EXPULZAREA unor ofiteri rusi din Romania a pus capac relatiilor caldute ale Rusiei cu spatiul romanesc, rasaritean si "european"

Asaltul Rusiei asupra Romaniei
Moscova ataca Bucurestiul pe toate canalele: politice, diplomatice si, potrivit surselor corespondentului ZIUA de la Bruxelles, chiar militare * Scenariul Kremlinului, detaliat in editorialul de astazi, foloseste marionetele comuniste de la Chisinau pentru a planta 100 de tancuri...

Moldova: scenariul urmatoarei escaladari de Cristian UNTEANU Mi-a fost prezentat ca atare dintr-o sursa oficiala si, daca veti citi mai departe, veti intelege de ce intalnirea a fost pusa sub semnul unei confidentialitati absolute pe care sunt obligat s-o respect. Mai ales ca scenariul respectiv, chiar daca are toate datele unei constructii...

Atacuri continue dinspre Kremlin
In urma protestelor antico­muniste de la Chisinau, Moscova s-a angajat intr-o ampla campanie de acuzatii impotriva Romaniei, sustinand la nivel oficial ca manifestatiile de strada din stanga Prutului ar fi fost organizate de la Bucuresti. Desi OSCE a publicat un raport in care se...
Militarii NATO pregatiti pentru razboi
Indiferent de situatia politico-militara internationala actuala, analistii militari din UE, Pentagon sau Alianta Nord-Atlantica simu­leaza scenarii privind posibilitatea izbucnirii unui conflict militar de intensitate mica, medie sau chiar cu implicatii la nivel mondial. Aceste scenarii...
Modernizarea aeroportului Marculesti
Aeroportul de la Marculesti este singurul aeroport militar din Republica Moldova, care a primit statutul de "aeroport inter­national liber"printr-o lege din 9 iulie 2008 - in ciuda faptului ca se afla la o distanta de 150 de kilometri de Chisinau. Din toamna anului trecut s-au declansat...

http://www.ziua.ro/

Vezi si

TENSIUNE in randul cadrelor militare din intreaga tara. MApN si Fortele Speciale protesteaza. Securitatea nationala in pericol. Aburi la Rasarit

RASARITUL romanesc si Parteneriatul Estic. Greul pentru Romania in Uniunea Europeana si in NATO abia acum a inceput

Cum putem folosi Parteneriatul Estic

de George DAMIAN

Lansarea Parteneriatului Estic la Praga nu a starnit foarte multe valuri la Bucuresti - in ciuda faptului ca ne intereseaza in mod direct. Romania este singura tara membra a Uniunii Europene care are granita cu trei dintre tarile din Parteneriatul Estic: Ucraina, Republica Moldova si Georgia (aceasta din urma ceva mai indepartata, dar avem acces direct la ea prin Marea Neagra). Asa ca diplomatia romaneasca ar trebui sa fie pilonul, pivotul, releul, lantul de transmisie, pinionul, arborele cotit - in orice caz, o piesa importanta in angrenajul acestui proiect major al Uniunii Europene.Situatia de pe teren insa este extrem de trista. Cu Republica Moldova suntem practic in razboi diplomatic. Ne-au fost expulzate cateva echipe de diplomati, la pachet cu un ambasador, ne-a fost refuzat ambasadorul de avarie, ne-au fost impuse vize. Comunistii de la Chisinau acuza Romania la orice ora din zi si din noapte pe oriunde gasesc un binevoitor gata sa-i asculte ca a organizat o tentativa de lovitura de stat in stanga Prutului. Mesajul comunistilor de la Chisinau catre Uniunea Europeana poate fi sintetizat in urmatoarea forma: vrem sa ne apropiem de voi, dar vrem sa stam cat mai departe de Romania. Destul de greu, avand in vedere geografia si faptul ca Romania este membra a Uniunii Europene.Dinspre Ucraina bate crivatul... Saptamana aceasta Kievul si-a trimis buzduganul la Bucuresti, pe Boris Tarasiuk, fost ministru de Externe si in continuare unul dintre creierele politicii externe ucrainene. Tarasiuk a prezentat lista problemelor bilaterale Romania-Ucraina si viziunea de la Kiev. Bineinteles, totul e invers decat stiam noi: Ucraina a castigat procesul de la Haga privind delimitarea platoului continental din Marea Neagra, romanii din Ucraina topaie de fericire pentru ca le sunt respectate integral drepturile, canalul Bistroe nu are niciun fel de legatura cu ecologia, spionii nu sunt spioni, iar la Chisinau au fost arborate simboluri romanesti. Ocin haraso!
Diplomatia romaneasca se afla in fata celei mai dificile sarcini de dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Pozitia romaneasca trebuie exprimata cat se poate de clar. Ucraina trebuie sa puna in practica angajamentele privind respectarea drepturilor omului asumate prin participarea la Parteneriatul Estic. Adica trebuie sa permita cu adeva­rat folosirea limbii romane in scoli - nu doar la orele de sport si lucru manual, asa cum indica ultimele reglementari ale Ministerului Invata­mantului de la Kiev. Ar fi un gest elegant din partea ucrainienilor sa permita si folosirea limbii romane in administratie si justitie, sa aloce de la buget fonduri pentru sprijinirea culturii romane, sa-i descopere pe cei care incendiaza casele si masinile preotilor romani - in sfarsit, mai sunt multe de facut.

