ORA 18.00. S-a lansat Fundatia Internationala Pentru Marea Neagra si Marea Caspica, organizatie cu sediul la Bucuresti. DISCURS Traian Basescu

Şeful statului a participat astăzi, 4 martie a.c., la inaugurarea Fundaţiei Internaţionale pentru Marea Neagră şi Marea Caspică, desfăşurată la Cercul Militar Naţional.

Vă prezentăm, în continuare, textul integral al declaraţiei de presă susţinute cu această ocazie:

„Buna ziua! Bine v-am găsit! Aş vrea să încep prin a felicita membrii fondatori ai acestei fundaţii. Foarte mulţi se pot înteba de ce, când sunt atâtea organisme la Marea Neagră şi la Marea Caspică, în care toate ţările sunt parte, într-un fel sau altul, mai este nevoie şi de o fundaţie.

Vă pot spune că ideea a pornit acum mai bine de un an, cu ocazia unei întâlniri pe care am avut-o cu preşedintele Azerbaidjanului Ilham Aliev, despre rigiditatea structurilor politice în care noi discutăm problematica legată de Marea Neagră, Marea Caspică, de alternative energetice, de probleme de dezvoltare a democraţiei, mediu, ş.a.m.d. Concluzia discuţiei a fost că trebuie implicată mult mai mult societatea civilă.

Este nevoie să se cunoască între ei profesorii universitari, este nevoie să se cunoască inginerii între ei, este nevoie să se cunoască oamenii care au ca principal obiect de activitate energia, şi nu în cele din urmă, este nevoie ca oamenii simpli să se cunoască între ei fără tutela şi controlul rigid la nivel înalt sau la nivel guvernamental. Aceasta a fost ideea în care s-a pornit la crearea acestei fundaţii. Ea va reuşi să rezolve în mod mult mai flexibil apropierea culturală.

Spaţiul este dominat aproape în egală măsură de creştini şi musulmani. Avem culturi total diferite şi suntem lăsaţi de Dumnezeu să trăim împreună, suntem educaţi diferit, vedem structural democraţia în mod diferit. Discutând nu numai cu preşedintele Azerbaidjanului Ilham Aliev, ci şi cu preşedintele Kazakhstanului şi Turcmenistanului, cu preşedintele Moldovei, cu preşedintele Turciei şi cu preşedintele Ucrainei, am ajuns la concluzia că avem nevoie poate, de un alt tip de comunicare, de un alt tip de abordare a problemelor regiunii. Şi o să vă dau un exemplu care poate zgârie. Pentru mine, ca dealtfel şi pentru alţi şefi de stat a devenit foarte clar că respectând standardele democratice nu putem aplica tuturor o reţetă standard. Este clar că diferenţele culturale ne fac să avem abordări oarecum diferite. Sigur că este dificil pentru un om politic, un şef de stat să spună aceste lucruri într-un mediu rigid dar am convingerea că oamenii obişnuiţi, oamenii de cultură o pot face în cadrul unei fundaţii.

Am convingerea că probleme cum ar fi spre exemplu problema energiei, pot fi discutate mult mai aplicat decât în rigiditatea structurilor politice care, de foarte multe ori, generează abordare politică în loc să genereze abordare prioritară şi pragmatică. Am convingerea că oamenii importanţi dar care nu sunt neaparat oameni politici, vor pune mult mai puţin conţinut politic în nevoia găsirii de soluţii alternative la mişcarea energiei în regiune, cum la fel am convingerea că problemele de mediu pot fi mult mai bine şi mai deschis tratate între oameni de ştiinţă, oameni obişnuiţi, directori de companii ş.a.m.d. Acesta este până la urmă rostul creării acestei fundaţii: ieşirea din rigiditatea politicului, ieşirea din angajamentul regional gestionat strict din interese ale politicului.

Sigur, mă onorează propunerea de a fi alături de preşedintele Azerbaidjanului Ilham Aliev, copreşedinte de onoare al acestei fundaţii, cel puţin în această fază. O să fiu în acelaşi timp sincer spunându-vă că, poate este mai bine să ne lăsaţi să susţinem din spate această fundaţie, decât să ne căţăraţi în vârful ei, căci suntem căţăraţi în toate organizaţiile la vârf ca şefi se stat. Voi discuta şi cu preşedintele Ilham Aliev şi vom lua o decizie împreună, nu vă pot da o confirmare acum. Dacă preşedintele Aliev va considera că este oportun acest lucru vi-l vom comunica.

