Pages

Saturday, July 5, 2008

Problemele actuale ale Bisericii in fata Sfantului Sinod

Fostii mei colegi de la Civic Media ataca (destul de dur) problemele actuale ale BOR:

GRIFFONIzarea Bisericii Ortodoxe Romane

Apostaziile ereticilor Nicolae Corneanu si Sofronie Drincec au lasat oarecum in umbra un alt fapt grav: la reuniunea Sfantului Sinod din 8-9 iulie a.c. conform intereselor Patriarhului Daniel urmeaza sa fie “ales” pentru scaunul Mitropoliei Olteniei si ajutorul sau fidel, Vincentiu Griffoni. In vederea bunei informari a membrilor Sfantului Sinod publicam azi acest material referitor la intrarea satanei in Biserica Ortodoxa Romana, prin diversele ei fete. Una dintre ele: PS Vincentiu Ploiesteanul, alias Vasile Griffoni, alias Barba Rosie, alias Madam Vornicescu. “Parintele” Sectarios Florian Bichir nu lipseste din manuta Vicarului.
Materialul următor a fost scris cu câteva zile înainte ca Patriarhul Teoctist să treacă la cele veşnice, iar tragicul eveniment m-a împiedicat să-l public. Îl postez acum, întrucât, pornind de la informaţiile din acest articol, urmează alte materiale pe care le voi publica. Titlul face referire la cel care s-a ocupat ca "operaţia" Prea Fericitului să îşi urmeze cursul...

PARINTELE PAPACIOC despre cazul Corneanu: "Sinodul trebuie să ia o măsură!"

„Adevăratul creştin este un ascultător desăvârşit faţă de cele spuse de Hristos, iar Hristos este ortodox”
In dilema şi dezbaterea apărută pe marginea împărtăşirii Mitropolitului Banatului Nicolae Corneanu în Biserica Greco-Catolică, am găsit de cuviinţă să îi luăm un interviu, preluat si in noua lucrare a Miscarii Ortodoxe de Reinviere Monahala, ÎMPĂRTĂŞIREA ECUMENISTĂ - unirea creştinismelor sau apostazia veacurilor:
- Care este părerea sfinţiei voastre despre ecumenism şi până unde credeţi că ar avea voie să ajungă această colaborare ecumenică – între ortodoxie şi alte confesiuni?
- Nu accept nici un fel de colaborare ecumenică, nici un fel de început, ce să mai vorbim despre sfârşit… Nu accept să păstrăm legătura. Sântem ortodocşi, şi o cirtă, o iotă, dacă se cedează, s’a cedat tot, pentru că Hristos vrea de la noi să rămânem întregi. Dracul, în schimb, vrea să’i dai o unghie şi dacă i’ai dat’o, asta înseamnă că nu mai eşti stăpânul întregului, ci eşti doar o parte din întreg, pentru că adevărul nu se măsoară cu metrul. Ori cedezi mult, ori cedezi puţin, e totuna, înseamnă că ai cedat tot.

MEMORIUL Laicatului Roman referitor la apostaziile ierarhilor Nicolae Corneanu şi Sofronie Drincec

Prea Fericite Părinte Patriarh Daniel, Înalt Prea Sfinţiţi Părinţi Mitropoliţi, Prea Sfinţiţi Părinţi Episcopi şi Episcopi Vicari,

Ca mădulare ale trupului lui Hristos, cu multă mâhnire am fost martori în ul­timele săptămâni la tulburarea care, din pricina mitropolitului Nicolae al Banatului şi a episcopului Sofronie al Oradiei, s-a abătut asupra vieţii Bisericii noastre Ortodoxe. Suntem conştienţi că Sfântul Sinod al BOR trebuie să se pronunţe mai întâi de toate în chestiunile ce privesc păzirea dreptei credinţe în desăvârşita comuniune cu învăţătura Sfintelor Sinoade ale Bisericii. Dar, întârziindu-se discutarea cazurilor până în data de 8 iulie, am constatat cu îngrijorare sminteala şi tulburarea care se răspândesc tot mai mult în poporul ortodox conştient, precum molima atunci când nu este ţinută sub control prin punerea în carantină a celor infestaţi. Ne referim la acele luări de poziţie, manifestaţii, întruniri şi chiar perfide campanii de presă care s-au desfăşurat minuţios în ultimele săptămâni în sensul creării confuziei, intimidării şi influenţării arhiereilor voastre în hotărârea pe care e necesar să o luaţi în viitorul Sinod.

Patriarhul Bartolomeu respinge "dubla-unire"

PRESS RELEASE
With respect to the recently published articles reporting that allegedly His All Holiness Ecumenical Patriarch Bartholomew believes that it is possible for the Greek Catholics (Uniates) to have a "double union", in other words, full communion with Rome as well as with Constantinople, the Ecumenical Patriarchate refutes this inaccurate statement and affirms it was never made. The Ecumenical Patriarchate repeats its position that full union in faith is a prerequisite for sacramental communion.
At the Patriarchate, the 5th of July 2008
From the Chief Secretariat of the Holy Synod

ΑΝΑΚΟΙΝΩΘΕΝ
Ἐν σχέσει πρός τά πρό τινος δημοσιευθέντα ὅτι δῆθεν ἡ Α. Θ. Παναγιότης ὁ Οἰκουμενικός Πατριάρχης κ. κ. Βαρθολομαῖος θεωρεῖ δυνατήν τήν «διπλῆν ἑνότητα» τῶν λεγομένων Ἑλληνορύθμων Καθολικῶν (Οὐνιτῶν), ἤτοι τήν πλήρη κοινωνίαν των τόσον μετά τῆς Ρώμης ὅσον καί μετά τῆς Κωνσταντινουπόλεως, τό Οἰκουμενικόν Πατριαρχεῖον διαψεύδει ταῦτα ὡς ἀνακριβῆ καί ὡς οὐδέποτε λεχθέντα καί ἐπαναλαμβάνει τήν θέσιν του ὅτι ἡ πλήρης ἑνότης ἐν τῇ πίστει ἀποτελεῖ προϋπόθεσιν διά τήν μυστηριακήν κοινωνίαν.
Ἐν τοῖς Πατριαρχείοις, τῇ 5ῃ Ἰουλίου 2008Ἐκ τῆς Ἀρχιγραμματείας τῆς Ἁγίας καὶ Ἱερᾶς Συνόδου.

Официальное Заявление
Относительно недавних публикаций о том, что, якобы, Его Всесвятейшество Вселенский Патриарх г.г. Варфоломей считает возможным «двойное единство» так называемых греко-католиков (униатов), т.е. их полное общение, как с Римом, так и с Константинополем, Вселенская Патриархия опровергает их, так как это недостоверно и никогда не было высказано, и повторяет свою позицию о том, что полное единство в вере является предпосылкой для таинственного общения.
В Патриархии, 5-ого июля 2008Секретариат Святого и Священного Синода

Intelectualii anti-ortodocsi Andrei Marga si Ovidiu Pecican si-au batut joc de IPS Bartolomeu

Mitropolitul Clujului, IPS Bartolomeu Anania, a incurajat reactivarea organizatiei laicatului din perioada interbelica Fratia Ortodoxa Romana (FOR). Initiativa a fost imediat ponegrita printr-un articolas de trei randuri aparut in Evenimentul Zilei, in care, sub titlul insidios "Frăţie ortodoxă cu amici ai Securităţii" se sustinea fara nici o dovada sau explicatie faptul ca despre unul dintre semnatari, academicianul Nicolae Edroiu, "mai mulţi disidenţi clujeni au spus că a avut o relaţie cu Securitatea". Curios de a descoperi ceea ce EvZ nu oferea, am aflat ca acei "mai multi clujeni" sunt de fapt... o singura doamna, pe numele ei Eva Gyimesi, prezentata in Foaia Transilvana drept "cunoscuta antidisidenta comunista". Nici ea nu are vreo dovada ca actualul director al Institutului de Istorie "George Barit" ar fi colaborat cu Securitatea , altceva dacat ca in dosarul ei de la CNSAS se pare ca se afla reprodusa si o conversatie a profesorului Edroiu, fost prorector la Universitatea Babes-Bolyai in perioada aceea, cu un alt profesor, despre vizitele doamnei Eva Gyimesi la doamna Doina Juhasz Cornea. Dar penele au fost luate de vant deja. Cine sa le mai intoarca?
Scriam zilele trecute despre FOR ca Andrei Marga s-a dezis de Fratia Ortodoxa Romana ... sustinand ca nu si-ar fi dat acordul; si ma bucuram, pentru ca Marga numai ortodox nu este (se pare ca la Cluj acolo este un adevarat focar de "intelectuali" ortodocsi prefacuti!). Ei bine, acum aflu ca este vorba de fapt de mai mult decat atat. Din declaratiile profesorului Mircea Popa si afirmatiile lui Ovidiu "Peco" Pecican reiese ca Andrei Marga a facut parte din Comitetul de Initiativa al Fratiei iar Pecican si-a exprimat interesul direct printr-o scrisoarea adresata IPS Bartolomeu Anania. Dupa ce l-au amagit mierosi pe Mitropolit ca il vor sustine, atat Marga cat si Pecican - ambii sustinatori din umbra sau pe fata ai grupului "Provincia" care urmareste disolutia statului national unitar roman - si-au aratat adevarata fata, improscand cu minciuni si murdarii "intelectuale" ideea reactivarii Fratiei Ortodoxe. Iata ce scrie ziarul local Faclia:

