Sunday, May 17, 2009

ROMANIA a expulzat trei diplomati ai Rusiei in scandalul de spionaj cu Ucraina si Bulgaria-Raport secret al Ambasadei Austriei ajuns la Agentia NewsIn

România a expulzat trei diplomaţi ruşi în scandalul de spionaj cu Ucraina - raport austriac

Relaţia României cu Rusia a fost afectată recent de scandalul de spionaj cu Ucraina, care a dus la expulzarea a doi ataşaţi militari ucraineni, dar şi a trei diplomaţi ruşi, a declarat preşedintele Traian Băsescu la întâlnirea avută recent cu ambasadorii UE, potrivit unui document obţinut de NewsIn.
Un raport intern al Ambasadei Austriei, întocmit după întâlnirea de marţi a preşedintelui cu ambasadorii UE acreditaţi la Bucureşti, îl citează pe Traian Băsescu spunând că "relaţia (României) cu Rusia a fost afectată recent şi de scandalul de spionaj şi de expulzarea a trei angajaţi ai Ambasadei ruse la Bucureşti".
Raportul redactat sub semnătura ambasadorului austriac Martin Eichtinger este datat 14 mai şi adresat MAE vienez, precum şi ambasadelor Austriei de la Bruxelles, Chişinău, Kiev şi Moscova. Documentul relatează în cinci pagini conţinutul discuţiei cu preşedintele Traian Băsescu avute marţi la un dejun de lucru cu ambasadorii ţărilor UE acreditaţi la Bucureşti.
Referindu-se la Transnistria, Băsescu este de părere că Rusia nu se va retrage niciodată din acest teritoriu, care va deveni un al doilea Kaliningrad.
"Rusia a devenit în ultima vreme tot mai agresivă în păstrarea şi apărarea sferei sale de influenţă. Relaţia cu Rusia a fost afectată recent şi de scandalul de spionaj şi de expulzarea a trei angajaţi ai Ambasadei ruse la Bucureşti", a spus Băsescu.
În relaţia cu Ucraina, preşedintele a identificat patru probleme: canalul Bâstroe - faptul că Ucraina nu respectă reglementările internaţionale de mediu, aplicarea verdictului Curţii Internaţionale de Justiţie cu privire la delimitarea platoului continental din jurul Insulei Şerpilor şi modul cum este tratată minoritatea română în Ucraina - lipsa reprezentării parlamentare, aşa cum este cazul pentru minoritatea ucraineană în Parlamentul României. "Cea mai recentă problemă a apărut în legătură cu cazul de spionaj ce a dus la expulzarea a doi ataşaţi militari ucraineni şi trei diplomaţi ruşi. Ca urmare a acestui caz, armata română a fost nevoită să-şi modifice toate frecvenţele sistemelor sale de comunicaţii", a mai spus Băsescu.
Anunţul preşedintelui, în cazul în care documentul austriac a consemnat fidel, reprezintă un element cu nou în scandalul de spionaj care a izbucnit la începutul lunii martie la Bucureşti, în care subofiţerul MApN Floricel Achim şi cetăţeanul bulgar Marinov Zikolov sunt suspectaţi că au furnizat secrete militare unei terţe părţi.
Preşedintele Traian Băsescu trebuia să meargă în vizită în Ucraina la sfârşitul lunii februarie, dar vizita, prevăzută la câteva săptămâni după ce Curtea Internaţională de Justiţie pronunţase soluţia în cazul diferendului româno-ucrainean de delimitare a platoului din Marea Neagră, a fost amânată în ultimul moment din motive ce nu au fost explicate clar de oficialităţi.
