitaţii organizate, prin a căror logistică subterană s-au asigurat resursele şi condiţiile necesare războiului: banii, propaganda, contextul local, pretextele, armele şi combatanţii.
Animozităţile istorice dintre albanezi şi sârbi au fost “privatizate” de către clanurile mafioto-teroriste. Acestea au pus stăpânire pe regiune şi au făcut legea în Kosovo. Secretarul de Stat al S.U.A., Madleine Albricht şi alţi oficiali ai Administraţiei de la Washington au calificat, fără rezerve, “Armata de Eliberare din Kosovo” (U.C.K.) drept organizaţie teroristă, ale cărei acte criminale, violente şi dezordini nu pot fi tolerate. Ulterior, însă, această luare de poziţie avea să fie uitată, iar între secretarul de stat şi Hasim Thaci (foto), “comandantul înalt şi deşirat, în vârstă de douăzeci şi nouă de ani”1 al teroriştilor U.C.K. s-au stabilit relaţii speciale, care în anumite privinţe nu au scăpat comentariilor ironice vehiculate în mediile diplomatice.
În a doua etapa, crima organizată, comunităţile albaneze de pretutindeni, reţele ale Jihadului Islamic, state arabe fundamentaliste şi servicii secrete şi-au dat mâna pentru a crea din U.C.K. o forţă aptă să riposteze armatei regulate şi politiei sârbe.
În a treia etapa, cca. 10.000 de „voluntari” cu experienţă în Războiul Sfânt Islamic („Jihad”) din Orientul Mijlociu, Afganisatn, Iran şi Libia, precum şi foşti combatanţi musulmani din Bosnia şi Herţegovina au fost puşi sub comanda instructorilor militari recrutaţi din rândul ofiţerilor de naţionalitate albaneză ori religie musulmană excluşi din armata iugoslavă.
Cea de-a patra etapă, a fost cea a războiului civil.
În a cincea etapă, după marginalizarea moderatului Ibrahim Rugova şi alegerea de către reprezentanţii albanezi la Conferinţa de la Rambouillet a lui Hasim Thaci ca lider al delegaţiei, S.U.A. vor credita U.C.K.-ul şi-i va arăta calea de urmat pentru a se transforma în mişcare politică. Delegaţia albanezilor din Kosovo era „un grup pestriţ”, “nici unul dintre ei nu mai participase la o negociere complexă, cu siguranţă nu la una pe scena mondială, şi existau încă multe dezacorduri (…)”1
Pentru a face faţă situatiei, Hasim Thaci, ”lipsit de experienţă, încăpăţânat, dar şi dornic de a fi pe plac”, a acceptat “o mică echipă de consilieri din exterior, inclusiv fostul ambasador American Morton Abramowitz”, prieten de o viaţă al doamnei secretar de stat. Madleine Albright s-a întâlnit cu Thaci şi în particular “într-o cameră de la subsol în care era curent. (subsolul castelului din Rambouillet)”.2
Hasim Thaci a fost persoana cea mai dificilă pe tot parcursul negocierilor. Nu era capabil să abordeze problemele punctuale. El nu putea să decidă nimic independent. Era permanent conexat într-o reţea de convorbiri telefonice internaţionale, cu tot felul de „figuri enigmatice din exterior…”, notează Madleine Albright.
Acordul de la Rambouillet a putut fi încheiat doar în condiţiile în care s-a recurs la o stratagemă de a-l scoate pe Thaci din sală în momentul redactării finale. Toţi ceilalţi membri ai delegaţiei au ajuns la un consens, iar declaraţia a fost trimisă miniştrilor de externe ai Grupului de Contact şi dată publicităţtii sub semnătura lui Veton Surroi.
În etapa a şasea, a avut loc războiul N.A.T.O. împotriva Serbiei, al doilea, după cel din Bosnia, din istoria de o jumătate de secol a Alianţei. Mecanismele militare şi de informaţii de sub comanda supremă a generalului american Wesley Clark au funcţionat depăşite de realităţi. Fără influenţa ruşilor asupra lui Milošević, aventura N.A.T.O. în Balcanii Adriatici se transforma într-un eşec lamentabil.
În etapa a şaptea, forţele militare internaţionale de sub autoritatea O.N.U., favorizează anularea „de facto” a frontierei dintre Albania şi provincia Kosovo, izolând, în schimb, Kosovo de Serbia. Sub supravegherea pasivă a forţelor internaţionale, albanezii kosovari extremişti continuă distrugerea vestigiilor din patrimoniul cultural-religios ale sârbilor.
În etapa a opta, în Kosovo se construieşste şi amplasează cea mai mare bază militară americană externă, după războiul din Vietnam.
În etapa a noua, urmând consilierea doamnei secretar de stat, Hasim Thaci a reuşit metamorfozarea organizaţiei paramilitare teroriste U.C.K. în partid politic democrat .
În a zecea etapă, se edifică instituţiile viitorului stat Kosovo, care se autoproclamă independent împotriva principiilor dreptului international.

Extras din:
*
TRAIAN VALENTIN PONCEA
AUREL I. ROGOJAN
*
ISTORIE GEOPOLITICĂ ŞI SPIONAJ ÎN BALCANII DE VEST
*
ORIGINILE, EVOLUŢIA ŞI ACTIVITATEA STRUCTURILOR SECRETE DE INFORMAŢII ÎN SPAŢIUL ETNICO-GEOGRAFIC AL SLAVILOR MERIDIONALI
*
IUGOSLAVIA VERSUS ROMÂNIA ÎN RĂZBOIUL DIN UMBRĂ
*
EDITURA PROEMA
*
SUMAR:
CUVÂNT ÎNAINTE 9
CAPITOLUL I 11
CADRUL ISTORIC, GEOPOLITIC ŞI GEOSTRATEGIC. PRIMELE STRUCTURI INFORMATIVE 11
I.1. Date generale privind Peninsula Balcanică. Localizare geografică şi originea numelui 11
I.2. Coordonate istorice. Crearea primelor formaţiuni politice sud-slave în Balcanii de Vest 13
I.2.1. Slovenia 16
I.2.2. Serbia 17
I.2.3. Croaţia (Hrvatska) 20
I.2.4. Bosnia şi Herţegovina 21
I.2.5. Macedonia 23
I.2.6. Albania 25
I.3. Romanitatea sud-dunăreană 27
I.4. Cucerirea otomană şi consecinţele ei pentru popoarele din Balcani 29
I.5. Evoluţia teritoriilor balcanice la sfârşitul evului mediu şi în epoca modernă 32
I.5.1.Migrări şi emigrări în Balcani 33
I.5.2. Lupta de emancipare naţională în Balcanii de Vest. «Chestiunea orientală», mişcarea ilirică şi iugoslavismul 34
I.5.3. Croaţia (Hrvatska). Evoluţia spre modernitate a Croaţiei 38
I.5.4. Rezistenţa antiotomană şi evoluţia Muntenegrului 39
I.5.5. Lupta de eliberare a Bosniei. „Colonizarea“ şi islamizarea provinciei 42
I.5.6. Kosovo – „Vechea Serbie“ 43
I.5.7.Evoluţia Albaniei 44
I.5.8. Crearea Serbiei moderne 49
I.6. Primele structuri informative sârbeşti 51
I.6.1. Dregătoriile secrete ale ţarului Ştefan Dušan 51
I.6.2. Structurile informative secrete sârbe în perioada luptei de eliberare antiotomană 52
I.6.3.„Liktors“- Poliţia informaţiilor secrete 52
I.6.4. Departamentul pentru Activitatea de Poliţie Confidenţială 54
I.7. Structurilor informative în perioada Regatului Sârb modern 54
I.7.1. Serviciul de Informaţii al Armatei Sârbe 55
I.7.2. Conspiraţia anti-Obrenović. Implicarea Serviciului Secret al Armatei în comploturi şi acţiuni naţionaliste 56
I.7.3 .Serbia, serviciile de informaţii şi „criza balcanică“ din anii 1912-1913 58
I.7.4. Atentatul de la Sarajevo – pretext al Primului Război Mondial 61
CAPITOLUL II 67
EVOLUŢIA POLITICĂ ŞI PRIMELE STRUCTURI DE INFORMAŢII DIN IUGOSLAVIA MODERNĂ 67
II. 1. Evoluţia politică a spaţiului iugoslav după primul război mondial. Constituirea Regatului Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor. Iugoslavia interbelică 67
II. 2. Mica Înţelegere şi Pactul Înţelegerii Balcanice – acorduri de securitate colectivă antirevizioniste 70
II. 3. Criza internă din Iugoslavia interbelică. 72
II.3.1.Lovitura de stat a regelui Alexandru – „actul de naştere“ al Iugoslaviei 73
II.3.2. Asasinarea regelui Alexandru al Iugoslaviei 74
II.3.3. Aderarea (de o zi) Iugoslaviei la Pactul Tripartit. Lovitura de stat a generalului Mirković. Agresiunea Germaniei. Rezistenţa antifascistă 77
II. 4. Structurile informative iugoslave în perioada interbelică 81
II.4.1. Direcţia Securităţii Statului era structurată pe trei departamente şi mai multe secţii, după cum urmează: 82
II.4.2. Direcţia Securităţii Publice (Departamentul Administrativ), cu: 84
II. 5. Structurile de informaţii iugoslave după disoluţia sângeroasă a Regatului Iugoslaviei, în timpul celui de-al II-lea Război Mondial şi în primii ani postbelici 85
II.5.1. Structurile informative iugoslave în timpul celui de-al doilea război mondial şi în primii ani postbelici 85
CAPITOLUL III 93
STUCTURILE INFORMATIVE ALE IUGOSLAVIEI ÎN PERIOADA RĂZBOIULUI RECE 93
III. 1. Serviciul securităţii statului 93
III. 1. 1. Crearea Serviciului de Securitate a Statului („Uprava Državna Bezbednosti“-„U.D.B.“). Principalele sale direcţii de acţiune 93
III.2. Evoluţia sistemului informativ represiv al securităţii Iugoslaviei. Structură, organizare şi direcţii de acţiune 96
III.2.1. Serviciul de Securitate a Statului (U.D.B.) 97
III.2.2. Serviciul de Informaţii al Armatei (O.U.) 99
III.2.3.Restructuările serviciilor de informaţii iugoslave din anii ’60. Crearea S.D.B.-ului 100
III.3. Operaţiuni executive externe ale S.D.B. în timpul Războiului Rece 101
CAPITOLUL IV 106
DISOLUŢIA STATALĂ A FEDERAŢIEI IUGOSLAVE 106
IV.1. Premisele destrămării federaţiei iugoslave 106
IV.2. Contextul geopolitic al disoluţiei Iugoslaviei 109
IV.2.1 Secesiunea Sloveniei şi Croaţiei 110
IV.2.2 Războaiele civile din Croaţia, Bosnia şi Herţegovina 112
IV.2.3 Actori externi ai dezmembrării Iugoslaviei 113
IV.2.4. Internaţionalzarea conflictelor din spaţiul ex-iugoslav 120
IV.2.5. Islamism versus ortodoxism 127
IV.2.6. Pacea iluzorie a acordurilor de la Dayton şi Paris 130
IV.2.7 Kosovo – Scenarii vechi pentru evenimente noi 131
IV.2.8 Intervenţia internaţională în Kosovo – al II-lea război al N.A.T.O. din istoria de cincizeci de ani ai Alianţei 133
IV.2.9. Spionaj american la Belgrad – trădarea generalului Momčilo Perišić 138
IV.2.10 Parlamentul european acordă provinciei Kosovo independenţă supravegheată 142
IV.2.11 Statul Kosovo – un scenariu „made in USA” 146
CAPITOLUL V 149
DE LA SECURITATEA FEDERŢIEI IUGOSLAVE LA SERVICIILE DE INFORMAŢII ALE STATELOR SUCCESOARE 149
V.1.Structurile de informaţii unionale 149
V.2 Serviciile de informaţii şi securitate ale Republicii Serbia 150
V.3. Sistemul de securitate al „Micii Iugoslavii“ 151
V.4. Reforma sistemului de securitate al „Micii Iugoslavii“ după „deceniul Milošević“ 152
V.5. Reforma instituţional-juridică a serviciilor de securitate 155
V.6. Serviciile de informaţii ale Uniunii Serbia şi Muntenegru 159
V.7. Ultima reorganizare a serviciilor de informaţii şi securitate înainte de dizolvarea Uniunii Serbia şi Muntenegru 163
V.8 Serviciile secrete paralele din Kosovo 164
V.9. Sistemul securităţii naţionale al Serbiei 165
V.10. Serviciile de Informaţii ale Macedoniei 167
V.11. Serviciile de informaţii ale Croaţiei 171
V.12. Serviciile de informaţii ale Sloveniei 177
V.13. Serviciile de informaţii ale Bosniei-Herţegovinei 180
V.14. Constituţia Kosovo si sistemul de securitate 183
CAPITOLUL VI 184
IUGOSLAVIA VERSUS ROMÂNIA ÎN RĂZBOIUL DIN UMBRĂ 184
VI. 1. Scurt istoric al sârbilor din România 184
VI.2. Primele acţiuni informativ-contrainformative semnificative ale Serbiei pe spaţiul românesc (1878-1918) 185
VI.3. Acţiuni ale serviciilor de informaţii iugoslave pe spaţiul românesc în perioada interbelică şi în timpul războiului. Atragerea minorităţii sârbo-croate la acţiuni antistatale 187
VI.4. Acţiuni în România ale structurilor informative secrete ale rezistenţei iugoslave 195
VI.5. România – ţintă inamică a spionajului iugoslav în perioada 1945-1960 204
VI.6. Evoluţii ale acţiunilor spionajului iugoslav în România în perioada 1960-1989 222
VI.6.1. Raporturile româno-iugoslave în intervalul 1960-1989 222
VI.6.2. Reluarea ofensivei spionajului iugoslav în România după moartea lui Tito 228
VI.6.3. Implicarea serviciilor de informaţii iugoslave în evenimentele de la Timişoara şi Bucureşti din decembrie 1989 233
VI.7. Acţiuni de spionaj iugoslave pe spaţiul românesc după evenimentele din decembrie 1989 236
VI. 8. Acţiuni acoperite ale serviciilor de informaţii sârbeşti 237
VI.8.1. Acţiuni de influenţă, propagandă şi climat 237
VI.8.2. Monitorizarea şi orientarea comunităţilor conaţionalilor din România 238
VI.8.3 Controlul comunităţilor româneşti din spaţiul ex-iugoslav 239
CONCLUZII: 248
ANEXE 253
Slovenia – Aşezare geografică, suprafaţa şi populaţia 253
Serbia - Aşezare geografică, suprafaţa şi populaţia 255
Muntenegru - Aşezare geografică, suprafaţa şi populaţia 258
Croaţia - Aşezare geografică, suprafaţa şi populaţia 259
Bosnia şi Herţegovina - Aşezare geografică, suprafaţa şi populaţia 260
Macedonia - Aşezare geografică, suprafaţa şi populaţia 262
Iosip Broz Tito - Repere ale biografiei 264
Cronica operaţiunilor executive externe realizate de U.D.B. (U.D.B.A.) care au avut va scop eliminarea fizică a „ţintelor“ 268
Planul serviciilor secrete elene pentru macedoneni 271
„Umbrela” comunităţii de informaţii a N.A.T.O. şi logistica Al Queda – piloni ai secesiunii republicilor ex – iugoslave 274
Manipularea informaţională specializată şi genocidul de la Srebeniţa 276
Operaţiuni executive speciale ale serviciilor secrete britanice 281
Lideri ai U.C.K. şi traficul cu organe prelevate de la prizonierii sârbi 286
Agenţia de Securitate şi Informaţii (B.I.A.) 288
Românitatea sud-dunăreană - comunităţile româneşti din Balcani: trecut, prezent, viitor 289
Provincia istorică Banat. Banatul românesc. 301
Banatul sârbesc şi Provincia autonomă Vojvodina 301
Date şi informaţii privind pregătirea intervenţiei Tratatului de la Varşovia în Cehoslovacia, România, Iugoslavia şi Austria 309
Cronologia vizitelor lui Iosip Broz Tito în România 319
Întâlnirea de la Vîrşeţ din august 1968 dintre Nicolae Ceauşescu şi Iosip Broz Tito 321
-Stenograma discuţiilor- 321
Origine şi evoluţia istorică a „conflictelor îngheţate” din Balcani 327
Probleme litigioase, riscuri şi vulnerabilităţi de securitate în spaţiul balcanic 337
BIBLIOGRAFIE: 354