La Chisinau comunistul Vladimir Voronin a spus scurt si la obiect ce isi doreste de la Parteneriatul Estic: anularea regimului de vize pentru cetatenii moldoveni si incheierea cat mai rapida a unui acord economic care sa permita exporturi masive in Uniunea Euro­peana. Doar ca pentru a primi cadourile acestea de la Uniune, Voronin ar trebui sa inceapa prin anchetarea serioasa a cazurilor celor trei tineri morti la Chisinau in urma protestelor din 7 aprilie. Ar mai trebui pedepsiti si militienii care au rupt oasele a aproape 100 de tineri si ar mai trebui investigate si retinerile ilegale. In paralel Voronin si comunistii lui ar trebui sa ceara scuze Romaniei pentru acuzatiile nefondate, sa accepte un nou ambasador si sa ridice vizele impuse ilegal.

Parteneriatul Estic al Uniunii Europene va fi o incercare a fortelor Romaniei - diplomatia se va afla in prima linie, insa este nevoie de mai mult. Greul pentru Romania in Uniunea Europeana si in NATO abia acum a inceput.

Cum putem folosi Parteneriatul Estic de George DAMIAN

2009. Marsul spre Est

Diplomatia romana are sansa sa revina in matca unei dezvoltari firesti, spre noile sale prioritati de dupa NATO si UE: Estul, Estul si Estul. De la Rasaritul romanesc pierdut la Rusia si Orientul indepartat, pana la una dintre cele mai fidele aliate istorice ale Romaniei, China, poate cea mai mare putere a lumii de azi.

Stim ca in relatiile cu romanii din jurul granitelor s-au pierdut patru ani. Patru ani din viata lor, patru ani din viata noastra, a natiunii romane. Pentru ei, aflati in asteptarea propriei cetatenii, naturale, de 19 ani, adaugati la alti 45, aceasta pierdere a cantarit mult mai greu. Iata ca, acum, la instalarea noului ministru al Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, si presedintele Traian Basescu spune acelasi lucru, de bun simt, pe care il aparam in ZIUA de ani buni. De fapt, repeta ceea ce a incercat sa bage, degeaba, in capul politicienilor ajunsi diplomati si in urma cu patru ani: mai lasati shoppingul de Bruxelles, "light Romanian" sau "afacereza" si invatati mai bine romana, rusa si chineza, daca va pasa de viitorul tarii.
Pornind de la Rasarit spre Apus, invatand de la Japonia ce inseamna sa nu renunti la drepturi milenare, chiar in relatiile cu o alta mare putere, si rugand China sa ne ierte, pentru ca, atatia ani, diriguitorii diplomatiei au preferat balariile, diplomatia romana va ajunge, posibil, din nou, acolo unde s-a impotmolit de mai bine de 65 de ani: la Stalingrad. Adica la Rusia. O noua deschidere, o noua deschidere, este ce auzim de 19 ani. Aplecati prea mult in relatiile cu Rusia nu am reusit insa, niciodata, sa vedem ce carti stau pe masa, la negocierile bilaterale, preferand sa lustruim cizmele cazone ale kremlinienilor si afaceristilor lor. O noua relatie nu poate porni decat de la un nivel egal de demnitate si respect reciproc fara a uita ce ne uneste mai mult decat orice: ortodoxia.
Marea Neagra, subiectul predilect al politicii externe romanesti, chiar daca nu a fost exploatat cum se cuvine, aproape s-a fumat de la sine. Problemele raman, dar lumea merge mai departe. Caucazul, Marea Caspica, proiectele unor noi rute energetice, din zona si chiar de mai departe, din Iran, care sa asigure independenta Romaniei, si a altor state europene, sunt mai importante acum pentru facatorii de politici mondiale. Aceasta nu inseamna ca noi trebuie sa sarim peste Romania din jurul Romaniei. La predarea stafetei la MAE, de la, probabil, viitorul consilier prezidential Lazar Comanescu la actualul ministru Cristian Diaconescu, Traian Basescu a catalogat drepte "semi-esecuri" abordarea relatiilor cu Ucraina si Rusia ca actori regionali. Daca una este Rusia, in cazul Ucrainei putem vorbi fara gres despre o intreaga politica regionala tradatoare a intereselor europene "comune" - vezi Bastroe, Insula Serpilor, Transnistria. Aceasta pe langa politica de purificare etnica a romanilor din Bucovina de nord, Tinutul Herta si Basarabia de Sud, la care Romania asista ca proasta satului UE. Poate doua palme via NATO-Rusia sa o mai trezeasca pe "buna" noastra vecina, Ucraina.
Despre Republica Moldova, seful statului a spus ca "s-a facut tot ce se putea face". Eu unul, as adauga linistit un "nu" in fata acestei asertiuni. "Dar... perseveram", a adaugat, atunci, Basescu. Pai, atunci, chiar sa perseveram. Redarea cetateniei romane celor deposedati abuziv de ea trebuie sa constituie o prioritate a prioritatilor, dupa atatia ani de umilire a romanilor din jurul granitelor. Apoi, departajarea pe sectiuni a relatiilor cu romanii de pretutindeni trebuie sa se inscrie in noua politica externa romaneasca promovata, cu responsabilitate, printr-o coeziune fireasca MAE-Guvern-Cotroceni. Una este situatia muncitorilor romani din Europa occidentala, Spania si Italia in special, alta cea a vechii emigratii, anticomuniste sa-i spunem, si cu totul alta a romanilor carora statul roman nu le-a putut apara drepturile, nici acum 65 de ani, nici ieri, nici azi.
Nu pot sa inchei fara a aduce un mic omagiu profesorului Gheorghe Zbuchea, marele istoric aparator al romanilor din Balcani si Europa, din Rasarit si Apus, cel care ne-a oferit, in exclusivitate, cursul inaintasului sau, Gheorghe I Bratianu, despre drepturile si rolul european al Romaniei la Marea Neagra si Gurile Dunarii, pentru generatiile ce vor veni. Dumnezeu sa-l odihneasca in pace, alaturi de toti aparatorii neamului romanesc.

ZIUA: 2009. Marsul spre Est de Victor RONCEA