La scurt timp, a intervenit scandalul de spionaj care l-a avut protagonist pe subofiţerul MApN Floricel Achim, în care iniţial a apărut numele Rusiei, apoi al Ucrainei ca posibil stat destinatar al presupuselor secrete militare vândute prin intermediul omului de afaceri bulgar. În lipsa unor informaţii confirmate sau infirmate oficial, presa a scris că Ucraina şi România au procedat la expulzarea reciprocă a unor funcţionari diplomatici şi a făcut diverse speculaţii legate de motivele tensionării din relaţiile bilaterale, dar nu au existat informaţii că ar fi fost expulzaţi şi trei diplomaţi ruşi.
Cu toate acestea, preşedintele comisiei de apărare din Senat, Teodor Meleşcanu, declara în 18 martie, cu ocazia audierii ministrului apărării Mihai Stănişoară, că dosarul de spionaj al lui Floricel Achim a reuşit să afecteze relaţiile României cu Ucraina, Federaţia Rusă, Bulgaria şi NATO. "Din punctul meu de vedere, cred că este una dintre cele mai nefericite decizii pe care le-a luat România în acest an, pentru că a reuşit să afecteze relaţiile cu Ucraina, Federaţia Rusă, Bulgaria şi NATO", a spus Meleşcanu referitor la decizia de a face public cazul de spionaj şi modul în care a fost acesta gestionat.
Pe de altă parte, revista ucraineană Stolicinîe Novosti scria, la începutul lunii martie, că decizia de dezvăluire a scandalului de spionaj dintre România şi Ucraina s-ar putea să fi fost luată în timpul vizitei ministrului de externe Cristian Diaconescu la Moscova. Imaginea Ucrainei, care aspiră să devină membră UE şi NATO, este şifonată semnificativ de scandalul de spionaj izbucnit la Bucureşti, scria revista, adăugând însă că presa română a subliniat la un moment dat posibila implicare a Rusiei în acest dosar.
Moscova s-a grăbit să se distanţeze de scandalul de spionaj, ministrul de externe Serghei Lavrov declarând că acest incident nu este problema Rusiei, întrucât România nu a expulzat ataşatul militar rus, ci pe cel ucrainean.
Pe de altă parte, publicaţia ucraineană consideră că este greu de înţeles de ce scandalul a izbucnit tocmai acum, având în vedere că Floricel Achim era urmărit încă din 2001. Dezvăluirea bruscă a acestui caz poate demonstra că undeva s-a luat o decizie în acest sens. Nu este exclus ca această decizie să fi fost luată în timpul vizitei ministrului român de externe, Cristian Diaconescu, la Moscova, care a coincis cu amânarea vizitei preşedintelui Băsescu la Kiev, potrivit publicaţiei ucrainene.
În sprijinul acestei variante există o serie de elemente, mai scria revista. De exemplu, faptul că la sfârşitul lunii februarie în Estonia s-a încheiat procesul unui oficial eston din cadrul Ministerului Apărării, German Simm, care a fost condamnat pentru 12 ani şi jumătate de detenţie pentru spionaj în favoarea Rusiei. Evident că acest scandal nu putea să nu alarmeze serviciile secrete ale ţărilor NATO. Probabil că s-au făcut verificări amănunţite, mai ales în fostele membre ale Pactului de la Varşovia, presupune revista ucraineană. Iar Rusia, pentru a nu pierde totul, a decis să sacrifice ce e mai puţin important, şi anume direcţia românească, "reducând" scandalul la ataşatul militar ucrainean. Iar pierderile posibile de la Bucureşti pot fi compensate cu şifonarea dublă a imaginii Ucrainei: scandalul probabil va influenţa nu doar relaţiile NATO - Ucraina, dar şi relaţiile cu UE, era concluzia revistei ucrainene.
De altfel, cazul Simm nu a rămas fără urmări, NATO expulzând recent doi diplomaţi de la misiunea rusă de pe lângă Alianţă, ceea ce a provocat o replică pe măsură a Moscovei, care a expulzat doi diplomaţi canadieni.