S-A VOTAT PASAPORTUL PENAL. Din momentul promulgarii suntem PREZUMTIVI INFRACTORI. Coalitia OPRITI CIPURILE va reactiona in curand AICI. LISTA RUSINII

VOTUL ELECTRONIC
23 iunie 2009, ora 17:41

Poziţie pe ordinea de zi: VF-12
Subiect vot: Vot final
PL 200/2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.207/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate
Rezultat: Total PD-L PSD+PC PNL UDMR Minoritati Indep.
- prezenţi: 232 / 87 74 40 16 14 1
- voturi pentru (DA): 206 / 83 72 34 4 12 1
- voturi împotrivă (NU): 13 / 4 1 3 3 2 -
- abţineri: 13 - 1 3 9 - -
- nu au votat: 0 - - - - - -

Nr. Crt. Nume şi prenume Grup Vot
1. Adomniţei Cristian Mihai PNL DA
2. Albu Gheorghe PD-L DA
3. Alecu Valeriu PD-L DA
4. Almăjanu Marin PNL DA
5. Amet Aledin Minoritati DA
6. Anastase Roberta Alma PD-L DA
7. Andon Sergiu PSD+PC Abţinere
8. Andronache Gabriel PD-L DA
9. Antal István UDMR DA
10. Antochi Gheorghe PSD+PC DA
11. Apostolache Mihai Cristian PSD+PC DA
12. Ardeleanu Sanda-Maria PD-L DA
13. Arion Viorel PD-L DA
14. Atanasiu Teodor PNL DA
15. Avram Marian PD-L DA
16. Axenie Carmen PD-L NU
17. Balan Ioan PD-L DA
18. Balcan Viorel PSD+PC DA
19. Barbu Sulfina PD-L DA
20. Barna Maria Eugenia PSD+PC DA
21. Bădălan Eugen PD-L DA
22. Bănicioiu Nicolae PSD+PC DA
23. Bărbulescu Daniel-Ionuţ PD-L DA
24. Bejinariu Eugen PSD+PC DA
25. Berci Vasile PNL DA
26. Béres Ştefan Vasile UDMR Abţinere
27. Boabeş Dumitru PSD+PC DA
28. Bode Lucian Nicolae PD-L DA
29. Boldea Mihail PD-L NU
30. Borbély László UDMR DA
31. Bordeianu Dan PNL DA
32. Brătianu Matei Radu PSD+PC NU
33. Brînză William Gabriel PD-L DA
34. Buciuta Ştefan Minoritati DA
35. Bud Nicolae PD-L DA
36. Buda Daniel PD-L DA
37. Buda Viorel-Vasile PNL DA
38. Budurescu Daniel-Stamate PNL Abţinere
39. Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu PD-L DA
40. Burcău Doina PSD+PC DA
41. Burlacu Cristian-Ion PNL DA
42. Buta Sorin Gheorghe PD-L DA
43. Calimente Mihăiţă PNL DA
44. Canacheu Costică PD-L DA
45. Călian Petru PD-L DA
46. Călin Ion PSD+PC DA
47. Cărare Viorel PD-L DA
48. Cherecheş Cătălin PSD+PC DA
49. Chircu Doiniţa-Mariana PD-L DA
50. Chirilă Constantin PD-L DA
51. Chiriţă Dumitru PSD+PC DA
52. Chisăliţă Ioan Narcis PSD+PC DA
53. Chiţoiu Daniel PNL DA
54. Cindrea Ioan PSD+PC DA
55. Ciobanu Gheorghe PD-L DA
56. Cionca-Arghir Iustin-Marinel PD-L DA
57. Ciucă Liviu-Bogdan PSD+PC DA
58. Ciuhodaru Tudor PSD+PC DA
59. Coclici Radu Eugeniu PSD+PC DA
60. Coroamă Gheorghe PNL Abţinere
61. Covaci Dorel PSD+PC DA
62. Cristea Victor PSD+PC DA
63. Cristian Horia PNL DA
64. Croitoru Cătălin PD-L NU
65. Damian Ioan PSD+PC DA
66. Dascălu Constantin PD-L DA
67. Derzsi Ákos UDMR Abţinere
68. Dobre Ciprian Minodor PNL DA
69. Dobre Victor Paul PNL DA
70. Dolineaschi Andrei PSD+PC DA
71. Donţu Mihai-Aurel PNL DA
72. Dragomir Gheorghe PNL DA
73. Drăghici Mircea-Gheorghe PSD+PC DA
74. Drăghici Sonia-Maria PSD+PC DA
75. Drăgulescu Iosif Ştefan PD-L DA
76. Dugulescu Marius Cristinel PD-L NU
77. Dumitrache Ileana Cristina PSD+PC DA
78. Dumitrescu Cristian-Sorin PSD+PC DA
79. Dumitrescu Liana Minoritati DA
80. Dumitrică George Ionuţ PNL DA
81. Dumitru Georgică PD-L DA
82. Edler András György UDMR NU
83. Erdei Dolóczki István UDMR Abţinere
84. Farago Petru UDMR Abţinere
85. Farkas Anna-Lili UDMR NU
86. Florea Damian PSD+PC DA
87. Florescu Adrian PD-L DA
88. Fuia Stelian PD-L DA
89. Gabor Gheorghe PNL NU
90. Ganţ Ovidiu Victor Minoritati DA
91. Gavrilescu Graţiela Leocadia PNL DA
92. Geantă Florian Daniel PD-L DA
93. Gerea Andrei Dominic PNL DA
94. Gherasim Vasile PD-L DA
95. Ghiţă Cornel PD-L DA
96. Ghiţă-Eftemie Stelian PD-L DA
97. Ghiveciu Marian PSD+PC DA
98. Giurgiu Mircia PD-L DA
99. Göndör Marius-Sorin PD-L DA
100. Gorghiu Alina-Ştefania PNL DA
101. Gospodaru Gabriel-Dan PD-L DA
102. Grama Horia PSD+PC DA
103. Grosaru Mircea Minoritati DA
104. Gurzău Adrian PD-L DA
105. Gust Băloşin Florentin PSD+PC DA
106. Hogea Gheorghe PD-L DA
107. Holban Titi PNL DA
108. Holdiş Ioan PD-L DA
109. Hrebenciuc Viorel PSD+PC DA
110. Iacob Ridzi Monica Maria PD-L DA
111. Iacob Strugaru Stelică PD-L DA
112. Iancu Iulian PSD+PC DA
113. Ibram Iusein Minoritati DA
114. Iftime Dragoş-Adrian PD-L DA
115. Ionescu George PD-L DA
116. Iorguş Zanfir PD-L DA
117. Irimescu Mircea PNL NU
118. Itu Cornel PSD+PC DA
119. Kelemen Hunor UDMR DA
120. Kerekes Károly UDMR Abţinere
121. Lakatos Petru UDMR DA
122. Leşe Doru Braşoan PD-L DA
123. Longher Ghervazen Minoritati DA
124. Luca Ciprian-Florin PSD+PC DA
125. Macaleţi Costică PSD+PC DA
126. Manolescu Oana Minoritati DA
127. Marian Dan Mihai PD-L DA
128. Marinescu Antonella PSD+PC DA
129. Martin Eduard-Stelian PSD+PC DA
130. Márton Árpád-Francisc UDMR Abţinere
131. Máté András-Levente UDMR NU
132. Mazilu Constantin PSD+PC DA
133. Merka Adrian-Miroslav Minoritati NU
134. Militaru Constantin Severus PD-L DA
135. Mitrea Manuela PSD+PC DA
136. Mocanu Adrian PSD+PC DA
137. Mocanu Vasile PSD+PC DA
138. Mocioalcă Ion PSD+PC DA
139. Motreanu Dan-Ştefan PNL DA
140. Munteanu Ioan PSD+PC DA
141. Nassar Rodica PSD+PC DA
142. Neacşu Marian PSD+PC DA
143. Nechifor Cătălin-Ioan PSD+PC DA
144. Neculai Marius PD-L DA
145. Negruţ Clement PD-L DA
146. Nica Nicolae-Ciprian PSD+PC DA
147. Nicolăescu Gheorghe-Eugen PNL DA
148. Niculescu-Mizil Ştefănescu Tohme Oana PSD+PC DA
149. Nistor Laurenţiu PSD+PC DA
150. Niţu Adrian Henorel PD-L DA
151. Nosa Iuliu PSD+PC DA
152. Novac Cornelia Brînduşa PD-L DA
153. Oajdea Daniel Vasile PD-L DA
154. Olteanu Bogdan PNL DA
155. Oprea Gabriel - DA
156. Oprişcan Mihai Doru PD-L DA
157. Palăr Ionel PNL DA
158. Paleologu Theodor PD-L DA
159. Pálfi Mózes Zoltán UDMR Abţinere
160. Pandele Sorin Andi PD-L DA
161. Pardău Dumitru PD-L DA
162. Păduraru Nicuşor PD-L DA
163. Păun Nicolae Minoritati DA
164. Pâslaru Florin-Costin PSD+PC DA
165. Petö Csilla-Mária UDMR Abţinere
166. Petrescu Cristian PD-L DA
167. Pirpiliu Ştefan Daniel PD-L DA
168. Pocora Cristina-Ancuţa PNL Abţinere
169. Pop Virgil PNL DA
170. Popa Octavian-Marius PNL NU
171. Popeangă Vasile PSD+PC DA
172. Popescu Adrian PD-L DA
173. Popescu Cosmin Mihai PD-L DA
174. Popescu Dan-Mircea PSD+PC DA
175. Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton PNL DA
176. Popov Duşan Minoritati NU
177. Popoviciu Alin Augustin Florin PD-L DA
178. Potor Călin PD-L DA
179. Preda Cezar-Florin PD-L DA
180. Radan Mihai Minoritati DA
181. Resmeriţă Cornel-Cristian PSD+PC DA
182. Riviş-Tipei Lucian PD-L DA
183. Rizea Cristian PSD+PC DA
184. Rogin Marius PD-L DA
185. Roman Gheorghe PD-L DA
186. Roman Ioan Sorin PSD+PC DA
187. Roşca Lucreţia PSD+PC DA
188. Rusu Valentin PD-L DA
189. Săftoiu Ana Adriana PNL DA
190. Săniuţă Marian-Florian PSD+PC DA
191. Săpunaru Nini PNL DA
192. Scutaru Adrian George PNL DA
193. Seremi Ştefan PD-L DA
194. Seres Dénes UDMR Abţinere
195. Solomon Adrian PSD+PC DA
196. Soporan Vasile Filip PSD+PC DA
197. Spînu Teodor-Marius PD-L DA
198. Stan Ioan PSD+PC DA
199. Stan Nicolae PD-L DA
200. Stanciu Anghel PSD+PC DA
201. Steriu Valeriu-Andrei PSD+PC DA
202. Stroe Ionuţ-Marian PNL DA
203. Stroe Mihai PD-L DA
204. Surdu-Soreanu Raul-Victor PSD+PC DA
205. Surpăţeanu Mihai PD-L DA
206. Surupăceanu Mugurel PSD+PC DA
207. Şandru Mihaela Ioana PD-L DA
208. Ştirbeţ Cornel PD-L DA
209. Ştirbu Gigel-Sorinel PNL DA
210. Tabugan Ion PNL DA
211. Taloş Gheorghe-Mirel PNL DA
212. Tărâţă Culiţă PSD+PC DA
213. Teodorescu Horia PSD+PC DA
214. Tiţa-Nicolescu Gabriel PSD+PC DA
215. Tîlvăr Angel PSD+PC DA
216. Trăşculescu Alin Silviu PD-L DA
217. Tudose Mihai PSD+PC DA
218. Turcan Raluca PD-L DA
219. Ţurea Răzvan PSD+PC DA
220. Uioreanu Horea-Dorin PNL DA
221. Uricec Eugen Constantin PD-L DA
222. Vainer Aurel Minoritati DA
223. Vasile Aurelia PSD+PC DA
224. Vasilică Radu Costin PSD+PC DA
225. Vişan Gelu PD-L DA
226. Vladu Iulian PD-L DA
227. Vlădoiu Aurel PSD+PC DA
228. Voicu Mihai Alexandru PNL DA
229. Voinescu-Cotoi Sever PD-L DA
230. Vreme Valerian PD-L DA
231. Zătreanu Dan-Radu PD-L DA
232. Zisopol Dragoş Gabriel Minoritati DA

LINK

Lansare si combatere a DICTATURII BIOMETRICE la Oradea si Timisoara FOTO/VIDEO/GRAFICE Dr Alin Teusdea despre pericolele Bazei de Date Biometrice

“Dictatura Biometrica” - Conferinta si Lansare de carte

Luni 22 iunie 2009 la Teatrul Arcadia din Oradea, în cadrul unei seri duhovniceşti, a avut loc lansarea cărţii „Dictatura Biometrica”. Cartea a fost editata de Fundaţia Petru Vodă si Asociaţia Civic Media. Evenimentul a fost organizat de ASTRADROM filiala Oradea si Forul Ortodox Bihor.

