RADIO ROMANIA ACTUALITATI (21 mai, ora 17:01) - Senatorii PD-L Viorel Badea si Iulian Urban solicita, printr-o initiativa legislativa, acordarea distinctiei de eroi-martiri unor cetateni basarabeni.
Reporter: Petruta Obrejan - Basarabenii din Republica Moldova trebuie sa se bucure de acelasi statut si privilegii de care se bucura cetatenii in Romania si in Uniunea Europeana - a sustinut astazi, intr-o conferinta de presa, senatorul democrat-liberal Iulian Urban. Acesta, impreuna cu senatorul PD-L Viorel Badea au depus la Senat un proiect prin care se intentioneaza declararea drept eroi-martiri a trei basarabeni, si anume Alexandru Lesco (foto la Senat), Andrei Ivantoc si Tudor Popa, pentru apararea valorilor spirituale si culturale romanesti.
Iulian Urban: În primul si in primul rand este vorba de un semnal politic, si anume de faptul ca noi, politicienii, sprijinim si vrem sa aducem in atentia opiniei publice faptele lor, faptul ca au luptat, faptul ca au crezut in sansa cetatenilor din Republuca Moldova de a nu fi discriminati si de a avea parte de acelasi regim de libertate pe care il au oricare dintre cetatenii UE.
Reporter: În ceea ce priveste ordonanta de modificare a Legii cetateniei, senatorul PD-L Viorel Badea a precizat:
Viorel Badea: Nu se va mai apela numai la Ministerul Justitiei, cum s-a apelat pana acum. Aceste sesizari vor putea fi depuse si la prefecturi, si la toate oficiile consulare ale Romaniei in intreaga lume. Asta este o chestiune, dupa parerea mea, absolut esentiala, pentru ca nu vom mai avea cozi, nu vom mai asista la tot felul de manifestari nedemne./RADOR
NEWSIN: Senatorii PD-L Badea şi Urban doresc ca Leşco, Ivanţoc şi Popa să devină eroi-martiri ai României
Senatorii PD-L Viorel Badea şi Iulian Urban au depus un proiect de lege privind declararea drept eroi-martiri, luptători pentru democraţie şi apărători ai valorilor româneşti a lui Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc şi Tudor Popa, români încarceraţi la Tiraspol.
"Acest demers este un semn al recunoaşterii meritelor pe care cei trei eroi români în viaţă le au în apărarea demnităţii naţionale a românilor de pretutindeni", a declarat Viorel Badea, ales ca reprezentant al românilor din Europa şi Asia.
Autorităţile separatiste de la Tiraspol au reţinut la începutul lunii iunie 1992 pe Alexandru Leşco, Andrei Ivanţoc şi pe Tudor Popa, români din Tiraspol, membri ai Frontului Popular din R. Moldova, împreună cu liderul Ilie Ilaşcu. "Le-a fost înscenat un proces judecat de un tribunal ilegitim. Prin acest proces inechitabil, fără a se respecta prezumţia de nevinovăţie şi administrându-se probe prefabricate, românii au fost condamnaţi la moarte şi alte pedese, de 12 şi 15 ani de închisoare", a explicat Badea.
Acesta a mai declarat că "prin acest act ilegal, abuziv şi sfidător, autorităţile separatiste au urmărit descurajarea românilor în a-şi manifesta ataşamentul faţă de valorile profunde româneşti de care au fost lipsiţi pe perioada regimului sovietic", a puncat Badea.
Alexandru Leşco a fost eliberat la termenul stabilit de către tribunalul ilegal de la Tiraspol, după 12 ani de detenţie. Andrei Ivanţoc şi Tudor Popa au fost eliberaţi după 15 ani de detenţie.
"Cineva spunea că nu este important dacă ţara a făcut ceva pentru tine, ci dacă poţi tu să faci ceva pentru ţară.(...). Ceea ce eu am făcut, am făcut pentru România, pentru Basarabia. Poate reuşim cumva până la urmă să ne reunim", a declarat Alexandru Leşco, prezent la conferinţa de presă. "Am mari speranţe în proiectul preşedintelui ţării, domnul Traian Băsescu, privind procedura de cetăţenie şi sper să se realizeze cât mai curând", a declarat Leşco, subliniind că situaţia din ultima vreme s-a înrăutăţit în R. Moldova.Viorel Badea şi Iulian Urban au spus că cei trei români de peste Prut nu beneficiază de nicio susţinere din partea statului român sau a celui moldovean, pentru a cărui independenţă au luptat. De aceea, cei doi senatori PD-L au avut iniţiativa de a propune prin lege ca cei trei să fie declaraţi eroi-martiri, în semn de recunoaştere şi respect pentru suferinţele îndurate în numele democraţiei, a libertăţii şi a valorilor profunde româneşti. Ambii senatori şi-au exprimat speranţa că proiectul de lege va fi adoptat până la vacanţa parlamentară.
