PANTEONUL TARANULUI ROMAN

Panteon pe promontoriu

Pana la sfarsitul anului va fi definitivata macheta Panteonului Romaniei, cladire care va avea gravata pe frontispiciu aceeasi formula ca si pe Panteonul din Paris: "Aux Grandes Hommes. La Patrie Reconnaissante" (Marilor Oameni. Patria Recunoscatoare).

Monumentul va fi amplasat, probabil, in preajma fostului Crematoriu Cenusa, "ce are avantajul de a urma cerintele testamentare ale regelui Carol I, care a indicat un potential loc deasupra bisericii Caramidari, dar, daca Primaria Capitalei gaseste un loc mai bun, noi nu ne opunem", a declarat pentru Agerpres, Paun Ion Otiman, secretar general al Academiei Romane.
Ieri s-a lansat Fundatia Panteonul Romaniei, orga­nizatie non-profit, care se va ocupa de demersurile pentru realizarea constructiei. Lucrarile ar trebui sa inceapa in pri­mavara anului 2010, urmand ca ele sa se intinda pe o perioada de circa 4-5 ani. "Dorim ca proiectul 'Panteonul Romaniei' sa fie cu adevarat unul national, finantarea lui sa fie asigurata de catre cetatenii tarii si prietenii ei, fara a fi implicat bugetul de stat", a afirmat Paun Otiman.
Donatiile colectate pana in prezent sunt suficiente pentru elaborarea caietului de sarcini si demararea concursului de proiecte pentru selectarea firmei de constructie. Repre­zentantii fundatiei au avut deja mai multe intalniri cu presedintele Ordinului Arhi­tectilor, Serban Sturdza, dar si cu arhitectul-sef al Capitalei, Gheorghe Patrascu. Academia dorea ini­tial ca Panteonul sa fie ridicat pe terenul fostului Cre­matoriu din Parcul Tineretului, dar, pentru ca si acesta este un monument, s-a optat pentru o noua cladire, la 200 de metri de locul initial. "Terenul res­pectiv are forma de pro­montoriu, ceea ce ar pune in valoare noua constructie. Aceasta nu trebuie sa fie doar un spatiu de come­morare", ci sa indeplineasca si o importanta functie edu­cativa, prin gazduirea unor conferinte si dezbateri, a precizat Otiman pentru Mediafax.

Proiect cu 27 de fondatori

Academia Romana a lansat oficial, la sfarsitul anului trecut, Proiectul National "Panteonul Romaniei", prin care propune Parlamentului, Presedintiei si Guvernului, precum si opiniei publice, infiintarea unei institutii destinate slujirii memoriei marilor personalitati ale tarii. Fundatia, care numara 27 de membri fondatori, este con­dusa de Ionel Haiduc, pre­sedintele Academiei Roma­ne si are trei vice­pre­sedinti: Radu Ciuceanu, directorul Institutului National pentru Studiul Totalitarismului, inginerul Nicolae Ivan si academicianul Paun Ion Otiman. Tot in cadrul evenimentului de ieri, Academia le-a cerut principa­lelor institutii ale statului sa puna capat "desfigurarii" Capitalei prin ridicarea unor cladiri inalte in centrul orasului si in partea sa istorica, dar a condamnat si proiectul de exploatare aurifiera de la Rosia Montana, considerandu-l drept "o mare greseala, daca nu chiar o crima, care nu justifica efectele colaterale negative", a declarat pentru Agerpres, presedintele institutiei.
Cristina SPIRIDON / ZIUA Cultura

Vezi si VIDEO si Cuvinte de la Lansarea Fundatiei

ACADEMIA ROMANA - NOI DECLARATII despre dezvoltarea urbanistica a Capitalei si Proiectul Rosia Montana