Luni 22 iunie, in cadrul conferinţei „Dictatura şi martiraj” organizate de ASTRADROM Oradea si F.O.B. a avut loc lansarea cărţii „Dictatura Biometrică”. Conferinţa a fost susţinută de ieromonahul Ioan Şişmanian de la mănăstirea Petru Vodă şi matematicianul Ioan Vlăducă. Cartea cuprinde documente emise de Statul Român şi UE cu referire la introducerea tehnologiei biometrice in documentele personale, reacţii ale unor organizaţii neguvernamentale, chestiuni juridice, tehnice etc.
„Cartea aceasta nu cuprinde toata informaţia legată de acest subiect. S-a încercat ca ea sa fie o scurtă prezentare a introducerii biometriei şi în ţara noastră, a felului in care a fost introdusă dar şi a ceea ce se urmăreşte a se face cu ajutorul biometriei”, spune părintele Ioan Şişmanian. În cadrul conferinţei invitaţii au mai spus: „Trăim vremuri apocaliptice. Asta nu trebuie să ne tulbure sau să ne înspăimânteze ci chiar dimpotrivă să ne apropiem mai mult de Dumnezeu, măcar acum. Prin toate nebuniile acestea din lume ce se petrec la ora actuală să trecem cu pace în suflet şi cu gândul la înaintaşii noştri. Martirii şi mucenicii care îi avem în calendar au ajuns la jertfa supremă pentru Hristos fără a se tulbura, căci nu au fost legaţi de cele pământeşti”.
Cartea poate fi găsită la pangarul bisericii Sfânta Treime din Oradea şi la Schitul Huta. Ancuţa Avram, preşedintele ASTRADROM, a spus că va contribui la difuzarea cărţii acolo unde asociaţia are filiale.
Loredana Gavra
ASTRADROM

TIMISOARA: Pericolele Bazei de Date Biometrice edificate de Dr Alin Teusdea

Ghinion in menajul a trois Mungiu-Tapalaga-Vass (bleah): ELENA BASESCU a fost acceptata fara probleme in PPE, dupa cum mi-a declarat si Joseph Daul

Elena Basescu a fost acceptata fara nicio obiectie si in unanimitate ca membra a grupului Partidului Popular European din Parlamentul European, iar Marian-Jean Marinescu a fost reales vicepresedinte al acestui grup.

Exact acelasi lucru imi declara seful grupului PPE, Joseph Daul, (foto centru) intr-un interviu in exclusivitate, disponibil AICI: Elena Basescu este binevenita in PPE.
Potrivit regulilor de procedura ale grupului PPE, cererea de a face parte din grup, depusa de noul europarlamentar Elena Basescu, a fost acceptata de membrii grupului PPE fara nicio obiectie, in unanimitate.
Aderarea Elenei Basescu la PPE dupa ce aceasta a candidat ca independenta, a suscitat unele controverse, mai ales in mediile politice de la Bucuresti.
Un europarlamentar ungar - stimulat de menajul a trois dintre Mungiu, Tapalaga si Vass - a transmis in urma cu cateva zile o scrisoare catre toti membrii PPE, in care ridica unele probleme principiale in legatura cu acceptarea de noi membri in grupul PPE, pornind de la cazul Elenei Basescu.
Laszlo Surjan a declarat marti pentru NewsIn ca nu a intentionat insa, prin scrisoarea sa, blocarea aderarii la PPE a Elenei Basescu.
Tot in cadrul reuniunii de luni, s-a decis ca francezul Joseph Daul sa isi continue mandatul de presedinte al grupului PPE, in timp ce Marian-Jean Marinescu a fost reales in functia de vicepresedinte al grupului.
Daul a fost reales cu 225 din 228 de voturi valabile exprimate, iar propunerea delegatiei Romaniei pentru postul de vicepresedinte a fost sustinuta de majoritatea europarlamentarilor PPE. Marinescu is va asista pe Daul la conducerea grupului, alaturi de alti noua vicepresedinti care au fost alesi marti.
"Romania s-a putut baza intotdeauna pe sustinerea grupului PPE, iar votul de incredere oferit astazi de colegii mei din toate delegatiile confirma acest lucru. Vom avea astfel si mai mult sustinerea unei forte politice cu influenta decisiva asupra legislatiei europene care afecteaza cetatenii, climatul de afaceri si organizatiile in activitatea lor de zi cu zi (...)
Cetatenii europeni au votat pentru grupul PPE deoarce sunt convinsi ca politicile noastre sunt cele mai potrivite pentru a depasi criza economica si pentru a propune solutii realiste la provocarile actuale", a spus vicepresedintele grupului PPE, Marian-Jean Marinescu.
PPE-DE este cel mai numeros grup politic din Parlamentul European, avand 264 membri din 26 de state membre UE.
Sursa: Ziare.com

OBSESIA EBa si factorul etnic maghiar. Coloana a cincea a unguroaicelor din sanul Guvernului Romaniei. VASS repeta cazul Patapievici

N-a trecut mult de cand scriam aici ca Elena Basescu ar putea constitui o voce romaneasca, poate singura, pe langa Marian-Jean Marinescu, intr-un grup politic european dominat de propaganda maghiara. Noile atacuri obsesive la adresa tinerei eurodeputate, marca Andreea Vass si Dan Tapalaga - fostul consilier al Monicai Macovei - confirma supozitiile noastre. In PPE, unul dintre vicepresedinti este seful FIDESZ, Viktor Orban, vehementul anti-roman care sustinea "autonomia Transilvaniei", chiar pe teritoriul Romaniei, cot la cot cu pastorul Laszlo Tökes, in campania pentru Parlamentul European.
Disciplinati, soldatii maghiari executa ordinele indiferent de culoarea politica sau apartenenta cetateneasca, atunci cand e vorba sa loveasca Romania. Asta a dat prilejul ca o gasca de "romani" sa se bucure cand un ungur al FIDESZ din Parlamentul European, Laszlo Surjan, nascut in "Kolozsvár", dupa cum scrie pe portalul PE (deci si el "os de ardelean"), ataca un europarlamentar roman. Nu mai conteaza ca autoarea turnatoriei si chiar posibila instigatoare este, potrivit Elenei Basescu, o blonda cu nume unguresc, Andreea Vass. Conteaza mult mai mult satisfactia urii, rabufnire obsesiva care o urmareste pe Elena Basescu de cand Alina Tatiana Mungiu Pipidi a fost "refuzata la export" pentru Bruxelles. De ce oare nu a candidat si ea independenta, ca sa elimine aceste frustrari, care, pe termen lung, pot inrautati grav anumite stari patologice?
Mai cunoscuta pentru protectorul sau, Theodor Stolojan, Andreea Vass este o alta frustrata, din categoria "platinatelor". Desi avea pretentia sa fie pe lista PDL pe un loc fruntas, se pare ca nu a reusit sa satisfaca chiar toate forurile decizionale, asa ca s-a trezit lasata la vatra. La "vatra" adica la Guvern, in coasta colegului Emil Boc, ca si "consiliera". Momentan. Ambitioasa Vass nu este singura membra a coloanei a cincea din randurile politicienilor romani. Prim-ministrul Romaniei, pe langa "blonda lui Stolo", o mai are si pe propria sexi unguroaica mica: Stefania Ferencz, alaturi de alti doi consilieri ai controversatului Arpad Paszkany, considerat un al doilea Rudas Erno, cunoscutul agent maghiar si partener de afaceri al fostului premier, Calin Popescu Tariceanu. Sa ne mai miram ca in Covasna a fost desfiintata ultima biblioteca romaneasca? Pana nu demult, si in biroul presedintelui CNSAS, Ladislau Csendes, cu acces direct la documente secrete, trona, ilegal, o alta budapestoloaga de serviciu, Andrea Varga, cetateanca straina, silita sa paraseasca institutia numai dupa dezvaluiri ale presei romane.
Intorcandu-ne la Parlamentul European, unde (putinii) romani, printre care si Elena Basescu, vor avea de furca cu factorul maghiar, trebuie sa observam puternica influenta pe care o au deja ungurii in grupul PPE. Daca romanii se pot lauda cu 10 plus 1 - EBa, FIDESZ-ul, ca urmare a mobilizarii exemplare a electoratului maghiar, are 16 membri in PPE. La acestia se adauga cei trei agitatori impotriva Constitutiei Romaniei, UDMR-istii Ladislau Tökes, Iuliu Winkler si Sogor Csaba si, surpriza, la invitatia FIDESZ, ar putea sa acceada in grup si partidul extremist Jobbik, cu inca doua mandate. Daca o mai punem si pe Renate Weber, care face cat trei unguri la un loc, ca "bomboana", ne-am ales cu o coliva pe cinste.
Nu demult, Viktor Orban ne invata: "Este datoria Ungariei sa sustina cererile etnicilor maghiari pentru autonomie in tarile invecinate." Noi ce-i invatam?

Vezi Opinie ZIUA. Victor Roncea

PS: Poate ar trebui ca "draga Stolo", distinsul prim-vicepresedinte al PDL, un partid care, acum, se revendica drept apartinator la doctrina si curentul “crestin-democrat” european - deci automat un familist convins -, sa o lase mai moale cu blondele traseiste. Iata, colegii de la “Catavencu” ne-au demonstrat cam cum sta cu “a n-spea” blonda a premierului tuturor regimurilor (alta decat Vass). Si se intreaba, pe buna dreptate, cine era tanara care l-a insotit, discret, cu Tuaregul, la preluarea mandatului de europarlamentar: “Nepotica? Secretara? O cunostinta? O fosta colega de facultate, cu 40 de ani mai tanara?”, etc.

PS2: Domnisoara Andreea Vass s-a trezit ca are casa sparta. Ce coincidenta: in aceeasi zi a provocarii unui scandal international. Alta coincidenta: sincronizarea cu domnisorul Monicai Macovei, Danut Tapalaga, cu doar o zi inaintea plecarii delegatiei romane la Bruxelles, cu toate ca mail-ul ungurasului circula deja de cinci zile. Cu ceva ani in urma, necunoscutul tanar din GDS, Horia Roman Patapievici, se plangea ca SRI i-a intrat in casa. A devenit, rapid, faimos. Intre cei doi, Patapievici si Vass, pe langa trecutul si prezentul legat de Budapesta, mai este un liant: Tatiana Alina Mungiu Pipidi, membra atat a GDS cat si a SAR, unde este - ce coincidenta (alta)! - sefa domnisoarei Andreea Vass. Regie aproape perfecta. Oh!

CATAVENCU sparge buba: Adevaratul sef al lui Alistar si al Transparency este un milionar cu conectii in vechiul regim si Secu: Mihai "Mike" Popa

Iata cine este seful Transparency Romania si seful "anti-coruptului" corupt Alistar, sprijinit de Coalitia Romania Curata, Coalitia Opriti Codurile, Asociatia lui Mircea Toma, Societatea lui Mungiu si intreaga clasa muncitoreasca a societatii in civil:

Milionar si "corporatist"

Dupa 20 de ani in care a fost manager la multinationale, Mike Popa a ales sa se ocupe de propriile afaceri si sa se implice in activitati sociale.

1. COMERT EXTERIOR. Imediat dupa terminarea liceului, in 1973, Mike Popa, s-a angajat ca translator la Camera de Comert si Industrie, pentru a evita repartitia in tara, inscriindu-se la Facultatea de Comert din cadrul ASE. Trei ani mai tarziu era transferat la Publicom, agentia de publicitate a Romaniei pentru comertul exterior. Este locul in care s-a intalnit pentru prima data cu oamenii de la Rank Xerox.

2. PERIOADA XEROX. Pana la sfarsitul anilor ’70 a lucrat cu Rank Xerox la mai multe proiecte, pentru ca dupa cativa ani firma sa ii faca o oferta. Popa spune ca nu a simtit mult vehiculata „presiune“ a Securitatii si ca de-a lungul activitatii sale la oficiul Argus al Camerei de Comert, care se ocupa de reprezentantele straine, nu a fost nevoit sa raporteze nimic. Dupa ’90 devine CEO la Xerox, iar apoi la ICL-Fujitsu.

3. ANTREPRENOR. In 2004 se alatura firmei Brains Direct Ltd. cu ajutorul careia pune pe picioare Endava. Firma are birouri la Londra, Chisinau, Bucuresti, Iasi, Cluj si intentioneaza sa deschida birouri la Galati, Targu-Mures, Balti si Craiova. In 2007, omul de afaceri intra in actionariatul restaurantului gastronomic Heritage, cunoscut ca restaurantul bancherilor.

4. AFACERI ADIACENTE. Tot in 2007 a ajuns la circa 53% din capitalul firmei Aquamold, o societate de apa minerala, activitate in care a intrat dupa ce un partener de afaceri nu a putut sa-i returneze un imprumut si i-a dat actiuni ale companiei in schimb. In plus, are detineri mai mici la publicatii financiare media, precum Finmedia (24%), efinance, „Ghidul de Bani“ sau „Piata Financiara“.

5. IMPLICARE SOCIALA. Mike Popa – care este membru fondator, printre altele, in Asociatia Oamenilor de Afaceri, Camera de Comert Americana, Camera de Comert Romano-Britanica si Transparency International Romania – finanteaza proiecte ale unor ONG-uri, cea mai importanta dintre ele fiind Fundatia de Arta Medievala Sighisoara, infiintata de el impreuna cu un antropolog la inceputul anilor ’90 (organizatoarea Festivalului de Arta Medievala Sighisoara).
Sursa: Money Express

Catavencu: Preşedintele Transparency România, şef de multinaţională înainte de '89
22 Iun 2009 - Biroul de Investigatii

La o simplă căutare pe Goagăl, cum ar zice Vanghelie, după numele „Victor Alistar”, toate rezultatele care se afişează sînt de următoarele tipuri: „Victor Alistar, preşedintele Transparency International” sau „preşedintele Transparency România, Victor Alistar”. Totuşi, de data asta, Goagăl se înşală. Nu Victor Alistar este preşedintele Transparency International România, el este doar director executiv. Adevăratul preşedinte al TI România este un domn pe care-l cheamă Marian Victor Popa.

Fin cunoscător de engleză, M. V. Popa ar spune despre el însuşi că este un personaj low profile. Ceea ce şi e: în presă nu prea apare, în acţiunile TI nu se vede, nu a auzit prea multă lume de el. Publicitate

Nici măcar Goagăl, de care am pomenit. Totuşi, la o căutare dupa „Marian Victor Popa”, motorul de căutare ne oferă un CVal personajului (de pe pagina Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România; s-ar putea să aveţi probleme cu acest link însă noi am reuşit să facem o captură pe care am asociat-o în arhiva foto). Din care reţinem doar o parte, la capitolul „Professional and civic activity”: „1976 – 1983: Head of Department – Foreign Relations – Chamber of Commerce of Romania” şi „1988 – 1992: Operations Manager – Rank Xerox Romania”. Aha... Adică, pe româneşte, domnul M. V. Popa, şeful ăl mare al Transparency International România, a fost între 1976 şi 1983 şeful Departamentului de relaţii externe al Camerei de Comerţ a României. Iar apoi, din 88 pînă în 92, şeful unei multinaţionale în România.

