Memoriu-raspuns privind aspecte ilegale ale introducerii Pasapoartelor ElectroniceCatre: Guvernul Romaniei
Domnului Prim Ministru Emil Boc
CC: Ministerul Administratiei si Internelor
Directorului General Chestor de Politie
Luncasu Silviu-Cristian
Domnule Prim Ministru al Romaniei,
In urma unei Adrese pe care v-am inaintat-o la inceputul anului pentru a va semnala, in numele a 100.000 de semnatari, o Hotarare a Guvernului Tariceanu care sfideaza drepturile omului si libertatea cetatenilor Romaniei, respectiv HG 1566/2008, privind pasapoartele electronice/biometrice, am primit de la Ministerul Administratiei si Internelor raspunsul Nr. 500092, din 02.03.2009, pe care vi-l atasez alaturat.
In acesta se afirma ca, in urma Adresei "prin care vă exprimaţi nemulţumirea faţă de obligativitatea introducerii cipurilor biometrice în documentele de identitate şi de călătorie, vă comunicăm următoarele: În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 557 din 26 aprilie 2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum şi a formei şi conţinutului acestora, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 31 decembrie 2008 au fost puse în circulaţie paşapoarte electronice, şi nu acte de identitate cu cip".
Dupa care ni se ofera o lectie de semantica birocratica asupra diferentei dintre "acte", "acte de identitate" si "acte de calatorie", fara insa a se raspunde la fondul problemei care, dupa cum reiese chiar din prima fraza a raspunsului, a fost inteles perfect.
Drept urmare, tin sa va multumesc si Dvs si Chestorului care semneaza raspunsul MAI, insa, dupa cum, repet, e clar ca s-a inteles, discutam atat despre pasapoarte electronice, indroduse deja de la 1 ianuarie 2009, fara absolut nici o dezbatere publica, nationala, stiintifica, etc, cat si despre "actele de identitate", care, conform Ordonanţei de urgenţă nr. 184 din 25/11/2008 (Ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 69/2002 privind regimul juridic al cărţii electronice de identitate), vor fi introduse, tot obligatoriu, de la 1 ianuarie 2011.
Va atragem atentia ca, in ambele cazuri, avem de a face cu incalcarea legii si a drepturilor cetatenesti, din urmatoarele motive, pe care vi le expunem mai jos si pentru care va solicitam sa ne raspundeti punctual, tinand cont de faptul ca numarul semnatarilor creste de la o zi la alta si intr-o zi va depasi 500.000, ceea ce, credem noi, conteaza, atat pentru Guvern cat si pentru MAI dar mai ales pentru libertatea romanilor.
Expunerea problematicii:
La începutul acestui an romanii au aflat ca de la 1 ianuarie 2009 au fost introduse, cu titlu obligatoriu, pasapoarte biometrice, ca masura premergatoara introducerii, de la 1 ianuarie 2011, a cartilor de identitate cu cip biometric pentru toti cetatenii Romaniei. Acestea diferă de actele de identitate de până acum prin încorporarea unui cip electronic de tip RFID – dispozitiv de identificare prin unde radio – care conţine informaţii personale, între care imaginea facială şi amprentele. Cipul devine astfel elementul esenţial de identificare a fiecărei persoane si este considerat periculos atat de organisme medicale americane cat si de foruri ale Uniunii Europene (vezi atasat Avizul Comitetului Economic si Social European privind identificarea prin unde radio - RFID).
Hotararea de Guvern poarta numarul 1566/2008 si a fost semnata si contra-semnata de ministrul de Interne din 15.12.2008, Cristian David si de prim ministrul Romaniei de la acea data, Calin Popescu Tariceanu.
Hotararea a fost data pe final de mandat si nu a fost precedata de absolut nici o consultare publica, dupa cum prevad normele Uniunii Europene si Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică ca şi Regulamentul 2252/2004 al C.E.. Proiectul legislativ a ajuns la Camera Deputatilor.