"Există oameni cu diferite vocaţii. Unii au vocaţia să facă proiecte de lege, alţii au vocaţia să le încalce, pe aceştia îi numim infractori, alţii au vocaţie să fie martiri, au vocaţia de a se pune în slujba neamului lor, fără a cere niciun fel de recompensă. (...) Ei vor rămâne în istoria noastră şi este absolut necesar să intrăm în normalitate, să facem şi noi ce fac alte state pentru eroii lor", a subliniat Viorel Badea.
"România ca naţiune are obligaţia şi datoria morală să impună faptul că românii, basarabenii care trăiesc în R. Moldova, trebuie să se bucure de acelaşi statut şi de aceleaşi drepturi pe care le avem şi noi aici în România în Uniunea Europeană", a declarat senatorul Iulian Urban, insistând că nicio fiinţă nu trebuie supusă unor asemenea torturi cum au suferit cei încarceraţi la Tiraspol.
"Exemplul pe care l-au dat tinerii acum câteva săptămâni la Chişinău ne demonstrează că există încă speranţă şi exemple care sunt demne de urmat (...). Şi noi în România trebuie să înţelegem de ce trebuie să apărăm democraţia, să milităm pentru o justiţie puternică şi de ce trebuie să punem pe cea mai înaltă treaptă posibilă libertăţile şi drepturile de care ne bucurăm", a evidenţiat senatorul PD-L.
"Acest pericol de apariţie a unor regimuri totalitare este încă posibil şi poate să apară oricând. În orice moment putem să ne întoarcem acolo de unde de abia am ieşit. Trebuie să reuşim în continuare să apărăm democraţia", a adăugat Urban, mulţumind inclusiv tinerilor de la Chişinău care au demonstrat tinerilor din România că nu este suficient să stai în faţa calculatorului, ci trebuie să fie conştienţi că de ceea ce fac ei depinde viitorul ţării.
Întrebat de beneficiile directe pe care le vor avea Leşco, Ivanţoc şi Popa în urma declărarii drept eroi-martiri, Urban a spus că este mai mult un gest cu caracter simbolic, "o reparaţie morală". "Este vorba de un semnal politic că noi parlamentarii sprijinim şi vrem să aducem la cunoştinţa opiniei publice faptele lor şi faptul că au luptat pentru ca cetăţenii moldoveni să nu fie discriminaţi. Este un sprijin pe care îl acordăm. În ceea ce priveşte beneficiile în plan material, ele sunt destul de reduse pentru că acesta este regimul la momentul acesta. Noi sperăm ca exemplul să fie puternic", a explicat senatorul PD-L.
Urban a atras atenţia că există din partea unui renumit regizor român dorinţa de a face un film la baza căruia să se afle povestea românilor încarceraţi la Tiraspol. Senatorul nu a dorit să divulge numele regizorului, dar a subliniat că astfel de subiecte sunt foarte bine primite la festivaluri internaţionale precum Cannes.
21 mai 2009 15:41
reporter Adriana Tarus
editor Geta Huzum
Senatorii PDL: Cererile de cetăţenie vor putea fi depuse şi la prefecturi
Senatorii PD-L Viorel Badea şi Iulian Urban au declarat joi că România trebuie să acorde cetăţenie tuturor celor care au nevoie, fie că este vorba de 500.000 de oameni sau de un milion, urmând ca cererile de cetăţenie să fie depuse şi la prefecturi sau la consulate.
Senatorul ales ca reprezentant al românilor din Europa şi Asia, Viorel Badea, a spus ca ordonanţa pentru modificarea legii cetăţeniei a fost amendată, iar raportul de specialitate va fi dat până în luna iunie, urmând ca apoi să fie supusă adopţiei celor două Camere. "Eu sper să fie adoptată până în vacanţa de vară", a declarat acesta.