Cum s-a întîlnit Mike Popa cu „tovarăşa” Elena Ceauşescu

Într-un articol din Money Express, din aprilie 2008. Intitulat „Mike Popa, managerul fără şabloane”. Din care spicuim: „COMERŢ EXTERIOR. Imediat după terminarea liceului, în 1973, Mike Popa s-a angajat ca translator la Camera de Comerţ şi Industrie, pentru a evita repartiţia în ţară, înscriindu-se la Facultatea de Comerţ din cadrul ASE. Trei ani mai tîrziu era transferat la Publicom, agenţia de publicitate a României pentru comerţul exterior”.

Dar să mai dăm un pasaj din acelaşi articol: „PERIOADA XEROX. Pînă la sfîrşitul anilor 70 a lucrat cu Rank Xerox la mai multe proiecte, pentru ca după cîţiva ani firma să îi facă o ofertă. Popa spune că nu a simţit mult vehiculata a Securităţii şi că de-a lungul activităţii sale la oficiul Argus al Camerei de Comerţ, care se ocupa de reprezentanţele străine, nu a fost nevoit să raporteze nimic”.

Într-o altă revistă de business, Marian a povestit de o întîlnire cu tovarăşa Elena Ceauşescu. Iată un scurt pasaj (din Business Magazin): „Marian Popa îşi aminteşte şi acum de singura întrevedere pe care a avut-o cu tovarăşa. Elena Ceauşescu l-a convocat într-o zi din iarna anului 1987, deoarece era acuzat de iredentism”. Cum a scăpat Mike de acuzaţie, citiţi voi singuri în articol. Unde mai puteţi citi şi cum a scăpat, zice el, de propunerile de colaborare cu Securitatea.

În prezent, printre multele firme la care e acţionar (majoritar sau minoritar), una atrage atenţia. E vorba de Heritage Restaurant SA, în care Mike Popa deţine 5,69% din acţiuni. Deşi minoritar, Popa e unul din cei mai mari minoritari din firmă. Dar nu mai mare decît Patriciu, Dinu Patriciu, care deţine 30%, prin intermediul SC Rompetrol Holding SA Elveţia.
Administrator al firmei este, printre alţii, un domn Radu Boroianu, preşedinte. Pe lîngă el, tot ca preşedinte (al Consiliului de Administraţie al firmei) este şi Mike Popa. Dar cine este Boroianu? Conform unui articol publicat în 2006 de Academia Caţavencu, Boroianu este un personaj important: „în 2001, dl Boroianu a intrat într-o firmă elveţiană - Consulting Evia - în care a funcţionat ca director; administrator a fost un elveţian pe nume Beat Corpataux (...). Anul următor, firma îşi schimbă numele în B and B Consulting SA. Ce să însemne B? Dar B? Păi, unul ar putea fi Boroianu, celălalt Buzăianu”. Despre toate acestea, AICI.

Vezi si un interviu de senzatie cu Mike, seful lui Alistar, AICI.

IN ATENTIA ANI SI A GUVERNULUI ROMANIEI (si chiar si a complicei Deutsche Welle): Alistar utilizează în fals numele Transparency International Romania

Scris de George Roncea
„Justiţiarul“ Victor Alistar devine din ce în ce mai interesant pe măsură ce se agită mai cu foc, scuturându-şi pletele rebele la diferite ocazii publice. Aparenta sa luptă haiducească cu „autorităţile abuzive“ şi „clasa politică“ ne-a determinat să căutăm a-i înţelege resorturile, pentru a vedea ce-l mână în luptă şi cum de îl deranjează atât de tare guvernanţii în general, câtă vreme ştiam că organizaţia sa primeşte (sau în orice caz primea) bani de la guvern. Am descoperit, însă, cu surpriză, că organizaţia pe care pretinde că o reprezintă, Transparency International Romania, nu există din punct de vedere legal!
Este doar un nume folosit pentru rezon publicitar, probabil, deoarece ONG-ul pe care-l reprezintă Alistar se numeşte de fapt Asociaţia Română pentru Transparenţă. Încercând să ne lămurim pe cine reprezintă, totuşi, acest Victor Alistar care se erijează în reprezentant al societăţii civile din România, iată ce am aflat:

De pe site-ul oficial al asociaţiei lui Alistar www.transparency.org.ro aflăm codul unic de identificare al ONG-ului, respectiv 12486550. Accesăm mai departe site-ul www.mfinante.ro şi aflăm că acest cod unic nu corespunde entităţii „Transparency International Romania“, care nici nu există înregistrată, ci Asociaţiei Romåne pentru Transparenţă (vezi facsimil 1).
Această organizaţie a fost declarată ca fiind de utilitate publică de Adrian Năstase şi a primit gratuit un spaţiu RA-APPS frumuşel, în buricul Capitalei, de 476 m2 de la Tăriceanu prin HG 1476/24.11.2005 (vezi facsimil 2).

Şi atunci pe cine reprezintă Alistar de fapt?

Căutăm mai departe în actele oficiale publicate în Monitorul Oficial şi stupoare: cånd Alistar se prezintă oficial ca reprezentant al ONG-ului, foloseşte numele „Transparency International Romania“ sau „Asociaţia romånă pentru Transparenţă/Transparency International“ (vezi facsimil 3).
Asta oare nu este ca şi cum Ion Balint, de exemplu, ar semna cu numele Nuţu Cămătaru, nick-ul sub care s-a consacrat.
Dar domnul Victor Alistar nu poate invoca necunoaşterea legii penale, care oricum nu i-ar înlătura răspunderea, pentru că este avocat (vezi facsimil 4).
Prin urmare, Victor Alistar, cu riscul de a înfunda puşcăria, săvârşind infracţiunea de fals în formă continuată, desfăşoară o activitate strict în interesul „Transparency International“, încălcând astfel art.38 din OG 26/2000, care reglementează funcţionarea organismelor de utilitate publică, activitatea acestora trebuind să se desfăşoare în interes general sau al unor colectivităţi, după caz.
Ce e de făcut? Cu falsul, e treaba procurorilor care deja îl cercetează sub acest aspect la solicitarea ANI, iar cu beneficiile de la stat e simplu: conform art.42-(2) din OG 26/2000, în cazul în care asociaţia sau fundaţia nu mai îndeplineşte una sau mai multe dintre condiţiile care au stat la baza recunoaşterii utilităţii publice, Guvernul, la propunerea autorităţii administrative competente sau a Ministerului Justiţiei, va retrage actul de recunoaştere.
Împrejurările prevăzute la alin. (2) şi (3) pot fi sesizate autorităţii administrative competente, Ministerului Justiţiei sau Guvernului de către orice persoană fizică sau persoană juridică interesată.
Prin urmare, sesizăm şi solicităm retragerea statutului de utilitate publică şi eliberarea de îndată a sediului din bd. Bălcescu, precum şi returnarea tuturor fondurilor solicitate şi primite până acum de ONG-ul lui Alistar sub denumirea falsă.
Vezi toate dovezile aici:

Victor Alistar utilizează în fals numele Transparency International Romania
Curentul - luni, 22 iunie 2009

© Curentul

INEDIT. Un text profetic al lui Cezar Ivanescu despre DICTATURA SATANEI

Un rechizitoriu al Dictaturii
De 56 de ani românii trăiesc sub Dictatură şi de când se ştiu ei au fost guvernaţi de o monarhie, de aceea cred că nu trebuie să luăm toate sloganurile occidentale de bune, ci să judecăm cu capul nostru... O dictatură e de preferat haosului revoluţionar; Franco a salvat Spania de haosul comunist iar Antonescu a încercat să salveze România prinsă la mijloc în încleştarea dintre cele două imperii neopăgîne, germanic şi sovietic... Cei trei dictatori roşii, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceauşescu şi Ion lliescu trebuie judecaţi cu nepărtinire şi raportaţi exact la circumstanţele istorice în care au evoluat...
Semianalfabetul Gheorghe Gheorghiu-Dej, vinovat de a fi fost impus ca dictator de o forţă străină, de ocupaţie, a evoluat de la condiţia de călău naţional, exterminator al elitelor româneşti, la aceea de „eliberator al patriei“ prin scoaterea trupelor sovietice din ţară şi Declaraţia din 1964, semianalfabetul Nicolae Ceauşescu a involuat de la condiţia de „lider naţional comunist“ la aceea de „turcit“ mai rău decît turcii, mai „străin" de neamul lui decît toţi „străinii“ (Eminescu)... Şcolitul Ion lliescu a involuat de la condiţia de „salvator al patriei“ la aceea de torţionar public... Susţin că, în comparaţie cu ceea ce a făcut Nicolae Ceauşescu 25 de ani, ceea ce a făcut Ion lliescu în aproape 7 ani e infinit mai abominabil... Susţin şi eu opinia unui prieten german care a părăsit definitiv România după mineriada din iunie 1990, prieten german care a trăit şi-n Germania lui Hitler, nu, nici Hitler nu şi-a permis aşa ceva, Noaptea cuţitelor lungi, Noaptea de cristal a fost o răfuială a fasciştilor cu foştii lor aliaţi în alegeri, comuniştii (mulţi dintre ei evrei) şi s-a petrecut sub pavăza întunericului... Nici tătuca Stalin nu-şi permitea să „umfle“ oamenii la lumina zilei, sau dacă se întîmpla totuşi şi strigai (Soljeniţîn) cekiştii o ştergeau... Susţin în deplină cunoştinţă de cauză că tov. Ion lliescu a scris cea mai ruşinoasă pagină din istoria României moderne şi că dictatura sa personală a instaurat haosul revoluţionar, cel mai mare pericol pentru orice naţiune modernă, haos care a permis unui Petre Roman, fiul generalului de Securitate (NKVD - nota mea) Walter Roman, să ajungă prim-ministru al României.
Orice javră din ţară asta poate deveni dictator: într-o comunitate care nu vrea sau nu ştie să se opună răului, orice se poate întîmpla... Ştiu ce soartă au profeţii în ţara lor, eu faţă de ţara mea mi-am făcut pînă acum datoria, promit însă să părăsesc definitiv această ţară ca exilat politic dacă şi la alegerile din noiembrie cîştigă tot tov. Ion Iliescu şi ai lui...
Ca adept al lui René Guénon pot să-ţi spun că nu-i aduc decît o mică amendare viziunii sale a propos de Vîrsta Sumbră în care trăim: el pretinde că între „sfîrşitul lumii“ din această „barieră“ a fost trecută de atîţia „răpiţi în duh“ şi Mari Iniţiaţi: tocmai pentru că „îşi amintesc viitorul“ atîţia Mari Maeştri Spirituali ai Orientului privesc cu seninătate zilele sumbre pe care le parcurgem...
De ce am amintit de Guénon în acest context?
Pentru că „semnele vremurilor“ sînt îngrijorătoare, sminteala e generală şi la noi, dictatura comunistă a îngroşat crunt sminteala...
Nu-i aşa că nu-i uşor să trăieşti într-o lume ca asta în care eşti obligat să fii „nebun" tot timpul ca să ştii că eşti normal? Asta e opera dictaturii, unul, criminal, surîde la Cotroceni - Iliescu (n.m.)-, altul informator al Securităţii, surîde în Senat - multi (n.m.)-, altul cu faţă de diavol surîde ungureşte în scaun episcopal - Tokes (n.m.)-, e democratic, toţi au voie să surîdă şi să batjocorească ţara asta...
Asta-i Dictatura Satanei: ştiţi ce înseamnă Satan? Cel care e împotrivă... Cel care e împotriva dreptului, împarte dreptatea, cel care e împotriva credinţei, împarte credinţa, cel care e împotriva Legii, face Legile...

Ce s-a schimbat cu adevărat în România?

Decorul şi rolurile... În loc de Trăiască P.C.R., avem Coca-Cola şi McDonald, toţi foştii securişti sînt patroni ca şi toţi foştii prim-secretari P.C.R., foştii disidenţi sînt cetăţeni cu feţe triste ai altor ţări, bine dezvoltate, staliniştii, de la N. Tertulian şi Georgeta Horodincă la Ov. S. Crohmălniceanu şi Reichman s-au risipit prin Europa...
Cezar Ivănescu,

Fragmente, la fel de provocatoare, dintr-un text cenzurat,

Contrapunct, nr. 12, dec. 1996, extras

In Foto dreapta un alt text cenzurat, Scepticism Mantuit, dar la Romania Literara, chiar de catre "democratul" Nicolae Manolescu, acest Tismaneanu al culturii romane

DEUTSCHE WELLE, FALS IN RELATARE PUBLICA. DW-aparatoarea coruptiei in grup a Coalitiei Romania Murdara. Societatea in civil prinsa cu coruptia in gura