Pe 19 Februarie 2009, Sinodul Mitropolitan al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului o dat o Hotarare in care afirma ca Guvernul precedent a incalcat prin HG 1566/2008 normele democratice si face Apel la autoritati si la Presedintele Romaniei pentru redresarea situatiei afirmand printre altele: "Argumentul că acest sistem de supraveghere contribuie la identificarea şi urmărirea delicvenţilor constituie o ofensă la adresa întregului popor român, care nu poate fi tratat ca o bandă de infractori. Dimpotrivă, acest sistem de supraveghere e un atentat la libertatea şi intimitatea oamenilor, drepturi consfinţite nu numai de legile civile, ci şi de normele religioase". Sfantul Sinod al BOR a solicitat o alternativa la acest sistem. Oferta MAI de pasapoarte temporare obtinute in regim de urgenta pentru o perioada de doar 6 (sase) luni nu este acceptabila.
La Apelul duhovnicului Iustin Parvu si a societatii civile preocupata de apararea drepturilor constitutionale si a libertatii umane s-au strans pana la aceasta data peste 125.000 de semnaturi de protest care ne obliga sa va solicitam sa supuneti atentiei cererea noastra care se bazeaza si pe urmatoarele considerente juridice:
1. Considerente preliminare:
Autorităţile competente au avut în vedere la introducerea acestor acte cu elemente de siguranţă tip cip şi biometrice îmbunătăţirea securităţii cetăţenilor şi prevenirea şi combaterea infracţionalităţii si a fraudelor constând în falsificarea acestor documente.
2. Aspecte procedurale care au fost încălcate prin actele normative intrate în vigoare, referitoare la actele electronice.
Aceste acte sunt:
- H.G. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum şi a formei şi conţinutului acestora
- H.G. 1566/2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum şi a formei şi conţinutului acestora
- O.U.G. 94/2008 pentru stabilirea unor măsuri privind punerea în circulaţie a paşapoartelor electronice, precum şi producerea altor documente de călătorie
- O.U.G. 207/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate
Lege nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate
- Regulamentul (CE) nr. 2252/2004 al Consiliului din 13 decembrie 2004 privind standardele pentru elementele de securitate şi elementele biometrice integrate în pasapoarte si în documente de călătorie emise de statele membre
Având in vedere că aceste prevederi prezintă un impact deosebit asupra persoanei umane considerăm că lipsa informării de către autorităţile emitente a cetăţenilor, cei care de fapt sunt vizaţi direct prin introducerea actelor, reprezintă o vătămare vădită a dreptului acestora de a aprecia dacă aceste măsuri aduc atingere sau nu drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Mai mult, faptul ca aceste reglementări nu au fost puse în dezbatere publică, apelându-se la modalităţi excepţionale de legiferare în sensul că au fost adoptate aceste măsuri prin intermediul actelor normative emise de Guvern în regim de urgenţă, amplifică vatamarea.
Dacă aceste norme s-ar fi supus dezbaterii publice la nivel naţional, potrivit Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică şi Regulamentului 2252/2004 C.E., s-ar fi creat posibilitatea ca atat populatia, cat si Biserica, ca si societatea civilă si academica a Romaniei să-şi exprime punctele de vedere.
Prin modul de reglementare al acestor acte normative au fost încălcate următoarele dispoziţii din Legea 52/2003:
„ Art. 1. - (1) Prezenta lege stabileşte regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparenţei decizionale în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, alese sau numite, precum şi al altor instituţii publice care utilizează resurse financiare publice, în raporturile stabilite între ele cu cetăţenii şi asociaţiile legal constituite ale acestora.
Art. 6. - (1) În cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative autoritatea administraţiei publice are obligaţia să publice un anunţ referitor la această acţiune în site-ul propriu, să-l afişeze la sediul propriu, într-un spaţiu accesibil publicului, şi să-l transmită către mass-media centrală sau locală, după caz. Autoritatea administraţiei publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informaţii.
(2) Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoştinţă publicului, în condiţiile alin. (1), cu cel puţin 30 de zile înainte de supunerea spre analiză, avizare şi adoptare de către autorităţile publice. Anunţul va cuprinde o notă de fundamentare, o expunere de motive sau, după caz, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, textul complet al proiectului actului respectiv, precum şi termenul limită, locul şi modalitatea în care cei interesaţi pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.’’