DIN NOU DESPRE FRATIA ORTODOXA ROMANA

Mircea Popa vine cu lamuriri •
In 23 iunie a.c., Mitropolia Clujului anunta, printr-un comunicat de presa, infiintarea (de fapt, reactivarea) Fratiei Ortodoxe Romane, ca "asociatie prin excelenta a mirenilor", care "va promova ideea de spiritualitate crestina si cultura religioasa activa, prin organizarea de cursuri speciale pe teme religioase, dezbateri, conferinte si simpozioane, procesiuni, pelerinaje si excursii la locurile sfinte si minastirile cele mai importante ale crestinatatii, prin editarea de carti, reviste si pliante in sprijinul unei cit mai bune cunoasteri a normelor de viata crestine si a trecutului de lupta si afirmare a Bisericii noastre".
In acelasi comunicat era prezentat si un comitet de initiativa pentru reactivarea F.O.R., format din 15 intelectuali clujeni, intre care: prof. univ. dr. Andrei Marga, acad. prof. univ. Nicolae Edroiu, prof. univ. dr. Mircea Popa, prof. univ. dr. Radu Munteanu, prof. univ. dr. Ovidiu Pecican, prof. univ dr. Radu Solovastru, acad. prof. univ. dr. Horia Colan, prof. univ. dr. Marius Traian Bojita, acad. prof. univ. dr. Marius Porumb, prof. univ. dr. Oliviu Pascu s.a.
"Fratia Ortodoxa Romana este gindita, ca un for de dezbatere publica, ca un mijloc de comunicare cu publicul larg, ca o modalitate de implicare a tuturor la bunul mers al treburilor comunitatii crestine, cu accentul pus pe ideile solidaritatii si moralei crestine, pe sublinierea identitatii noastre in lumea Orientului ortodox si a Occidentului catolic si protestant, pe deschiderile cit mai largi sub raport ecumenic, pentru instaurarea principiilor crestine in bunul mers al societatii de fiecare zi" - se mai preciza in comunicatul remis presei de Mitropolia Clujului.
La o zi de la publicarea intentiei de reactivare a Fratiei Ortodoxe Romane, unul dintre intelectualii din comitetul de initiativa era acuzat de colaborare cu Securitatea, iar alti trei se "lepadau", citeva zile mai tirziu, de asociatie. Potrivit Hotnews, Radu Munteanu, rector al Universitatii Tehnice, "nu s-a inscris in nici un comitet, nu a semnat nici o adeziune la o astfel de organizatie, si nu stie cu exactitate despre ce este vorba". Intr-o declaratie tot pentru Hotnews, Ovidiu Pecican sustine ca "nu doar ca nu a aderat formal la o astfel de initiativa, dar a avut obiectii serioase la adresa ei" ("Eu am trimis chiar o scrisoare catre Mitropolie, in care aduceam serioase obiectii la o astfel de initiativa. In primul rind, mi se pare o denumire neinspirata, apoi sint chestiuni de fond, din statut, cu care nu pot fi de acord. Formal, nu am semnat nimic, dar nici nu am dezavuat demersul. Nu inteleg de ce apar intr-o declaratie publica, dar nici nu neg dreptul Bisericii Ortodoxe de a se organiza cum crede ea de cuviinta"). In ceea ce-l priveste, Radu Solovastru, rectorul Universitatii de Arta si Design, declara si el pentru Hotnews ca nu a semnat nici o adeziune, ca doar a fost contactat la un moment dat, "mai demult", dar ca "nu s-a stabilit nimic concret".
"Nu am semnat nici o adeziune la astfel de initiative, si nu am participat la nici o discutie in aceasta privinta", avea sa precizeze, dupa cei trei, Andrei Marga. Acesta adauga, intr-o "dezmintire" data publicitatii in 27 iunie ca: "solutiile la problemele Romaniei nu se afla nicidecum in trecut; abordarea problemelor religiei nu are alternativa la ecumenism; imaginea asupra lui Iisus si asupra crestinismului este schimbata complet, gratie cercetarilor istorice, biblice, teologice din ultimele decenii, incit relatia dintre cultura si religie se pune in termeni complet noi in epoca de fata". (!? - nota mea)
Mai mult decit aceste deziceri de Fratia Ortodoxa Romana, pe ici pe colo (mai in presa, mai pe linga) s-au facut asocieri intre aceasta asociatie si Fratiile de Cruce.
Contactat telefonic la sfirsitul saptaminii trecute, prof. Mircea Popa a promis lamuriri asupra statutului asociatiei si asupra neintelegerilor create. Intr-un text remis ieri dimineata redactiei noastre, profesorul clujean precizeaza: "Am inteles din dezbaterile aparute in presa clujeana ca initiativa noastra a stirnit numeroase interventii si chiar unele rezerve. In unele cazuri ne facem raspunzatori de faptul ca nu am realizat o colaborare mai strinsa cu unii dintre membrii Comitetului de initiativa, in acest sens facindu-mi mea culpa fata de domnul prof. Andrei Marga. Cu exceptia d-lui Ovidiu Pecican, pe care urma sa-l contactam, d-nii Solovastru si Munteanu au fost la curent cu demersurile noastre, unul semnind chiar comunicatul in cauza, celalalt fiind de fata la sedinta din toamna a Comitetului de initiativa. Neaflindu-ma in urbe la ora aceasta, nu pot raspunde aici la toate intimpinarile care s-au ivit, urmind ca acest lucru sa-l fac ulterior".
Referitor la asociatia propriu-zisa, Mircea Popa declara: "E vorba de o asociatie non-profit, compusa numai din mireni, avind drept scop principal sustinerea initiativelor si actiunilor Bisericii Ortodoxe Romane, intensificarea propagandei crestine, menite a implementa un stil de viata si o conduita publica corespunzatoare in raporturile interumane, ca si sporirea intr-ajutorarii sociale si religioase la toate nivelele si in toate clasele si ramurile vietii sociale. Titulatura si modelul FOR a fost asociatia cu acelasi nume, care, in perioada 1933-1939, a functionat la Cluj sub conducerea profesorului universitar Sextil Puscariu, cu binecuvintarea si patronajul Mitropolitului Clujului-Vadului si Feleacului, Nicolae Ivan. Asociatia de care vorbim a organizat o serie intreaga de actiuni cultural-ortodoxe, aduse la cunostinta publicului prin intermediul revistei Mitropoliei "Renasterea". FOR a tinut in fiecare an si cite un congres cu caracter crestin in orasele Cluj, Sibiu, Oradea, Caransebes ,Tirgu Mures, influentind, in mod pozitiv, viata cultural-religioasa din Transilvania de atunci, printr-o propaganda si o activitate bine chibzuita. Din comitetul de initiativa al FOR si din conducerea acestuia au facut parte personalitati de renume ale Clujului universitar interbelic, precum Ion Lupas, Victor Papilian, George Bogdan-Duica, Iuliu Hatieganu, Silviu Dragomir etc., avindu-l ca secretar pe energicul si activul Ion Mateiu. De curind, filologul clujean Gabriel Vasiliu a adunat intr-un frumos volum conferintele si rapoartele tinute cu acest prilej de Sextil Puscariu, volum prefatat de presedintele Consiliului Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, dl. prof. univ. Andrei Marga, care s-a dovedit foarte documentat in activitatea din cadrul FOR, depusa de primul rector al universitatii clujene".
In ceea ce priveste intentiile noii Fratii Ortodoxe Romane, Mircea Popa o prezinta ca o noua societate cultural-ortodoxa, care sa aiba menirea de a activa in sinul societatii civile pentru o noua resurectie spirituala la nivel crestin. "Opinia noastra este ca rolul Bisericii in aceasta etapa de tranzitie trebuie sa creasca si sa se intareasca, avind in vedere ca lumea noastra de astazi este traversata de numeroase indoieli, incertitudini si chiar momente de deruta, care ar putea fi prevenite sau inlaturate printr-o actiune comuna a factorilor care compun viata noastra de astazi si in special a Bisericii. Concepem noua asociatie ca un for eminamente dezbatativ, in vederea redefinirii morale si sociale a omului contemporan. Daca Biserica actioneaza cu mijloace specifice in viata de fiecare zi a omului contemporan,FOR isi propune sa diversifice si sa amplifice modul de influenta al Bisericii in lumea contemporana, propunind o plaja mai larga de metode si mijloace participative in vederea intaririi moralei si spiritului crestin al vietii. Asociatia noastra isi propune, de fapt, recuperarea demnitatii spirituale a omului contemporan, racordului la valorile crestine, ale credintei in general. A trai viata ca pe o slujire a Binelui si a Dreptatii, a fi mult mai atent la nevoile semenului tau, la dorintele si aspiratiile acestuia, inseamna a contribui in mod mai accentuat la inlaturarea Raului care ne inconjoara, risipind singuratatea si izolarea in care sintem obligati sa traim. Conferintele pe care le avem in vedere, discutiile pe teme religioase, simpozioanele, pelerinajele la locurile sfinte etc., si alte forme de acest fel ne vor ajuta sa ne cunoastem mai bine, sa trecem mai usor peste dificultatile individuale si colective. Ele vor duce, in cele din urma, la o fortificare a sufletului, la redobindirea componentei vietii morale (tot mai mult abandonate de unii din membrii societatii, datorita presiunii exercitate de "capitalismul salbatic" de care am avut parte in ultimii ani) a unei etici superioare absolut necesare in valmasagul de libertinaje prea ostentativ afisate de unele posturi de televiziune sau de unele reviste, care ne polueaza si ne maculeaza viata, in dauna dimensiunii culturale a spiritului contemporan. Vom acorda cu precadere atentia noastra tineretului scolar, prea influentat uneori de un mod de existenta parazitar sau care nu cadreaza cu normele societatii civile; in aceeasi masura vom intari rolul crestin al familiei si al solidaritatii interumane. Vom sprijini predarea religiei in scoala si a rolului de indrumator si misionar al fiecarui paroh. Membrii FOR vor contribui astfel la implementarea unui mod de viata si a unui spirit caritabil care speram sa dea si rezultatele dorite".
Tot Mircea Popa a dorit sa precizeze ca reluarea numelui vechii asociatii din perioada interbelica "nu are niciun fel de conotatie temporala si nu trimite, in niciun caz, la vreo forma de activitate ce ar avea legatura cu Miscarea legionara". "Trecutul acestei asociatii sta marturie la indemina tuturor, iar documentele contemporane subliniaza rolul ei benefic. Ca atare nu e bine sa folosim intentiile bune ale cuiva drept sperietoare" - adauga Mircea Popa.
M. TRIPON
Joi, 3 Iulie 2008

"Dezicerea" lui Marga reflecta o mentalitate anti-ortodoxa de sorginte "iluminista"

In legatura cu alegatiile privind constituirea „Fratiei Ortodoxe" la Cluj, rectorul UBB, Andrei Marga, precizeaza urmatoarele:
1. Nu am semnat nicio adeziune la astfel de initiative si nu am participat la nicio discutie in aceasta privinta. Nu am avut si nu am nicio legatura cu respectiva initiativa.
2. Sint dator sa precizez cel putin trei lucruri:
a) solutiile la problemele Romaniei nu se afla nicidecum in trecut;
b) abordarea problemelor religiei nu are alternativa la ecumenism;
c) imaginea asupra lui Iisus si asupra crestinismului este schimbata complet, gratie cercetarilor istorice, biblice, teologice din ultimele decenii, incit relatia dintre cultura si religie se pune in termeni complet noi in epoca de fata.
Andrei Marga

Daca Sofronie si Corneanu nu vor fi caterisiti "consecinţele ar fi din cele mai grave"

ZIUA: Dihonie in Biserica- Interviu cu Parintele Staret Stefan Nutescu, de la Schitul Lacu, de la Sfantul Munte Athos: Ortodoxia trece prin momente deosebit de grele şi lucrul acesta il intuiesc şi il trăiesc cu "neliniştea cea bună" toţi cei care sunt mădulare vii ale Bisericii. In istorie, ori de cate ori a fost primejduită dreapta credinţă, monahii, preoţii şi mirenii şi-au părăsit cele ale lor pentru a mărturisi cu cuvantul şi cu viaţa pentru Hristos. Apostazia de la credinţa ortodoxă a mitropolitului Nicolae Corneanu şi a episcopului Sofronie primejduieşte astăzi viaţa Bisericii mai mult decat aspra prigoană comunistă, fiindcă acum insăşi invăţătura de credinţă, temeiul mantuirii noastre, este pusă in pericol.