Mi-am zis ca doar Alistar, pretinsul sef al TIR, se jura ca nu fura si e prins cu coruptia-n gura. Dar iata cum si un post de radio asa-zis de prestigiu, cum ar fi Deutsche Welle, fura patronul german BND la relatari. Am demonstrat aici in cateva randuri partizanatul intolerabil al angajatilor plecati din Romania ai postului public german platit de statul federal. Iata inca o dovada, descalificanta, care ar trebui sa intre in atentia unor organisme ca CNA si Clubul Roman de Presa, atat din Romania cat si din Germania.
Pe scurt: Horatiu Pepine isi permite una sa relateze in eter alta sa posteze pe site-ul Deutsche Welle, pentru ca, deh, in atatia ani de manipulator, stie ca verba volant, scripta manem. Pentru a-l apara pe coruptul "anti-corupt" Victor Alistar, membru al grupului de interese murdare din care face parte si Pepine, in transmisia Deutsche Welle despre acest caz, Pepine ridiculizeaza actiunea Agentiei Nationale de Integritate si introduce dubiul asupra probei clare ca Alistar si-a falsificat Declaratia de Avere, dupa cum a demonstrat indubitabil ANI, motiv pentru care si este CERCETAT PENAL. Iata ce scoate Pepine pe gura, conform trascrierii RADOR, in relatarea sa: "(...) presedintele executiv de la Transparency International Romania, care ar fi masluit declaratia de avere, ca sa ascunda o masina scumpa pe care a achizitionat-o recent". Acum, iata cum posteaza aceeasi stire pe siteul Deutsche Welle, sub obladuirea Rodicai Binder si a lui Petre Iancu (plecat in '87 din tara, de la Studioul Cinematografic PCR Sahia, in "ultimul val" avizat de cine trebuie): "(...) preşedinte executiv al organizaţiei Transparency International, acuzîndu-l că a falsificat declaraţia de avere ca să ascundă o maşină scumpă achiziţionată recent" . Hopa! A disparut, brusc, formula "ar fi". Pai, mai Pepine, mai, n-ar fi mai simplu, daca tot te plateste cetateanul german ca prostul, sa te duci in numele "deontologiei" pana in curtea "anti-coruptului" Alistar si sa vezi acolo, ca jurnalist, daca ar fi sau n-ar fi: troneaza un BMW model "Siegfried" (vezi cazul Liiceanu) sau nu?! Si dupa aia sa te uiti singur in Declaratia lui de Avere. Ce zici? Ca sa nu mai ai dubii orale de genul "ar fi" sau "n-ar fi"... Pana la urma, care este misiunea ta la Deutsche Welle: de informator sau de dezinformator?
Sau, si mai simplu, de ce nu i-ai crede pe colegii nostri, de presa, de la "Catavencu", care au si fotografiat BMW-ul cu numere preferentiale de Ministerul Justitiei (!)?
DEUTSCHE WELLE, rusine!
Cititi mai jos dovezile FALSULUI IN RELATARE PUBLICA facut de Deutsche Welle si doua articole revelatoare, de la Catavencu si Curentul, despre putoiul de Alistar:
RELATAREA DEUTSCHE WELLE pe gura lui Horatiu Pepine:
DW:Conflict intre Organizatia Transparency International si ANI
DEUTSCHE WELLE (22 iunie, ora 14:05) - Realizator: Petre Iancu - Lupta impotriva coruptiei risca sa devina la Bucuresti o comedie amara. Organizatia Transparency International, care masoara perceptia gradului de coruptie, a acuzat Agentia Nationala de Integritate ca se ocupa de lucruri marunte, iar Agentia Nationala de Integritate a replicat declansand o actiune impotriva presedintelui acestei organizatii.
Reporter: Horatiu Pepine - ANI a sesizat Parchetul Judecatoriei Sectorului 1 pentru a face cercetari impotriva lui Victor Alistar, presedintele executiv de la Transparency International Romania, care ar fi masluit declaratia de avere, ca sa ascunda o masina scumpa pe care a achizitionat-o recent. ANI face un denunt similar si impotriva sotiei lui Victor Alistar, Lavinia Nicoleta Ciuta. Anuntul ANI a sunat ca o bomba, intrucat Victor Alistar conduce o organizatie neguvernamentala angajata fervent in lupta impotriva coruptiei, in primul rand prin masurarea perceptiei coruptiei in Romania, in cadrul unor masuratori internationale, in al doilea rand, prin studiile, analizele si mai ales luarile de pozitie fata de realitatile politice locale. La un moment dat, presa chiar vehiculase numele lui Victor Alistar ca posibil ministru al Justitiei. Lucrul acesta se intampla putin inaintea numirii lui Catalin Predoiu. Presedintele Consiliului de Administratie al Transparency International
Romania, Marian Popa, a respins insa toate aceste acuzatii si a dat un comunicat prin care declara ca il sustine fara rezerve pe Alistar. El a mai dat de inteles ca actiunea ANI nu este decat o meschina razbunare, intrucat Transparency International a atras atentia asupra conflictului de interese in care s-ar gasi conducerea ANI. Transparency se asociase, de asemenea, unor critici, cum au fost acelea formulate de Centrul pentru Resurse Juridice, care arata ca ANI simuleaza doar lupta impotriva coruptiei, alegand doar acele sesizari putin importante. Asadar, ANI ar fi un organism corupt el insusi, ceea ce n-ar surprinde insa chiar atat de tare. Totusi, Victor Alistar, director executiv al Transparency International, nu pare sa fie nici el un cavaler al dreptatii. Cu ceva timp in urma, Victor Alistar se distinsese, alaturi de alti reprezentanti ai societatii civile, printr-o campanie foarte dura impotriva ministrului de Justitie de atunci, Monica Macovei, una de natura sa ofe
re credibilitate actiunilor guvernului Tariceanu si PSD, care cauta sa il scoata basma curata pe Adrian Nastase. Asadar, nici ANI, dar nici Transparency International nu au cu adevarat autoritatea morala de a vorbi despre combaterea coruptiei si, mai ales, de a emite comunicate intransigente. De aceea, lupta impotriva coruptiei pare sa ia in Romania aspectul unei glume amare.
Data: 2009-6-22 - ora: 15:27:38
RADOR

RELATAREA DEUTSCHE WELLE in scris (sesizati diferentele):
România 22.06.2009
Lupta parodică împotriva corupţiei
Transparency International România şi Agenţia Naţională de Integritate se acuză reciproc de corupţie.
Agenţia Naţională de Integritate l-a denunţat la Parchetul Judecătoriei Sectorului 1 pe Victor Alistar, preşedinte executiv al organizaţiei Transparency International, acuzîndu-l că a falsificat declaraţia de avere ca să ascundă o maşină scumpă achiziţionată recent. ANI a făcut un denunţ similar şi împotriva soţiei acestuia, Lavinia Nicoleta Ciută.
Anunţul ANI a sunat ca o bombă, deoarece Victor Alistar conduce o organizaţie angajată fervent în combaterea corupţiei, atît prin măsurarea percepţiei corupţiei în cadrul unor evaluări internaţionale, cît şi prin analizele şi mai ales luările de poziţie faţă realităţile politice locale.
La un moment dat, presa vehiculase chiar numele lui Alistar ca posibil ministru al Justiţiei.
Preşedintele Consiliului de administraţie al Transparency International, Marian V. Popa, a respins însă toate acuzaţiile şi a dat un comunicat prin care declară că îl susţine fără rezerve pe Alistar.
Marian V. Popa a mai dat de înţeles că denunţul ANI nu ar fi decît o răzbunare meschină datorată faptului că TI a atras atenţia asupra conflictului de interese în care s-ar afla membrii conducerii executive a acestei instituţii. Conducerea TI susţine de asemenea că Victor Alistar plăteşte astfel intransigenţa dovedită în privinţa Codurilor judiciare. În fine TI i-a scris şi lui Jose Manuel Barroso, preşedintele CE, cerîndu-i sprijinul.
Se deduce din toate acestea că organismul anume creat ca să descurajeze corupţia, ANI, ar fi el însuşi corupt.
Dar nici Victor Alistar nu pare să fie un cavaler al dreptăţii. Cu ceva timp în urmă, el se distinsese, alături de alţi reprezentanţi ai unor ONG-uri cunoscute, printr-o campanie insidioasă împotriva ministrului Justiţiei de atunci, Monica Macovei, una de natură să ofere credibilitate acţiunilor guvernului Tăriceanu şi aliaţilor săi de la PSD care căutau să distrugă mecanismul judiciar anticorupţie.
Aşadar nici ANI, dar nici TI nu par a avea autoritatea morală de a vorbi cu aplomb şi mai ales de a emite comunicate intransigente. În acest context, lupta împotriva corupţiei pare să ia, la Bucureşti, aspectul unei glume amare.
Autor: H.R.–DW Bucureşti
Redactor: Rodica Binder

Ali-star, "starul" anticorupţiei, cercetat penal pentru instigare la fals

Scris de George Roncea
Victor Alistar, un fel de Maicăl Jackson (are un joc de glezne foarte tare) al societăţii civile este cercetat penal. „Anti-coruptul“ Alistar, corupt pånă în măduva nevestei, este luat la ochi de Agenţia Naţională de Integritate, care a sesizat Parchetul Judecătoriei Sectorului 1 din Bucureşti pentru a face cercetări cu privire la săvårşirea infracţiunii de instigare la fals intelectual de către directorul executiv al Transparency International Romania, precum şi cu privire la comiterea infracţiunii de fals intelectual de către soţia sa, Lavinia Ciuta.

În urma verificărilor, inspectorii de integritate au constatat că între declaraţia de avere depusă de Victor Alistar, care în perioada 12 octombrie 2001-1 martie 2009 a fost şi expert în cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, şi cea a soţiei sale există o serie de neconcordanţe cu privire la anumite bunuri şi venituri. În declaraţia soţiei nu sunt menţionate un autoturism, două datorii către bănci şi venituri din activităţi independente, în cuantum de aproape 100.000 de lei. Potrivit ANI, Victor Alistar i-a pus la dispoziţie soţiei sale diferite adeverinţe de venit şi se prezuma că modificările aduse declaraţiei de avere au fost făcute la îndemnul acestuia. Victor Alistar a declarat că nu există nicio diferenţă între declaraţia sa de avere şi cea a soţiei sale.
Preşedintele ANI, Cătălin Macovei, a declarat că a cerut Parchetului să intervină deoarece „Noi suspicionăm faptul că doamna Ciuta Lavinia, la îndemnul soţului său, Victor Alistar, şi cu complicitatea unor persoane din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor, au înlocuit o filă din declaraţia de avere a doamnei Lavinia Ciuta. În primul rând, că sunt date diferite între declaraţiile celor doi soţi, dar, mai mult, sunt date diferite între cele două file care noi considerăm că au fost înlocuite“.

Intervenţii pe uşa din dos

Şi un alt tovarăş de-al starului anticorupţiei, coruptul Alistar, tot din cadrul Transparency, Codru Vrabie (ambii in foto), care este şi membru în Consiliul Naţional de Integritate, este vizat de ANI. Faţă de el, preşedintele ANI a cerut Senatului revocarea din funcţia de membru al CNI. Cătălin Macovei a motivat cererea sa întrucât „amicul lui Alistar a solicitat informaţii dintr-un dosar aflat pe rolul inspecţiei de integritate, ceea ce înseamnă o interferenţă gravă în activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate“.
„Curentul“ i-a acordat recent atenţia cuvenită tânărului coafat delicat, prezent aproape continuu în spaţiul public, pe post de purtător de cuvânt al coaliţiei împotriva Codurilor.
Model al imposturii generalizate în „societatea civilă“
Profilul lui Alistar, băieţaş de mingi al PSD şi al organizaţiei sale este semnificativ şi ilustrativ pentru reţeaua din care face parte - o reţea de persoane şi ONG-uri legate prin ţesătura densă a banilor de la Sörös, într-o primă instanţă, şi alimentate apoi neîncetat din conducta fondurilor europene prăduite de „civili“ pentru „dezvoltarea societăţii civile şi a mediului asociativ şi politic“ din România.
Alistarul are toate calităţile pentru a reprezenta cu cinste toate Coaliţiile lui peşte: candidat al PSD pentru funcţia de ministru „independent“ al Justiţiei, crescut în creşa „Ştefan Gheorghiu“ - actual SNSPA, devenit de la o vârstă fragedă purtătorul de cuvânt al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici în timpul lui Octav Cozmâncă, în perioada de maxim impact al corupţiei instituţionalizate şi a uriaşelor abuzuri săvârşite de PSD, beneficiar peste rând al unor locuinţe din partea primăriei Capitalei, pe când era fidelul slujbaş al acelui Lis de tristă amintire, etc-etc, cercetat penal pentru fals intelectual...
http://www.curentul.ro/

Alistar Wars: Atacul RON-ilor
În trafic, oengistul Alistar se dă de la Justiţie
Acest articol a aparut in Academia Caţavencu din 17 Iun 2009

Despre Victor Alistar, directorul executiv al Transparency International Romånia, se spune că vorbeşte la telefon cu Geoană mai des decît vorbeşte cu soţia din dotare. Mă rog, răutăcisme, desigur. Păi, ce ar putea să vorbească Alistar cu Geoană? Despre plăcintele soacrei liderului PSD? Despre o eventuală nominalizare a oengistului la Justiţie, după modelul Macovei? Mda, nu prea ştim ce să zicem de plăcintele machidoneşti ale Margaretei Costea, dar de dorinţa acerbă a lui Alistar de a ajunge în capul Justiţiei am mai auzit cîte ceva pe ici, pe colo. Mă rog, ar merge, pe criza asta de posturi la stat, şi un post de procuror general sau, poate, o funcţie de conducere la ANI (Agenţia Naţională de Integritate) pentru Alistar. Publicitate

Dar, desigur, noi nu băgăm mîna în foc pentru aceste zvonuri nesimţite.

Pentru ce am băga mîna în foc ar fi informaţia că, deşi nu are portofoliu la Justiţie, Alistar are maşină de Ministerul Justiţiei. Ei, de fapt nu are, dar vrea să pară că are. Să ne explicăm: Alistar şi-a cumpărat anul trecut un BMW 735 IA (pentru necunoscători, doar atît vă şoptim: e din ăla mare cît un microbuz şi scump cît un apartament în centru). La mîna a doua, ce e drept. Dar, la maşinoiul ăsta, Alistar a vrut ceva la prima mînă: numărul de înmatriculare. Şi ce credeţi că a ales? B 45 TIR (adică Transparency International Romånia)? Sau, poate, B 32 ONG? Neee, nicidecum.

Nu, omul şi-a ales, cu mînuţa lui, fix numărul B 06 WMJ (vezi foto). Pentru magistraţii care merg cu RATB-ul, acest număr s-ar putea să nu însemne nimic. Pentru restul lumii însă, numărul ăsta (cu maşinoiul BMW aferent) trimite direct la Guvern. Dacă nu ne credeţi, uitaţi-vă pe stradă. Cu puţine excepţii, numerele de înmatriculare care încep cu „W“ aparţin fie unor ministere, fie unor instituţii guvernamentale, fie Parlamentului. Şi, da, v-am anticipat întrebarea, sînt greu de obţinut dacă nu ai pile la Poliţie. Iar Ministerul de Justiţie, de exemplu, are trei maşini cu numere de înmatriculare care conţin „WMJ“. Pot fi adesea vizionate chiar în faţa ministerului. Da, ăla la care vrea să ajungă Alistar.
http://www.catavencu.ro/

MONAHUL Filotheu in conferinta la Turnu Severin despre lepadare si intoarcerea la Hristos. CONFERINTA de la Timisoara transmisa in direct azi la 19.00

Maica Ecaterina va transmite in direct Conferinta Dictatura si Martiraj de la Timisoara, astazi, la ora 19.00, la adresa www.maicaecaterina.ro
Vezi si www.apologeticum.wordpress.com

OSTASI, Va ordon: treceti Prutul! Sdrobiti vrajmasii din rasarit si miazanoapte. Desrobiti din jugul rosu al bolsevismului pe fratii nostri cotropiti

Acum 68 de ani:
"OSTASI,
V-am fagaduit din prima zi a noii Domnii si a luptei mele nationale sa va duc la biruinta; sa sterg pata de dezonoare din cartea Neamului si umbra de umilire de pe fruntea si epoletii vostri.
Azi, a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor stramosesti si a bisericii, lupta pentru vetrele si altarele romanesti de totdeauna.

OSTASI,
Va ordon: treceti Prutul !
Sdrobiti vrajmasii din rasarit si miazanoapte. Desrobiti din jugul rosu al bolsevismului pe fratii nostri cotropiti. Reimpliniti in trupul tarii glia strabuna a Basarabilor si codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele si plaiurile voastre.