De asemenea, prin aceste acte normative au fost încălcate şi dispoziţiile Regulamentului 2252/2004 C.E. care prevede în mod imperativ faptul că trebuie transpus în legislaţiile statelor membre în cel mult 18 luni pentru fotografia facială (pînă în iunie 2006) şi în cel mult 36 de luni pentru amprentele digitale până la sfârşitul anului 2008. Aceste termene prevăzute de Regulament au fost prevăzute cu scopul precis de a fi creată o perioadă specială în vederea organizării şi desfăşurării dezbaterii publice la nivel naţional.
Un mare semn de întrebare se ridică pe marginea conţinutului termenului de date biometrice, întrucât potrivit art.2 din H.G. 557/2006, datele biometrice sunt: imaginea facială, impresiunea digitală „precum şi orice alte date ale persoanei care pot fi introduse în mediul de stocare electronic.”.
Având în vedere textul de mai sus, observăm că datele biometrice nu sunt enumerate limitativ, ci numai exemplificativ, modalitate prin care se creează premizele de a se putea stoca şi alte date cu privire la o persoană, putând viza viaţa privată a acesteia, date asupra cărora aceasta nu şi-a exprimat consimţământul..
În consecinţă, suntem în prezenţa a mai multor acte normative succesive care încalcă atât dreptul intern cât şi Regulamentul C.E., în sensul că adaugă la ceea ce prevede această normă comunitară.
3. Drepturi care sunt încălcate prin introducerea actelor electronice
A. Dreptul la siguranţa persoanei consacrat de art.23 al.2 din Constituţie:
„ Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile”.
Considerăm că dreptul la siguranţa persoanei este încălcat prin intrarea în vigoare a acestor acte normative prin faptul că deţinătorul paşaportului biometric nu are siguranţa că nu vor exista persoane care să poată avea acces la datele personale existente în cipul RFID.
B. Dreptul la viaţa intimă şi privată reglementat de art.26 din Constituţie:
„ (1) Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată.
(2) Persoana fizică are dreptul sa dispună de ea însăşi, daca nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri”.
În ceea ce priveşte datele biometrice la care se referă Regulamentul nr.2252/2004 al C.E. si actele normative interne arătăm faptul că prin introducerea amprentelor digitale reprezintă fără nici o îndoială o încălcare a dreptului la viaţă intimă, drept reglementat atât de Carta Drepturilor Fundamentale (art.7) şi de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (art.8) cât şi de Constituţia României (art.26).
Este de remarcat că jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) condamnă în mod clar reţinerea amprentelor digitale fără temei juridic.
Astfel, într-un proces intentat de doi cetăţeni britanici statului Marii Britanii la CEDO, Marea Cameră a concluzionat la 28 februarie 2008 că : „reţinerea de mostre de celule şi a profilului ADN încalcă dreptul la viaţă privată, stipulat în Articolul 8 § 1 al Convenţiei Drepturilor Omului. Curtea consideră că amprentele digitale conţin informaţii unice despre persoană şi reţinerea lor fără consimţământul persoanei nu poate fi privită ca neutră sau insignifiantă. Reţinerea amprentelor digitale poate aşadar, în sine, să cauzeze importante îngrijorări privind viaţa privată şi, în consecinţă, constituie o interferenţă cu dreptul de a respecta viaţa privată.”
C. Dreptul la libertatea conştiinţei :
Art. 29 alin. 1 din Constituţia României prevede că:
„Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale”.
De asemenea şi art.9 din C.E.D.O. prevede dispoziţii similare.
O garanţie fundamentală o oferă si Carta Drepturilor Fundamentale a U.E. prin art. 10 intitulat libertatea de gândire, de conştiinţa şi de religie, care la alineatul 2 prevede: „Dreptul la obiecţie pe motive de conştiinţă este recunoscut in conformitate cu legile interne care reglementează exercitarea acestui drept”.