Vezi atasat articolului din ZIUA si

Memoriul Laicatului Roman * Mesaj catre ortodocsi * O parte din adeziunile la Memoriu pana la 2 iulie * Scrisoarea Episcopului romano-catolic Martin Roos catre membrii Sfantului Sinod al BOR
Post si rugaciune pentru pastrarea dreptei credinte
Tinand seama ca asupra unor ierarhi din Sf Sinod se fac presiuni pentru musamalizarea cazului pus in discutie in cadrul sedintei Sfantului Sinod din 8-9 iulie referitor la cei doi ierarhi acuzati de incalcarea canoanelor Bisericii Ortodoxe, IPS Nicolae Corneanu si PS Sofronie Drincec, pentru ca in cadrul sedintei sa lucreze Duhul Sfant si nu duhul politicii globalizarii credintei, facem un apel la toti credinciosii, preotii si monahii din cuprinsul eparhiei noastre la post si rugaciune.
Propunem ca, in zilele cand in Sfantul Sinod se va lua in discutie aceasta problema, sa tinem cu totii post si rugaciune, fiecare dupa putinta sa, pentru ca voia lui Dumnezeu sa fie si nu voia omului. Stiind ca Dumnezeu nu vrea moartea pacatosului ci indreptarea lui.
Confuzia dintre religii creata prin un ecumenism dus pana la fanatism nu poate fi de folos nici Bisericii si nici individului care incovoiat de grijile lumesti este tentat din ce in ce mai mult sa creada fara sa mai cerceteze.
In privinta canoanelor Bisericii amintim ca acestea spun ca "Daca un preot sau episcop ar sluji cu ereticii sa fie caterisit iar daca e laic sa fie afurisit" (can. 45 Apostolic), iar Filioque, Azima, purgatoriul, infailibilitatea si primatul papal, imaculata conceptie si altele, sunt condamnate de-a lungul istoriei de catre Biserica Ortodoxa ca erezii.
In acest sens Bisericile Ortodoxe surori au reactionat cu promtitudine la aflarea celor doua grave abateri canonice.
Ieromonah Eftimie Mitra,
impreuna cu un grup de preoti din Tara Beiusului

Thursday, July 3, 2008

Gruparile anti-romanesti pregatesc cu atentie lovitura anti-ortodoxie de la Sfantul Sinod al BOR

Pe masura ce se apropie Ziua Judecatii pamantesti a ereticilor Nicolae Corneanu, fostul Mitropolit ortodox al Banatului, si Sofronie Drincec, fostul Episcop ortodox al Oradiei, exponentii gruparilor anti-romanesti bine antrenate in ultimii 18 ani si chiar inainte (Laszlo Tokes/AVO, Mihnea Berindei/GDS, etc) isi pregatesc cu atentie lovitura din timpul reuniunii Sfantului Sinod din 8-9 iulie a.c.
Presiunile societatii civile anti-crestine urmaresc ca Patriarhul Daniel sa nu pedepseasca prin caterisire ereziile celor doi lasand poarta deschisa pentru perpetuarea unor astfel de gesturi, tintind totodata si catre scindarea Bisericii Nationale. Una dintre posibilitati este ca Nicolae Corneanu sa isi regizeze in zilele respective un "picior in ghips", dupa modelul consacrat. Lipsa lui de la lucrarile Sindodului va face imposibila judecarea ereziei sale. O alta tine de influenta lui Daniel de a-si impune vointa sfidand intregul corp al Bisericii Ortodoxe Romane si invocand argumente "intelectuale", emotionale, de compasiune, care ar putea duce doar la pensionarea ierarhului de la Timisoara, erezia lui si a lui Sofronie ramanand astfel nesanctionate. Mizele sunt multiple si, daca vor fi atinse de catre dusmanii Ortodoxiei, vor avea consecinte extrem de grave inclusiv asupra statului roman.
Asa-zisa "societate civila" face pasi repezi si numerosi pentru incitarea Patriarhului. Peste 300 de "adeziuni" si "declaratii de solidaritate" cu gestul si persoana lui Corneanu, stranse de neortodocsii din Timisoara, au fost deja inregistrate la Cancelaria Sfantului Sinod. In paralel s-au pornit presiunile mediatice, care vor merge intr-un crescendo pana in ziua votului din Sinod. Un exemplu al ambelor aspecte este promovat de site-ul greco-catolica.org. Sub titlul neadevarat "Clerul ortodox timisorean, alaturi de IPS Nicolae Corneanu", portalul preia o asa zisa informatie din publicatia Timpolis.ro. Daca este vorba de prelatii lui Corneanu care au savarsit Ceremonia masonica din Catedrala ortodoxa din Timisoara... atunci nu ne mira. Eu stiu ca, dimpotriva, numerosi preoti ortodocsi din Timisoara sunt indignati de gestul Mitropolitului. Oricum, noul apel se adauga celui al "intelectualilor" si al "Societatii Timisoara", cu acelasi destinatar (Vezi "Intelectualii" anti-Ortodoxie pregatesc un comando la Sfantul Sinod in apararea ereticului Corneanu).
Iata ce sustine articolul in cauza, aparut sub semnatura unei biete dezaxate abuzata grav in trecut si, probabil, inca aflata sub influenta traumatismelor psiho-sexuale (vezi Secretarul lui Klaus Johannis acuzat ca si-a maltratat iubita ...):

"Clerul ortodox timisorean, alaturi de IPS Nicolae Corneanu"
"Membri ai consiliului eparhial, calugari, preoti si diaconi isi fac auzit glasul inainte de Sinod.
De la Timisoara a plecat spre Patriarhia Ortodoxa inca un mesaj de sustinere fata de mitropolitul Banatului, Inalt Prea Sfintia Sa Nicolae. De data aceasta, este un text venit din partea preotilor ortodocsi din jurul ierarhului banatean. Membri ai consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Timisoarei, in numele membrilor adunarii eparhiale, al protopopilor si al preotilor din cele cinci protopopiate din eparhie, al vietuitorilor din asezamintele monahale, al preotilor si diaconilor de la Catedrala Mitropolitana si al credinciosilor eparhiei au semnat un memoriu trimis la Bucuresti astfel incat sa ajunga inainte de 8 - 9 iulie, cand Sfantul Sinod va lua in discutie gestul Inalt Prea Sfintiei Sale Nicolae de a se impartasi intr-o biserica greco-catolica.
Din acest memoriu oferim fragmentul final, prin care se cere ierarhilor "(...) sa aiba in vedere realitatea fratiei si a bunei vietuiri intre culte in Mitropolia Banatului, promovata si cultivata de peste 40 de ani de Inalt Prea Sfintitul Nicolae si faptul ca in aceasta parte a tarii gestul mitropolitului Nicolae a produs admiratie si apreciere, fiind un pas in previziunea viitorului de unitate crestina". Memoriul se incheie cu aceasta fraza: "Fie ca bunul Dumnezeu sa aseze in inimile tuturor primatul iubirii in realizarea unitatii bisericii, «una, sfanta, soborniceasca si apostoleasca», implinind astfel testamentul Domnului Iisus, ca «toti sa fie una»".
Ramona BALUTESCU

Persoana care semneaza este si autoarea unui alt afront promovat de greco-catolica.org: Cine sunt ierarhii eretici din Romania anului 2008?, in care sunt citati neortodocsi agresivi ca episcopul reformat Laszlo Tokes si episcopul romano-catolic Martin Roos (a carui scrisoarea catre Sfantul Sinod o public in premiera mai jos) si suntem amenintati "frateste" ca "a venit timpul sa ne apucam de "cazul Bartolomeu" sau, si mai grav, de "cazul B.O.R." Si pe adresa ZIUA au fost primite amenintari: un oarecare aghiotant al lui Drincec ne-a afurisit intr-un acces de isterie telefonica iar o oarecarea fundatie exaltata a revolutionarilor de trei zile din Timisoara ne-a avertizat ca vom suporta toate consecintele daca nu vom cere "scuze publice sustinatorului mitropolitului".

Batalia diavoleasca anti-ortodoxie si anti-romanism se intensifica prin contributiile "crestinesti" ale unor Florian Mihalcea, Romulus Rusan, Doina Cornea, Radu Preda, Traian Ungureanu, si alti ungro si homo-intelectuali din curtea GDS. Vezi Eroare vs intransigenta.Mitropolitul Nicolae Corneanu si sensul ecumenismului in ortodoxie si Apel la unitate spirituala: cazul Mitropolitului Corneanu. Pentru a le tine spatele, tartorul lor, "dobitocul dichisit" (vorba lui Steinhardt) Andrei Plesu, isi baga coada prin intermediul Dilemei lui Patriciu cu intrebarea insidioasa "Cine se teme de Preafericitul Daniel?". Dupa ce invoca aura de intelectual ecumenist a Patriarhului si ridiculizeaza monahii "depasiti de vremuri', Plesu invoca un anume "Duh" care s-a coborat, in sfarsit, in Biserica. Ati ghicit, este vorba de duhul pe care il pomenea regretatul Patriarh adormit intru Domnul, Teoctist, cand amintea cine impiedica activitatea Bisericii Nationale: "un duh mut, un duh diabolic"...

Pregatiti-va de ce e mai rau!

Cititi mai jos scrisoarea neobrazata a episcopul romano-catolic Marti Roos, care isi permite sa dea lectii ierarhilor ortodocsi si sa se interfereze in activitatea Sfantului Sinod al BOR

Foto sus: "Crestinii" GDS Oisteanu, Ungureanu, Iliesiu si Filipescu la un miting tovarasesc