OSTASI,
Plecati azi pe drumul biruintelor lui Stefan cel Mare ca sa cuprindeti cu jertfa voastra ceea ce au supus stramosii nostri cu lupta lor.
Inainte. Fiti mandri ca veacurile ne-au lasat aci straja dreptatii si zid de cetate crestina. Fiti vrednici de trecutul romanesc.

OSTASI,
Inainte. Sa luptati pentru gloria Neamului. Sa muriti pentru vatra parintilor si a copiilor vostri. Sa cinstiti prin vitejia voastra amintirea lui Mihai Voda si a lui Stefan cel Mare, a martirilor si eroilor cazuti in pamantul vesniciei noastre cu gandul tinta la Dumnezeu.
Sa luptati pentru desrobirea fratilor nostri, a Basarabiei si Bucovinei, pentru cinstirea bisericilor, a vietii si a caminurilor batjocorite de pagani cotropitori.
Sa luptati pentru a ne razbuna umilirea si nedreptatea. V-o cere Neamul, Regele si Generalul Vostru.

OSTASI,
Izbanda va fi a noastra. La lupta.
Cu Dumnezeu inainte !

Comandant de capetenie al Armatei:
Generalul ANTONESCU
22 iunie 1941"

Ilustratie si Video: http://maresalulionantonescu.wordpress.com/

ASTAZI: Conferinte despre DICTATURA si MARTIRAJ si lansarea lucrarii DICTATURA BIOMETRICA la TIMISOARA si ORADEA

Seria de conferinte Dictatura si Martiraj cu lansarea cartii Dictatura Biometrica continua cu cele de astazi, Luni, 22 iunie, Ora 19.00, la Timisoara, in Aula Magna a Universitatii si, tot Luni, 22 iunie, Ora 19.00, la Oradea, in Sala Teatrului Arcadia.
Conferentiari: Parintii Ioan Sismanian si Florin Puscas, Monahul Filotheu de la Manastirea Petru-Voda, ieromonahul Eftime de la Manastirea Huta, Magistrat Alexandru Moleanu, Prof Dr Alin Teujdea si teologul Ioan Vladuca. Va asteptam!

SANDALE pentru Patapievici? NOI, NU, MULTUMIM, SUA! Poate au nevoie de sandale si cei 1,5 milioane de copii ai strazi din AMERICA! OFENSA LA NIAGARA

Report: 1 in 50 U.S. children face homelessnessStory Highlights

•Study says 42 percent of homeless children are younger than 6

•States that fared poorly were Texas, Georgia, Arkansas, New Mexico and Louisiana

(CNN) -- One in 50 children is homeless in the United States every year, according to a report released Tuesday.

The National Center on Family Homelessness estimates more than 1.5 million children are without a home.
The report, by the National Center on Family Homelessness, analyzed data from 2005-06 and found that more than 1.5 million children were without a home.
"These numbers will grow as home foreclosures continue to rise," Ellen Bassuk, president of the center, said in a statement.
The study ranked states on their performance in four areas: the extent of child homelessness, the risk for it, child well-being and the state's policy and planning efforts.
The states that fared the poorest were Texas, Georgia, Arkansas, New Mexico and Louisiana.
Connecticut, New Hampshire, Hawaii, Rhode Island and North Dakota performed the best.
Homeless children have poor health, emotional problems and low graduation rates, the study found.
"The consequences to our society will play out for decades," Bassuk said. "As we bail out the rest of our nation, it is also time to come to their aid."
The report offers recommendations such as improved support to ensure that children's schooling is not interrupted when they lose their homes, and services to address the trauma of homelessness.
Other highlights in the report, "America's Youngest Outcasts: State Report Card on Child Homelessness":
• 42 percent of homeless children are younger than 6.

• African-American and Native American children are disproportionately represented.

• Approximately 1.16 million of homeless children today will not graduate from high school.

PATAPIEVICI lucreaza la un nou roman pentru a-l concura pe Cartarescu: DE CE IUBIM BARBATII. Imbratisari homo-intelectuale de nestavilit

Pentru un intelectual cel mai putin conteaza sexul

Legendarul Horia Roman Patapievici, cel care a dus cultura romaneasca atat de departe, incat nici nu se mai zareste, stie sa fructifice la maximum avantajul de a cunoaste limbajul corporal.
Intelectual fin si atat de profund, incat nici el nu mai poate sa se inteleaga, Patapievici ia la pipaipievici un distins domn cu teasta rasa si aer de bodyguard in vacanta (pentru bacalaureat). Chiar daca ideile transmise de foarte aproape, pe cale orala, ca medicamentele pentru gripa, nu sunt foarte usor recognoscibile, e posibil ca cei doi sa vorbeasca despre sexul ambiguu al ingerilor sau despre educatia spartana in legiunile romane (CanCan)

DAN TANASA a castigat procesul cu primarul Raduly Robert si merge mai departe impotriva discriminarii etnice a romanilor din Harghita si Covasna

Catre,

PARLAMENTUL ROMANIEI
CAMERA DEPUTATILOR
In atentia
Comisiei pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic
Comisia pentru cercetarea abuzurilor, coruptiei si pentru petitii
Sediul: Str. Izvor, nr. 2-4, Bucuresti, sector 5

Obiect: petitie privind emiterea, de catre o autoritate publica locala din Romania, a unor documente redactate exclusiv in limba maghiara si purtant antetul, parafa si semnatura autoritatii publice locale

Doamnelor si Domnilor Deputati,

In baza articolului 51 din Constituia Romaniei si in baza Legii nr. 233/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor (publicata in Monitorul Oficial nr. 296 din 30 aprilie 2002) va inaintez prezenta petitie

In fapt,

Saptamanalul covasnean „Condeiul ardelean” a publicat in numarul 128, din luna iunie 2009, un material in care este prezentata o diploma (vezi aici Anexa), emisa de catre Primaria Municipiului Sfantu Gheorghe, judetul Covasna, ce urma a fi inmanata, cu ocazia sfarsitului de an scolar, sefului de promotie de la Grupul Scolar „Constantin Brancusi”. La prima vedere aceasta banala diploma poate fi catalogata ca un simplu gest prin care municipalitatea a dorit sa recompenseze stradania si efortul merituos al unui elev sef de promotie in anul sau. Din pacate insa ne aflam in fata unei incalcari grosolane a Constitutiei Romaniei si a unui nou gest provocator al fostului dumneavoastra coleg, actualul primar Antal Arpad, care este binecunoscut opiniei publice pentru declaratiile sale iredentist-sovine si de amenintare a romanilor din zona cu un „Kosovo romanesc”.
Avand in vedere aceasta stare de fapt va solicit sa luati atitudine fata de acest nou gest sfidator la adresa Constitutiei Romaniei a unui individ aflat vremelnic in fruntea unei autoritati publice locale din Romania. Consider ca este inacceptabil ca documente emise de autoritati publice locale din Romania, fie ele si simple diplome, sa fie redactate exclusiv in limba unui alt stat in totala bataie de joc a Constitutiei Romaniei care reglementeaza limba oficiala pe teritoriul Romaniei.

In speranta unui raspuns prompt,

Dan Tanasa
22 iunie 2009
http://tanasadan.blogspot.com/

ZIUA. Generalul Iulian Vlad si media, arma neconventionala. Despre "Istorie, Geopolitica si Spionaj in Balcanii de Vest"

ZIUA prezinta in exclusivitate o interventie publica in premiera a fostului sef al Securitatii

"Istorie, Geopolitica si Spionaj in Balcanii de Vest" cu subtitlurile "Originile, evolutia si activitatea structurilor secrete de informatii in spatiul etnico-geografic al slavilor meridionali" si "Iugoslavia versus Romania in razboiul din umbra", aparuta la Editura Proema, este cea mai recenta lucrare a generalului (r) Aurel Rogojan si a profe­sorului univ dr col (r) Traian Valentin Poncea, autori cunoscuti publicului de specialitate si prin cartea "Spionajul ungar in Romania".Evenimentul lansarii a avut loc la sfarsitul saptamanii trecute, la Baia Mare, si a beneficiat de prezenta exceptionala a ultimului sef al Departamentului Securitatii Statului, generalul de corp de armata (r) Iulian Vlad, care, in premiera, a adresat un cuvant public in cinstea fostului sau sef de cabinet, ulterior activ timp de 17 ani in Serviciul Roman de Informatii, general de brigada (r) Aurel Rogojan, un promo­tor al conceptului "securitatii etnice".
"Peste tot in lume, profesionisti de inalta competenta in serviciile de informatii, dublati si de o remarcabila cariera didactica la nivel superior, asa cum sunt si autorii acestui volum necesar in orice biblioteca, incredinteaza memoriei cartilor o parte din experienta lor in cercetarea si interpretarea evenimentelor care ne fac istoria. La noi, din pacate, sunt foarte putini aceia care sa se fi incumetat sa-si asume eforturile si riscurile unei astfel de intreprinderi", a spus generalul Iulian Vlad. "Istoricilor nu le mai ramane decat temeritatea de a se angaja la un efort de investigare si cercetare prin care sa faca parte Adevarului. Fireste, adevarului istoric relativ. Relativitatea adevarului istoric nu este mai putin periculoasa decat relativitatea adevarului juridic, fiindca in prima situatie sentintele privesc popoarele, cultura si civilizatia omenirii. Pe cale de consecinta, produsele analitice ale serviciilor de informatii pentru securitate, daca sunt corect identificate si bine utilizate, pot contribui in importanta masura la reducerea gradului de rela­tivitate a adevarului istoric", a afirmat generalul.
Continuand pe aceasta tema, fostul sef al DSS a adaugat: "Relativitatea adevarului istoric nu este insa mai putin periculoasa decat relativitatea adevarului juridic, fiindca in primul caz sentintele privesc popoarele, cultura si civilizatia omenirii. Pe cale de consecinta, produsele analitice ale serviciilor de informatii pentru securitate, daca sunt corect identificate si bine utilizate, pot contribui intr-o importanta masura la reducerea gradului de relativitate a adevarului istoric. Cred ca acesta a fost obiectivul pe care si l-au propus autorii si, dupa opinia mea, au izbandit pe deplin". "As caracteriza aceasta carte drept un compendiu al unor adevaruri grave despre evolutia istorica a unora dintre problemele fundamentale ale securitatii regionale, continentale si chiar mondiale", a concluzionat generalul, multumind in final camarazilor sai.
Carla del Ponte, omagiata
Lucrarea celor doi specialisti apeleaza la documente unice, recompuse si cu ajutorul altor profesionisti, printre care si generalul Ion Stanescu. In acestea se demonstreaza ca finalitatea evenimentelor care s-au consumat in ultimul deceniu al secolului trecut in regiunea Balcanilor de Vest era anticipata inca din ultimii ani de viata ai lui Tito. Maniera in care s-a ajuns la acest rezultat, actorii internationali implicati, resursele neconventionale utilizate, construirea tintelor inamice prin operatiuni psihologice de agresare si instigare a mentalului colectiv, impingerea tensiunilor in zona atentatelor impotriva colectivitatilor, a genocidului si a altor crime impotriva umanitatii, sunt reliefate cu amanunte faptice in cuprinsul cartii.
In lucrare este surprinsa foarte bine si atitudinea de ultim moment a procurorului Carla del Ponte, acum pensionara, care in memoriile sale recunoaste ca state si serviciile lor speciale au scos din custodia Tribunalului Penal International teroristi si criminali dovediti, pentru a fi dedicati unor cariere politice de cel mai inalt nivel.
Criza din Balcanii de Vest a facilitat, asa cum din pacate se intampla in astfel de evenimente, experimentul noilor arme, indeosebi ale celor informationale, bazate pe dezinformarea opiniei publice internationale. Asemenea procedee de razboi fac ca intreaga lume sa fie victima dezinformarii premeditate si sa bulverseze sistemul de referinta al deciziilor si comportamentelor institutionale, colective si individuale. Lucrarea nu ocoleste asemenea subiecte. Dimpotriva, concretizeaza exemple de manipulare informationala care au condus la genocid.
La reuniune au luat cuvantul oficialitati locale, precum si generalul (r) Adrian Barbulescu, editorii lucrarii, Cornelia si Alexandru Peterliceanu si amfitrionul evenimentului, prof dr Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii judetene "Petre Dulfu". Alocutiunile integrale ale generalilor Vlad, Rogojan si Barbulescu sunt disponibile AICI.
"Este indeobste cunoscut ca istoria o fac cei puternici si o scriu invingatorii" - General Iulian Vlad
Victor RONCEA

e-Romania ministrului Gabriel Sandu e-Jale. CURENTUL a facut Ministerul Comunicatiilor sa isi suspende site-ul

Scris de George Roncea
Marea strategie e-Romania lansată cu surle şi trâmbiţe de Ministerul Comunicaţiilor s-a dovedit pe loc şi fără drept de apel un mare e-fâs de două parale. Într-o ţară aflată pe primele locuri în lume la capitolul informatică avem parte de un ministru al Comunicaţiilor care se lansează pe IT fără a avea habar de nimic, fără a cunoaşte domeniul sau măcar vocabularul elementar. Rezultatele sunt pe măsură. E-Romania este o varză, o ciulama informatică, iar lansarea în sine este un exemplu de PR pe dos şi de contra reclamă a României care ar trebui studiat (şi) la SNSPA, izvorul „experţilor“ din jurul ministrului Gabriel Sandu. Culmea lansării a fost introducerea ministrului într-un jalnic clip de prezentare rulat pe TVR, care numai la e-Romania nu te îmbia. Un individ mătăhălos, hipopotamic, cu o voce gângavă şi o figură indecisă te invită la nu-ştiu-ce, amintind cumva de alt celebru ministru - fostul Păcuraru - care invita tineri pe chat să le arate cât de erectă e-Romania.
Reclama este cică pentru a ilustra strategia ministerului de racordare la net a tuturor resurselor şi instituţiilor României, însă pare mult mai degrabă un clip creat exclusiv pentru mai buna popularizare a ministrului.
Acesta a devenit brusc preocupat de imaginea sa după ce a dat reject majorităţii jurnaliştilor care i-au adresat întrebări, în ultimele şase luni, jurnalişti între care se numără şi cei de la „Curentul“.
Gabriel Sandu a fost grav atins la imagine după ce o publicaţie tabloidă l-a „popularizat“ firitisindu-se zglobiu de mânuţă cu mai tânăra sa şefă de cabinet, fată simpatică de altfel, însă plătită de contribuabil , ceea ce nu o mai face atât de simpatică câtă vreme treaba ei principală este să stea în poala ministrului. Dacă fătuca era expertă şi în altceva decât în activităţi ministeriale amoroase poate e-Romania ar fi arătat altfel. Proiectul în sine este mai mult decât bine venit şi priveşte nevoi strategice ale ţării.
Astfel, e-Romania ar trebui să fie, conform prezentării oficiale, un „portal care reprezintă imaginea oficială a României în plan intern şi internaţional, care reflectă imaginea nedisimulată a României în spaţiul virtual. Abordarea accesibilă, directă îşi propune să crească atractivitatea României şi să ofere un aport de încredere ţării noastre. Portalul ar mai fi „o viziune unitară pentru crearea unui sistem naţional coerent şi integrat pentru serviciile publice online dedicate cetăţenilor şi mediului de afaceri conceput pe două dimensiuni: informaţională (date generale despre istorie, geografie, structura administrativă, demografie, cultură şi religie, educaţie, sănătate, justiţie, turism) şi operaţională (servicii online, în timp real, pentru cetăţeni şi companii, plata impozitelor şi taxelor, obţinerea documentelor de stare civilă, a cazierului judiciar şi a unor autorizaţii)“.