DECLARAŢIA ACADEMIEI ROMÂNE
CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREA URBANISTICĂ A CAPITALEI

Academia Română este cel mai înalt for ştiinţific al ţării, dar, totodată, încă de la constituirea ei în 1866 ca Societate Literară Română, ea a însoţit mersul naţiunii pe care o reprezintă. Sensibilă la problemele cu care aceasta era şi este confruntată, ea s-a simţit şi se simte datoare să ajute la mersul înainte al României. Prin intervenţiile şi sfaturile sale, prin luările sale de poziţii, nemotivate politic, Academia Română a apărat şi apără interesele naţionale.
De două decenii, România trece prin transformări decisive de care va depinde pentru lungă vreme viitorul ei. Mutaţiile sociale şi economice ce au avut şi au loc nu s-au desfăşurat întotdeauna în conformitate cu aşteptările cetăţenilor. Libertatea recâştigată în decembrie 1989 a dat prilej de afirmare nu numai binelui, ci şi unor acţiuni nepotrivite, malversaţiunilor şi unor afaceri speculative. Capitala ţării, menită a fi unul dintre centrele urbane cele mai însemnate ale Europei, este victima unor astfel de încălcări ale unei fireşti şi sănătoase dezvoltări. Deşi există un plan de dezvoltare sistematizată a oraşului, deşi se tot afirmă că monumentele de arhitectură şi în general cele istorice sunt apărate, asistăm de ani de zile la repetate încălcări şi derogări care au făcut ca excepţiile să devină regula !
În toate oraşele din cadrul Uniunii Europene căreia îi aparţinem se acordă grijă părţilor istorice, nu numai prin conservare şi restaurare, dar mai ales prin respectarea riguroasă a spaţiilor unde este permisă ridicarea de noi construcţii şi printr-o severă reglementare a regimului de înălţime al clădirilor. Construcţiile înalte sunt aşezate în general departe de centrul istoric şi totodată monumentele istorice şi cele de arhitectură sunt puse în valoare şi apărate de ridicarea în preajma lor a unor construcţii care le-ar putea afecta poziţia lor urbanistică şi cu atât mai mult sunt interzise construcţii care le-ar pune în primejdie fiinţarea.
Academia Română îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de starea de fapt care s-a creat în această privinţă în Bucureşti. Ea face apel în primul rând la Primăria şi Consiliul municipal al Capitalei, dar în egală măsură la toate instituţiile statului şi mai ales la cele mai înalte, la Preşidenţie, Parlament şi Guvern, ca şi la clasa politică în întregimea ei, pentru a se pune capăt acestei situaţii deosebit de grave. Ridicarea de clădiri înalte de peste zece etaje în partea centrală şi istorică a oraşului, acordarea de repetate derogări şi nerespectarea planului de sistematizare şi mai ales a regimului de înălţime, contribuie nu numai la desfigurarea înfăţişării Capitalei noastre, dar pune în primejdie dezvoltarea ei viitoare.
Cazul construcţiei înalte din preajma Bisericii armeneşti şi consecinţele sale, dar mai ales problema deosebit de gravă a clădirii înalte în curs de construcţie în imediata apropiere a Catedralei Sf.Iosif impun autorităţilor înalte ale statului adoptarea unor măsuri grabnice de apărare şi salvare a unui monument al oraşului, totodată catedrală a uneia dintre Bisericile de seamă ale ţării şi totodată de a apăra de desfigurare centrul oraşului. Situarea Capitalei noastre într-o zonă seismică constituie de asemenea un argument, care impune o grabnică reacţie în ceasul al doisprezecelea a celor în drept pentru remedierea unei situaţii de neacceptat.
Academia Română îşi exprimă, totodată, surpriza faţă de hotărârea unei instanţe a justiţiei în acest caz, care depăşeşte prin importanţa şi consecinţele ei cadrul limitat doar al unei probleme de natură judiciară. Organele habilitate a veghea la buna administrare a actului de justiţie - atât din domeniul de specialitate cât şi din cel politic - ar trebui să analizeze chestiunea şi să încerce o grabnică remediere a situaţiei care s-a creat. Este, de asemenea şi un semnal de alarmă care ne este dat, impunând autorităţilor statului, clasei politice şi societăţii noastre în ansamblul ei adoptarea de măsuri riguroase de respingere a desfigurării unei dezvoltări armonioase a Capitalei noastre şi de apărare a viitorului oraşului Bucureşti, inima României.

Declaraţia Academiei Române referitoare la proiectul Roşia Montană

În ultimul timp a fost reluată în presă dezbaterea cu privire la proiectul de exploatare aurifieră de la Roşia Montană.
Academia Română îşi reafirmă poziţia exprimată anterior şi consideră că proiectul nu reprezintă o lucrare de utilitate publică şi prin urmare nu justifică efectele colaterale negative: afectarea gravă a mediului înconjurător prin exploatarea în carieră deschisă de mari proporţii, distrugerea unor situri arheologice unice în Europa, utilizarea unei tehnologii riscante, lipsa unei soluţii economice şi sociale pe termen lung. Academia Română consideră inoportună punerea în practică a proiectului şi este de părere că trebuie găsită o altă soluţie de redresare economică a zonei fără afectarea mediului înconjurător şi fără alte consecinţe dăunătoare.
Academia Română nu respinge ideea investiţiilor străine în economie, dar consideră că acestea trebuie să aducă beneficii reale, sigure şi de lungă durată.

Academia Romana
08.07.2009

LANSAREA Fundatiei Panteonul Romaniei la Academia Romana si cuvintele Mitropolitului Bartolomeu Anania si academicianilor Ion Paun si Gabriel Tepelea

Panteonul României pentru "ţăranul român, luptătorul din tranşee şi sfântul învăţător"

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Costurile pentru construcţia Panteonului României nu vor depăşi suma de 20 de milioane de euro şi nu îi sperie pe iniţiatorii acestui proiect, care va fi realizat din donaţii, a declarat pentru MEDIAFAX vicepreşedintele Fundaţiei Panteonul României, Nicolae Ivan.

Fundaţia care va coordona proiectul de realizare a Panteonului României a fost inaugurată miercuri, la Bucureşti, la Academia Română, unde îşi are şi sediul.

Fundaţia Panteonul României este condusă de Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române şi are trei vicepreşedinţi - Radu Ciuceanu, directorul Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Păun Ion Otiman, secretarul general al Academiei Române, şi inginerul Nicolae Ivan. Aceştia se numără printre cei 27 de membri fondatori ai fundaţiei care au primit, miercuri, diplome din partea forului cultural şi ştiinţific.

Vicepreşedintele Academiei, Dan Berindei, unul dintre membrii fondatori ai Fundaţiei Panteonul României, a declarat că această modalitate de comemorare este "o datorie elementară a unui popor", care, în cazul românilor, va duce la o "trezire" a identităţii naţionale.

El a mai arătat că, în stadiul actual al proiectului, rămân deschise probleme precum locaţia Panteonului, proiectul arhitectonic şi alegerea celor care vor fi aduşi în Panteon sau amintiţi prin plăcuţe comemorative, în cazul acelor personalităţi care şi-au exprimat dorinţa de a fi înmormântate într-un anume loc.

Pe lângă un loc de comemorare, Panteonul va fi şi un monument care va atrage vizitatorii străini, aşa cum o fac mănăstirile din nordul Moldovei sau Palatul Parlamentului, a mai spus Berindei.