Memoriu pentru caterisirea ereticilor Corneanu si Drincec de catre Sfantul Sinod

Peste 30 de Asociaţii ale Laicatului Ortodox Român au alcătuit un memoriu privind tulburările pe care Mitropolitul Nicolae Corneanu şi Episcopul Sofronie Drincec le-au provocat, în ultima vreme, în viaţa Bisericii Ortodoxe Române. Acest memoriu a fost depus astăzi, 2 iulie 2008, la cancelaria Sfântului Sinod al BOR.
Semnatarii apreciază că actele celor doi ierarhi români sunt susţinute de alte confesiuni şi chiar de cei care sistematic s-au manifestat polemic şi batjocoritor la adresa Bisericii, deoarece gesturile episcopilor amintiţi pot provoca dezbinări în cadrul Ortodoxiei, atât la nivelul intern al BOR, cât şi la nivelul relaţiilor acesteia cu celelalte Bisericii Ortodoxe.
Actele celor doi ierarhi români sunt puse în legătură cu strategiile prin care comuniştii urmăreau destabilizarea Bisericii. Nu întâmplător, se arată în memoriu, Nicolae al Banatului este un fost agent comunist strecurat în Biserică, un om care şi-a dedicat cea mai mare parte a vieţii subminării activităţii BOR. De asemenea, din memoriu rezultă că la această oră se desfăşoară o susţinută campanie de intimidare a ierarhilor BOR pentru a nu-i caterisi pe cei doi ierarhi aflaţi în culpă, campanie în care romano-catolicii şi greco-catolicii joacă un rol principal.
Având în vedere toate acestea, Asociaţiile Laicatului Ortodox Român consideră intruziunea catolicilor în treburile interne ale Bisericii Ortodoxe Române venită, în scopul realizării prin forţă a unei uniri sacramentale, prin eludarea dialogului teologic, un mijloc necinstit şi nepermis la nivelul la care a ajuns dialogul ecumenic în zilele noastre.
Semnatarii memoriului afirmă că, în cazul în care constată că strategiile de intimidare au împiedicat Sfântul Sinod al BOR să aplice canoanele Bisericii în judecarea celor doi ierarhi aflaţi în dublă culpă - teologică şi disciplinară -, vor “cere cu stăruinţă tuturor Bisericilor Ortodoxe să întrerupă dialogul cu Biserica Romano-Catolică, până când aceasta nu va renunţa la mişcările din culise, susţinute de servicii şi societăţi secrete, la mijloacele de corupere sau intimidare a ierarhilor ortodocşi“.
Până la momentul de faţă mai multe zeci de mânăstiri şi parohii şi-au manifestat dorinţa de a sprijini Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în păzirea învăţăturii de credinţă a Bisericii prin semnarea acestui memoriu.
Referitor la adeziunea spontană a mânăstirilor şi parohiilor din România la acest memoriu, Cristian Constantinescu, reprezentantul Federaţiei Asociaţiilor Laicatului Ortodox, a declarat că: „Aceasta poate fi privită ca un fenomen firesc în Biserica Ortodoxă, în care cu toţii - laicat, preoţi şi monahi - nu sunt decât mădulare ale aceluiaşi trup - Trupul lui Hristos. Această solidaritate spontană şi de o anvergură unică în istoria Bisericii Ortodoxe Române din ultimii 50 de ani ne confirmă faptul că, într-adevăr, apostazia celor doi ierarhi români şi impunerea prin ameninţări şi teroare psihologică a acestui comportament ca normă canonică pune în mare pericol viaţa şi integritatea Bisericii. Poate că nici în timpul celei mai aspre prigoane comuniste Biserica Ortodoxă Română nu a fost atât de greu încercată ca astăzi. Credem că toate adeziunile pe care le vom strânge până la data începerii Sinodului BOR vor fi mărturie a faptului că poporul drept credincios român este gata astăzi, ca şi în trecut să-şi apere credinţa pentru care s-au jerfit încă din primele secole ale creştinismului strămoşii noştri“.
Semnează:
Asociaţia Pro-Vita pentru născuţi şi nenăscuţi - Filiala din Bucureşti
Asociaţia Dascălilor din România - Bucureşti
Asociaţia pentru Apărarea Familiei şi Copilului - Bucureşti
Asociaţia ROST - Bucureşti
Fundatia Culturala „Sarmisegetuza” - Cluj
Fundatia Sfinţii Martiri Brâncoveni - Constanta
Fundatia Sfinţii Martiri Brâncoveni - Suceava
Asociaţia „Sfântul Siluan Athonitul” - Alba-Iulia
Asociaţia Troiţa Cetii - Alba-Iulia
Asociaţia Studenţilor Creştini Ortodocşi Români (A.S.C.O.R.) - Suceava
Fundaţia Culturală „Memoria” - Suceava
Fundaţia Culturală „Profesor George Manu” - Suceava
Asociaţia Creştin-Ortodoxă „Sfântul Nectarie” - Arad
Asociatia Brancoveanu - Arad
Asociaţia Prietenii Sfântului Munte Athos - Arad
Fundaţia Sfântul Isaac din Ninive - Arad
Fundatia “Renincoor Open Hand” - Arad
Asociatia Pro-Vita pentru nascuti si nenascuti - filiala Craiova
Manastirea Ortodoxa Sf. Grigorie si Sf. Martin - Franta
Asociatia pentru cultura “ALFA” - Dambovita
Fundaţia Umanitară Meridian - Bucureşti
Asociaţia Română Pentru Transporturi Rutiere Internaţionale - Bucureşti
Asociatia Metamorfosis
Asociatia “Ieromonah Arsenie Boca”
Schitul Inaltarea Sfintei Cruci- Aiud
Manastirea Martirii Neamului - Alba Iulia
Manastirea Lupsa - Alba Iulia
Manastirea “Sf. Ilie” - Albac, Alba Iulia
Schitul Sub Piatră
Redacţia revistei "Credinţa Ortodoxă" - Bacău
Mănăstirea "Adormirea Maicii Domnului" - Diaconeşti
Fundaţia „Sfinţii Martiri Brâncoveni” – Constanţa
Mănăstirea Nera
Manastirea Slatina Nera
Asociaţia pentru Isihasm - Filiala Făgăraş
A.S.C.O.R. Alba-Iulia
Asociatia Medical-Crestina Christiana - Bucuresti
Asociatia Civic Media

————————–
Mănăstirile, parohiile, asociaţiile sau listele cu mireni care vor subscrie la Memoriu vor trimite adeziunile pe fax la numărul 021 331 7026.
Adeziunile vor conţine: numele organizaţiei, al parohiei sau al mănăstirii, numele şi calitatea reprezentantului ei, ştampila şi semnătura olografă a reprezentanului acesteia.

Claudiu Tarziu ataseaza si documentele:
Memoriul laicatului.pdf şi Semnaturile in facsimil.pdf (pana pe 2 iulie, ora 14.00)

Iar Razboi intru Cuvant formularele:
Adeziune_Memoriul_laicatului_roman_ASOCIATII View as HTML Open as a Google document Download
Adeziune_Memoriul_laicatului_roman_PAROHII_MANASTIRI View as HTML Open as a Google document Download

Dan Puric se pronunta in "cazul Corneanu"

Ca să izolezi un părinte cum este părintele Iustin Pârvu sau cum este părintele Arsenie Papacioc este un lucru de sadism şi de crimă ortodoxă. Ca să aderi la tăcere este o chestie de laşitate“;
Mai bine un război în numele lui Dumnezeu decât o pace în numele dracului”.
Iata cum se poate spune astazi ca 2+2 fac 4! Preluam cu mare bucurie o proaspata si superba marturisire de credinta si de noblete sufleteasca, de tipul celei propovaduite de parintele Steinhardt, apartinand aceluiasi inepuizabil, proteic si mereu surprinzator Dan Puric, pentru a ne lamuri atat asupra provocarilor la care suntem supusi astazi ca Biserica si ca neam - inclusiv cazul Corneanu! Materialul este preluat de pe pagina web a revistei oradene Crisana si este un interviu luat artistului crestin de catre pr. Ion Alexandru MIZGAN:
- Biserica Ortodoxă traversează în aceste momente o perioadă tensionată. Am aici în vedere şi cazul mitropolitului Corneanu şi nu numai. Cu ce ochi trebuie să privim toate aceste evenimente din viaţa Bisericii noastre?
- În niciun caz cu un ochi de panică şi isteric. Sunt multe lucruri care sunt premeditate, altele sunt consecinţele unor neglijenţe lăsate să fie ca neglijenţe şi oamenii aiurează. Ce s-a întâmplat acolo, la Timişoara, este un lucru care nu este bun. Am mai spus. Pot să fiu prieten cu vecinul meu fără să mă culc în patul lui. E un act indecent. Forţez o intimitate. Îl zăpăcesc şi pe el, mă zăpăcesc şi pe mine. Acea frontieră, pentru bunul Dumnezeu, trebuie păstrată ca un act de civilizaţie. dincolo de încălcarea dogmelor creştine ortodoxe, este un lucru care nu este civilizat. Şi nu mai spunem de dogmă. Asta nu se încalcă. Deci e o dublă greşeală şi lucrul acesta trebuie diagnosticat ca atât, şi în rest nimic mai mult. Pe lângă măsurile care vor fi luate de Sinod, care vor fi mai mult sau mai puţin semnificative, tristeţea care a marcat lumea creştină este una foarte mare şi cu consecinţe în timp. Pentru că nu face altceva decât să învenineze un raport care tocmai se echilibrase. Celor care vor să urmeze calea asta le urăm succes întru înveninare. Noi nu vom sta să aplaudăm. Vom face emisiunea: “Surprize! Surprize!”
Continuare la Razboi intru Cuvant»

Dobitocii dichisiti, cu ton pedant si cuvinte sforaitoare

http://www.rostonline.org/blog/claudiu/index.html il publica pe Mircea PLATON cu mai multe lămuriri referitoare la “cazul Corneanu” :
Într-un recent text intitulat "12 mirări despre «cazul Corneanu»" şi publicat pe un site greco-catolic, domnul Cristian Bădiliţă lansează 12 capete de acuzare împotriva BOR şi a ceea ce alege să denumească “neghiobimea ortodoxistă”. Cum, printre altele, dl Bădiliţă se plânge că a primit, ca urmare a susţinerii pe care i-a acordat-o Înalt Prea Sfinţitului Corneanu, doar “apostrofări murdare”, lipsite de o “minimă argumentaţie, logică, teologică, istorică”, voi încerca în cele ce urmează să satisfac foamea de argumente a dlui Bădiliţă operând câteva incizii în “capetele” domniei-sale. (Vezi blogul lui Claudiu Tarziu)

http://www.razbointrucuvant.ro/ consemneaza:

“Cazul” tragi-comic al lui Cristian Badilita ne-a amintit de aceste cuvinte ale lui Nicolae Steinhardt: “Adeseori un anumit ton pedant insotit de cuvinte sforaitoare cu aspect stiintific impresioneaza, asa incat prostii gogonate, bazaconii se aleg cu adancul respect al tuturora. Ar fi de ajuns sa fie nitel scuturate pentru a se vedea cat pretuiesc. Chamfort: Exista prostii bine imbracate, asa cum exista dobitoci foarte dichisiti“.

Nu pot decat sa subsemnez si sa mai adaug cateva nume la lista dobitocilor dichisiti: Andrei Plesu, "Doru" Baconsky, Ovidiu Pecican, Radu Preda...

UPDATE: Claudiu Tarziu imi spune ca gresesc in privinta lui Radu Preda. Sa dea Dumnezeu! Dar, totusi, de ce scrie (si este publicat) in revista pagana "22" a Grupului pentru Dialog Social Anti-crestin!?
Daca am gresit, sa fiu iertat...

Grâu pentru Valea Plopului!


Bun gasit tuturor!

Aveti mai jos mesajul campaniei noastre 'Grâu pentru Valea Plopului'
Puteti ajuta inclusiv prin transmiterea mesajului mai departe, chiar si pe blogurile voastre.
La Valea Screzii/Plopului numarul actual de asistati este de 218, majoritatea total si permanent.
Multumim anticipat pentru ajutor,

Bogdan I. Stanciu

presedintele Filialei Bucuresti a Provita


Dragi prieteni,

La Bucuresti a inceput astazi o campanie care are ca scop asigurarea graului necesar pentru painea copiilor din taberele de la Valea Screzii si Valea Plopului pe un an intreg. Incercam in acest fel sa sprijinim efortul depus de echipa Asociatiei 'Provita pentru Nascuti si Nenascuti' cu sediul in Valenii de Munte, infiintata si condusa de parintele Nicolae Tanase.
Necesarul anual este de cca. 55 tone.

Pretul pentru recolta de anul acesta nu a fost inca stabilit clar, dar se pare ca va fi undeva in jurul a 50-60 bani/kg. Asadar, suma totala necesara ar fi in jurul a 27500 - 33000 lei noi (7200 - 8600 euro).