Amatorism şi furăciune

Mai urmează enorm de mult bla bla bla, dar nimeni nu a răspuns unor întrebări elementare: cine a plasat, la vedere, în logo-ul portalului, sigla cunoscutului browser Internet Explorer, siglă care aparţine Microsoft, care valorează probabil zeci de milioane de euro şi care a fost pur şi simplu furată de „experţii“ Ministerului, cine a conceput penibila spârcâială tricoloră care vrea să fie logo-ul ce reprezintă România, în urma cărei consultări publice s-a intromisionat ministerul în tema brandului România fără a avea vreo expertiză, cât a costat jalnicul clip televizat, cine este autorul real al acestor tâmpenii, cine a plătit şi cât şi cui pentru aşa-zisul „produs de prezentare internaţională a României“?
Mesajul care deschide portalul sună astfel: „Portalul e-România este gata de lansare şi pregătit pentru a primi vizitatorii şi disemina informaţii către publicul larg“, mai jos însă, cu scris roşu intens, este afişat următorul mesaj în totală contradiţie cu headerul: „Informaţiile conţinute în portal sunt înscrise numai pentru a demonstra funcţionalitatea acestuia“. Adică, la mişto?
Pentru că genialul ministru al comunicaţiilor nu s-a învrednicit să salveze sau să cumpere din timp numele de domeniu e-Romania, lansarea brandului „e-Romania“ a
fost din start viciată, accesul făcându-se pe romania.gov.ro., ca atare la căutarea lui „e-Romania“ duce în cu totul altă parte. Evident, ministrul Comunicaţiilor lucrează pe goagălul lui Vanghelie de vreme ce nu a înţeles nici măcar importanţa identificării şi indexării corecte a numelui de „e-Romania“.

e-Romania MCSI-ului creează probleme diplomatice României

Prima pagină a noului grandios portal care va salva imaginea României de prăfuială şi sictir are la vedere o pseudo-hartă a Uniunii Europene în care apar ţări din afara UE sau anti-UE de-a dreptul ca Elveţia, Norvegia, Islanda, iar alte ţări membre UE sunt excluse. Joaca pe hartă poate să dea naştere la probleme diplomatice, însă lucrurile nu se opresc aici, mai avem puţin şi incităm la răzbel vecinii: provincia sârbă Voievodina este descrisă ca o ţară aparte, care şi-ar fi desăvârşit secesiunea de Serbia, la fel ca şi Kosovo, provincie a cărei independenţă nu a fost recunoscută de România. Preşedintele Băsescu a purtat un adevărat război mediatic explicând de ce România nu recunoaşte Kosovo. Ministrul PD-L, Gabriel Sandu, însă e mai tare pe geopolitică, doar are piţipoance şi babete de la SNSPA pe post de consilieri gârlă.
Ministrul Sandu l-a mai făcut de râs şi pe premierul Emil Boc, care a venit plin de încredere în data de 16 iunie la lansarea portalului afirmând că „acum se scrie istoria şi că se va face o mare economie de timp şi de bani“ prin apariţia acestui site de supercacao.

e-Romania ministrului Gabriel Sandu e-Jale
Curentul - duminică, 21 iunie 2009

© Curentul

INTERESANT: Venezuela - ţara de identitate a lui Necolaiciuc - la fel ca si in cazul TISMANEANU. FISA lui Tismaneanu si "fuga" sa via brigazile rosii

Mihai Necolaiciuc, acuzat că ar fi cauzat un prejudiciu de peste 70 de milioane de euro Companiei Naţionale de Căi Ferate, a prezentat acte de identitate emise în Venezuela când a fost capturat de agenţii federali americani de la Marshals Service şi cei de la Departamentul de Migrări şi Vămi. Potrivit unui document adresat Biroului Naţional Central Bucureşti şi Secretariatului General al Interpol (NBC Bucharest, IPSG), un senior inspector american a informat că Necolaiciuc a prezentat documente de identitate şi de călătorie emise de Venezuela pe numele său adevărat, informeaza presa.
Ciudat, si Tismaneanu, actualmente membru SAR si GDS, cand a plecat din Romania ca propagandist PCR, pentru a ajunge in Statele Unite, s-a stabilit intai in aceeasi Venezuela. Cu actele sale si trecutul sau de comunist sadea, atunci, nu a reusit insa sa intre in SUA, fiind nevoit sa se casatoreasca cu o cetateanca americanca.

Iata un material interesant despre "fuga" lui Tismaneanu via Venezuela

Intr-o replica la solicitarea Civic Media, de cercetare a dosarelor de la Securitate (DSS) ale membrilor Comisiei Tismaneanu de la Cotroceni, se specifica faptul ca Vladimir Tismaneanu este "necunoscut" CNSAS deoarece nu i s-a specificat si... functia. Ca atare, nici dosarul n-ar fi de gasit. Drept urmare, va prezentam noi mai jos Fisa DSS a lui Tismaneanu Vladimir, cu specificarea fondului, a Dosarului si a Volumului. Facem aceasta, desigur, ca sa usuram activitatea CNSAS. Prin urmare, in ASRI, FOND "D", Dosar nr. 10.947, Volumul 9, p. 369-370, se poate gasi fisa Securitatii.
Fisa a fost intocmita in 1987, la sase ani dupa plecarea lui Tismaneanu. Din Fisa rezulta locurile de munca si functiile - de partid si de stat - ale numitului.
Sunt multe de spus despre Tismaneanu, dar acum tinem sa atragem atentia asupra a doua chestiuni.
1. Vladimir Tismaneanu a "fugit" din Romania in baza avizului U.M 0617 - avizul cu indicativul 271/SI - fapt mentionat si de Mihai Pelin in cartea "Opisul emigratiei politice" pag. 325-326, aparuta la Editura Compania (coordonator Petru Romosan, redactor Adina Kemeres). Cartea lui Mihai Pelin include 1222 de fise, alcatuite pe baza dosarelor din arhivele Securitatii, si este intruvabila in acest moment.
Unitatea 0617 - cea care i-a dat avizul lui Tismaneanu sa emigreze - nu este alta decat Directia 2 la D.S.S, care se ocupa de Contra - spionajul economic, fosta Directie anti - sabotaj din anii '50.
Cu alte cuvinte, Directia 2 Contra - Spionaj a Securitatii nu era - din cate stim noi - o agentie turistica, de voiaj, care sa dea vize de calatorie, ci una de spionaj.

De ce minte "Agentul Volodea"?

2. Asa cum este mentionat in ultimul paragraf din Fisa "Vladimir Tismaneanu a efectuat anterior mai multe calatorii peste granita, ca turist, in tari socialiste si capitaliste".
Or, ce spune dl Tismaneanu intr-un e-mail de raspuns, la intrebarile "Consiliului Roman" din Germania, a doua zi dupa aparitia in ZIUA a articolului meu "Agentul Volodea" (precizez ca Volodea este numele familiar, intre prieteni, dat lui Tismaneanu)?
Citez din e-mail: "Am iesit prima data in Vest in 1981 si nu m-am mai intors in tara. Aveam 30 de ani. Incercasem, ca si altii, sa obtin vize turistice in Grecia, Franta etc. Mi s-au respins cererile".
Documentul Securitatii spune cu totul altceva. Dosarul 10.947, la pag. 369-370, vorbeste de "mai multe calatorii peste granita, ca turist, in tari socialiste si capitaliste".
Cine are oare dreptate? Tismaneanu, care sustine ca pana in 1981 nu a iesit din tara sau Fisa intocmita de DSS? Iata asadar ca Dosarul de la Securitate al lui Tismaneanu exista. Este si logic, din moment ce Tismaneanu a fost lector cu propaganda la Comitetul Municipal PCR Bucuresti. Ca sa activezi intr-o asemenea functie trebuia neaparat sa ai la DSS "un dosar beton".

CNSAS si Tradatorii de Patrie

Cand s-a infiintat CNSAS, am scris in "Romania Libera" ca dosarele Securitatii sunt pe trei suporturi: pe hartie (dosarele clasice); microfilmate; si informatizate. Fostul membru CNSAS Horia Roman Patapievici, responsabil alaturi de fostii sai colegi de acoperirea turnatorului Sorin Antohi, s-a intrebat atunci, intr-un articol, daca eu exist, adica daca nu sunt cumva, un nume de cod. Desi fusese coleg de rubrica cu mine - timp de vreo patru ani - la revista "Privirea"!
Toti directorii SRI recunosc ca - atunci cand dosarele pe hartie prezentau "lipsuri" sau nu puteau fi gasite - apelau la arhiva microfilmata a DSS, care nu putea fi falsificata. Arhiva informatizata - pe computer - a DSS s-a infiintat in 1971, ultimul sector fiind cel de langa Biserica Kretulescu. Structurata tematic, arhiva informatizata a DSS include in sistemul sau de evidenta - cunoscut sub denumirea de "CARTOTECA GENERALA DOCUMENTARA" - fise organizate tematic. Una din cele mai interesante tematici este cea intitulata "TRADATORI DE PATRIE".
CNSAS-ul ar trebui sa caute ceva mai mult intre dosarele primite de la SRI si SIE, pana gaseste in ASRI, FONDUL "D", Dosar nr. 10.947.
In incheiere mai fac doua mentiuni: Vladimir Tismaneanu nu a asteptat ani de zile aprobarea de emigrare in Israel - asa cum au facut-o sute de familii de evrei romani - suportand consecintele, ci a preferat sa "fuga" in alta tara. La data respectiva, prin legile israeliene, un evreu putea sa emigreze doar in Israel, unde era obligat sa ramana un numar de ani. Aceasta era regula - pe care Vladimir Tismaneanu a incalcat-o.

Vladimir ALEXE

O scrisoare deschisa catre presa romana:
Unde a fost Tismaneanu patru ani, pana a ajuns in SUA?

"Vladimir Tismaneanu a ajuns in Statele Unite printr-o serie de manevre destinate sa ascunda sistemului legislativ american activitatea sa ca membru al Partidului Comunist. (Autoritatile SUA nu acceptau in America nazisti si comunisti - nota red.). Conform documentelor, Tismaneanu a sosit in SUA, prin Philadelphia, la 1 octombrie 1985, dupa ce i s-a refuzat acordarea azilului politic in Franta si viza de intrare in SUA. Ce a facut Vladimir Tismaneanu in cei 4 (patru) ani (1981 - 1985) de cand a parasit Romania si pana a sosit in SUA, prin casatorie? Cum a fost posibil ca pasaportul sau romanesc sa nu fie anulat de catre vigilentele autoritati romane ale vremii si sa i se acorde noi vize de catre diverse ambasade din Vest? Mai tarziu, pe baza legaturilor lui cu Brigazile Rosii Internationale acestea l-au ajutat sa plece in Venezuela, dupa ce i s-a refuzat viza de intrare in SUA. In 1985, Vladimir Tismaneanu si-a realizat scopul: sa ajunga in SUA, casatorindu-se cu o cetateana romano-americana, o prietena de familie si vecina in acelasi cartier renumit al nomenclaturii din Bucuresti - Primaverii. Dar, foarte curand, el a demonstrat ca aceasta casatorie era doar o acoperire, caci a divortat."
Dan Muresan
Consultant Politic pentru Partidul Republican din SUA
Sursa Ziare.com

UNGURIENII si MUNGIII ataca la Basescu. NOI CONFIRMARI ALE ANALIZELOR NOASTRE: Internaţionalizarea „scandalului EBA“ pe mâna autonomiştilor maghiari

Scris de Roncea
„Unul din membrii marcanţi ai PPE, europarlamentarul maghiar Laszlo Surjan, pune sub semnul întrebării admiterea Elenei Băsescu în cel mai mare grup din Parlamentul European“. Aceasta este deschiderea Hotnews de ieri, un articol din seria celor cinci, până acum, semnate de un fost purtător de cuvânt la Ministerul Justiţiei şi consilier special al Monicăi Macovei. Sursa materialului, se spune pe surse, ar fi chiar Monica Macovei, introdusă pe listele PD-L pentru europarlament prin diligenţele lui Traian Băsescu, de altfel. Tapalagă, „ziarist“ din cercul de influenţă al Alinei Tatiana Mungiu, şi-a asumat un fel de sarcină de partid din atacul constant la adresa fiicei preşedintelui, comparată cu o „mârţoagă chioară“, într-un alt articol competent de analiză jurnalistic tipic Hotnews. Atacul suburban la adresa Elenei Băsescu a dat tonul ultimei săptămâni de campanie pentru alegerile europene. Alegeri considerate un fel de barometru al prezidenţialelor din toamnă. Loviturile administrate Elenei Băsescu şi, implicit, lui Traian Băsescu au fost cu atât mai puternice cu cât au provenit dintr-o direcţie „de autoritate“, un vector public cu „parfum portocaliu“.
De altfel, în mediile apropiate „intelectualilor“ a fost elogiată „distanţarea“ lui Tapalagă şi „obiectivitatea“ bruscă a acestuia în raport cu „marinarul“, după modelul lui Cărtărescu, Mungiu, Dinescu sau a celorlalţi membri ai GDS, care au declarat ofuscaţi că nu sunt „intelectualii lui Băsescu“.
Miza operaţiunii „Distrugeţi-o pe Elena Băsescu“, executată de pe toate fronturile posibile şi imposibile, - mai nou şi cu contribuţia unor membri ilustrativi ai GDS - a fost în fapt sabotarea candidaturii tatălui, Traian Băsescu, la alegerile prezidenţiale din toamnă. Iar victoria fiicei a fost şi răspunsul la dilema „candidează sau nu preşedintele“: brandul Băsescu s-a dovedit că ţine la greu. Băsescu nu le mai este convenabil unor cercuri după ce a abordat răspicat o temă sensibilă şi care interesează mai ales Moscova.