Un alt membru fondator al Fundaţiei Panteonul României, Ioan Robu, arhiepiscop mitropolit al Bisericii Catolice, a subliniat că acest proiect reprezintă "un act de curaj", "o operă deloc uşoară în timpuri grele", dar şi "o datorie de onoare", şi că Biserica Catolică va sprijini demersul Academiei, dându-şi binecuvântarea, dar şi din punct de vedere practic.

Vicepreşedintele Fundaţiei Panteonul României, Radu Ciuceanu, a citit mesajul de sprijin din partea mitropolitului Bartolomeu Anania, care se numără, de asemenea, printre membri fondatori ai fundaţiei.

Ciuceanu a mai remarcat şi că, "pe cât a fost de hulită demolarea regimului ceauşist, pe atât pot exista obiecţiuni când vine vorba de construcţia unui monument peren", însă ridicarea Panteonului reprezintă şi un act de dreptate, pentru că "aici îşi vor găsi locul ţăranul român, luptătorul din tranşee şi sfântul învăţător". "Acest proiect demonstrează că Academia este o instituţie vie", a mai spus Ciuceanu.

Vicepreşedintele fundaţiei, Păun Ion Otiman, unul dintre cei care au promovat încă de la început ideea construcţiei unui Panteon al României, a spus că, deşi nu este arhitect, consideră că edificiul respectiv ar trebui să fie "o oglindire a arhitecturii româneşti" şi că printre personalităţile care vor fi comemorate acolo ar trebui să se numere soldatul necunoscut, cei 12.000 de dascăli care au murit în luptă în timpul celor două războaie mondiale şi cei care, după 1947, s-au refugiat în munţi şi s-au opus regimului comunist.

Academicianul Gabriel Ţepelea a atras atenţia că pe statuia lui George Coşbuc, din Cimitrul Bellu, scrie că a fost ridicată prin subscripţie publică de refugiaţii din Transilvania. "Problema care se pune este cu cine pornim la drum, cine va fi alături de noi, când foarte mulţi sunt preocupaţi de ziua de mâine", a spus Ţepelea, amintind că monumentul a fost ridicat în 1943 - 1944, o perioadă de asemenea dificilă. "Atât Ateneul, cât şi monumentul de care vorbeam au fost ridicate nu de oameni foarte avuţi", a mai spus Gabriel Ţepelea.

Nicolae Ivan, vicepreşedinte al Fundaţiei Panteonul României, a declarat pentru MEDIAFAX că încă nu a putut fi demarată campania de strângere de fonduri, pentru că procedurile de înregistrare a fundaţiei au durat şase luni, din cauza birocraţiei.

Pe de altă parte, Nicolae Ivan a spus că va fi nevoie de "10 - 20 de milioane de euro pentru acest proiect, nu mai mult", astfel încât costurile nu îi sperie pe iniţiatori.

Fundaţia se va ocupa de managementul proiectului Panteonul României, prin filiale judeţene, care vor avea dubla misiune de a strânge fonduri, dar şi de a face propuneri privind personalităţile care să fie incluse în Panteon, a mai explicat Nicolae Ivan. Selectarea acestor personalităţi va aparţine unei comisii a Academiei, dar una "suficient de largă şi cu suficient de puţină putere pentru a lăsa votul popular să fie preponderent", a adăugat Ivan.

Locaţia viitorului Panteon nu a fost încă stabilită, Nicolae Ivan spunând că ar fi vizate şase locuri din Capitală, dintre care vor fi selectate două sau trei pentru a fi avute în vedere în concursul internaţional de arhitectură. Panteonul ar putea fi o nouă construcţie sau ar putea fi amplasat într-o construcţie deja existentă.

Prezent la inaugurarea de miercuri, arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, a declarat că Primăria va susţine proiectul Panteonului, pentru că Bucureştiul are nevoie de monumente de for public şi de spaţii publice.

Printre locurile vizate pentru construirea Panteonului se numără un teren aflat la circa 200 de metri de Crematoriul Cenuşa din Parcul Tineretului, care se pare că este liber de sarcină juridică, a declarat pentru MEDIAFAX Păun Ion Otiman, în urmă cu două zile. Terenul respectiv are formă de promontoriu, ceea ce ar pune în valoare noua construcţie. Academia viza iniţial clădirea fostului crematoriu pentru realizarea Panteonului. Acesta din urmă nu trebuie să fie "doar un spaţiu de comemorare", ci să îndeplinească şi o importantă funcţie educativă, prin găzduirea unor conferinţe şi dezbateri, a mai spus Otiman.

Caietul de sarcini pentru proiect va fi elaborat în urma consultărilor cu arhitecţi şi istorici. Reprezentanţii fundaţiei au avut deja mai multe întâlniri cu preşedintele Ordinului Arhitecţilor, Şerban Sturdza, dar şi cu arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, şi speră să poată lansa concursul de proiecte pentru selectarea unui constructor în toamna acestui an, după ce se vor întâlni şi cu Primarul Capitalei, Sorin Oprescu. Reprezentanţii Primăriei s-au arătat până în prezent interesaţi şi binevoitori faţă de construcţia Panteonului, a mai spus Otiman.

Finanţarea proiectului se va face din fonduri private, fără să fie implicat bugetul de stat, după cum au anunţat, încă de anul trecut, iniţiatorii lui.

Selecţia personalităţilor ce vor fi incluse în Panteonul României va fi făcută inclusiv prin consultări cu asociaţii profesionale şi în urma unor propuneri regionale şi locale. Nominalizarea, făcută sub patronajul Academiei Române, va ţine seama exclusiv de contribuţia adusă de fiecare nume propus, indiferent de naţionalitate, religie, convingere politică, regiune sau epocă, mai precizează reprezentanţii Fundaţiei Panteonul României.