Badea a mai spus că, potrivit ordonanţei de modificare a Legii cetăţeniei, cererile de obţinere a cetăţeniei pot fi depuse şi la prefecturi. "Depunerea cetăţeniilor nu se va mai face ca până acum numai la Ministerul Justiţiei, ci şi la prefercturi şi la toate oficiile consulare ale României. Aceştia sunt paşi absolut esenţiali, pentru că nu vom mai avea cozi sau alte manifestări nedemne", a declarat Badea.
Senatorul PD-L Iulian Urban, care a lucrat la Legea cetăţeniei, a spus că legea nu are limitări de ordin numeric, el fiind întrebat pentru câţi cetăţeni moldoveni ar urma să fie acordată cetăţenia română. În ultima vereme au fost vehiculate diverse numere, de la câteva sute de mii la un milion. "Eu cred că greşim când plecăm de la premisa că vom acorda cetăţenie numai unui număr de 10 mii, 20 de mii sau 30 de mii de oameni. Din punctul meu de vedere, este importantă punerea în aplicare a unui proiect de lege, iar punerea în aplicare a acestui proiect de lege este responsabilitatea Ministerului de Externe, care trebuie să se mobilizeze, ţinând cont şi de posibila înrăutăţire a situaţiei românilor din Basarabia, şi să fie capabili să acorde cetăţenie tuturor celor care au nevoie, fie că este vorba de 500 de mii de oameni sau de un milion de oameni", a precizat Urban.
"Aici nu încape în discuţie problema birocraţiei. Fac un apel la MAE în acest sens şi este regretabil că în Comisia Jurididică nu s-a putut da un aviz pe această ordonanţă, pentru că niciun reprezentant al MAE nu a venit la consultări. Credem că este interesul întregii clase politicii să-i ajutăm pe românii basarabeni", a mai spus Iulian Urban.
Urban a mai spus că va monitoriza aplicarea legii cetăţeniei, dorind ca reclamaţiile din partea cetăţenilor străini care consideră că legea nu a fost aplicată corect sau că există un blocaj birocratic să fie cât mai repede soluţionată. "Noi vom comunica rapid şi vom contribui la rezolvarea acestor blocaje. Toţi funcţionarii din România trebuie să îşi facă datoria şi să muncească chiar şi peste program dacă este nevoie, pentru că o fac cu un scop nobil: de a scoate de sub dictatura de la Chişinău cât mai mulţi români. Aceşti oameni au dreptul să fie apăraţi şi este singura modalitate de a pune capăt abuzurilor ce se comit la Chişinău", a declarat acesta.
Prezent la conferinţa de presă, secretarul de stat pentru relaţiile cu românii de pretutindeni din MAE, Eugen Tomac, a declarat pentru NewsIn că "statul român îi va repune în drepturi pe toţi ce care beneficiează de pe urma legii redobândirii cetăţeniei române", dar nu a dorit să facă comentarii în legătură cu cele spuse de cei doi senatori PD-L. "Poate e nevoie de o nouă revigorare a relaţiilor române-române pe direcţie statul român şi românii de peste hotare", a mai spus Tomac, întrebat în legătură cu activitatea departamentului său.
Ministerul Justiţiei a înregistrat, în perioada 21 aprilie - 19 mai, 1.483 cereri de redobândire a cetăţeniei române formulate de cetăţeni moldoveni, numărul solicitărilor mărindu-se de 10 ori, după intrarea în vigoarea a OUG de modificare a Legii cetăţeniei, a comunicat instituţia agenţiei NewsIn.
Astfel, dacă înainte de modificarea legii Ministerul Justiţiei înregistra cinci până la opt dosare de redobândire a cetăţeniei pe săptămână, dar după intrarea în vigoare a OUG nr.36/2009 înregistrează între 50 şi 80 de dosare pe zi. Mai mult, numărul este în creştere. Numai pe parcursul zilei de miercuri, de pildă, ministerul a înregistrat 80 de dosare. Situaţia este generată şi de faptul că prin modificările aduse Legii cetăţeniei s-a eliminat un criteriu limitativ, acela ca solicitantul să fi avut reşedinţa pe teritoriul României timp de patru ani.
Pe de altă parte, Comisia pentru Cetăţenie a Ministerului Justiţiei a avizat pozitiv, după intrarea în vigoare OUG nr. 36/2009, 2.523 cereri de redobândire a cetăţeniei române formulate de cetăţenii din Republica Moldova, dar înregistrate la Direcţia Cetăţenie în anii anteriori.