Dupa achizitionare, graul va fi transportat si depozitat in hambarele de la Valea Calugareasca, unde si acum se coace painea pentru copiii de la Valea Plopului.
Va invitam sa participati la aceasta campanie donand o suma cat de mica in conturile Filialei din Bucuresti a Asociatiei 'Provita pentru Nascuti si Nenascuti' (Cod fiscal 18074434), care se va ocupa de achizitionarea si transportul graului:

- Cont IBAN lei: RO81 RZBR 0000 0600 0722 9024

- Cont IBAN USD: RO86 RZBR 0000 0600 0722 9031

- Cont IBAN EURO: RO70 RZBR 0000 0600 0722 9028

- Cont IBAN GBP: RO04 RZBR 0000 0600 0930 1069

deschise la Raiffeisen Bank – Agentia Victoria Bucuresti, Calea Victoriei nr. 21, corp B, sector 3, cod 030023.Cod SWIFT (necesar doar pentru plăţi externe): RZBR ROBU

Donatia se poate face prin depunere de numerar la orice oficiu al oricarei banci din Romania, prin ordin de plata sau prin mandat postal. Mentionati pe formularul de depunere cuvantul 'grâu'!
Prima etapa a campaniei se incheie joi, 10 iulie 2008 cand urmeaza sa achizitionam prima transa de grau si sa o transportam la Valea Calugareasca.
Daca puteti ajuta in orice alt fel (sponsorizari cu grau sau faina, intermedierea unor relatii cu persoane care pot sprijini campania etc.) va rugam sa ne contactati.
Va vom tine la curent cu campania pe site-ul nostru http://www.provitabucuresti.ro/

Cu multumiri,
Echipa Filialei Bucuresti a Asociatiei 'Provita pentru Nascuti si Nenascuti'
provitabucuresti@yahoo.com
tel. (+40) 728 673 673 fax (+40) 31 815 27 80
OP 1 - CP 410
Vezi si

Ingrid Betancourt, eliberata: Ii multumesc in primul rand lui Dumnezeu, Fecioarei si mamei mele

Incredibil: Ziaristul Doru Buşcu, "deontolog cu vilă de la RAAPPS", are chiria mai mica decat ministrul Apararii, Teodor Melescanu


Am citit si nu mi-a venit sa cred! Pai, cum, doamnelor si domnilor deontologi: in Cotidianul cereti "afara cu demnitarii din casele RAAPPS" si in Realitate o faceti ca sa va instalati voi in ele? Cititi mai jos doua anchete in oglinda. "Curentul" despre profitorii tuturor regimurilor, deont-ologii de serviciu ai societatii civile anti-crestine, si "Cotidianul" revoltat pe ticalosii care ocupa abuziv casele statului. Tare!
Ziaristul Doru Buşcu, deontolog cu vilă de la RAAPPS
Ziarele sunt pline, de obicei - cum este şi firesc - cu anchete privind situaţia imobiliară a oamenilor politici. Cel mai adesea, aceştia sunt nişte răsfăţaţi ai sorţii, beneficiind de locuinţe din fondul RAAPPS pentru care plătesc chirii modice, în comparaţie cu preţurile reale din piaţă.
Interesant este că tocmai unul din deontologii care denunţă frecvent sistemul ticăloşit al clasei politice româneşti şi-a băgat adânc mâna în borcanul cu miere al RAAPPS. Este vorba de ziaristul Doru Buşcu, director editorial al trustului Realitatea Caţavencu. Acesta, împreună cu soţia sa, Ioana Moldovan, au profitat din plin de aranjamentele imobiliare ale RAAPPS, având la dispoziţie o vilă cu etaj chiar în buricul Capitalei, în cartierul Dorobanţi.
Ne-am obişnuit ca ziarele să abunde în anchete şi reportaje despre demnitarii statului care stau pe sume modice, în vilele RAAPPS, situate de obicei în zona zero a Capitalei. Ironia sorţii face ca tocmai unul dintre ziariştii care îmbracă adesea haina de deontolog pentru a se război la televizor cu sistemul ticăloşit beneficiază din plin de acest sistem. Este vorba de ziaristul Doru Buşcu, director editorial al trustului Realitatea Caţavencu.
Dacă ne aducem aminte, ziarul "Cotidianul", condus de Doru Buşcu, a avut adevărate campanii de presă în centrul cărora s-au aflat oamenii politici care au stat şi încă mai stau în locuinţele RAAPPS, plătind sume mai mult decât modice în comparaţie cu chiriile de pe piaţă. Or, printre profitorii RAAPPS se află chiar marele deontolog Doru Buşcu.
Potrivit documentelor aflate în posesia noastră, Doru Buşcu locuieşte, împreună cu familia sa, într-o vilă a RAAPPS, în buricul Bucureştilor, în zona Dorobanţi. O vilă frumoasă, cochetă, cu un etaj, aflată în totalitate la dispoziţia deontologului. Conform informaţiilor, soţii Ioana Moldovan şi Doru Buscu au cumpărat apartamentul de la etajul 1 al vilei de la RAAPPS, după care, prin jonglerii imobiliare, au preluat şi contractul de închiriere pentru apartamentul de la parter, de la un personaj extreme de dubios, celebrul "Doctor Moarte".
În prezent, în apartamentul de la parter funcţionează Fundaţia EuroFilm", o fundaţie fără niciun fel de activitate, dar care are norocul să aparţină tot Ioanei Moldovan şi lui Doru Buşcu. Conform Actului Adiţional al contractului de locaţiune nr.11234/11.11.2004, semnat de reprezentantul RAAPPS, directorul Ion Boblea şi reprezentantul asociaţiei Eurofilm", Doru Buşcu, asociaţia se obligă să depună la registratura RAAPPS toate documentele necesare, cu 60 de zile înainte de expirarea contractului, dacă bineînţeles doreşte prelungirea acestuia (Vezi facsimil AICI ). Chiria plătită de asociaţia "Eurofilm" nu este specificată în contractul adiţional, dar, cu siguranţă, suma plătită nu se ridică la nivelul chiriilor de pe piaţă.
Afaceri cu "Doctor Moarte"
O anchetă publicată în presă în urmă cu doi ani făcea referire la schimbul de locuinţe dintre Ioana Moldovan şi "Doctorul Moarte": "Nu demult, "Doctorul Moarte" a făcut schimb de locuinţă cu Ioana Moldovan, cunoscuta actriţă care cochetează cu televiziunea. Pentru cele două camere din Intr. Av. Theodor Iliescu nr. 72 a primit alte trei camere, plătind şi un bonus de 15.000 de euro. Lui Moldovan i-a trebuit apartamentul lui Murea, pentru că în acelaşi imobil mai cumpărase unul şi dorea să-şi întregească proprietatea. N-ar fi exclus ca, între timp, ambii să fi cumpărat - cu complicitatea conducerii RAAPPS - cele două locuinţe la preţuri derizorii". "Doctor Moarte" este colonelul dr. Adrian Murea, de la Spitalul de Urgenţă al Ministerului de Interne "Prof. Dr. Dimitrie Gerota", acuzat că a făcut afaceri imobiliare cu doi bolnavi de cancer. Aceştia au decedat la două săptămâni după ce le-a fost folosită identitatea, pentru furtul a două imobile. În ciuda tuturor anchetelor declanşate de diverse parchete, "Doctorul Moarte" a fost scos basma curată, dispunându-se neînceperea urmăririi penale (NUP) împotriva sa.
Deontologul Buşcu plăteşte chirie pentru un apt. în Dorobanţi cât pentru o garsoniera în Berceni
Scriam zilele trecute despre modul cum unul dintre ziariştii care îmbracă frecvent haina deontologiei pentru a se lupta cu sistemul ticăloşit, l-am numit aici pe directorul editorial al trustului Realitatea Caţavencu, Doru Buşcu, a beneficiat din plin de avantajele oferite de acest sistem. Concret, Doru Buşcu a obţinut de la RAAPPS un apartament în Dorobanţi pentru asociaţia sa, Eurofilm, care nu desfăşoară practic niciun fel de activitate. Contractul a fost însă extrem de benefic pentru Doru Buşcu şi familia sa, întrucât soţia sa, Ioana Moldovan, achiziţionase apartamentul de la etajul 1 al vilei din Intr. Av. Th. Iliescu nr. 72. Graţie contractului cu RAAPPS, întreaga vilă se află acum la dispoziţia ziaristului Buşcu, ce nu uită însă să-i înfiereze pe politicienii care beneficiază de clădirile RAAPPS.
Potrivit informaţiilor puse la dispoziţie de directorul coordonator al RAAPPS, Ion Boblea, contractul dintre RAAPPS şi Asociaţia Eurofilm a fost semnat pe 29.09.2004, pentru o perioadă de 3 ani. Ulterior a fost aprobată prelungirea contractului până la 10.11.2008.
Interesantă este însă chiria pe care o plăteşte Doru Buşcu pentru un apartament in vila, situat în Dorobanţi: 291,81 euro/lună, plus 17 lei pentru curte şi grădină. Cu certitudine v-aţi dori şi dumneavoastră asemenea ofertă imobiliară: un apartament în Dorobanţi la preţ de o garsonieră în Berceni. Dar, ca şi-n "Ferma animalelor" a lui Orwell, legea nu este aceeaşi pentru toţi. RAAPPS a pus umărul la fericirea familiei Buşcu, asigurându-i un confort imobiliar demn de invidiat. Mai ales de către cei care nu pot visa, la preţurile actuale, nici măcar la o garsonieră proprietate personală.
Dar ce zice Cotidianul, unde Doru Buscu este un fel de instructor de cadre? Iata:
700 de chiriasi de lux la RAAPPS
Cotidianul a intrat in posesia listelor cu imobilele care apartin RAAPPS si care au fost inchiriate pe bani putini fostilor si actualilor demnitari.
Politicienilor carora le-au fost atribuite case de la RAAPPS in urma cu mai multi ani si care refuza sa paraseasca locuintele, desi nu mai sint indreptatiti sa le ocupe, li s-au adaugat in ultimul an alti demnitari care au plecat din Guvern si care ar trebui sa elibereze casele. Astfel, pe linga Joita Tanase (fost procuror general al Romaniei), Constantin Sava (fost secretar general al Senatului), Alexandru Farcas (fost secretar de stat in Ministerul Internelor), Georgiu Gingaras (fost ministru al Tineretului si Sportului), Vasile Nistor (fost secretar de stat pentru Dialog Social), Dumitru Pislaru (fost secretar de stat la Ministerul Culturii), Tudor Pantaru (judecator), Constatin Liviu Cepoi (fost vicepresedinte al Agentiei Nationale pentru Sport), Ileana Vasile Ozunu (angajat MAI) sau Nicolae Gavrila (presedinte Centrocoop) au mai aparut pe lista locatarilor fara drept Vasile Blaga (fost ministru al Internelor), Alexandros Galiatatos (fost secretar de stat la Ministerul Transporturilor), Marian Avram (fost presedinte ANSV) sau Danut Apetrei (fost secretar de stat la Ministerul Agriculturii).
"Eu voi parasi locuinta la finalul acestei luni. Am beneficiat de clementa din partea RAAPPS, dar acum, ca sotia si copilul au terminat scoala, pot sa ma mut", a spus Danut Apetrei. Tot in urma cu o jumatate de an trebuia sa paraseasca locuinta si fostul ministru al Internelor, dar Vasile Blaga nu se indura sa paraseasca vila cu opt camere din Strada Dumitru Orbesan care insa i-a fost atribuita doar pe durata exercitarii functiei. Fostul ministru nu a putut fi contactat, fiind plecat in strainatate.
Politicienii nu vor sa paraseasca casele acordate de RAAPPS pentru ca acestea sint plasate in zone foarte bune ale Capitalei, sint de regula vile sau apartamente spatioase si, in plus, chiriile percepute sint modice. De curind, sumele platite de chiriasi au fost majorate, astfel incit s-a ajuns ca Vasile Blaga sa aiba una dintre cele mai mari chirii platite de locatarii Regiei, adica 1.866 de lei. Mult mai ieftin scapa actualul ministru al Apararii, Teodor Melescanu, platind o chirie de numai 354 de lei pentru locuinta sa din Strada Mihai Eminescu. La rindul sau, Alexandru Farcas, impotriva caruia Regia a pornit actiunea de evacuare, are de platit lunar numai 245 de lei pentru o locuinta pe Strada Nicoale Racota. Fostul sef al Secretariatului General al Guvernului Serban Mihailescu plateste 1.055 de lei pentru chirie, iar Mircea Geoana - 660 de lei.
Cotidianul a scris de mai multe ori despre situatia imobilelor RAAPPS unde locuiesc multi politicieni care, de cele mai multe ori, au dobindit sau au pastrat casele fara a avea dreptul la ele. Acum, majoritatea chiriasilor nu vor sa paraseasca locuintele pentru simplul fapt ca, potrivit ultimelor modificari facute de parlamentari Legii de adoptare a OUG privind vinzarea prin licitatie a imobilelor Regiei, cei care locuiesc in casele RAAPPS vor avea drept de preemtiune la cumpararea caselor. Astfel, politicienii care au ocupat la un moment dat imobilele Regiei vor deveni foarte curind proprietarii acestora.
de Mihaela Radu 18 comentarii 21 Iun 2007
Si inca o info interesanta:
"Cancan" despre un "sfat de taina" strict deontologic: Doru Buscu si Stelian Tanase sorbind din intelepciunea eminentei cenusii a PSD, Viorel Hrebenciuc
Deputatul PSD Viorel Hrebenciuc, realizatorul TV Stelian Tanase si directorul editorial al "Cotidianului", Doru Buscu, au fost surprinsi ieri de paparazzii CANCAN la localul de fite "Uptown". Cei trei, de fapt, cei doi - Tanase si Buscu - erau pusi probabil in tema in legatura cu niscaiva elemente ale unei noi lovituri de imagine pe care ar urma sa o dea PSD la locale. Hrebenciuc, acest von Karajan (dirijor german de renume) al scenei politice, este omul care face si desface cam tot ce tine de social-democratia din Romania, si cu toti cei care vin sau vor sa vina in legatura cu PSD. Sigur, se stie ca, atunci cand au loc negocieri politice de anvergura nationala, domnul Hrebenciuc este trimis "sa rezolve". Ramane sa aflam din paginile "Cotidianului" sau de la "Dinescu si Tanase" ce "vase" au fost minate ori ce bombe de presa au fost dezamorsate.
Apasati aici pentru mai multe poze