Laura Mitran, laura.mitran@mediafax.ro

ACADEMIA ROMANA lanseaza Proiectul si Fundatia Panteonul Romaniei. Sa fie intr-un ceas bun!

ACADEMIA ROMÂNĂ
Fundaţia Panteonul României

Calea Victoriei 125, Sector 1, Cod 010071,
Bucureşti, ROMÂNIA
Tel : +40 757542342
Fax : +40 21 2674065
office@panteonulromaniei.ro
www.panteonulromaniei.ro

Vă invităm miercuri, 8 iulie 2009, începând cu orele 10, în Sala de Prezidiu a Academiei Române, pentru a participa la evenimentul de inaugurare al Fundaţiei Panteonul României, organizaţie non-profit, care urmează a coordona proiectul de realizare a Panteonului României.
Panteonul României se doreşte a fi un loc de recunoaştere, cinstire şi aducere aminte a tuturor acelora a căror activitate a contribuit esenţial la măreţia ţării, la bogăţia sa istorică, culturală şi ştiinţifică, la bunăstarea materială sau morală a cetăţenilor României. Selecţia personalităţilor ce vor fi incluse în Panteonul României va fi făcută inclusiv prin consultări cu asociaţii profesionale şi propuneri regionale şi locale. Nominalizarea, făcută sub patronajul Academiei Române, va ţine seama exclusiv de contribuţia adusă de către fiecare nume propus, indiferent de naţionalitate, religie, convingere politică, regiune sau epocă.

Colegiul Director al Fundaţiei Panteonul României

TOXICUL CANACHEU. Cum se inventeaza o noua minoritate si se falsifica istoria

Recunoasterea aromanilor ca minoritate etnica de catre autoritatile romane a devenit un obiectiv care a depasit demult stadiul larvar de intentie, organizatii aromane de orientare radicala creand un flux de presiune interna si internationala prin compromiterea izvoarelor istorice care autentifica originea profund roamneasca a acestei comunitati dialecatele.
Supus unor comentarii argumentate stiintific sub auspicii academice, subiectul sufera metastiintific evidenta istorica, nu doar prin discursul patriotic de fanfare, ci si prin fixarea calendaristica a unei aniversari care-si neaga vitutile unui moment istoric distinct de problematica istorica aromana, 23 mai “Ziua Aromanilor”.
Desigur, data are o insemnatate istorica, dar nu cea dorita si mult trambitata de anumiti reprezentati ai aromanilor vadit interesati de declararea aromanilor din Romania ca minoritate. Acest grup de interese pe care-l regasim mai ales intr-o autodenumita Comunitatea Aromanilor din Romania , si-a asumat un moment istoric ce nu apartine aromanilor, ci istoriei tuturor romanilor (daco-romani, vlahi, macedo-romani, megleno-romani, istro-romani). De fapt, 23 mai 1905 a fost data la care sultanul Abdul Hamid II conferea romanilor, si nu aromanilor, din Peninsula Balcanica un statut de autonomie limitata printr-un decret imperial.. Asistam insa la un mod agresiv de deturnare a semnificatiei unui eveniment istoric de catrea aceasta Comunitate a Aromanilor din Romania care incearca sa acrediteze ideea, care de cele mai multe ori a avut efesctul scontat in randul opiniei publice, ca documentul la care am facut referire ar fi generat “eliberarea aromanilor”. In acest mod lideri ai C.A.R. incearca sa acrediteze existenta unui “popor arman” si a unei false asa-zise minoritati etnice aromane in tara noastra..
Specialisti ai Academiei Romane au explicat foarte clar in mai multe randuri ca in acest decret imperial (iradea) nu s-a regasit niciodata termenul de aroman sau arman ci se face referire la poporul “ulagh” (valah) din Imperiul Otoman care obtinea, astfel, dreptul de a se organiza in comunitati dotate cu privilegii de autoadministrare, precum si deschiderea unor oportunitati ale statului roman pe linia finantarii educatiei, culturii si religiei romanilor din zona. Emiterea acestui decret de catre Sultan nu a fost nici pe departe intamplatoare datorandu-se, in fapt, unor indelungate tratative ale ambasadorului Romaniei in Imperiul Otoman, Alexandru Lahovary.
Fara sa mai punem la socoteala diferenta dintre calendarul pe stilul vechi sic el pe sytil nou, conform caruia evenimentul trebuia aniversat la data de 10 mai de toti romanii sud-dunareni, fie ei vlahi, macedo-romani sau megleno-romani, ca zi a tutror romanilor din afar granitelor.
Strategul acestor actiuni de deturnare a istoriei Romaniei ramane, fara doar si poate, Costica Canacheu care si-a manifestat permanent preocuparea de a coagula dezideratele aromanilor din spatiul balcanic in arealul sau actional prin crearea Consiliului Aromanilor din Balcani, in Albania, inregistrat ca persoana juridical pe langa Ministerul Justitiei din Tirana. Potrivit unui comunicat official al acestei organizatii neguvernamentale infiintate in Albania , “Consiliul Aromanilor isi propune sa recunoasca toate grupurile, asociatiile si persoanle private aromane (..), precum si obtinerea recunoasterii aromanilor in fiecare tara din Balcani unde traiesc comunitati aromane, ca popor distinct, regional, vorbitor de o limba cu o traditie milenara incepand din Macedonia antica si pan azi. Aceasta aventura pseudo-stiintifica ar trebui sa ne responsabilizeze din perspective unei atitudini de etica istorica, daca nu dorim o compromitere substantiala a identitatii romanesti.
In final, ne intrebam de ce colega d-lui Costica Canacheu (au candidat ca si colegi de partid in acelasi colegiu), o anume Cornelia Cazacu, a votat contra Romaniei in Parlamentul European un amendament prin care vlahii sunt considerati a fi alta minoritate decat cea romana in Serbia (credem ca e doar inceputul), de ce domnul Canacheu nu se agita sa obtina drepturi pentru aromanii din Grecia, mai intai, si de ce nu se sesizeaza niciun official roman ca un presedinte al unei comisii de o importanta deosebita (dupa cum cunoastem, Costica Canacheu este presedinte al Comisiei de Aparare si Securitate Nationala a Camerei Deputatilor) actioneaza constant contrar intereselor nationale in incercarea de a deturna un adevar istoric si de a afecta grav realtiile actuale ale statului cu etnicii romani de origine romana din Peninsula Balcanica?