Ambasada Rusiei este închisă şi nu poate oferi informaţii despre expulzarea a trei diplomaţi

Un reprezentant al Ambasdadei Rusiei la Bucureşti, contactat de NewsIn, a comunicat ca instituţia este închisă şi nu a putut să ofere vreo informaţie despre diplomatul care se află de serviciu pe ambasadă, pentru a comenta ştirea despre o eventuală expulzare a unor diplomaţi ruşi din România.
Potrivit unui raport intern al Ambasadei Austriei obţinut de NewsIn, preşedintele Traian Băsescu a declarat la întâlnirea avută recent cu ambasadorii UE că relaţia României cu Rusia a fost afectată recent de scandalul de spionaj cu Ucraina, care a dus la expulzarea a doi ataşaţi militari ucraineni, dar şi a trei diplomaţi ruşi.
Raportul redactat sub semnătura ambasadorului austriac Martin Eichtinger este datat 14 mai şi adresat MAE vienez, precum şi ambasadelor Austriei de la Bruxelles, Chişinău, Kiev şi Moscova. Documentul relatează în cinci pagini conţinutul discuţiei cu preşedintele Traian Băsescu avute marţi la un dejun de lucru cu ambasadorii ţărilor UE acreditaţi la Bucureşti.
Referindu-se la Transnistria, Băsescu este de părere că Rusia nu se va retrage niciodată din acest teritoriu, care va deveni un al doilea Kaliningrad. "Rusia a devenit în ultima vreme tot mai agresivă în păstrarea şi apărarea sferei sale de influenţă. Relaţia cu Rusia a fost afectată recent şi de scandalul de spionaj şi de expulzarea a trei angajaţi ai Ambasadei ruse la Bucureşti", a spus Băsescu.
Anunţul preşedintelui, în cazul în care documentul austriac a consemnat fidel, reprezintă un element cu nou în scandalul de spionaj care a izbucnit la începutul lunii martie la Bucureşti, în care subofiţerul MApN Floricel Achim şi cetăţeanul bulgar Marinov Zikolov sunt suspectaţi că au furnizat secrete militare unei terţe părţi. Presa a scris că Ucraina şi România au procedat la expulzarea reciprocă a unor funcţionari diplomatici şi a făcut diverse speculaţii legate de motivele tensionării din relaţiile bilaterale, dar nu au existat informaţii că ar fi fost expulzaţi şi trei diplomaţi ruşi.
Cu toate acestea, preşedintele comisiei de apărare din Senat, Teodor Meleşcanu, declara în 18 martie, cu ocazia audierii ministrului apărării Mihai Stănişoară, că dosarul de spionaj al lui Floricel Achim a reuşit să afecteze relaţiile României cu Ucraina, Federaţia Rusă, Bulgaria şi NATO. "Din punctul meu de vedere, cred că este una dintre cele mai nefericite decizii pe care le-a luat România în acest an, pentru că a reuşit să afecteze relaţiile cu Ucraina, Federaţia Rusă, Bulgaria şi NATO", a spus Meleşcanu referitor la decizia de a face public cazul de spionaj şi modul în care a fost acesta gestionat.

Preşedinţia verifică autenticitatea documentului austriac înainte de a se pronunţa

Administraţia Prezidenţială verifică veridicitatea documentului intern austriac ce relatează discuţiile pe care preşedintele Traian Băsescu le-a avut marţi cu ambasadorii statelor UE, înainte de a da o reacţie oficială, au precizat pentru NewsIn surse oficiale.
Raportul redactat sub semnătura ambasadorului austriac Martin Eichtinger este datat 14 mai şi adresat MAE vienez, precum şi ambasadelor Austriei de la Bruxelles, Chişinău, Kiev şi Moscova. Documentul obţinut de NewsIn relatează în cinci pagini conţinutul discuţiei cu preşedintele Traian Băsescu avute marţi la un dejun de lucru cu ambasadorii ţărilor UE acreditaţi la Bucureşti.
(Traian Băsescu - n.r.) "nu a luat decizia cu privire la o nouă candidatură", o va face abia în septembrie 2009 şi va depinde de criza economică. În cazul în care criza "va putea fi depăşită cu un minimum de daune pentru populaţie", va candida. "Premierul Boc este pregătit ca şi candidat de rezervă al PD-L, dacă Băsescu nu va mai candida încă o dată," se arată în document.
O altă informaţie nouă conţinută în document este că România ar fi expulzat trei diplomaţi ruşi în scandalul de spionaj din martie cu Ucraina.