M-am intalnit cu deontologul Mircea Toma in buda la Waterloo


Mircea Toma e un mic diavol, pervers (mereu ma intreb daca nu e fiul lui Sorin Toma, celebrul satrap de presa Scanteist). Ne situam, e clar, pe pozitii diametral opuse. Orice fac eu, contrazice el. Si invers. Ce mai, e aproape agentul antiroman perfect! La un moment dat, in timpul unei dispute in scris pe oracolul lui electronic - freeex, pagina de chat platita din banii contribuabilului american ca sa dea o fata click, click, click (asta cand isi aduce aminte) sau delete, delete, delete (cand e vorba de a cenzura libertatea de expresie neconforma cu corectitudinea politica poponauta) - chiar m-a invitat sa mergem sa ne masuram in Parcul Operei... Bahtalo, gagiul! Imi pare rau ca nu am profitat ieri seara, in buda de la Waterloo, localul lui favorit (asta daca vreti sa lamuriti vreo afacere personala cu el), ca sa transam provocarea din trecut. Am deschis usa si l-am gasit in mediul lui aproape natural (era inconjurat de creatiile publicitare expuse de una din firmele de WC-media pe care le detine). In fine, am schimbat cateva vorbe si ne-am dat mana (tocmai se spalase :) pentru ca, trebuie sa marturisesc, il respect asa cum e, in tabara adversa, si ii admir rezistenta, personala si profesionala.

Am si eu ciudateniile mele...

Tratament medicamentos pentru C.T. Popescu (colegul lui E. Hurezeanu)

de Cătălin Mihuleac
Printre monumentele ţării care tind să devină istorice se numără şi C.T. Popescu. A te lua de viaţa lui e o faptă la fel de gravă ca a contesta ceramica de Cucuteni şi, în consecinţă, se plăteşte scump. Cusurgiu de serviciu al neamului românesc, Cetepescu e servit în diverse ambalaje: vizual - pe posturile tv; ori, dacă onor clientela pofteşte, împachetat cu pagină de ziar sau de carte.
În textele lu' Cetepescu, arţagul nejustificat, lipsa argumentelor şi inconstanţa se prind de mâini pentru a dănţui crăcănat, ca trei fete boite ţipător, la discoteca din sat.
De pildă, în pamfletul "Eminescu şi nituitoarea", apărut atât în ziar cât şi în volum la editura "Polirom", Cetepescu se ocupă de conflictul dintre Ion Cristoiu şi Gabriela Adameşteanu, încheiat cu condamnarea primului, pentru insultă, şi obligarea sa la plata unor usturătoare despăgubiri. Luându-i generos partea lui Cristoiu, Cetepescu cere ca insulta să fie diferenţiată de calomnie, pentru că doar calomnia poate trezi "oprobriul public". Lucru discutabil, ca mai toate afirmaţiile pe care gândirea cetepistă le enunţă, ca şi cum ar fi literă de lege. Ca să nu mai vorbim de formula "oprobriu public", pentru care un elev de gimnaziu n-ar rămâne nedepunctat în extemporalul la limba română.
Referindu-se apoi la calitatea textelor scrise de Cristoiu, Cetepescu ne atrage atenţia că "metaforele aşa-zis pamfletare ale dlui Cristoiu sunt căznite, ilogice, lipsite de orice valenţă literară..."
Probabil că doar un lingvist de talia sa ar putea explica de ce o metaforă trebuie să fie logică. De pildă, referindu-se la uşurinţa de a crea imagini poetice, Ştefan Aug. Doinaş punctează, în volumul "Lampa lui Diogene", amintind cuvintele lui Ortega Y Gasset: "frumuseţea metaforei începe acolo unde sfârşeşte adevărul ei."
Gazetăria cetepesciană e o formă de descărcare nervoasă, o "psihoterapie prin pamflet". Dacă un medic specialist i-ar fi prescris un tratament medicamentos pentru stările sale neplăcute, recensămintele din ţara noastră ar număra azi un pamfletar mai puţin. De aceea, decât ar fi afişat studenţilor de la ziaristică, mai curând Cetepescu ar sluji ca material didactic la medicină, pentru lecţiile practice de psihiatrie.
http://www.curentul.ro/

Hurezeanu iar a dat-o in balarii prin politica externa. Ce-o fi cu dansul?

Domnul Emil Hurezeanu este (re)cunoscut drept un expert al problematicilor rasaritene de politica externa. Cel putin asa e considerat si la Palatul Cotroceni (Vezi Intalnire de taina cu ziaristii la Cotroceni: Basescu vrea Ucraina ...) Insa de la un timp nu stiu ce se intampla cu dansul ca, cel putin de cand e la Cotidianul, s-a cam ramolit (o fi de la lovitura din frunte?). De exemplu, intr-un material semi-documentar despre situatia Insulei Serpilor, intitulat România contra Ucraina, aparut in Cotidianul, distinsul analist comite o serie de gafe. Hai sa zicem ca prima e din vina corecturii, ca cica suprafata aflata in disputa intre Romania si Ucraina este de "12.ooo de metri patrati" - in realitate este vorba de circa 12.ooo de kilometri patrati (o mica-mare diferenta) - dar urmatoarele?
Respectiv:

1. "Mai intai sa spunem ca obiectul acestui dosar nu este stabilirea apartenentei de stat a Insulei Serpilor. Insula Serpilor a intrat in 1948 in componenta URSS, in mod abuziv, dar definitiv."
In primul rand e cam greu sa spui ca Insula a intrat "definitiv" in componenta unei entitati statale care... nu mai exista. Apoi, termenul "definitiv" nu prea poate fi aplicat Istoriei. Asa o si-or fi spus si Ribbentrop si Molotov despre Polonia impartita de sefii lor, Hitler si Stalin. Tot asa, e ca si cum ai spune ca Insulele Kurile au intrat "definitiv" in componenta URSS (conform dreptului international), dar pentru asta trebuie sa jignesti un alt stat, respectiv Japonia, care, din 1945 incoace, inca nu a incheiat un Tratat de pace nici cu URSS nici cu succesoarea ei, Rusia, tocmai din acest motiv. Aceasta este de altfel si diferenta fata de Romania. Motivul pentru care Romania nu poate solicita Insula la Haga este Tratatul cu Ucraina semnat in 1997 de Emil Constantinescu cu Leonid Kucima, in care Adrian Severin, printr-o virgula, si-a depasit statutul de ministru al Romaniei si a atribuit Insula Serpilor Ucrainei in cadrul articolului 3 al Acordului Conex la Tratat. Insula Serpilor este pamant romanesc iar Romania nu a pierdut-o "definitiv", ci momentan. Ea va putea fi revendicata cand un presedinte al Romaniei va denunta Tratatul cu Ucraina si va declansa un nou proces la Curtea de Justitie Internationala de la Haga.

2. "Romania si-a angajat si un asa-zis judecator ad-hoc, un fel de avocat pledant-consultant, in persoana juristului francez Jean-Pierre Cot, presedinte al Societatii Franceze de Drept International".
Afirmatia este de-a dreptul absurda si neadevarata. Judecatorul ad-hoc este un judecator in toata puterea cuvantului. Nici vorba sa fie un "avocat pledant-consultant". Dimpotriva, tocmai pentru a nu se considera ca ar avea vreo legatura cu Romania, Jean-Pierre Cot s-a ferit in toata aceasta perioada de vreo intersectare cu orice oficial roman, chiar in cadru public international.

3. "In instanta vor fi prezenti asa-zisii agenti ai Romaniei si Ucrainei pe langa Curtea de la Haga, inalti functionari diplomatici cu expertiza juridica internationala. " "Asa-zisii" sau asa-numitii? Aceasta este titulatura lor: agenti guvernamentali. De ce "asa-zisii"?

4. "Nepunerea in opera a unei sentinte a celor 9 judecatori ai Curtii poate sa duca la izolarea internationala a tarii in culpa si la sesizarea Consiliului de Securitate al ONU." Iarasi gresit! Curtea Internationala de la Haga are 15 judecatori. 9 este numarul cvorumului.

5. Si o nelamurire personala. Hurezeanu isi incheie articolul asa: "O izbanda la Haga ne-ar face ceva mai bogati in hidrocarburi, iar pe ucraineni si pe corsarii strategici singuratici ai Marii Negre, infinit mai simpatici". Iar eu ma intreb: de ce ar deveni, ulterior procesului, ucrainenii si "corsarii strategici singuratici ai Marii Negre" (o forma cam invaluita de a-i numi pe rusi) infinit mai simpatici?

Tuesday, July 1, 2008

Schimbari la ZIUA

Adi Patrusca si-a dat demisia. Bogdan Comaroni a fost demis.
Si cica nici anumiti deontologi de la Cotidianul si Realitatea nu se simt prea bine...