http://www.bmms.ro/site_etnologie/Cum_se_inventeaza_o_minoritate.htm

MEMORIU

In ultima perioada constatam ca, in mod frecvent, anumite persoane care lucreaza in mass-media, precum si anumite institutii ale administratiei publice sau aflate insubordinea Ministerului Culturii si Cultelor dau curs unor solicitari venite din partea unor grupuri de interese care s-au cristalizat in cadru Asociatiei Comunitatea Aromanilor din Romania, probabil pe un anumit fond emotional, si promoveaza pe spatiul unor emisiuni sau cu ocazia unor evenimente culturale ideea existentei unei "minoritati aromane".
Ion Caramitru, presedintele Societatii de Cultura Macedo-Romana preciza intr-un comunicat, dorind sa traga un semnal de alarma ca, "sacrificand adevaruri istorice unor conjuncturi de moment, cetateni si fosti cetateni romani de origine aromaneasca, grupati in asociatii neguvernamentale, in tara si peste hotare, au devenit astazi promotorii ideii potrivit careia aromanii ar constitui, chiar si in Romania, o minoritate nationala romanica distincta, deosebita prin limba si cultura de natiunea romana".
Reamintim ca, dupa cum reiese si din consultarea unor lucrari de specialitate ale unor autori romani si straini, limba roamna s-a format la nord si la sud de Dunare. Exista astfel, in afara frontierelor Romaniei, comunitati insemnate care vorbesc dialecte ale limbii romane: aroman, megleno-roman, istro-roman. In ceea ce priveste dialectal aroman s-au facut pasi importanti de catre autoritati prin Ministerul Educatie, Cercetarii si Tineretului pentru a se prezerva valorile identitare ale acestei ramuri a poporului roman-aromanii.
De cele mai multe ori am fost deosebit de surprinsi ca posturi centrale de televiziune pentru care avem un respect deosebit au cazut prada acestor manipulatori, facand publicitate unor teze fara support istoric si stiintific potrivit carora ar exista o asa-zisa minoritate aromana si un "popor aroman". Este tot mai evident ca modelul urmat de cei care inventeaza aceasta minoritate au copiat modelul Voronin care incearca sa falsifice istoria inventand o "minoritate moldoveneasca".
Regretabila este si includerea aromanilor, bineinteles la solicitarea aceluiasi grup de interese din cadrul Asocaitiei Comunitatea Aromanilor din Romania care se erijeaza in reprezentanti ai tuturor aromanilor din tara noastra si strainatate, in cadrul unor manifestari dedicate exclusiv minoritatilor nationale fapt care contribuie in mod evident la deformarea adevarului isoric in fata opiniei publice interne si nu in ultimul rand a celei internationale.
Pe aceasta cale Societatea de Cultura Macedo-Romana apărută la Bucureşti în anul 1860 si declarata de interes public prin Hotărârea Guvernului nr. 473/2008, impreuna cu Centrul pentru Studierea Romanilor de Pretutindeni si in asentimentul celorlalte asociatii si fundatii ale aromanilor din tara noastra care au reprezentanti in conducerea societatii noastre, invita reprezentantii mass-media la realizarea unor intalniri pentru a oferi anumite detalii privind originea comuna a romanilor si aromanilor.
Adresam rugamintea ca, pe spatiile emisiunilor sau cu ocazia unor evenimente culturale, aromanii sa nu mai fie prezentati ca minoritate pentru ca aceasta catalogare, din perspective noastra, adduce atingerii profundelor noastre sentimente romanesti si apartenetei nostre la romanitatea orientala.

Va multumim,

CENTRUL PENTRU STUDIEREA ROMANILOR DE PRETUTINDENI

SOCIETATEA DE CULTURA MACEDO-ROMANA

A murit si Grigore Vieru. Cineva a vrut sa-i faca iesirea din scena ca si altor romani... Manolescu sustine ca Vieru scria SI in romaneste

Poetul Grigore Vieru, internat în stare gravă la Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină de urgenţă din Chişinău după ce a fost rănit într-un accident rutier, a decedat în noaptea de sâmbătă spre duminică, relateaza Mediafax.

Ce zice Nicolae Manolescu: Grigore Vieru a fost "un poet notabil".
Preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, Nicolae Manolescu, a declarat pentru Mediafax că Grigore Vieru a fost un poet notabil atât pentru literatura basarabeană, cât şi pentru cea românească.

Cu alte cuvine, cele doua literaturi fiind diferite - una este cea basarabeana alta este cea romaneasca - probabil si etnia lui Vieru, dupa Manolescu, e diferita. De altfel, versiunea in engleza a stirii Mediafax pare sa-i dea dreptate lui Manolescu. Aici Vieru nu mai este roman ci "moldovean": 14:32 Moldovan Poet Grigore Vieru Dies In Hospital Following Severe Car Crash.