Prin intrarea în vigoare a acestor acte normative s-a încălcat art.10 din Carta Drepturilor Fundamentale a U.E. în sensul că aceste acte normative nu prevăd posibilitatea de a formula obiecţiuni pe motive de conştiinţă împotriva introducerii paşapoartelor cu date biometrice.
D. Prezumţia de nevinovăţie consacrată de art.6 al C.E.D.O. şi art. 23 alin.11 din Constituţie.
Prin intrarea în vigoare a acestor acte normative cu privire la introducerea actelor electronice, ce includ amprentarea persoanelor, se aduce atingere gravă principiului prezumþiei de nevinovãþie.
E. Dreptul la demnitate al fiinţei umane.
Este un drept fundamental al fiinţei umane consacrat de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului în art. 1 care prevede că “toate fiinţele umane se nasc libere şi egale în demnitate şi în drepturi”.
Dreptul la demnitate fiind un drept legat de persoana umană este un drept absolut şi, pe cale de consecinţă, nu poate fi restrâns sau încălcat de nici o prevedere naţionala sau europeană.
Acest drept este atât de important incât a fost reglementat chiar în art. 1 in D.U.D.O..
De asemenea este reglementat şi de art. 10 din Pactul Internaţional cu privire la drepturile civile şi politice. Dreptul la demnitate a fiintei umane libere, aflată în libertate rezultă din interpretarea per a contrario a art. 10 menţionat anterior.
F. Dreptul la libera circulaţie: Protocolul 4 al.2 din C.E.D.O. şi art.25 din Constituţia României :
„(1) Dreptul la libera circulaţie, în ţară şi în străinătate, este garantat.
(2) Fiecărui cetăţean îi este asigurat dreptul de a-si stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a emigra, precum şi de a reveni în ţară”.
În acest sens, considerăm că acest drept este încălcat prin faptul că transferul datelor biometrice prin intermediul dispozitivelor digitale pe măsură ce persoanele călătoresc de-a lungul graniţelor permite ţărilor să scaneze, să acumuleze şi să gestioneze informaţii personale fără a se respecta libertăţile cetăţeneşti şi dreptul la viaţa privată.
G. Protecţia datelor cu caracter personal:
Art. 8 din Carta drepturilor fundamentale U.E.:
„ 1. Orice persoană are dreptul la protecţia datelor cu caracter personal care o privesc.
4.Aceste date trebuie tratate în mod loial, în scopuri precise şi pe baza consimţământului persoanei interesate sau în temeiul unui alt motiv legitim prevăzut de lege. Orice persoană are drept de acces la datele colectate care o privesc şi să obţină rectificarea acestora.
5.Respectarea acestor reguli se supune controlului unei autorităţi independente”.
Daca tot sunt invocate prevederi ale Uniunii Europene, altfel incalcate flagrant, ar trebui să va dam exemplul Poloniei, al saselea stat ca marime al UE, succedat imediat de Romania, care a contestat acest Regulament în faţa Curţii Europene de Justiţie, în sensul că a invocat ca argument faptul că paşapoartele biometrice să nu fie emise sau să fie emise doar în condiţiile respectării dreptului la obiecţii pe motive de libertate de gândire, conştiinţă şi religie. Acest drept este consacrat de art. 9 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Pentru a lamuri si mai bine problema va informam ca Romania mai are inca o Constitutie proprie, in timp ce Uniunea Europeana nu. Dupa cum probabil stiti, Tratatul de la Lisabona a fost respins in mai multe tari ale Uniunii Europene.
CONCLUZIE
Având în vedere faptul că implementarea în România a actelor de identitate cu elemente biometrice a fost dispusă printr-o Hotarare contrara normelor legale în materia tehnicii legislative, fără a fi supusă dezbaterii publice o astfel de iniţiativă şi fără ca societatea civila si academica să-şi poată expune punctul de vedere, considerăm că se impune reanalizarea întregului proces de implemetare prin evaluarea tuturor riscurilor pe care introducerea unor astfel de acte le-ar avea asupra libertăţii şi demnităţii persoanei, astfel cum acestea au fost descrise succint în cuprinsul acestui material.