Stiri semnate de: senior editor Luana Pavaluca, reporter Adriana Tarus, senior reporter Valentina Pop

Alte stiri rezultate din Raport:
Băsescu promovează soluţia gazului natural lichefiat şi discută cu Quatarul în acest sens-raport

Preşedintele Traian Băsescu a spus că promovează soluţia gazului natural lichefiat (GNL) şi poartă discuţii cu Qatarul în acest sens, adăugând că procentul de 25% deţinut de Gazprom pe piaţa europeană este prea mare, se arată într-un raport intern al Ambasadei Austriei, obţinut de NewsIn.
Cea mai bună soluţie pentru GNL, pe lângă porturile din Croaţia, este Constanţa, pentru că permite şi accesul vapoarelor de largi dimensiuni care au voie să treacă prin Bosfor.
De asemenea, potrivit raportului redactat sub semnătura ambasadorului austriac Martin Eichtinger şi adresat MAE vienez, precum şi ambasadelor Austriei de la Bruxelles, Chişinău, Kiev şi Moscova, Traian Băsescu a trimis înapoi către Guvern strategia energetică prezentată în CSAT, pentru a include date şi cifre concrete, iar în locul companiei energetice naţionale se are în vedere crearea a 2-3 companii de producţie, pentru a crea concurenţă pe piaţă. La capitolul energie, preşedintele a mai spus că producţia în domeniul hidroenergetic, termoenergetic şi nuclear ar urma să fie astfel împărţită, încât să existe şi un echilibru al costurilor între aceste companii.
În raportul intern al Ambasadei Austriei se mai arată că preşedintele României a avut o conversaţie foarte insistentă cu preşedintele Comisiei Europene (CE), Jose Manuel Barroso, în care a acuzat Comisia că nu a făcut destule presiuni pentru ca Nabucco să fie construită rapid. Preşedintele Băsescu a vorbit şi cu premierul turc Recep Tayyip Erdogan şi i-a cerut să nu lege proiectul Nabucco de chestiunea aderării la UE şi deschiderea capitolelor de negociere.
Totodată, Traian Băsescu s-a arătat dezamăgit de interesul redus al Europei pentru transportul de petrol din zona caspică pe ruta maritimă Supsa (Georgia)-Constanţa şi apoi prin conducta PEOP (Constanţa-Trieste) către Europa Centrală.
Raportul redactat sub semnătura ambasadorului austriac Martin Eichtinger este datat 14 mai şi adresat MAE vienez, precum şi ambasadelor Austriei de la Bruxelles, Chişinău, Kiev şi Moscova. Documentul obţinut de NewsIn relatează în cinci pagini conţinutul discuţiei cu preşedintele Traian Băsescu avute marţi la un dejun de lucru cu ambasadorii ţărilor UE acreditaţi la Bucureşti.

1 comment:

Anca said...

Foarte interesant cum a fost convinsa Romania ca este mai bine sa-si aduca gaze de departe si pe bani mai multi, cind are sansa (si cite tari occidentale n-ar calca in picioare toate tratatele daca ar avea aceasta sansa?) de a avea frontiera cu o tara mare producatoare de gaze. Cu alte cuvinte, daca vestul nu se intelege cu rusii, Romania sa faca bine sa-si ia gaze din alta parte!! Ca si cum nu ar exista si solutia unor tevi mai scurte, ci numai transcontinentale!
In al doilea rind nu inteleg problema lui Basescu cu Transnistria care nu a apartinut niciodata Romaniei. Si in sfirsit nu inteleg de ce relatiile noastre cu Ucraina (cu care avem ADEVARATE probleme) este mai buna decit cea cu Rusia, cu care cel putin in momentul de fata nu avem probleme.
De dragul cui, pe banii cui si spre binele cui se face politica in Romania??