"A fost un poet bun, un poet cu multă originalitate", a mai spus Nicolae Manolescu.
"Înainte de 1989, a jucat un rol important în poezia din Basarabia (...) opţiunile sale postdecembriste au fost mai ciudate", a considerat criticul de serviciu, referindu-se la afilierea lui Grigore Vieru la partide cu tentă naţionalistă din România. "În momentul acesta, asemenea opţiuni contează cel mai puţin, căci opţiunile lui Dumnezeu au fost mai puternice acum", a conchis Nicolae Manolescu, ca un calau.

Normal ca Manolescu, care are paie-n cap in loc de creier, ca o papusa de carpa, nu a fost primit in Academie ROMANA, spre deosebire de Grigore Vieru, care era membru de onoare al Academiei si a si fost propus de catre aceasta la Premiul Nobel pentru Literatura ca reprezentand literatura romaneasca.

Spre deosebire de opinia "presedintelui Uniunii Scriitorilor din Romania", preşedintele Romaniei, Traian Băsescu, spune că poetul Grigore Vieru a fost o "voce a conştiinţei româneşti" şi că moartea sa este "o mare pierdere pentru cultura română".

Despre tovarasul Manolescu aici: http://romania-mare-trecut-si-viitor.blogspot.com/2009/01/nicolae-manolescu-elogiator-al-lui-marx.html

Romania-Rusia la un bilant pozitiv-negativ

La implinirea a 130 de ani de la stabilirea de relatii diplomatice ruso-romane, intre cele doua tari inca persista asa-numite "probleme inghetate". Aceasta aniversare vine pe fondul mai multor chestiuni nerezolvate intre cele doua tari.

Ambasadorul Federatiei Ruse la Bucuresti, Alexandr Ciurilin, a afirmat, ieri, in timpul unei conferinte organizate de MAE si Academia Romana, ca in relatiile romano-ruse se intrevad perspective bune, mai ales dupa intalnirea dintre ex-presedintele Vladimir Putin si omologul sau roman Traian Basescu, din aprilie 2008. Ciurilin a spus ca interesele celor doua state corespund in foarte multe domenii. "Este in interesul popoarelor noastre sa mergem inainte", a conchis el. La randul sau, ministrul Afacerilor Externe, Lazar Comanescu, a afirmat ca Romania si Rusia au motive temeinice sa priveasca increzatoare viitorul raporturilor bilaterale, raporturi care au capatat valente noi dupa intrevederea dintre cei doi presedinti.
In incheierea sesiunii de comunicari, academicianul Florin Constantiniu a evocat buna cooperare in domeniul stiintific dintre cele doua state, facand o descriere a relatiilor romano-ruse in termeni "pozitivi si negativi". Totodata, academicianul a tinut sa afirme ca actuala cercetare stiintifica se afla in mare primejdie din cauza "instrumentarii cercetarii istorice de catre factorul politic si ideologic" si ca istoricul roman nu se poate dispensa de sursele rusesti pentru aflarea istoriei poporului roman dar nici nu poate ignora problemele din trecut. De asemenea, s-a mai amintit faptul ca anul acesta se implinesc 50 de ani de la retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul Romaniei.
Madalin NECSUTU / ZIUA

Se intampla in Romania: o functionarasa de-a lui Adomnitei persifleaza Academia Romana

Academia Romana, care a explicat Ministerului Educatiei ca a depasit o limita prin inlaturarea clasicilor literaturii romane de la proba de bac si introducerea unor personulitati contemporane, este luata in tarbaca de o oarecarea Mihaela Suciu de pe langa ministrul liberal Adomnitei. Introducerea si apararea extremista a unor intrusi in corpul Romaniei, ca Plesu si Tismaneanu, de catre un minister aflat sub bagheta PNL dovedeste inca o data cardasia trasnpartinica a unor astfel de personaje. Redaum mai jos, fara comentarii, critica Academiei Romane si raspunsul noebrazat al functionarasei lui Cristian Adomnitei, care nici macar nu are el curajul sa dea fata cu cel mai inalt for stiintific si intelectual al tarii. Cred si eu. Dupa ce ca nu stie nici cate stele sunt pe steagul UE, la ce sa ne mai asteptam de la conducerea Ministerului Educatiei Anti-Nationale?...

