Wednesday, September 2, 2009

MIHNEA BERINDEI vroia sa ne bage pasapoarte biometrice de mana cu Adrian Nastase. Firele afacerii de 20.000.000 euro duc la Miki Spaga, UTI si RAAPPS

In 2004, cand Mihnea Berindei aranja ploiele "politicii internationale" si ale afacerii Imprimeriilor Nationale cu Adrian Nastase (care se considera ca va castiga alegerile), de invartelile RAAPPS in tara asta se ocupa... Miki Spaga. Dupa cate se pare, pe langa spaguta de 300.000 de euro, cautata acum de organele judiciare franceze (inclusiv acasa si la biroul membrului GDS si al Comisiei Tismaneanu Mihnea Berindei), 7.000.000 din cele 20.000.000 de euro ale afacerii urmau sa revina firmei UTI, a controversatului om de afaceri si maior Tiberiu Urdareanu. In 2006, cand stapanii RAAPPS nu mai erau aceiasi, s-a schimbat socoteala... VOI REVENI.

RAAPPS Comunicat de presa - 11.10.2006

În urma analizării ofertelor depuse în vederea atribuirii contractului de achiziţie privind producerea şi livrarea blanchetelor de paşapoarte electronice şi a echipamentelor şi produselor software aferente, Comisia de evaluare a decis respingerea celor două oferte depuse de către Asocierea dintre UTI SYSTEMS SA - IMPRIMERIE NATIONALE SA pe de o parte şi BUNDESDRUCKEREI GmbH – Germania, pe de altă parte. Din considerentele legale menţionate mai jos, autoritatea contractantă va decide reluarea procesului de achiziţie, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv OUG 34/2006.
Autoritatea contractanta - Regia Autonomă « Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat - stă la dispoziţia presei pentru orice informaţie suplimentară. Vă vom informa cu privire la orice acţiune desfăşurată de autoritatea contractantă în vederea reluării procedurilor de achiziţie.

___**___

Regia Autonomă « Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat » aduce la cunoştinţa opiniei publice următoarele :
Referitor la desfăşurarea licitaţiei deschise organizata în temeiul H.G nr.557/2006, privind producerea şi livrarea blanchetelor de paşapoarte electronice precum şi a echipamentelor şi produselor soft aferente, comisia de evaluare a ofertelor, numită în baza Ordinului Ministrului Delegat pentru Coordonarea Secretariatului General al Guvernului nr.366/07.07.2006, a procedat la examinarea celor două oferte depuse în cadrul procedurii de atribuire a contractului de achiziţie, stabilind următoarele:
- in conformitate cu prevederile art. 40, art. 44 alin. 1, art. 57 lit. a din OUG 60/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, si respectiv art. 24 lit. e, art. 38 alin. 1 lit. a si d din HG 461/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, oferta prezentata de Asocierea dintre UTI SYSTEMS SA - IMPRIMERIE NATIONALE SA a fost declarată necorespunzatoare, fiind respinsa
şi, de asemenea
- in conformitate cu prevederile art. 34 lit. e, art. 40, art. 44 alin. 1, art. 57 lit. a din OUG 60/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, si respectiv art. 24 lit. e si art. 38. alin. 1 lit. d din HG 461/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, oferta prezentata de Bundesdruckerei GmbH – Germania a fost declarata necorespunzatoare, fiind respinsă.
Având în vedere hotărârea Comisiei de evaluare, în temeiul art.68 lit.c din OUG nr.60/2001 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, cu adresa nr.10806/06.10.2006, Autoritatea contractantă (R.A-A.P.P.S) a notificat atât Asocierii dintre UTI SYSTEMS SA - IMPRIMERIE NATIONALE SA, cât şi Bundesdruckerei GmbH – Germania decizia de anulare a aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achizitie publica avind ca obiect, “Producerea şi livrarea blanchetelor de paşapoarte electronice precum şi a echipamentelor şi produselor soft aferente”.
Autoritatea contractantă urmează să reia procesul de achiziţie, cu respectarea prevederilor legale la data iniţierii noii proceduri, respectiv OUG nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.