Îmi aduc aminte anul trecut cât eram de lipsiţi de instrumente eficiente în a analiza rapid şi a decide ce e de făcut într-un moment în care, dintr-o dată, atmonsfera devenea din nou foarte fierbinte la Marea Neagră, evenimentele din Georgia. Atunci a fost momentul care a confirmat încă o dată cât de important este ca societatea civilă, oameni de influenţă, oameni de cultură, să fie implicaţi în a discuta şi a propune oamenilor politici soluţii pentru regiune. De ce Marea Neagră – Marea Caspică? Sunt atât de apropiate încât trebuie tratate ca o regiune extrem de importantă, nu poţi să tragi o linie în momentul de faţă între Marea Neagră şi Marea Caspică. Dacă privim doar politic cât este de important, şi nu numai politic, coridorul Azerbaidjan -Georgia.

De regulă toţi am vorbit foarte mult de Georgia, mai ales după evenimentele de anul trecut dar în mod egal Azerbaidjan sau Georgia costituie un singur pod de transfer al resurselor energetice către Marea Neagră dacă privim lucrurile strict din acest punct de vedere. Eu cred că interdependenţa în proiectele viitoare între ţările riverane Mării Caspice şi Marii Negre este atât de mare încât suntem obligaţi să antrenăm şi alte resurse decât cele politice pentru că, trebuie să recunoaştem, resursa politică de o perioadă bună de timp, nu reuşeşte să împingă eficient lucrurile înainte. Şi nu reuşeşte exact din cauza constrângerilor generate de statultul omului politic. Am multă încredere în capacitatea oamenilor valoroşi din această regiune de a fi împreună şi de a genera soluţii, de a genera idei, de a genera prietenie, de a genera dezvoltare, de a genera cunoaştere între popoare.

Avem nevoie să ne cunoaştem şi o să vă spun fără niciun fel de ironie sau răutate: În interiorul Uniunii Europene până când România şi Bulgaria au intrat în această structură Marea Neagră era un subiect foarte difuz şi de multe ori aveam impresia că vorbesc în van despre riscurile de la Marea Neagră, despre conflictele îngheţate, despre soluţii energetice alternative, despre nevoia de programe de mediu pentru această regiune, despre nevoia de a îmbina culturi pentru că asta este această regiune: este o regiune în care o sută de milioane de oamenii trăiesc şi trebuie să trăiască în pace, în libertate, în prosperitate cu aspiraţii către un viitor bun deşi au culturi atât de diferite.

Toate aceste lucruri au devenit pregnante pentru Uniunea Europeană şi am reuşit să facem ca un document care se numeşte “Sinergia Mării Negre” să devină o realitate a dimensiunii estice a Uniunii Europene, sigur că nu-i suficient, sigur că o astfel de fundaţie poate fi parteneriat între societatea civilă şi politic. Eu am convingerea că acestă fundaţie îşi va proba eficienţa, îşi va proba capacitatea de a ţine împreună creştini şi musulmani, de a ţine împreună oameni cu culturi diferite. De a ţine împreună oameni legaţi de interesul economic pentru că astăzi nimic din ce se întâmplă în regiune, într-o ţară din regiune, nu este fără urmări pentru celelalte.

Vă mulţumesc mult celor care aţi avut forţa să vă constituiţi într-o fundaţie, mulţumesc corpului diplomatic care a participat la acest eveniment, mulţumesc tuturor celor care, din interes sau din curiozitate, au fost astăzi împreună cu noi să marcăm un moment care mie mi se pare extrem de important.

Doresc succes tuturor oamenilor care, prin activitatea lor vor face ca acestă fundaţie să devină o fundaţie de prestigiu pentru regiune. Şi nu numai o fundaţie de prestigiu dar o fundaţie eficientă, în care ONG-urile să fie buni parteneri, în care fiecare om care are de spus ceva despre regiune să fie luat în consideraţie.

Vă mulţumesc mult!”