Academia Română reclamă lipsa marilor scriitori români din lista subiectelor de bacalaureat
BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Academia Română anunţă că a luat cunoştinţă "cu îngrijorare" de lipsa marilor scriitori români din lista subiectelor pentru examenul oral de limba şi literatura română de la bacalaureat şi cere Ministerului Educaţiei să nu "elimine" din programele de învăţământ literatura română.
Potrivit unui comunicat de miercuri al Academiei Române, forul a constatat, "cu îngrijorare", că din lista de subiecte pentru examenul oral de limba şi literatura română de la bacalaureat, propusă de Ministerul Educaţiei pentru acest an, nu fac parte marii scriitori români, de la Eminescu, Creangă, Slavici, I. L. Caragiale, Arghezi, Ion Barbu, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Blaga, Rebreanu, Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, la G. Călinescu, Nicolae Iorga, G. Ibrăileanu, T. Vianu, Pompiliu Constantinescu, Şerban Cioculescu, Vladimir Străinu, Eugen Ionescu, Noica, Paul Zarifopol şi Mircea Vulcănescu.
"Ministerul a selectat, în schimb, multe texte care nu au nicio legătură cu limba şi literatura română şi, ele însele, nu au nicio valoare literară. Justificarea dată de cei care au alcătuit aceste subiecte cum că, în felul acesta, se stimulează şi se verifică mai bine capacitatea elevului de «a comunica» şi de a-şi construi discursul, este cu totul neconvingătoare", se arată în comunicatul Academiei.
Reprezentanţii Academiei se declară nemulţumiţi şi pentru că în lista de subiecte au fost incluse "fragmente din articole ocazionale, din rapoartele oficiale şi extrase traduse din cuvântările comisarilor europeni".
"Academia Română solicită Ministerului Educaţiei şi, în genere, forurilor competente să facă în aşa fel încât limba şi literatura română (semnele identităţii noastre naţionale şi spirituale) să nu fie minimalizate şi, practic, eliminate sub o formă sau alta din programele de învăţământ (inclusiv din examenul oral de la bacalaureat). Reamintim celor în cauză că Academia Română a fost înfiinţată, cu 142 de ani în urmă, pentru a încuraja şi apăra, între altele, limba şi cultura naţională. Iată de ce Academia Română se simte obligată să intervină, acum, public în această problemă", conchid academicienii.
Mai multe asociaţii ale profesorilor au contestat programa de bacalaureat din acest an, reclamând în primul rând subiectele de la proba orală de limba şi literatura română.
Zvetlana Preoteasa, secretar de stat în MECT, a precizat, la sfârşitul lunii mai, că, în ciuda protestelor, programa de bacalaureat nu va fi schimbată, pentru că elevii olimpici au început deja examenul.
Legat de prezenţa unor texte care vizează declaraţii ale Jonathan Scheele, Raportul Tismăneanu sau Pactul pentru educaţie, la proba de limba şi literatura română, reprezentanţii MECT au spus astfel de texte sunt necesare întrucât ''evaluările europene vizează şi competenţele în comunicare".
Preoteasa a mai spus că speră ca, până în 2012, să existe un alt tip de bacalaureat ''de la cap la coadă".
Joi, 12 iunie 2008

MECT: Opinia Academiei Române, "nedocumentată, tardivă şi nedublată de un dialog anterior"
BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului (MECT) consideră opinia Academiei Române, privind lipsa marilor scriitori români de la examenul oral de bacalaureat, nedocumentată, tardivă şi nedublată de un dialog anterior cu MECT, a declarat, joi, consilierul ministrului, Mihaela Suciu.
Potrivit unui comunicat de miercuri al Academiei Române, forul a constatat, "cu îngrijorare", că din lista de subiecte pentru examenul oral de limba şi literatura română de la bacalaureat, propusă de Ministerul Educaţiei pentru acest an, nu fac parte marii scriitori români, de la Eminescu, Creangă, Slavici, I. L. Caragiale, Arghezi, Ion Barbu, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Blaga, Rebreanu, Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, la G. Călinescu, Nicolae Iorga, G. Ibrăileanu, T. Vianu, Pompiliu Constantinescu, Şerban Cioculescu, Vladimir Străinu, Eugen Ionescu, Noica, Paul Zarifopol şi Mircea Vulcănescu.
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului neagă acest lucru şi precizează că, atât în lista de subiecte pentru proba scrisă, cât şi în cea pentru proba orală, se regăsesc scriitorii canonici ai literaturii române.
Spre deosebire de proba scrisă la limba şi literatura română, unde se evaluează competenţele culturale ale elevilor, la proba orală se evaluează competenţele de comunicare ale acestora, conform bunelor practici stabilite atât în spaţiul european, cât şi la nivel mondial. Ca atare, potrivit programelor în vigoare încă din 2004 - 2005, a predării la clasă pe parcursul celor patru ani de liceu, elevii trebuie să poată percepe şi transmite un mesaj în mod coerent, fie că e vorba de un text literar sau de unul non-ficţional.
"Precizăm că un absolvent de 12 clase, care se pregăteşte să intre în viaţă, e nevoit să beneficieze deopotrivă de un bagaj cultural – oferit, bunăoară, de paradigma literaturii române şi universale – cât şi de capacitatea de a comunica mesaje din şi în lumea concretă'', a adăugat Suciu.
Ea a mai spus că ministerul a înţeles nevoia consultării, în mod democratic, pe tema subiectelor pentru bacalaureat. De aceea, o măsură esenţială a fost ca subiectele să fie concepute de profesorii care predau disciplina de limba şi literatura română la catedră.
"Treizeci dintre cele mai bune cadre didactice din toată ţara au creat şi propus ministerului subiectele selectate. Reamintim Academiei Române că este o instituţie care a adoptat, asemenea Ministerului Educaţiei, norme care ţin cont de evoluţia lumii în care trăim. Ministerul Educaţiei, asemenea Academiei Române, este dator să păstreze identitatea culturală şi de limbă a poporului român. De aceea, politicile educaţionale şi programele ministerului se îndreaptă în această direcţie. Rămânând în tema bacalaureatului, chiar proba de limbă scrisă întăreşte argumentul mai sus menţionat'', a explicat consilierul ministrului educaţiei.
Totodată, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului solicită Academiei Române, "ca o instituţie de prestigiu a României", cât şi opiniei publice, "să se documenteze înainte de a emite un punct de vedere pe această temă".
"Dialogul direct cu ministrul sau reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi consultarea subiectelor pe adresa de web pusă la dispoziţie de instituţia noastră, http://subiecte2008.edu.ro/, sunt câteva variante în acest sens. Este esenţial pentru fiecare în parte, dar mai ales pentru elevii care susţin bacalaureatul din 2008, ca dezbaterea pe politicile educaţionale să se poarte argumentat, civilizat şi să nu dăuneze echilibrului emoţional al elevilor", a mai spus Suciu.
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a luat la cunoştinţă de implicarea, deşi târzie, a Academiei Române şi solicită public acesteia un dialog deschis pentru construcţia, prin politicile educaţionale, a unui sistem de valori care să ajute şi nu să contravină nevoii spirituale a societăţii în care trăim, a conchis consilierul.
12 iunie 2008 /

Kosovo si purificarea etnica in Romania anului 2008

Un editorial despre pozitia Academiei Romane privind paralela Kosovo-Tinutul Secuiesc (ajunsa cu greu in noua presa de Sarindar...)