Monday, June 30, 2008

ZIUA a castigat procesul cu Patapievici si l-a suspendat pe cel cu Mihnea Berindei

Dupa demascarea de catre ZIUA a gastii de profitori ai tuturor regimurilor, in frunte cu troika Plesu-Liiceanu-Patapievici, am fost dati in judecata pentru pretentii aberante si cu cererea de pedepsire a noastra cu sume care ating in total 10 miliarde de lei vechi (1.000.000 de lei noi) . Practic, s-a lansat o campanie de punere la zid a libertatii presei, a ziarului care o asigura si a celor catorva ziaristi care le sfidau proptelele aranjate dupa lovitura de stat sovietica de o alta troika celebra: Brucan-Iliescu-Magureanu. Toate plangerile sunt realizate de casa fostului procuror comunist Valeriu Stoica. Ca sa intelegeti viziunea totalitarista a acestor impostori - a caror actiuni impotriva libertatii presei o sa ajunga cazuri-scoala - o sa va prezint mai jos exemplul Patapievici. Fiul nomenklaturistului bolsevic Dionisie Patapievici, ajuns cap de lista al intelectualilor rosii, a dat un simplu ziarist si ziarul ZIUA in judecata pentru ca am citat din mai multe interpelari ale vicepresedintelui Comisiei pentru Politica Externa din Senatul Romaniei, Eugen Mihaescu, facute in plenul Senatului, in legatura cu anumite cheltuieli nejustificate ale Institutului Cultural Roman. Va vine sa credeti ca traim in Romania? Poate doar daca e vorba - ca sa il citam pe presedintele ICR - de "radiografia plaiului mioritic ca a fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără şira spinării". Dar atunci ce este Patapievici, daca asta ar fi Romania? Astept cu interes condamnarea aberatiilor lui Patapievici, dupa Justitie, si de catre onor asociatiile pentru apararea libertatii presei...
Totodata, luni, avocatii Caselor Tuca si Zbarcea si George Papu i-au suspendat procesul intentat de Mihnea Berindei (fondatorul Grupului pentru Dialog Social la ordinele lui Silviu Brucan) subsemnatului, Asociatiei Civic Media si ziarului ZIUA pentru ca il facusem ceea ce este :). Urmeaza rezolvarea lui Liicheanu. Mai jos pledoaria avocatului George Papu in cazul Patapievici.

JUDECATORIA SECTOR 1 BUCURESTI
DOSARUL NR. 1398/299/2008
TERMEN de amanare a pronuntarii : 26.06.2008

DOMNULE PRESEDINTE,

Subscrisa SC ZIUA SRL, prin avocat George Papu, in temeiul art. 146 C.pr.civ., formulam prezentele

CONCLUZII SCRISE
replica la cele sustinute oral de reprezentantii partii adverse, prin care solicitam onoratei instante de judecata sa dispuna respingerea ca neintemeiata a actiunii formulata de catre reclamantul Patapievici Roman Horia, cu cheltuieli de judecata in cuantum de 3064,74 RON (reprezentand onorariu avocat).
Rugam instanta ca, la deliberare sa aiba in vedere atat aceste concluzii cat si cele evocate prin intampinarea depusa.

Dezvoltam exceptia de inadmisibilitate a actiunii asa cum a fost invocata in dezbateri, aratand ca este inadmisibila obligarea in solidar a unor parati care nu se afla in niciun raport de fapt sau de drept, la plata unei sume de bani, solicitata de la toti paratii ca o suma globala.
Subscrisa nu poate raspunde pentru articolele publicate in ziarul „Tricolorul" de paratul persoana fizica Eugen Mihaescu sau alti jurnalisti, care nu ii sunt prepusi.
Nu s-a putut dovedi existenta vreunei conveniente intre paratele persoane juridice in sensul de a declansa o campanie impotriva reclamantului, intrucat nici nu a existat o astfel de intelegere, mai mult, intre cele doua parate persoane juridice sau conducerea lor au existat permanent diferende juridice, acestea neputand sa ajunga vreodata la o „intelegere" de cooperare in vreun anume fel.
Revenind la inadmisibilitatea actiunii aratam ca divizibilitatea obligatiei este regula, iar solidaritatea exceptia, care este de stricta interpretare.
Or, in cazul in care nu se dovedeste in mod clar existenta unei conveniente intre parati, acestia nu pot fi obligati in mod solidar sa plateasca o anume suma, iar instanta nu o poate imparti intre ei, nefiind investita cu aceasta posibilitate, acesteia cerandu-i-se plata intregii sume de catre toti paratii si nu fractionarea ei intre acestia.
Reiterand sustinerile noastre cu privire la neintrunirea cumulativa a conditiilor raspunderii civile delictuale evocam urmatoarele :
Cu privire la fapta ilicita :
Fapta reclamata este una licita, fiind "comisa" in exercitarea dreptului la libera exprimare si a dreptului a a primi si comunica informatii (neminem laedere qui suo iure utitur) existand o cauza care inlatura caracterul ilicit al faptei (exercitarea unui drept subiectiv).
Ne repetam sustinand ca in priviinta noastra nu a existat o campanie de presa impotriva reclamantului, ci un punct de vedere al unei persoane publice (Vicepresedinte al Comisiei de politica externa a Senatului Romaniei) si un comentariu pe baza celor expuse de aceeasi persoana, coparat in cauza.
Primul articol incriminat, de fapt un punct de vedere, continea sustineri argumentate ale unui senator al Opozitiei fata de prestatia de demnitar, conducator al unei institutii publice a reclamantului, dar si fata de ceilalti membri din conducerea acestei institutii. Asa cum s-a dovedit prin inscrisurile anexate de coparatul persoana fizica Eugen Mihaescu, aceste sustineri se intemeiau pe o baza solida si si-a asumat responsabilitatea aducerii acestora la cunostinta.
Intrucat obiectul cauzei nu il constituie, asa cum am aratat, analiza comportamentului reclamantului ca demnitar sau analiza liceitatii sau ilicitatii demersurilor sale, fata de faptul ca aspectele legate de concediu si cumulul de functii nu sunt concepute de catre un specialist in drept si nici publicate intr-o revista de specialitate nu se impune analiza juridica a acestor aspecte.
Al doilea articol citeaza in mare parte sustinerile senatorului Eugen Mihaescu, fata de raspunsurile la interpelarile pe care acesta le adresase autoritatilor, fara insa ca aceste autoritati sa fi luat vreo masura sau sa fi avut putere de control si contine cateva judecati de valoare, facute in baza acestor interpelari si fata de lipsa de reactie a autoritatilor.
Situatia analizata era una de interes general, respectiv functionarea unor institutii publice, cheltuirea banilor contribuabililor de catre aceste institutii, lipsa lor de subordonare, transparenta si control, precum si conduita demnitarilor, a conducatorilor institutiilor publice in cadrul atributiilor acestora, in cadrul acestei activitati si nu facea trimitere la viata privata a reclamantului.
De asemenea, aspectele continute in cele doua articole aparute in cotidianul „ZIUA" nu sunt comparabile cu injuriile din speta solutionata de Curtea Suprema de Justitie, invocata de partea adversa (Adamesteanu c. Cristoiu), unde autorul materialului de presa a facut aprecieri negative legate de infatisarea reclamantei, fara ca infatisarea acesteia sa aiba vreo leatura cu activitatea desfasurata de aceasta, adresandu-i-se cu apelativul „Fă !”.
Articolele incriminate nu au facut referiri la viata privata a reclamantului si nici la activitatea sa publicistica, la calitatile sale de scriitor ci strict la conduita sa ca demnitar (funcţia de preşedinte al Institutului este asimilată celei de secretar de stat – art. 12 alin. 1 din Legea nr. 356 din 11 iulie 2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Roman-). Nu lipsit de importanta este faptul ca reclamantul a fost si membru in Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, dar si faptul ca a fost implicat in demersul politic de sustinere a presedintelui Traian Basescu in cadrul referendumului, dupa suspendarea sa, fapt pe care l-a folosit drept pretect pentru a se auto-victimiza ulterior.
Faptul ca in cadrul acestei institutii publice s-au sesizat anumite disfunctionalitati reiese din inscrisurile depuse in cauza, mai precis raportul (nota) controlorului delegat Aurel Camara, dar si din raspunsul ministrului Finantelor Publice, care arata ca in cadrul acestei institutii exista anumite conflicte conjuncturale.
Situatia din cauza noastra nu se poate compara cu cea din cauza Mc Vicar c. Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, unde se expuneau, in premiera informatii despre dopaj, acuze chiar, ce nu aveau nicio baza factuala.
In speta subscrisa nu poate fi responsabila pentru faptele unei persoane care nu are calitatea de prepus al sau, o persoana publica care prezinta o situatie de interes public despre o institutie publica, despre un demnitar, iar in cel de-al doilea articol au existat suficiente date, preluate din interpelari, dar si din articole de presa anterioare, ce conduceau la formularea acelor opinii.
Nu in ultimul rand aratam faptul ca libertatea presei este categoria de discurs cea mai bine protejata categorie de discurs de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului (denumita in continuare ECHR), fata de rolul vital de „caine de paza" (public watchdog) al presei intr-o societate democratica aceasta acoperind atat informatiile primite pozitiv, cat si cele care socheaza, ofenseaza, care contin o doza de exagerare, care contin termeni duri sau violenti (a se vedea jurisprudenta ECHR citata in intampinare).
Cu privire la prejudiciu
Acesta trebuie sa existe si sa nu fi fost reparat, existenta sa trebuind a fi dovedita, neputand fi prezumata.
In speta prejudiciul nu exista intrucat idem est non esse et non probari, necunoscandu-se care au fost in concret efectele celor doua articole scrise in ziarul „ZIUA" si care au fost cele ale articolelor din „Tricolorul".
Reiteram faptul ca fiecare conditie de antrenare a raspunderii delictuale pentru fapta proprie trebuie dovedita, simpla existenta a unora dintre conditii nedeterminad existenta celorlalte, asa incat si prejudiciul trebuia sa fie dovedit in concret, spre a se delimita de eventualul prejudiciu cauzat urmare a publicarii articolelor de catre „Tricolorul" sau alte ziare (daca ar exista un astfel de prejudiciu, ceea ce noi nu recunoastem).
In speta insa, nu se cunoaste care au fost efectele publicarii articolelor din „ZIUA", nedovedindu-se existenta niciunui efect (pozitiv su negativ).
Cu privire la caracterul de persoana publica al reclamantului, aratam faptul ca acesta, prin prisma functiilor detinute este inalt demnitar, mai usor expusa criticilor decat un simplu particular, ca atare acesta trebuie sa manifeste o mai mare toleranta fata de aceste critici si sa nu reclame o atingere a drepturilor sale nepatrimoniale (la onoare si reputatie), asumandu-si voluntar si constient riscul de a fi criticat, prin acceptarea demnitatii publice pe care o ocupa.
Nu s-a contestat reputatia ca publicist a reclamantului, opera sa (desi multi o contesta, sens in care rugam a se vedea comentariile cititorilor de pe web-site-ul cotidianului „ZIUA") sau aspecte legate de viata sa privata, ci, prin publicarea acestor materiale de presa s-a contribuit la schimbul de idei, opinii, atat pozitive, referitoare la reclamant, cat si negative, legate strict de activitatea sa ca demnitar.
In acest context este de retinut faptul ca prestatia sa ca demnitar si critica acesteia nu-i poate aduce prejudicii reclamantului ca scriitor, om de cultura. Prin absurd daca ar fi prejudiciat, reclamantul ar fi prejudiciat ca demnitar, nu ca scriitor, asa cum reclama in cererea introductiva.
In speta, pe langa dreptul la onoare si reputatie, un alt drept subiectiv reclamat a fi fost incalcat se refera la imaginea reclamantului.
Rugam a se retine faptul ca, in legatura cu imaginea unei persoane sunt incidente prevederile art. 88 din Legea 8/1996, articol ce nu a fost invocat ca temei de drept, prin urmare aceasta chestiune solutionabila in baza altei legi excede obiectului cauzei.
Acest articol, cuprins in capitolul 11 al acestei Legi (intitulat "Protecţia portretului, a destinatarului corespondentei şi a secretului sursei de informare") prevede urmatoarele aspecte, aplicabile imaginii (portretului) unei persoane: "(1) Difuzarea unei opere care conţine un portret necesita autorizarea persoanei reprezentate în acest portret. Autorul, proprietarul sau posesorul acesteia nu are dreptul sa o reproduca sau sa o comunice public fără consimţămîntul persoanei reprezentate sau al succesorilor acesteia, timp de 20 de ani după moartea sa.
(2) În lipsa unei convenţii contrare, autorizarea nu este cerută dacă persoana reprezentată în portret este de profesie model sau a primit o remuneraţie pentru a poza.
(3) Autorizarea nu este necesară pentru difuzarea unei opere care conţine portretul:
a) unei persoane general cunoscute, dacă portretul a fost executat cu ocazia activităţilor sale publice;
b) unei persoane a carei reprezentare constituie numai un detaliu al unei opere ce prezintă o adunare, un peisaj sau o manifestare publica."
Rugam a se retine faptul ca sanctiunea solicitata a fi aplicata este una excesiva – atat o suma ridicata cat si publicarea hotararii in mai multe publicatii (care desi pare nepatrimoniala, presupune plata unei sume foarte mari catre acele ziare, spatiul publicistic fiind taxat ca spatiu publicitar) – sens in care invocam hotararile ECHR pronuntate in cauzele Tolstoy Miloslavsky c. Regatului Unit al marii Britanii si Irlandei de Nord (in care acordarea unei sume excesive reprezinta prin ea insasi o hotarare de descurajare a libertatii de exprimare) si Steuer c. Olandei citata in intampinare)
Nu in ultimul rand, daca veti aprecia ca exista vreun prejudiciu moral, acesta a fost reparat (compensat) prin publicarea dreptului la replica, despre care am facut vorbire in intampinare.