Avand in vedere trecutul totalitarist al Romaniei si invatamintele pe care trebuie sa le tragem din aceasta incercare grea a istoriei tarii noastre, consideram ca o astfel de insemnare electronica a populatiei, dupa modelul aplicat vitelor sau detinutilor din lagarele de concentrare naziste si bolsevice, este sub demnitatea umana si risca sa arunce societatea actuala intr-un nou tip de dictatura.
Va rugam asadar sa reanalizati raspunsul dvs tinand cont de toate datele problemei.
Cu deosebita stima,
Victor Roncea
Jurnalist, membru fondator al Actiunii Pentru Educatie si Libertate, Asociatiei Civic Media, Centrului Rezistentei Anticomuniste, Organizatiei de Media din Sud Estul Europei
Raspuns al MAI la Memoriul adresat Guvernului:
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI
ŞI INTERNELOR
Inspectoratul Naţional pentru
Evidenţa Persoanelor
NESECRET
Nr. 500092
Data : 02.03.2009
Ex. unic.
Domnului VICTOR RONCEA
Urmare a e-mail-ului dvs. transmis pe adresa Guvernului României, care a fost remis instituţiei noastre, pentru competentă soluţionare, prin care vă exprimaţi nemulţumirea faţă de obligativitatea introducerii cipurilor biometrice în documentele de identitate şi de călătorie, vă comunicăm următoarele:
În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 557 din 26 aprilie 2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum şi a formei şi conţinutului acestora, cu modificările şi completările ulterioare, începând cu data de 31 decembrie 2008 au fost puse în circulaţie paşapoarte electronice, şi nu acte de identitate cu cip.
În prezent, actele de identitate care se eliberează cetăţenilor români sunt cele prevăzute în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 290/2005, cu modificările şi completările ulterioare. Dispoziţiile art. 11 alin. (1), (2) şi (3) din actul normativ mai sus menţionat, stabilesc că:
- (1) „actul de identitate este documentul care se eliberează, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă, cetăţeanului român şi care face dovada identităţii, a domiciliului şi, după caz, a reşedinţei titularului acestuia. Acest document se eliberează începând cu vârsta de 14 ani;
- (2) în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, prin act de identitate se înţelege cartea de identitate, precum şi cartea de identitate provizorie şi buletinul de identitate, aflat în termen de valabilitate;
- (3) buletinele de identitate, eliberate în condiţiile legii, rămân valabile până la preschimbarea lor în totalitate”.
Totodată, vă aducem la cunoştinţă faptul că, forma şi conţinutul cărţii de identitatesunt reglementate de art. 2 şi anexa nr. 1 din Hotărârea nr. 839 din 28 iunie 2006 privind forma şi conţinutul actelor de identitate, ale autocolantului privind stabilirea reşedinţei şi ale cărţii de imobil, cu modificările şi completările ulterioare, astfel:
“Format tip cartelă, tipărită pe o singură faţă, cu dimensiunile: 105 mm lungime; 74 mm lăţime; 0,7 mm grosime şi structura formată din doua straturi exterioare transparente, între care se introduce suportul pentru fotografie, text şi alte inscripţionări; cele 3 straturi sunt asamblate tehnologic, formând un tot unitar”.
Potrivit prevederilor art. 29 alin. (1) din Constituţia României, «libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. În consecinţă, nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la credinţa religioasă, contrar convingerilor sale ».
Având în vedere aspectele mai sus menţionate, precizăm faptul că, actele de identitate eliberate în condiţiile O.U.G. nr. 97/2005, care a fost adoptată în strictă concordanţă cu prevederile constituţionale, nu conţin cipuri biometrice şi nu vă îngrădesc dreptul de a vă alege, în mod liber, credinţa religioasă.
Cu stimă,
DIRECTOR GENERAL,
Chestor de poliţie
LUNCAŞU SILVIU-CRISTIAN
Tel. 021-413.54.42,021-746.70.47/8/9;Fax. 021-413.50.4
E-mail:inep@mai.gov.ro;web:http://evp.mai.gov.ro
Str. Obcina Mare Nr. 2, Sector 6RO – Bucureşti
Posts
No comments:
Post a Comment