Cetăţenii din Republica Moldova, care au domiciliul sau au reşedinţa în România, pot depune cererea de redobândire sau de acordare a cetăţeniei române la Direcţia Cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, după obţinerea dreptului de şedere legală, potrivit legii. În schimb, în cazul în care aceste persoane nu au domiciliul sau reşedinţa în România pot depune cererea de redobândire, însoţită de actele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, ca şi până acum, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare competente ale României.
Ambasada României la Chişinău primeşte câteva mii de cereri de cetăţenie pe zi, după ce Guvernul a decis simplificarea procedurii de redobândire a acesteia, a informat Ministerul de Externe la solicitarea NewsIn. Ministerul arată că numărul solicitărilor de programare pentru depunerea cererii de redobândire a cetăţeniei primite de Ambasada României la Chişinău a crescut, majoritatea fiind transmise prin poştă. Secţia consulară a ambasadei lucrează, de altfel, la capacitatea maximă pe care i-o permite personalul disponibil pentru a prelucra aceste solicitări, adaugă Ministerul de Externe. Instituţia precizează însă că Ambasada României la Chişinău este doar un intermediar între solicitant şi Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, singura instituţie competentă în acordarea cetăţeniei române, prin Direcţia Cetăţenie.
Potrivit unor informaţii neconfirmate oficial, în ultima lună s-ar fi înregistrat peste 31.000 de cereri de cetăţenie română la Ambasada de la Chişinău. După incidentele de la începutul lunii aprilie de la Chişinău şi după modificarea legii româneşti a cetăţeniei, la Ambasada României s-ar fi înregistrat cozi destul de mari pentru depunerea cererilor de cetăţenie.
Guvernul român a decis în aprilie simplificarea procedurilor de acordare a cetăţeniei române şi urgentarea unor termene prevăzute de normele în vigoare. Premierul Emil Boc a precizat că modificările aduse Legii se referă la foştii cetăţeni români, care au dobândit cetăţenia prin naştere sau adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor, dar şi la persoanele cărora le-a fost ridicată cetăţenia. Potrivit noilor norme, pot dobândi cetăţenia descendenţii cetăţenilor români până la gradul III. Normele anterioare permiteau acest lucru doar pentru descendenţii până la gradul II.
În jur de 60% dintre cei patru milioane de cetăţeni ai R. Moldova ar avea descendenţă română, iar în cadrul Ambasadei României de la Chişinău s-ar afla la ora actuală peste 650.000 de cereri de obţinere a cetăţeniei române. În acest context, mai multe state membre UE au criticat decizia Guvernului privind modificarea Legii cetăţeniei în scopul facilitării obţinerii acesteia de către moldoveni.
21 mai 2009 15:01
senior editor Luana Pavaluca
reporter Adriana Tarus
Comisia de politică externă propune mărirea numărului de membri ai Comisiei de acordare a cetăţeniei
Preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, a afirmat că raportul la OUG prin care se simplifică procedura de acordare a cetăţeniei române va fi gata săptămâna viitoare, printre propuneri se află majorarea de la opt la 12 a numărului membrilor Comisiei de cetăţenie.
Titus Corlăţean a spus că amendamentele formulate de Comisia pentru politică externă se referă la "creşterea capacităţii administrative de procesare a cererilor, pentru a avea un răspuns la aceste solicitări individuale ale celor care ar fi îndreptăţiţi să aibă din nou cetăţenia română".
Unul dintre amendamente majorează numărul membrilor Comisiei de cetăţeniei de la opt, cât prevede OUG 36/2009, la 12. "Ele (cererile de cetăţenie -n.r.) se procesau într-un ritm destul de lent. Ordonanţa Guvernului şi amendamentele pe care noi le formulăm în Parlament doresc tocmai accelerarea ritmului în care sunt procesate aceste cereri ", a mai afirmat senatorul PSD, adăugând că procesul poate fi accelerat şi printr-o activitate permanentă al Comisiei.
OUG 36/2009 este dezbătută în Senat şi de Comisia juridică şi Comisia pentru drepturile omului, care au ca termen pentru formularea unui raport de fond data de 2 iunie 2009. Senatul este prima cameră sesizată.
21 mai 2009 12:41
reporter Razvan Badea
editor Marius Iosef
NEWSIN
Posts
No comments:
Post a Comment