Cand vorbeste Vladimir Putin de Romania nu poate fi ceva de bine. Din pacate. Cu ceva timp in urma, seful noului imperiu rus avertiza Europa si, in special, Romania, asupra declansarii unor reactii etnice in lant in urma consacrarii precedentului Kosovo. Transilvania ocupa un loc de frunte intre conflictele enumerate de Putin, omul de stat rus cel mai rasarit in actualul spatiu politic european.
Ieri, "The man of the Year 2007", conform Time, a emis ultimul sau avertisment inainte de prima noapte de razboi in Kosovo: "vom reactiona printr-un comportament fata de partenerii nostri astfel incat sa ne asiguram securitatea - avem deja un plan pregatit si stim ce vom face". Dar Romania? Are vreun plan, stie ce va face?
Daca maine (sau poimaine) fostii comandanti ai gherilei teroriste UCK vor proclama independenta Kosovo, Romania, conform declaratiilor presedintelui, va respinge fara echivoc acest act unilateral. Conform declaratiilor ministrului de Externe, Adrian Cioroianu, Romania "nu se va opune independentei". In tot cazul, pentru romani si Romania va fi rau, chiar daca institutiile statului "au uitat" sa avertizeze natiunea, conform legii, asupra consecintelor reluarii conflictului din Kosovo.
Prezent la Bruxelles, pentru o recapitulare impreuna cu oficialii NATO a temelor summitului de la Bucuresti, presedintele Traian Basescu a sustinut si o conferinta, la Fundatia George Marshall, unde a abordat deschis tema Kosovo. Euro-extremistul UDMR Szogor Csaba, care militeaza deschis pentru autonomia teritoriala a ungurilor din Romania, nu a pierdut ocazia sa-l interogheze pe Basescu in cadru public asupra problematicii "transilvanene". El l-a intrebat pe Basescu daca este de parere ca, intr-un eventual precedent Kosovo, "minoritatea maghiara din Romania ar putea reprezenta o amenintare". Basescu a raspuns scurt ca minoritatea maghiara nu reprezinta o amenintare pentru Romania pentru ca exista o Constitutie si exista institutii care sa o apere. Oare? Unii zic ca nici nu ar mai avea ce sa apere Constitutia si organele statului, pentru ca in "Tinutul Secuiesc" autonomia deja fiinteaza iar romanii din Harghita si Covasna sunt purificati etnic
Intr-o luare de pozitie fara precedent, Academia Romana a emis zilele trecute un comunicat oficial - prin Institutul sau de Sociologie si Centrul pentru Studii in Probleme Etnice al Academiei Romane -, ignorat, evident, de presa de Dambovita. Academia tragea un semnal de alarma in legatura cu "situatia de o gravitate exceptionala a comunitatii romanilor din judetele Harghita si Covasna, in contextul politic intern si international actual". Cercetatorii Academiei Romane au avut in vedere "in special utilizarea fortata a situatiei din Kosovo ca si precedent pentru Romania de catre inalti oficiali straini si lideri ai minoritatii maghiare din Romania". Este adevarat. Recent, parlamentari ai Ungariei au anuntat ca vor urmari "cu cea mai mare atentie" evolutia situatiei din Kosovo, pentru a o putea folosi ca precedent pentru "membrii natiunii maghiare din jurul granitelor".
In cele doua judete din mijlocul Romaniei se produce - sub ochii nostri larg inchisi - un fenomen antieuropean de enclavizare nemaiintalnit in Europa. Comunitatea romaneasca se regaseste segregata dupa principii medievale in propria tara - accesul romanilor la locurile de munca, la decizii si la resurse financiare fiind restrictionat de 18 ani de dictatura etnocratica a formatiunilor politice maghiare. Academia afirma ca opinia publica nu cunoaste ca in prezent judetele Harghita si Covasna sunt supuse unui proces constant de epurare etnica. Ca limba romana, ca limba oficiala a statului roman, a fost eliminata din spatiul public. Ca agravarea situatiei si recrudescenta demersurilor separatiste sunt incurajate de complicitati politico-economice transpartinice si de lipsa de reactie a institutiilor statului, prizoniere ori ale complicitatilor respective, ori ale incapacitatii de gestionare a unor situatii care vizeaza siguranta nationala. Ca diminuarea dincolo de pragul critic a sentimentului de solidaritate colectiva si a interesului national duce la disolutia statului. La "precedentul Kosovo".
Comentarii interesante la
http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-02-15&id=233228
De asemenea, de remarcat interesul cu care LA Times scrie de Garda Maghiara
http://www.latimes.com/news/nationworld/world/la-fg-guard13feb13,0,253242.story
Foto stanga: Comandantul-premier Hashim Thaci in mijlocul garzilor albaneze UCK-KLA
Foto dreapta: ON THE MARCH: Members of the Hungarian Guard parade over the weekend in downtown Budapest. The guards wear uniforms reminiscent of the Arrow Cross, the World War II fascist militia in Hungary that worked with the Nazis and was responsible for or assisted in the slaughter of tens of thousands of Jews. LA Times