Moscova scoate pisica maghiară de la naftalină

Băsescu a repus pe agenda publică, românească şi internaţională, drepturile, dar şi îndatoririle românilor asupra Basarabiei şi a celorlalte teritorii româneşti răpite de sovietici, inclusiv dreptul lor la cetăţenia română.
Adversarii acestei poziţii sunt autonomiştii maghiari - la nivel oficial - dar şi intelectualii SAR, prin Tatiana Mungiu, purtătoarea de cuvânt a GDS care a afirmat public că: „Acordarea cetăţeniei nu rezolvă problema“ şi „mai inspirat era dacă semna tratatul cu Moldova înainte să ne ceară europenii să-l semnăm“. Practic, aceasta este identică cu poziţia lui Voronin, susţinută şi de ungurul Kalman Mizsei, reprezentant al Sörös şi al UE la Chişinău, ceea ce demonstrează că o anumită reţea funcţionează pe axa Budapesta-Chişinău-Moscova.
Atacul venit acum via Tapalagă la adresa Elenei Băsescu, prin utilizarea unui membru marcant al FIDESZ, spune multe. Iată ce declara recent liderul partidului de centru-drepta FIDESZ şi totodată al opoziţiei de la Budapesta, Viktor Orban.
„Este datoria Ungariei să susţină cererile etnicilor maghiari pentru autonomie în ţările învecinate. Este în interesul nostru în interiorul şi în afara graniţelor să punem capăt perioadei care a slăbit Ungaria, a lichidat politica naţiunii şi a neglijat şi încă neglijează maghiarii din Bazinul Carpatic“. Pe scurt, Moscova ne arată, din nou, pisica maghiară.
http://www.curentul.ro/
Practic, o noua confirmare a analizei
SOROS, MUNGIU si GDS introduc metodele active de atac la EBa cu tinta asupra candidaturii lui Traian Basescu. HotNews scoate arma "revolutiei twitter"

MIHAI RAZVAN UNGUREANU face publica averea spionilor SIE. Sediile secrete ale SIE, deconspirate. Care o fi motivul? Poate imobiliar...

Averea spionilor

Monitorul Oficial in care s-a publicat anexa cu averea spionilor (PDF, 121 kB) Descarca »

O nevinovata anexa a unei hotarari de guvern deconspira comoara imobiliara a Serviciului de Informatii Externe

Serviciul de Informatii Externe, condus de Raz­van Mihai-Ungurea­nu, detine zeci de cla­diri si terenuri evaluate la sute de milioane de euro. Singurul sediu pe care si-l asuma oficial cei de la SIE este situat in Soseaua Bucuresti Ploiesti nr. 280-284. Centrala SIE este un imobil luxos, ferit de privirile indiscrete, si a fost preluat de spio­najul extern de la de­func­ta Bancorex, dupa ce in vechea locatie, din strada Batistei nr. 25, s-a mutat Inalta Curte de Casatie si Justitie.Orice date pe care cineva le solicita despre angajatii SIE sau despre sediile acestui serviciu de informatii sunt considerate secrete sau chiar strict secret de importanta deosebita (SSID). Cu toate acestea, Ziarul Ziua a descoperit intr-o anexa a unei Hotarari de Guvern, publicata in urma cu cateva zile in Monitorul Oficial, o lista lunga cu o parte din sediile si terenurile aflate in administrarea Serviciului de Informatii Externe. Practic, prin publicarea acestei anexe, SIE si-a deconspirat mai multe locatii strict secrete pentru care multe servicii de spionaj straine ar fi dat o avere. Cele 41 de cladiri si 33 de terenuri care apar in respectiva anexa sunt imprastiate prin toata tara, unele fiind sediile unor directii generale din SIE, iar altele sunt vile de protocol. Pe langa aceste cladiri aflate in patrimoniul spionilor, SIE are inchiriate sau cumparate prin inter­mediul unor persoane fizice si juridice foarte multe apartamente si vile in tara si in strainatate care sunt folosite in timpul misiunilor sau pentru intalnirile strict secrete ale ofiterilor deplin conspirati.

Bancorex, Centrala SIE
Pe data de 3 iunie 2009, premierul Emil Boc, Mihai-Razvan Ungureanu, directorul SIE, si Gheorghe Pogea, ministrul Finantelor Publice, semnau o Hotarare de Guvern pentru modificarea valorii de inventar a unor imobile inscrise in domeniul public al statului si aflate in ad­mi­n­istrarea Serviciului de Informatii Externe. La prima vedere, nimic neobisnuit. O banala Hotarare de Guvern emisa pentru a permite contabililor de la SIE si din Ministerul Finantelor Publice sa modifice niste cifre intr-un centralizator de bunuri imobile. Anexa acestei Hotarari de Guvern care a aparut in Monitorul Oficial din 15 iunie a.c. este o adevarata bomba care va avea efecte nebanuite pentru spionajul romanesc si o mina de aur pentru foarte multe persoane si institutii.Sediul oficial al SIE, aflat in apropierea podului de la Otopeni de pe soseaua Bucuresti Ploiesti, are o valoare de inventar de peste sase milioane de euro. El se afla pe un teren de aproximativ 160.000 mp, cu o valoare de inventar de aproape 20 de milioane de euro. Interesant este ca, potrivit documentelor, SIE este administratorul sediului din Bucuresti Ploiesti 280-284 din anul 1995, cand, teoretic, acolo functiona inca fosta BANCOREX.

Doru DRAGOMIR

Continuarea la ZIUA: Averea Spionilor

GENERALUL IULIAN VLAD vorbeste in public, in premiera, despre Romania si spionajul din Balcani. EXCLUSIVITATE

"Istorie, Geopolitica si Spionaj in Balcanii de Vest" cu subtitlurile "Originile, evolutia si activitatea structurilor secrete de informatii in spatiul etnico-geografica al slavilor meridionali" si "Iugoslavia versus Romania in razboiul din umbra", aparuta la Editura Proema, este cea mai recenta lucrare a generalului (r) Aurel Rogojan si a profesorului univ dr col (r) Traian Valentin Poncea, autori cunoscuti publicului de specialitate si prin cartea "Spionajul ungar in Romania".
Evenimentul lansarii a avut loc la sfarsitul saptamanii, la Baia Mare, si a beneficiat de prezenta exceptionala a ultimului sef al Departamentului Securitatii Statului, generalul de corp de armata (r) Iulian Vlad, care, in premiera, a adresat un cuvant in cinstea fostului sau sef de cabinet, ulterior activ timp de 17 ani in Serviciul Roman de Informatii, general de brigada (r) Aurel Rogojan. La reuniune au luat cuvantul oficialitati locale, precum si generalul (r) Adrian Barbulescu, editorii lucrarii, Cornelia si Alexandru Peterliceanu, si amfitrionul evenimentului, prof dr Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii judetene "Petre Dulfu".
In exclusivitate, va prezentam primele imagini aparute dupa 1990 cu generalul Iulian Vlad, cel care a reusit sa blocheze invadarea si ocuparea Romaniei de catre rusi in 1989. La ordinul lui Ion Iliescu si Silviu Brucan, "supervizat" personal de generalul agent GRU Nicolae Militaru si ambasadorul URSS Evgheni Tiajelnikov, generalul Iulian Vlad a fost arestat pe 31 ianuarie 1989. Pana in luna martie a fost tinut intr-un arest insalubru al Ministerului Apararii in cautarea unor acte de incriminare. La procesul ulterior, considerat o mascarada bazata pe acuzatii nefondate si nedovedite, pedeapsa celor trei capete de acuzare a insumat 25 de ani de inchisoare, dintre care a efectuat patru ani, respectiv o treime din pedeapsa cea mai mare, dupa care a fost eliberat conditionat, potrivit art. 60 alin (4) Cod penal. In prezent, se solicita rejudecarea cazului si revizuirea sentintei care a dus la degradarea unui general care a contribuit definitoriu la salvarea tarii de ocupatia militara ruseasca.
Cititi maine, in ZIUA, o relatare ampla de la lansarea cartii si, mai jos, alocutiunea generalului, in exclusivitate pentru ZIUA Online.

General (r) Iulian Vlad: "Istoria o fac cei puternici si o scriu invingatorii"

"Onorat auditoriu,

Iubiti camarazi, care imi faceti bucuria de a va revedea, marturisesc ca sunt fericit ca, dupa mai bine de 20 de ani, mi s-a oferit prilejul de a revedea Baia Mare, de a ma afla in Maramuresul atat de incarcat de istorie si de frumusete.
Prezenta mea aici a fost determinata, insa, de acest eveniment editorial important la care participam cu totii. Editura "Proema" pune astazi la dispozitia cititorilor o carte cu totul remarcabila. Este, cred, un act de cultura, pentru care doresc sa felicit atat autorii si editura, cat si organizatorii acestei manifestari, Biblioteca judeteana "Petre Dulfu", prin domnul director, prof dr Teodor Ardeleanu.
Stimati prieteni, multi din cei care m-au precedat la cuvant au vorbit mult si frumos despre carte. Nu stiu cu ce lucruri noi as mai putea sa vin eu in fata dvs. Voi incerca totusi sa punctez doar cateva idei.
In primul rand, peste tot in lume, profesionisti de inalta competenta in serviciile de informatii, dublati si de o remarcabila cariera didactica la nivel superior, asa cum sunt si autorii acestui volum, incredinteaza memoriei cartilor o parte din experienta lor in cercetarea si interpretarea evenimentelor care fac istoria.La noi, din pacate, sunt foarte putini aceia care sa se fi incumetat sa-si asume eforturile si riscurile unei astfel de intreprinderi.
In al doilea rand, este indeobste cunoscut ca istoria o fac cei puternici si o scriu invingatorii. Asa fiind, istoricilor nu le ramane decat temeritatea de a se angaja la un efort de investigare si cercetare prin care sa faca parte Adevarului. Fireste, adevarului istoric relativ.
Relativitatea adevarului istoric nu este insa mai putin periculoasa decat relativitatea adevarului juridic, fiindca in primul caz sentintele privesc popoarele, cultura si civilizatia omenirii.Pe cale de consecinta, produsele analitice ale serviciilor de informatii pentru securitate, daca sunt corect identificate si bine utilizate, pot contribui intr-o importanta masura la reducerea gradului de relativitate a adevarului istoric.
Cred ca acesta a fost obiectivul pe care si l-au propus autorii si, dupa opinia mea, au izbandit pe deplin.
In al treilea rand, informatiile de factura enciclopedica inteligent coroborate cu informatii inedite, provenite din experienta profesionala personala, mai cu seama a autorului aici de fata, dl general Aurel Rogojan, fac ca o lucrare de factura academica sa fie citita cu cel mai viu interes.In concluzie, as caracteriza aceasta carte drept un compendiu al unor adevaruri grave despre evolutia istorica a unora dintre problemele fundamentale ale securitatii regionale, continentale si chiar mondiale. Socot ca nu este nici-o exagerare in aceasta afirmatie.
Stimati prieteni, dati-mi voie ca, in incheiere, sa felicit din nou si cu toata caldura autorii lucrarii si editura. De asemenea, doresc sa va aduc omagiul meu dvs, cititorilor virtuali de carte buna, care, dupa cate imi dau seama, sunteti in numar foarte mare.
Va multumesc pentru atentia pe care mi-ati acordat-o."
Victor RONCEA
Vezi si ZIUA ONLINE

TAPALAGA si HOTNEWS se bucura ca un ungur nu o vrea pe Elena Basescu in PPE. Hotarat lucru: Tapalaga ori e prost ori e prost

Unul din membrii marcanti ai PPE, europarlamentarul maghiar Laszlo Surjan, pune sub semnul intrebarii admiterea Elenei Basescu in cel mai mare grup din Parlamentul European. Intr-un mail intern trimis tuturor europarlamentarilor si presedintelui PPE in data de 18 iunie, Laszlo Surjan le cere sa raspunda la un set de intrebari. Elena Basescu este singurul nume adus in discutie de europarlamentarul maghiar, care se intreaba, intre altele: “Este in interesul nostru sa primim printre noi pe cineva care a facut declaratii ambigue si chiar contradictorii referitoare la legalizarea drogurilor? Este acceptabil pentru noi atunci cand cineva castiga alegerile doar bazandu-se pe reputatia numelui familiei sale? Sustinem nepotismul?” .

HotNews.ro va prezinta in exclusivitate textul mail-ului trimis europarlamentarilor din Partidul Popular European:

“Este in interesul nostru sa acordam statutul de membru unor persoane care – tinand cont de cariera lor politice, de convingerile si declaratii publice – ar putea diviza usor unitatea grupului nostru politic? Este in interesul nostru sa acceptam pe cineva care a fost respins de partid sa candideze pe listele sale si care a candidat apoi individual, periclitand in mod clar sansele partidelor membre ale grupul nostru sa obtina rezultate bune in alegeri? Putem sa ne asteptam de la un astfel de membru sa lucreze in echipa?

Este in interesul nostru sa primim printre noi pe cineva care a facut declaratii ambigue si chiar contradictorii referitoare la legalizarea drogurilor? Este acceptabil pentru noi atunci cand cineva castiga alegerile doar bazandu-se pe reputatia numelui familiei sale? Sustinem nepotismul?

Exista explicatii acceptabile pentru care respectivul nu si-a castigat mandatul in cadrul grupului nostru? Care este adevarata motivatie a celui care vrea sa ni se alature? Suntem cel mai mare grup din Parlament. (...)

Tinand cont de intrebarile de mai sus veti suspecta probabil ca acest mesaj a fost provocat de cererea Elenei Basescu de a adera la grupul PPE. Nu chiar. Am nevoie de garantii si raspunsuri la intrebarile de mai sus pentru toate cazurile. Vreau sa fiu sigur ca fiecare nou coleg este gata de munca in echipa, si ca oricine adera la grupul nostru accepta si respecta valorile noastre si nu se razgandeste in fiecare luna.

Grupul ar trebui sa cunoasca opinia membrilor de partid din tara solicitantului. Dupa o evaluare matura, fiecare membru va vota in mod separat fiecare cerere. Dupa o examinare corespunzatoare a dorintei lor de a adera la grupul nostru, toti solicitantii, Elena Basescu si ceilalti, vor fi prieteni si colegi buni.”

Desi europarlamentarul maghiar neaga ca se refera doar la Elena Basescu, majoritatea intrebarilor o privesc in exclusivitate pe mezina presedintelui. De exemplu, una din intrebari se refera la declaratiile contradictorii pe tema drogurilor usoare facute de cei care azi solicita statutul de membru PPE.

Elena Basescu declarase in timpul campaniei la europarlamentare ca este de acord cu legalizarea droguruilor usoare. Ulterior a revenit, precizand ca nu este de acord cu legalizarea nici unui fel de drog. Cat priveste celelalte intrebari referitoare la nepotism si candidaturi independente care au pus in pericol scorul obtinut de PPE, ele o tintesc in mod clar tot pe Elena Basescu.
Dan Tabalaba

NOTA MEA: Laszlo Surjan este membru al Biroului Grupului Partidului Popular European (Creştin-Democrat) şi al Democraţilor Europeni din partea partidului lui Viktor Orban Fidesz-Magyar Polgári Szövetség. Conform portalului http://www.europarl.europa.eu/, varianta in limba romana, ungurul lui Tapalaga e