Cu privire la vinovatie
Rugam sa observati ca fata de exercitarea unui drept subiectiv civil, numai exercitarea abuziva acestuia, cu rea credinta poate fi sanctionata, prin urmare culpa, ca forma de vinovatie nu poate atrage raspunderea delictuala in cauza, singura forma de vinovatie sanctionabila in speta fiind doar intentia directa, abuzul de drept presupunand doar reaua credinta, ce nu se regaseste insa in speta.
Intrucat reclamantul a aratat in cererea introductiva faptul ca sustinerile din articolele incriminate contin afirmatii denigratoare de natura calomniei, invederam o hotarare relevanta a Instantei noastre Supreme, sectia penala, unde s-a retinut cu valoare de principiu ca existenta infractiunii de calomnie „este conditionata, pe de o parte, de caracterul determinat si neadevarat al faptei ce se imputa ori afirma, iar pe de alta parte de o anumita particularitate a atitudinii subiective a faptuitorului, caracterizata prin rea-credinta. Cu alte cuvinte, de esenta acestei infractiuni este ca faptuitorul sa actioneze animat de intentia de a discredita, de a compromite pe cel vizat prin afirmatiile ori imputarile sale publice …" fiind constient ca fapta imputata este neadevarata (Decizia penala nr. 2808/31.05.2002, in PR nr. 3/2004, II, p. 54).
In cauza insa aratam ca am permis libera dezbatere a opiniilor asupra unui subiect de interes public (gestionarea banului public si functionarea unor institutii publice), aparand si materiale pozitive la adresa reclamantului, dar si comentarii pozitive ale cititorilor la adresa sa (desi acestea nu priveau pozitia sa ca demnitar, ci ca scriitor, asupra careia nu am facut comentarii), publicand un punct de vedere al unei persoane publice avizate, apoi am comentat demersurile acestei persoane si am analizat si opinat asupra criticilor aduse reclamantului, fara a aduce informatii noi despre reclamant, preferand doar sa se opineze asupra sustinerilor unui tert.
In acest sens, Legea presei nr. 3 din 28 martie 1974 dispunea in art. 3 ca : "Libertatea presei constituie un drept fundamental consfintit prin Constitutie. Tuturor cetatenilor le este garantat dreptul si le sunt asigurate conditiile de a-si exprima prin presa opiniile in problemele de interes general si cu caracter public, de a fi informati asupra evenimentelor din viata interna si internationala", iar in art. 67 ca „orice persoana fizica sau juridica are dreptul sa se adreseze organelor de presa in orice problema de interes si cu caracter public, sa formuleze opinii, propuneri, sesizari sau reclamatii.
Organele de presa sunt obligate fie a le da publicitatii ca atare sau a le utiliza pentru realizarea unor articole sau emisiuni proprii, fie a le transmite organului sau organizatiei care, potrivit atributiilor legale, are competenta si obligatia solutionarii."
Ca atare, chiar si in perioada comunista publicarea unor materiale in forma in care acestea au fost primite de la diferite surse nu avea nici macar caracter ilicit.
Care era motivatia pentru care societatea editoare sa fi oprit publicarea unui material asumat de o persoana avizata (desi nu avea dreptul sa cenzureze pe nimeni, potrivit art. 30 alin. 2 al Constitutiei) ?
In sensul lipsei relei credinte invocam hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului pronuntata in cauza Thoma c. Luxemburgului, in care reclamantul (domnul Thoma), redactor la radio a făcut o emisiune despre respectarea legislaţiei forestiere în care a citat concluziile scrise de altcineva într-un studiu publicat. A fost condamnat civil, în urma unei acţiuni în despăgubire introduse de mai mulţi proprietari de păduri. Curtea, bazându-se pe motivarea din cauza Jersild c. Danemarca – reclamantul limitandu-se la a reproduce concluziile altuia – a constatat existenta unei violări a art. 10 din Conventie.
De asemenea, in cauza Thorgeirson c. Islandei s-a aratat ca : „In al doilea articol reclamantul a relatat in principal ceea ce alte persoane i-au povestit despre brutalitatea politiei... Articolele s-au referit la o chestiune de interes public, fapt necontestat de parti. Este adevarat ca ambele articole au fost formulate in termeni violenti. Cu toate acestea, avand in vedere scopul si impactul urmarit, Curtea apreciaza ca limbajul folosit de reclamant nu poate fi considerat excesiv."
De asemenea, aratam faptul ca in priviinta faptelor expuse (desi noi am emis judecati de valoare), acestea trebuie sa se bazeze cel puţin pe un început de probă, (Boldea c. României), respectiv sa nu se dovedeasca ca sunt in totalitate false (I. Dalban c. Romaniei si Sabou şi Pîrcălab c. României), ceea ce in cauza este evident, dar trebuie verificat in priviinta celui ce a facut aceste afirmatii si nu in priviinta celor ce au contribuit la dezbaterea unui subiect de interes public.
Judecatile de valoare sunt opinii sau aprecieri personale ale indivizilor, deci implicit concluzii proprii, ele bucurandu-se de protectia art. 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, in masura in care se bazeaza pe o argumentare logica a autorului lor, respectiv au la baza elemente obiective care sa le justifice (Lingens c. Austriei).
Daca judecatile de valoare sunt fondate pe un minim de fapte, se poate retine ca ele au fost formulate cu buna credinta in exercitiul normal al libertatii de exprimare (Cauza Cumpana si Mazare c Romaniei), asa cum am demonstrat.
Atata timp cat a existat o baza de documentare, evidentiata de inscrisurile de la dosar nu se poate retine ca subscrisa a actionat cu rea credinta, cat timp interpelarile ne-au fost transmise spre comentare si exista la dosar, asa cum exista si nota unui controlor si mai ales sustinerile unei persoane credibile, dar mai ales exista si punctul de vedere al reclamantului, publicat in paginile cotidianului editat de noi.
Se pate deci observa faptul ca am publicat un punct de vedere, o informare a Vicepresedintelui Comisiei de politica externa a Senatului Romaniei, apoi, fata de raspunsurile la interpelarile adresate organelor statului am sintetizat sustinerile domnului Eugen Mihaescu, dupa am publicat replica reclamantului, transmisa prin intermediul institutiei pe care o conduce, ca ulterior am publicat un punct de vedere contrar coparatului persoana fizica si ne-am cerut scuze senatorului Mihaescu, fata de atacurile la persoana, fara legatura cu calitatea sa, lansate de un colaborator.
Toate judecatile de valoare emise sunt realizate pe baza sustinerilor unei persoane credibile care a realizat si numeroase interpelari, puse la dispozitia noastra, in esenta noi contribuind la dezbterea publica asupra prestatiei reclamantului in functiile publice detinute, existand si aspecte negative despre acesta, dar si aspecte pozitive.
Aspectele legate de cheltuirea banului public nu au fost prezentate, ci doar reluate de catre noi, fata de sesizarile coparatului Mihaescu, l-am citat pe acesta si i-am comentat interpelarile, dar si lipsa de reactie la acestea, concluziile evocate decurgand in primul rand din lipsa de control si transparenta in gestionarea bugetului Institutului Cultural Roman, dar si fata de micile conflicte dintre persoanele din conducere si alti functionari, ce s-a simtit dezavantajati de politica de gestionare a fondurilor realizata de catre conducere (si nu doar de reclamant, asa cum se arata dealtfel si in articole).

Cu privire la legatura de cauzalitate
Aratam faptul ca trebuie sa existe, sa se dovedeasca o legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu, aceasta neputandu-se prezuma, ca in speta nu s-au demonstrat sau dovedit care au fost consecintele negative suferite de reclamant si cine le-a provocat, de asemenea nu s-a aratat clar ce anume consecinte au provocat articolele din „ZIUA", dar, mai important, in absenta prejudiciului si a unei fapte ilicite, nu poate exista legatura de cauzalitate.


Cu privire la raspunderea SC ZIUA SRL invederam faptul ca nu s-a evidentiat in ce ar consta fapta proprie a acestei parate, distincta de a coparatului Eugen Mihaescu, precum si a jurnalistilor de la „Tricolorul" si ca nu sunt indeplinite conditiile speciale, de raspundere a comitentului pentru fapta prepusului, nefiind dovedit raportul de prepusenie dintre Luca Iliescu si subscrisa (mai mult, nu s-a dovedit ca Luca Iliescu ar exista)
Fata de faptul ca editorul nu poate interveni in exercitarea dreptului la libera exprimare prin dreptul de supraveghere, control si dreptul de a da dispozitii obligatorii jurnalistului, specifice raportului de prepusenie, cenzura fiind interzisa, nu in ultimul rand nedovedindu-se ca jurnalistilor li s-ar fi incredintat ca atributie sa scrie aceste articole, acesta nu exista in mod obiectiv in presa scrisa, asa incat nici aceasta ultima conditie de antrenare a raspunderii comitentului pentru fapta prepusului nu este indeplinita in speta.

Pentru aceste considerente va rugam sa respingeti ca neintemeiata actiunea si sa acordati SC ZIUA SRL cheltuieli de judecata reprezentand onorariu de avocat.

Cu consideratie,
SC ZIUA SRL,
prin av. George Papu

DOMNULUI PRESEDINTE AL JUDECATORIEI SECTOR 1 BUCURESTI