REMEMBER - De mâine, ar trebui să avem e-pass-uri
Eveniment - Afrodita Cicovschi

Personalizarea se va realiza de către Centrul Naţional Unic aflat în subordinea Direcţiei Generale de Paşapoarte din cadrul MIRA

Amânat pentru a patra oară în doi ani, în ciuda avertismentelor transmise de Comisia Europeană României pentru nerespectarea obligaţiilor UE privind documentele de călătorie, paşapoartele biometrice vor fi în sfârşit puse în circulaţie.
Termenul de realizare a paşapoartelor biometrice a fost prelungit până la data de 31 decembrie 2008, în urma aprobării de către Guvern, la 24 iunie, a Ordonanţei de Urgenţă prin care Imprimeria Naţională va produce, cu titlu de exclusivitate, o serie de documente, precum paşapoartele biometrice. Potrivit purtătorului de cuvânt al Guvernului, Camelia Spătaru, Ordonanţa prevede transferul activităţilor de confecţionare a paşapoartelor electronice şi a altor documente similare, precum şi a activităţilor aferente acestora, de la RA-APPS către Compania Naţională "Imprimeria Naţională" - SA.
Actul normativ a modificat Ordonanţa de Urgenţă nr. 199/2000 privind înfiinţarea Companiei Naţionale "Imprimeria Naţională" - SA, aprobată cu modificări prin Legea nr. 402/2001, astfel încât Imprimeria Naţională are atribuţia de a produce, cu titlu de exclusivitate, paşapoarte electronice, permise de şedere şi documente de călătorie care se eliberează străinilor, colantul uniform de viză, paşapoarte temporare, titluri de călătorie pentru cetăţenii români, titluri de călătorie provizorii pentru cetăţenii din statele membre ale Uniunii Europene, colante pentru vize biometrice, formulare pentru aplicarea unei vize volante.
Odată cu aderarea la Uniunea Europeană, România şi-a asumat şi obligaţia de a pune în circulaţie paşapoartele biometrice. Întrucât la nivelul RA-APPS nu s-a reuşit finalizarea procedurilor de licitaţie publică pentru atribuirea activităţilor de realizare a paşapoartelor electronice, iar România intrase într-o procedură precontencioasă, Guvernul a luat această masură pentru a se încadra în termenul legal.
"Personalizarea paşapoartelor electronice se va realiza de către Centrul Naţional Unic de Personalizare a Paşapoartelor Electronice care va funcţiona în subordinea Direcţiei Generale de Paşapoarte din cadrul MIRA, care va fi înfiinţată prin Hotărâre a Guvernului, la propunerea MIRA, în termen de 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial a prezentei ordonanţe", se arăta în documentul publicat în vara acestui an.
RA-APPS va continua să desfăşoare activităţile de producere a documentelor în cauză până la predarea efectivă a acestora, pe bază de protocol, către Compania Naţională "Imprimeria Naţională" - SA.

Contestaţii succesive

Ultima amânare a punerii în circulaţie a e-pass-urilor a avut loc la data de 20 mai a.c. Ca de fiecare dată, de vină au fost contestaţiile succesive depuse de participanţi, majoritatea având ca obiect anularea procedurii de atribuire a contractului.
Ultimele oferte au fost depuse în luna februarie 2008, însă comisia de evaluare a respins toate documentele şi a anulat procedura de atribuire.
În luna martie, trei ofertanţi - asocierea formată din Oesd, Marubeni şi UTI, consorţiul alcătuit din Bundesruckerei (Germania) şi Axalto (Franţa), şi firma poloneză Wytwornia Papierow - au contestat decizia comisiei. La jumătatea lunii mai, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a comunicat RA-APPS, instituţia abilitată să selecteze firma care va furniza paşapoartele, să anuleze, din oficiu, procedura de atribuire, raportul comisiei şi actele transmise firmelor care au depus oferte.
Controversata Bundesdruckerei GmbH, Germania, a depus oferte de participare la licitaţie încă din 2006, deşi presa germană a scris în nenumărate rânduri că societatea s-a aflat de mai multe ori în pragul falimentului. La data de 9 octombrie 2006, comisia de evaluare a respins ofertele depuse de companiile Bundesdruckerei din Germania şi UTI Systems în asociere cu Imprimerie Nationale SA Franţa. Potrivit reprezentanţilor RA-APPS, ofertele pentru licitaţia privind producerea şi livrarea blanchetelor de paşapoarte electronice, precum şi a echipametelor şi produselor software aferente, au fost declarate necorespunzătoare întrucât nu au îndeplinit prevederile legislative privind achiziţiile publice. Organizatorul licitaţiei susţinea atunci că participanţii erau obligaţi să prezinte o ofertă tehnică elaborată conform cerinţelor caietului de sarcini, şi o propunere financiară care să asigure furnizarea tuturor informaţiilor necesare evaluării.
Contractul pentru realizarea e-pass-urilor are o valoare estimată la 77,3 - 89,2 mil. euro şi îl obligă pe ofertantul câştigător să furnizeze minimum 2,08 milioane de documente - cu posibilitate de extindere până la cel mult 10 milioane de unităţi - echipamente şi produse IT necesare personalizării, precum şi să asigure servicii de pregătire, mentenanţă şi suport pentru punerea în circulaţie a documentelor.

Traşi de urechi de oficialii europeni

Potrivit reprezentanţilor RA-APPS, Comisia Comunităţilor Europene de la Bruxelles a cerut, în primăvară, explicaţii cu privire la întârzierea punerii în circulaţie a paşaportului electronic, iar Guvernul, prin Departamentul pentru Afaceri Europene, a răspuns Comisiei că are "o perspectivă clară şi un calendar real cu privire la etapele procedurale care se impun pentru ca obiectivele urmărite de Regulamentul Consiliului să fie atinse în practică într-un termen scurt".
Potrivit unei informări a Ministerului de Interne din luna martie a acestui an, la data de 23 iunie 2008 urma să fie instalată aparatura necesară pentru "faza-pilot" a proiectului, la 1 iulie să fie eliberat primul paşaport biometric, iar la începutul lunii decembrie sistemul urma să emită acte în toată ţara. Marius Tache, purtător de cuvânt al Ministerului Internelor, aprecia însă la acea vreme că termenele preconizate ar putea fi decalate, având în vedere modul în care se desfăşoară licitaţia.
Securitatea paşapoartelor este una din condiţiile impuse de oficialii SUA pentru ca cetăţenii români să poată călători fără vize în Statele Unite. O altă condiţie este ca rata de respingere a vizelor să fie sub 10%, în condiţiile în care România are în prezent cea mai mare rată de respingere a vizelor dintre statele UE - 37,7%.

Ce înseamnă un paşaport biometric

Noul "e-passport" va avea ca element de securizare un cip de 1,5 centimetri, inserat în prima pagină a paşaportului. Acesta va stoca datele biometrice ale deţinătorului (o poză digitală, amprentele, distanţa interpupilară şi amprenta pupilară), toate datele fiind destinate combaterii contrafacerii documentului sau utilizării de către altă persoană decât cea înregistrată pe cip.
La frontieră, paşaportul este introdus într-un cititor special, iar datele biometrice memorate pe cip sunt comparate cu cele existente în baza de date şi cu posesorul paşaportului. Ţările membre ale Uniunii Europene trebuie să introducă în cip, până în anul 2009, şi amprentele digitale.

Paşaportul biometric poate fi falsificat

Germania a fost prima ţară din Uniunea Europeană care a introdus paşaportul biometric securizat - ePass, care conţine un cip electronic în locul fotografiei de identitate pentru a face mai dificilă falsificarea, din luna martie 2007 conţinând şi înregistrarea amprentelor digitale. Însă ePass-ul nu este de nefalsificat, acest lucru fiind realizat de un expert german în mai puţin de două săptămâni, doar cu ajutorul unui echipament cumpărat de pe Internet cu 200 de dolari.
Într-o conferinţă susţinută la Las Vegas în 2006, Lukas Grunwald a arătat că informaţiile personale stocate pe aceste documente pot fi copiate şi transferate pe alte cipuri, folosind doar informaţiile publice postate pe pagina de Internet a Organizaţiei Internaţionale de Aviaţie Civilă, un organism al ONU ce a dezvoltat acest standard. "Din punctul meu de vedere, toate aceste paşapoarte biometrice sunt o enormă risipă de bani - ele nu asigură deloc o securitate mai bună", a spus atunci Grunwald.
Deocamdată, germanul a reuşit doar clonarea unui cip şi aplicarea lui pe un paşaport nou, fals care poate fi descoperit, la o simplă verificare a operatorului de la graniţă.
Printre ţările afectate de descoperirea germanului se numără Marea Britanie, care dezvoltă un proiect de producere a paşapoartelor biometrice şi a cardurilor de identitate în valoare de 415 milioane de lire sterline, care include nu numai paşapoartele biometrice, dar şi Statele Unite, Belgia, Suedia şi Franţa.
Curierul National - 31 decembrie 2008

No comments: