În 29 august Biserica Ortodoxă prăznuieşte tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Sărbătoarea este marcată în zona Beiuşului prin hramul Schitului Huta. După terminarea slujbei religioase dintr-o icoană a Sfintei Fecioare a izvorât mir frumos mirositor. Credinciosii aflaţi la faţa locului au rămas până târziu cântând cântece inchinate Sfintei Fecioare.
Sâmbătă 29 august 2009, la hramul Schitului Ortodox Huta, au participat peste 300 de persoane venite în pelerinaj din Oradea, Alba, Cluj, Arad şi localităţile invecinate. Schitul Huta are două hramuri, primul este al Sfintei Teodora de la Sihla iar cel de al doilea hram este închinat Sfântului Ioan Botezătorul. Slujbele religioase au început din ajun cu privegherea de noapte după rânduiala Sfântului munte Athos continuând sâmbătă dimineaţa cu celelalte rânduieli urmate de Sfânta Liturghie. După terminarea Sfintei Liturghii, în timp ce unul dintre preoţii prezenţi împărţea anafora, o credincioasă a observat că din ochiul drept al unei icoane curgea mir frumos mirositor. Icoana respectivă este o litografie lipită pe lemn, copie după icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din Kazan (Ukraina). Iniţial preoţii au crezut că din greşală cineva s-a atins de icoană şi a uns-o cu mir. După ce au sters icoana mirul a început să izvorască din nou. După ce au sters-o de mai multe ori au observat că mirul nu încetează a curge. Văzând aceasta, o parte dintre credincioşii prezenţi, s-au adunat în jurul icoanei cântând imne dedicate Maicii Domnului moment în care din retină curgea tot mai mult mir. Pentru credincioşii prezenţi această minune a fost un moment de bucurie duhovnicească în timp ce vieţuitorii schitului consideră că e un semn pe care maica Domnului îl dă: „Ne aşteaptă vremuri grele. De cele mai multe ori când vine o prigoană sau o perioadă grea se întâmplă astfel de minuni, cum a fost şi în cazul icoanei de la Nicula şi altele.” zice părintele Eftimie Mitra continuând: „acum e bine să ne bucurăm de tot ce poate fi duhovnicesc că nu se stie cât vom mai putea face acest lucru. Aceasta poate fi o întărire si o încurajare din partea Maicii Domnului pentru vremurile ce vor urma. Dacă va fi aşa sau altfel, vom vedea în viitor.”
In 5 aprilie 2006, dupa ce Vladimir Tismaneanu imi propusese - si in numele Dvs. - sa fac parte din Comisia prezidentiala pentru cercetarea crimelor comuniste in Romania, pregatisem o scrisoare de raspuns la scrisoarea-invitatie. In primul rand ceream de la statul roman reparatii: restituirea cetateniei romane, furate chiar inainte de a pleca din tara (in 20 noiembrie 1977); restituirea dreptului de a publica in Romania, furat de N. Manolescu prin editorialul "Adio, domnule Goma" din 1998, apoi prin campania de antisemitizare a mea, organizata in 2005, in vederea obtinerii postului de ambasador la UNESCO.
Dupa care treceam la chestiuni generale:
In acel moment nu cunosteam numele celorlalti membri ai Comisiei, credeam insa ca reuniti pentru a cerceta-clarifica istoria Romaniei din ultimii 70 ani ne vom intelege intre noi, oricat de adanci fusesera neintelegerile anterioare. Drept care propusesem:
- din Comisie, ca membri de onoare, sa faca parte supravietuitori dintre victimele comunismului: Gavrila Ogoranu, plecat dintre noi intre timp, si minunata sa sotie (vaduva lui Sabadus, ucis in bataie la Gherla, de catre o "cunostinta" a mea: Goiciu), Vasile Paraschiv, Doina Cornea, Remus Radina, Cicerone Ionitoiu, Ion Varlam si altii si altii cati au mai ramas;
- din Comisie sa nu faca parte acei autodeclarati "membri eminenti ai societatii civile" care colonizasera, de la 22 decembrie 1989, tribunele, prezidiile, balcoanele, platourile de televiziune, microfoanele, presa scrisa, posturile, bursele, pentru a ne explica noua, neinformatilor, noua, naivilor cat si cum si pe unde "rezistasera" ei comunismului: Blandiana, Liiceanu, Plesu, Manolescu, Adamesteanu, Dan Pavel, Oisteanu, Jela, Stelian Tanase, Antohi, A. Mungiu, Pippidi... - lista era mult mai lunga.
Motivele pentru care acesti "directori de constiinta" nu aveau ce cauta intr-o asemenea Comisie:
- "trecutul de lupta anticomunista" al lor: traficat post-festum, deci mincinos;
- cunostintele lor de istorie in general, in special de istorie contemporana a Romaniei: nule, chiar daca unii dintre ei se prezinta ca istorici.
Domnule Basescu,
Aceasta scrisoare a mea - pe hartie - nu a putut pleca spre Dvs., pentru ca invitatia Dvs., scrisa, trimisa prin posta (promisa prin V. Tismaneanu) nu a mai pornit inspre mine.
Intre 11 aprilie si 14 aprilie a avut loc Marea Miscare de Solidarizare Intelectuala (Romana): "membrii de drept ai directoratului de opinie" din nefericita noastra tara, profesionistii in prelingerea de la un prezidiu la o comisie; de la un colocviu la o dezbatere-asupra, cu tot cu scaunul autorepartizat lipit de sezut(a), afland ca V. Tismaneanu imi propusese si mie participarea - chiar daca uitase sa mentioneze ca inca din 21 septembrie 2005 cerusem infiintarea Institutului pentru Studierea Terorii Bolsevice in Romania - au intrat in panica, s-au adunat, au dat mana cu mana, ca de obicei pe meleaguri mioritice si tot pentru o cauza mizerabila: expulzarea acelui ins care facuse ceea ce ei nu facusera nici macar in gand impotriva comunismului.
Urmare: V. Tismaneanu (prost consiliat, dar cine sa-i pedepseasca pe foarte-prostii consilieri? - la urma urmei fiecare are consilierii pe care ii merita) a improvizat o "motivatie" a anularii invitatiei mie adresate - in numele Dvs., Domnule Basescu - pretextul invocat: as fi publicat - pe internet! - scrisori de-ale tatalui sau!
Ce explicatie puerila, ce inventie debila!
Pe cand eram in relatii cordiale (sic) V.T. imi scrisese, nesimtitor la faptul ca ma ofenseaza, ma raneste:
"Rolul Dvs: mai ales pe tema represiunilor, studentimea, intelectualii. Nu trebuie sa scrieti: ati scris ce trebuia scris. Acum vin expertii, comisia citeste, adauga etc". (subl mea, P.G.)
Am inghitit jignirea, am retinut sugestia. Chiar daca nu mai fac parte din Comisie - va propun:
Cum tot mi-am pregatit seria de scrieri postume, o ofer spre tiparire editurii Institutului Cultural Roman. Sa inceapa cu cele doua volume de Scrisuri care aduna articole, interviuri, conferinte publicate in presa occidentala intre 1971 si 1977 - pe cand eu ma aflam in Romania - apoi in exil, precum si cele din 1990 pana in momentul de fata. Presupunind ca imi cunoasteti publicistica, va rog sa o recomandati lui H.R. Patapievici, director al Institutului si membru al Comisiei.
Domnule Basescu,
Scopul meu este in primul rand al unui scriitor frustrat: 20 de ani (1970-1990) am fost interzis in tara, deci samizdatizat; de la actiunea extrem de colegiala a lui N. Manolescu, am evoluat..., devenind, in Romania Libera Post-Revolutionara un scriitor roman internetizat;
In al doilea rand telul urmarit este unul pedagogic: Nici unul dintre membrii Comisiei nu cunoaste Istoria Contemporana a Romaniei: Sorin Alexandrescu, desi inalt specializat in prinderea prin scheme si sageti a geniului lui Faulkner, N. Manolescu, stralucit recenzent al cartilor de fictiune si harnic autor de manuale indrumatoare-spre-indarat, ca Literatura romana de azi. 1945-1965 - nu au nici o idee despre Istoria Tarii lor (daca ar fi avut una cat un bob de mustar, N. Manolescu nu ar fi luat lui I. Iliescu, imediat dupa Mineriada Sangeroasa din 13-15 iunie 1990 interviul legitimator al ilegitimului cu mainile pline de sange, numit de el "Omul cu o mare"); la fel S. Antohi: el este "istoric al ideilor", nicidecum al faptelor si al suferintelor romanilor; Mihnea Berindei, turcolog emerit, ramane autor al unui studiu despre vamile turcesti, nu despre secolul al douazecelea la romani; cat despre Al. Zub el s-a specializat in Xenopol, in Kogalniceanu, in Parvan - din care nu a mai iesit, deci nu are idee, de pilda, despre "intamplarile" din timpul celui de al Doilea Razboi Mondial.
In aceste decenii din urma am constatat cu tristete, cu ingrijorare, cu oroare: romanii nostri se afla in relatii conflictuale cu ceea ce se cheama Istorie - deci memorie: Neistoricii sunt "imuni" la cronologie, pentru ei timpul este... o neglijabila, un accident: ce conteaza, la scara secolelor, ca, de pilda, 28 iunie 1940 a fost inainte de 22 iunie 1941?, sunt sigur, nu dupa? si daca a fost inainte, la ce ne slujeste, azi: anuleaza prezentul mizerabil?; dintre scriitorii romani doar Eminescu si Sadoveanu au cinstit istoria cum se cuvine, pentru cei aparuti dupa 1944 - conjuncturistii din care ne-am facut maestri de gandire si de "creatie" - istoria a reprezentat "un domeniu" in care erai obligat sa te documentezi (ca in siderurgie, in piscicultura, in arpagicultura), iar tinerii care voiau sa devina istorici, din spaima-de-clasa, provocata de teroarea luptei-de-clasa, alegeau perioadele cele mai indepartate in timp, ca sa nu care cumva sa calce in groapa prezentului care putea duce drept la puscarie.
Cat despre acea constanta etica necesara in studiul istoriei - nici vorba: daca etica era exclusa din estetica (astfel realizandu-se inghetata fiarta specifica Romaniei bolsevizate de prietenii nostri luminatori veniti de la Rasarit pe tancurile rusesti in 1944, numita: "rezistenta prin cultura"), ce sa caute in istorie, considerata stiinta pura si dura...?
Domnule Basescu,
Va propun sa facem noi, neistoricii, alfabetizarea istoricilor romani din Comisia cu pricina. Sunt convins: bibliografia oferita de volumele Scrisuri le va fi benefica: le va oferi cateva notiuni elementare de istorie si de morala in abordarea istoriei. Totodata va fi folositoare si urmasilor, neamurilor lor: fii, ne-poti, stranepoti si mai ales cumnate: acestia/acestea vor afla, in sfarsit, ce este aceea Istorie a Romaniei Contemporane si cu ce se mananca ea.
Mircea Badea:Tata, copiii ma bate! Patapievici e penibil pana la capat. Vrea sa ma reclame la CNA. Asta pentru ziarele n-au CNA si eu nu pot sa fac o sesizare pentru afirmatiile scabroase pe care mi le-a inventat....
Libertatea: Patapievici va reclama Antena 3 la CNA 7 Septembrie 2009
Horia Roman Patapievici, preşedintele ICR, a declarat pentru Mediafax că va face plângere la CNA, împotriva Antenei 3, după ce Mircea Badea l-a făcut "prost" în emisiunea sa, "În gura presei", în 2 septembrie. Patapievici susţine că postul menţionat "duce în continuare o campanie de asasinat moral" împotriva sa, "trunchindu-i declaraţiile", dezinformând populaţia privind activitatea ICR şi tratându-l drept "obsedat sexual" sau "duşman al neamului".
Pe lângă "injuriile" pe care Patapievici susţine că i le-a adus Mircea Badea, preşedintele ICR spune că va face referire în plângerea sa şi la "dezinformarea" din emisiunea "Sinteza zilei", difuzată în 3 septembrie, de Antena 3, în care s-a vorbit despre două expoziţii organizate de ICR, anul trecut, la New York şi Bochum. De asemnea, Patapievici va mai atrage atenţia CNA şi asupra emisiunii "News Magazine", difuzată luni, 7 septembrie, de Antena 3, în care a apărut un material cu titlul "Limuzine pentru intelectuali".
De cealaltă parte, Mircea Badea a declarat pentru Mediafax: "Faptul că se va duce din nou la CNA reprezintă dovada afirmaţiei mele din emisiune".
Anchetatul si perchezitionatul de catre Parchetul Francez, Mihnea Berindei, agent trotkist si voronist, informator al Securitatii, co-fondator al GDS si membru al Comisiei Tismaneanu, incearca jalnic sa se scuze in Afacerea Spaga 300.000 Euro Franta-PSD, dar, vorba francezului, Qui s'excuse, s'accuse! Ce spune Berindei: "In 2002, un reprezentant al Imprimeriei Nationale Franceze m-a solicitat ca sa facilitez stabilirea unor contacte cu guvernul roman pentru prezentarea unui proiect privind informatizarea colectarii impozitelor, in primul rand la nivelul intreprinderilor, proiectul E-Tax. Am transmis informatia cabinetului primului ministru si am organizat primele contacte. Acesta a fost in esenta rolul meu in aceasta problema". si, apoi: "Imprimeria Nationala Franceza e o institutie de stat, sub tutela ministerului de finante". Pai, mai tovarase „SANDU“ & „MIRCEA“, daca "Imprimeria Nationala Franceza e institutie de stat" de ce avea nevoie de un turcolog particular, ca "sa facilitez stabilirea unor contacte cu guvernul roman pentru prezentarea unui proiect privind informatizarea colectarii impozitelor". Nu putea fostul ei director, acum anchetat si perchezitionat dedimpreuna cu turcologul nostru, sa puna singurel manuta pe telefon si sa sune, oficial, ca de la institutie destat la un stat prieten si, pe deasupra si francofon, si sa stabileasca singur "contactele",sau prin intermediul Ambasadei Frantei la Bucuresti - dupa cum se practica in toata lumea civilizata cand este vorba de institutii de stat?! "Am transmis informatia cabinetului primului ministru si am organizat primele contacte". In ce calitate?! De "autor al unui studiu despre vamile turcesti", dupa cum ne spune Paul Goma?! Si carui "prim-ministru", mai exact? Primului ministru, Adrian Nastase, cu care, impreuna cu Valeriu Stoica, am planuit si chiar l-am si dat jos pe Emil Constantinescu in 2000 pentru a-l instala la loc pe Ion Iliescu. Nu cumva asta era fraza corecta?! "Acesta a fost in esenta rolul meu in aceasta problema". Ha, ha, ha! Si-atunci de ce sunteti anchetat si ati fost perchezitionat, acasa si la birou?! Sa-i dam cuvantul turcologului si trompeticii lui care consemneaza fara drept de apel:
Le Parisien: Berindei, intermediar suspect in scandalul Imprimeriei Nationale Franceze Istoricul Mihnea Berindei: Nu am servit ca intermediar in nicio operatiune oculta de V.M. HotNews.ro Luni, 7 septembrie 2009
Prezentat de ziarul Le Parisien ca posibil „intermediar suspect” in scandalul Imprimeriei Nationale Franceze, istoricul roman Mihnea Berindei spune la RFI Romania ca singura lui contributie a fost punerea in legatura a Imprimeriei Nationale Franceze cu Guvernul de la Bucuresti, in anul 2002. El spune ca nu a participat la negocieri si ca ignora continutul contractului.
Potrivit ziarului francez, Imprimeria Nationala Franceza este banuita ca ar fi dat mita in valoare de mai multe sute de mii de euro pentru a obtine contracte in patru tari: Romania, Georgia, Siria si Senegal. Numele lui Mihnea Berindei apare alaturi de alte cateva pe lista posibililor „intermediari suspecti” (audiati si perchezitionati, la birou si acasa - nota mea)
"Am fost audiat la sfarsitul lui iunie in cadrul unei anchete a politiei judiciare privind o serie de contracte incheiate de Imprimeria Nationala din Franta in mai multe tari, printre care si Romania. Mi s-a cerut o discretie totala privind bunul mers al anchetei. Dat fiind ca anumite scurgeri de informatii din dosar, accidentale sau dorite, au fost folosite intr-un articol din Le Parisien, in care se insinueaza o participare a mea mai importanta decat cea reala, informatie rastalmacita de o anumita presa din Romania intr-un mod tendentios si iresponsabil, as spune, ma simt obligat sa fac precizari". "In 2002, un reprezentant al Imprimeriei Nationale Franceze m-a solicitat ca sa facilitez stabilirea unor contacte cu guvernul roman pentru prezentarea unui proiect privind informatizarea colectarii impozitelor, in primul rand la nivelul intreprinderilor, proiectul E-Tax. Am transmis informatia cabinetului primului ministru si am organizat primele contacte. Acesta a fost in esenta rolul meu in aceasta problema". "Imprimeria Nationala Franceza e o institutie de stat, sub tutela ministerului de finante. Ministrul de finante de atunci a sprijinit proiectul E-Tax si s-a adresat in acest sens omologului sau roman. Proiectul corespundea, de asemenea, unei cereri a UE, privind reforma finantelor, introducerea unei mai mari transparente si eficiente in colectarea impozitelor. Nu am avut nici un motiv sa ma indoiesc de corectitudinea acestui proiect". "Nu am participat la nici o discutie de fond, la nici o negociere sau la semnarea contractului. Ignor continutul acestuia. Nu am nici o calificare juridica sau tehnica care sa justifice participarea mea la tratative si nimeni nu m-a solicitat in acest sens. Un responsabil al Imprimeriei Nationale Franceze mi-a cerut in mai multe randuri sa aflu daca proiectul respectiv se afla pe agenda de prioritati a guvernului roman. Nu am primit nici o remuneratie din partea Imprimeriei Nationale Franceze, nu am servit drept intermediar in nici o operatie oculta. Am furnizat toate aceste explicatii in cadrul audierii din iunie si nu fac obiectul nici unei urmariri juridice sau cercetari penale din partea justitiei franceze". "Consider ca proiectul E-Tax este un proiect important si regret ca a dat nastere unui contract dubios. Ancheta va stabili la ce nivel se situeaza iregularitatile constatate. In ceea ce ma priveste, voi continua sa sprijin stabilirea de contacte in cadrul proiectelor franco-romane, pentru care voi fi solicitat, in masura in care aceste proiecte imi vor aparea benefice pentru ambele parti". HotNews
Lucrul în sine pare a nu avea cine ştie ce importanţă. Şi totuşi… Începînd de mîine, 1 septembrie, nu ne vom mai lumina serile şi nopţile ca pînă acum. Înţelepţii Uniunii Europene au semnat certificatul de moarte al becului cu incandescenţă – cel pe care Edison dacă nu l-a inventat, l-a adus în forma în care îl folosim încă. Într-o lume în care orice dement poate spera să devină un sfînt terorist al noii religii ecologice, becul lui Edison e vinovat de lăcomie. În locul lui, vom fi obligaţi să folosim becurile economice – al căror preţ e mult mai ridicat, a căror bază emite unde cu efecte necunoscute asupra organismului şi care conţin mercur despre care nimeni nu ştie cum va fi reciclat. (Asta în condiţiile în care termometrele cu mercur, considerate periculoase pentru mediu, sînt retrase din comerţ!) Nu mai vorbesc de lumina repede pîlpîitoare a acestor instrumente de pseudo-luminat, care va distruge mulţi ochi. Azi, deja, într-o serie de mari magazine pariziene, becurile clasice dispăruseră. Lumea, care se adaptează la rău cu o uimitoare uşurinţă, a început să facă stocuri! Cum să nu-mi amintesc de Ceausescu şi de stupida idee pe care a emis-o prin 1975: becurile arse trebuiau predate la magazine pentru recuperarea wolframului carbonizat al filamentelor – un lucru care, tehnic, era imposibil. Apoi, becurile s-au rărit, iar puterea lor a scăzut treptat. La fel gîndeşte acum şi Uniunea Europeană. Sigur, se vor face economii de electricitate (spre binele nostru, ni se spune, după cum Ceauşescu, tot spre binele nostru, retrăgea alimentele din magazine). Dar la lumina gălbejită a becurilor cu consum scăzut, serile vor fi mai triste. De asta, însă, imbecililor de la Bruxelles nu le pasă.
P.S. Uitam să spun – dar ce mai contează? – că presa a anunţat în mod foarte discret, acum două luni, intrarea în vigoare a noii măsuri.
Dupa ce a fost prezentat pe scena Teatrului National din Bucuresti in cadrul Festivalului International George Enescu, Asociatia Jungen Rumänen eine Chance! aduce la Sibiu, primul spectacol de community dance din Romania, „Pasarea de foc”. Proiectul reuneste 100 de tineri cu varste cuprinse intre 11-22 de ani din Bucuresti, Brasov si Sibiu intr-un spectacol de dans contemporan de exceptie pe muzica lui Igor Straviski, in viziunea originala a coregrafilor Royston Maldoom si Josef Eder. Tinerii dansatori provin atat din medii sociale defavorizate, cat si din familii instarite, sunt tineri fara abilitati fizice deosebite, fara experienta in arta dansului si care nu s-au cunoscut pana acum. Spectacolul va avea loc la Casa de Cultura a Sindicatelor, in data de 8 septembrie, la ora 19.00. Intrarea va fi libera, in limita locurilor disponibile. Pasarea de foc deschide noi perspective, nu numai in domeniul artistic, ci si in cel al practicilor sociale din Romania. De asemenea atesta alinierea la tendintele europene interdisciplinare si reprezinta un stimulent al creativitatii cu valente terapeutice pentru o societate aflata intr-o perioada dificila si un demers de promovare a tolerantei, increderii, spiritului de echipa si a disciplinei in randul tinerei generatii. Proiect cu scop social Proiectul Pasarea de Foc inseamna dedicare si implicare din partea unor categorii variate de oameni. Este important de mentionat faptul ca peste 90% din buget proiectului a fost obtinut in Romania. Acest lucru demonstreaza faptul ca atat in domeniul public cat si in cel privat exista la nivel decizional persoane care recunosc importanta proiectelor sociale, pe care le sustin, chiar si in perioade de criza, bazandu-si increderea pe doua criterii esentiale: valoarea proiectelor (beneficiul adus societatii) si continuitatea acestora (numai printr-un efort sustinut se pot produce cu adevarat schimbari). Terapie socială Toate aceste eforturi vin in beneficiul unor categorii diferite de oameni, cu efecte deosebite in dezvoltarea personala si sociala a celor aflati in situatii dificile si nu numai: copii, angajati, varstnici, someri, orfani, persoane cu dizabilitati, persoane aflate in zone de conflict etc. Cei care au sustinut prin orice modalitate Pasarea de Foc au inteles ca dansul comunitar este un instrument de motivare, terapie sociala, teambuilding, dezvoltare personala si stimulent al creativitatii. Declaratii: Monique Gruber, fondatorarea Jungen Rumänen eine Chance!: “Proiectul “Pasarea de foc” face parte din povestea mea de dragoste cu Romania si cu romanii, tine de dorinta mea de a pastra legatura cu acest popor deosebit, in special cu tinerii, dupa ce m-am intors acasa, in Germania. M-am gandit cat de mult ar insemna pentru tinerii romani sa traiasca o astfel de experienta de creatie. Sunt convinsa de valoarea conceptului de dans comunitar in sine. Cred ca reprezinta un instrument inedit si puternic contra individualismului si prejudecatilor, le da speranta celor implicati, ii valorizeaza, le incurajeaza impulsul creator, le arata cat de puternici pot fi impreuna si ce lucruri extraordinare pot realiza daca au incredere in ei insisi si in cei din jur. “ Royston Maldoom, coregraf: “Nu ii privesc pe cei cu care lucrez prin prisma identitatii lor sociale, nici a dizabilitatilor lor. Pentru mine, ei sunt artisti, performeri, iar scopul nostru este sa cream un spectacol de clasa. Legaturile, energia, increderea, sunt generate in timpul procesului, dar nu acestea sunt obiectivul nostru final, ci calitatea actului artistic. Progresele obtinute pe plan social sunt rezultate secundare ale acestui proces. Unul din instrumentele cele mai importante in relatia noastra cu cei pe care ii indrumam este increderea cu care ii investim. Eu cred fara nicio urma de indoiala in capacitatea lor de a realiza spectacolul. Nu am avea niciun succes altfel.” Josef Ede, coregraf: “Dupa ani de angajamente cu companii de dans profesioniste, intalnirea cu Royston m-a readus la dansul comunitar. Am inceput sa lucrez cu amatori. Este un sentiment foarte reconfortant sa dau mai departe acest dar care mi s-a oferit, la randul meu, de a ma putea exprima prin dans. Secretul nostru este convingerea in puterea increderii. “Pasarea de foc” ne este un proiect deosebit de drag amandorura. L-am prezentat pentru prima oara in 2005, in Saarbrucken, si este prima piesa coregrafica pe care am creat-o impreuna cu Royston. Grupul de tineri romani este unul din cele mai receptive si mai motivate cu care am lucrat.” Ora de Sibiu
"Pasărea de foc" – în această seară la Sibiu
de Alexandra CHEŞCU
07 septembrie 2009
100 de tineri, dintre care 15 sibieni, vor urca marţi, 8 septembrie, pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor Sibiu pentru a aduce în faţa publicului spectacolul "Pasărea de foc" a lui Igor Stravinsky. Cu vârste cuprinse între 11 şi 22 de ani, provenind din medii sociale diferite, de la şcoli obişnuite sau speciale, tinerii care vin din Sibiu, Braşov şi Bucureşti, îşi vor folosi talentul pentru a da viaţă unui nou concept, acela de dans comunitar. Spectacolul, care începe la ora 19, vine după cel desfăşurat în Capitală pe 5 septembrie şi care s-a bucurat de un mare succes, după cum au declarat organizatorii. Proiect pilot pentru România"Am iniţiat acest proiect pentru că am trăit aici (...). Am avut un contact foarte strâns cu copiii din medii diferite (...) Am decis că trebuie făcut mai mult pentru România şi pentru tinerii care sunt viitorul României" a spus Monique Gruber, preşedintele Asociaţiei Jungen Rumanen eine Chance!, care a adus în ţara noastră conceptul de dans comunitar. Ea a ţinut să sublinieze efectele benefice ale dansului asupra tinerilor şi deschiderea deosebită oferită de Sibiu pentru un proiect ca acesta. Monique Gruber şi-a exprimat totodată speranţa că spectacolul, care este un proiect pilot, va reprezenta doar începutul pentru mai multe iniţiative de acest gen. Pe de altă parte, Alexandra Arnăutu, managing director If Magic Events s-a angajat "nu numai să pună în aplicare proiectul, ci să susţină continuarea sa în România".
Solişti sibieni
Pe lângă tinerii din Braşov şi Bucureşti spectacolul "Pasărea de foc" cuprinde 15 dansatori din Sibiu, unii dintre ei elevi ai Liceului Teoretic "Onisifor Ghibu", ceilalţi fiind beneficiari ai Centrului de plasament Gulliver, după cum a declarat Monique Gruber. Totodată, doi dintre sibieni vor evolua ca solişti ai spectacolului.Proiectul de dans comunitar "Pasărea de foc" a fost organizat de Asociaţia Jungen Rumanen eine Chance! şi de If Magic Events, cu sprijinul Primăriei Municipiului Sibiu, a Consiliului Judeţean, a Casei de Cultură a Sindicatelor Sibiu, a Direcţiei Judeţene de Tineret şi a Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Sibiu. Totodată spectacolul poartă semnătura a doi reputaţi coregrafi, Josef Eder şi Royston Maldoom, remarcându-se, totodată creatorii Martha Hincapie Charry, Irina Roncea şi Oana Rotariu. Iubitorii dansului sunt aşteptaţi să ia parte la un proiect original, inedit în România, care îşi propune să lege oamenii şi să elimine prejudecăţile. Intrarea este liberă.
Pentru marea masa a populaţiei acest protest este de neînţeles şi, eu personal, ca judecator, îi dau perfectă dreptate! Cum se vede la rece statutul unui magistrat: o persoana ce face parte dintr-o categorie socială privilegiată, care beneficiază de un salariu mare şi care şi-l mai rotunjeşte şi prin metode ascunse şi neortodoxe şi care, de cele mai multe ori greşeşte în loc să facă dreptate cum ar trebui. In acest context, apare ca absolut firească întrebarea: ce mai vor acum magistraţii? Intr-o societate care pare nu numai bolnavă ci şi fără leac, eu, poate anacronic, vreau să vorbesc totuşi despre normalitate si despre remedii. E adevărat ca există printre noi si corupti si oameni slabi, ca peste tot, vorba aceea : pădure fără uscături nu se poate. Numai că aceste cazuri sunt izolate iar noi, cei din breaslă le-am dezaprobat la momentul potrivit, am “roşit de ruşinea lor” iar ei au suportat oprobiul public şi sancţiunile specifice. Sub aspectul corupţiei, celelalte instituţii ale statului aveau obligaţia să aducă pe cei vinovaţi în faţa opiniei publice si a justiţiei insăşi aşa cum s-a întâmplat de altfel, în multe situaţii şi nu să se facă afirmaţii generice şi fără acoperire inducând opiniei publice ideea corupţiei generalizate. Această percepţie publică net defavorabilă Justiţiei aduce atingere gravă acelor oameni de bună credinţă, oneşti, care sunt într-o perpetuă şcoală - din cauza modificărilor legislative halucinante – care, în proporţie de 80%, se confruntă cu toată decadenţa societăţii ( minciună, răutate, abuzuri, jafuri, crime, perversiuni sexuale, fraude ) sau au de hotărât în cazuri delicate fiind vorba despre copii şi divorţuri şi care stau de vorbă cu propria lor conştiinţă să afle în ce măsură reuşesc să ţină dreaptă balanţa dreptăţii în astfel de timpuri.Şi de fapt aceştia reprezintă marea majoritate a celor care trudesc în instanţele de judecată. Sunt acei care muncesc in medie de 10-12 ore zilnic, studiind fiecare caz (dosar) în parte, care nu prea îşi permit viaţă personală sau prieteni sau care se întâlnesc cu copiii lor doar seara iar oboseala şi stresul îi fac incapabili de o educaţie profundă şi corectă lăsându-i de multe ori în braţele alunecoase ale internetului. Prin volumul de dosare tot mai mare, care a crescut invers proporţional cu lipsa personalului, prin activităţile extrajudiciare date magistratului, legislaţia incoerentă şi stufoasă,în permanentă modificare, s-a dorit ca treptat, judecătorul să devină un simplu funcţionar, căruia nu-i mai este permis să ia atitudine ca un intelectual complet cu privire la toate problemele societăţii, fiindu-i interzis să se asocieze, să-şi spună părerile public, să facă politică sau să comenteze legile. Din cauza acestor constrângeri deontologice obligatorii, nu a fost cunoscută adevărata faţă a Justiţiei: respectând principiul separaţiei puterilor în stat aceasta s-a limitat la aplicarea legilor date de Puterea legiuitoare – Parlamentul. Actele normative din ultimii ani au cunoscut o crestere numerica fara precedent ( ex : presedintele tarii intr-o singură zi, 7.07.2009 a promulgat un numar de 23 de ordonante de urgenta si legi de maxima importanta ). In interval scurt au aparut instituţii juridice si proceduri noi, pe care le-am preluat din mers, am participat activ la învăţământul profesional, la implementarea noilor coduri si principii juridice .Toate acestea le-am înţeles a fi necesare spre o reformare a sistemului judiciar, reformă care se face de aproape 20 de ani!
Şi totuşi,de ce încrederea populaţiei in Justiţie este in continuă scădere? Nu cumva s-a încercat scoaterea castanelor din foc cu mâna Justiţiei creând justiţiabilului sentimentul inadaptării acesteia la realitate ? Într-o societate ideală, hristică, Justiţia ar fi şomeră. Într-o societate democratică, însă, Justiţia este reperul de normalitate, balanţa de echilibru şi garanţia restabilirii situaţiei în caz de abuz al celorlate puteri. Precedentul istoric demonstrează că dictaturile au fost posibile pe fondul minimalizării autorităţii judecătoreşti ( Hitler ) sau prin înlăturarea efectivă a oamenilor din justiţie cum s-a întâmplat prealabil instaurării dictaturii comuniste când toată floarea magistraturii şi avocaturii anilor 1947-1948 a fost arestată şi condamnată la temniţă grea doar pentru că au avut demnitate şi un crez mai înalt.
Ceea ce părea de neimaginat cu câteva luni în urmă, se dovedeşte tot mai clar acum că s-a procedat concertat la slăbirea puterii judecătoreşi : mai întâi prin învrăjbirea între Justiţie şi populaţie, inducerea sentimentului că judecătorul este o “căpuşă” care este răspunzător de toate relele din această ţară şi prin micşorarea lefurilor prin ignorarea totală a egalităţii între cele 3 puteri. Scopul urmărit este, în mod evident, îndepărtarea de bună voie a magistraţilor de carieră, pentru a se crea vidul de Justiţie şi implementarea dictaturii totale în toate păturile societăţii.
De la Codex alimentar la actele biometrice - nici o consultare publica
Iata câteva argumente ale preconizatei dictaturi :
- Parlamentul, în întregul său, nu mai este forul legiuitor care să demonstreze stabilitate, raţiune şi realizarea unui scop comun în interesul oamenilor acestei ţări.Vocile parlamentarilor care au avut curajul să atenţioneze despre acest pericol au rămas din păcate, în minoritate şi fără putere decizională.
- Pentru elaborarea unor acte normative importante pentru a fi corecte si de principiu ar fi trebuit să fie supuse dezbaterilor publice, timp de cateva luni şi să fie respectate specificul, bagajul genetic, intelectual, spiritual şi libertăţile constituţionale.
- Ignorând prevederile Legii privitoare la tehnica de elaborare a actelor normative, s-a creat un haos legislativ : codurile civil şi penal totalizând un număr de aproximativ 3000 de articole au fost adoptate doar prin asumarea răspunderii Guvernului, fără o dezbatere pe articole, în acelaşi timp se dau legi iraţionale cum ar fi legea care obligă la comercializarea sării iodate sau s-a ajuns la trecerea prin Parlament a unor legi de maximă importanţă pentru sănătatea populaţiei de genul Codex alimentar ( Legea nr. 247/2009 ) fără o dezbatere reală şi fără ca opinia publică să fie informată.
- Dispreţ total a manifestat puterea legiutoare dar şi executivul şi preşedintele ţării prin adoptarea legilor privind actele de identitate electronice, faţă de recomandările Consiliului Europei din Regulamantul nr. 2252/2004 privind standardele pentru elementele de securitate şi biometrice integrate în paşapoarte şi documente de călătorie. Conform acestei recomandări ar fi trebuit: a) să se întocmească un studiu de impact social, economic şi religios b) să se facă o dezbatere publică timp de 36 de luni. Or, aceste legi privind permisele de conducere, paşapoartele şi cărţile de identitate biometrice au fost promulgate fără îndeplinirea acestor condiţii. Anterior alegerilor a fost modificat art.36 din Legea nr. 1/2000 cu privire la tabelele de împroprietăriţi, de mai multe ori,astfel încât s-a dat naştere unor procese succesive, s-a creat pe bună dreptate nemulţumire pentu că în cauze similare, în funcţie de data acestor modificări, s-au dat soluţii diferite.
- Primul ministru vorbeşte apoteotic despre reforma statului care va rezolva criza si va pune pe noi baze aceasta ţară ?! Desi e specialist in Drept constituţional– din pacate nu cunoaşte că de vreo 19 ani această ţară funcţioneaza pe baza unei Constitutii, are instituţii si principii bine definite şi nu era nevoie de intervenţia sa “providenţială” pentru că nu are competenţe în acest domeniu . Domnia sa, ca Şef al Guvernului, este doar un executant al legilor date de Parlament, e doar un administrator, un gestionar al treburilor statului. Deciziile la acest nivel sunt nu doar iraţionale dar, mai ales cu încălcarea legii pentru că, in prezent puterea executiva ( Guvernul ) emite legi, suspendă sau abrogă acte normative fără nici o logica sau argumentare raţională, peste noapte ne trezim cu hotărâri de tip dictatorial.
- Un alt înalt demnitar care conduce Senatul României anunţă necesitatea adaptării noastre la integrarea în... "Noua Ordine Mondiala" (!?).Dar pe noi, nu numai ca justiţie ci, şi ca oameni simpli ne-a intrebat cineva, despre aceste planuri? S-a propus cumva revizuirea Constituţiei pentru schimbarea formei de guvernământ, s-au facut dezbateri publice pe aceasta temă si noi am lipsit cumva?! S-a achitat cumva Consiliul National al Audiovizualului de obligaţia de a garanta dreptul la informaţie prevăzut de art. 31 din Constituţie ?
- Sub pretextul crizei economice, tuturor ni se spune că nu sunt bani şi se impune o solidaritate de sărăcie. Dar pentru fântâni arteziene ridicate peste noapte, concerte şi manifestări cu substrat electoral la nivelul primăriilor, sau pentru derularea unor proiecte de demolare a Centrelor istorice se găsesc resurse financiare? Ce altă raţiune poate să aibă luarea taxelor judiciare de timbru de la bugetul consolidat de stat şi preluarea lor de autorităţile locale!?
In fata acestor orori ale celorlalte puteri, Justiţia, asa cum e ea, a simţit nevoia să strige tuturor că e mare pericol şi dacă nu ne vom uni cu toţii mici şi mari, cu această singură putere care se bucura de luciditate se va ajunge la o dictatură fără precedent. În acelaşi timp, în apărarea statutului său magistratul strigă în apărarea sa – pentru a nu ajunge vreodată să aplice o Justiţie nedreaptă împotriva poporului, în favoarea unui grup restrâns oligarh. Pentru că o mână de oameni care conduc azi aceasta ţara a demonstrat ca serveşte unor interese absolut străine acestei ţări, cetaţenilor si instituţiilor ei, noi, ca a treia putere în stat, prin acest protest declarăm ca ne desolidarizăm total de acţiunea inconştientă a acestora până când se vor trezi, vor cere iertare şi îşi vor ispăşi păcatele retragându-se din înaltele demnităţi pe care, din păcate le-au injosit!
Oameni buni ai acestei ţări, încercaţi să inţelegeti ca Justiţia nu vrea bani ci, un statut normal, în beneficiul societăţii şi care trebuie sa funcţioneze corect…
Protestul nostru nu este nici măcar în ideea întreţinerii unui orgoliu profesional ci, este un apel disperat, un strigăt către întreaga societate românească în sensul întoarcerii la adevăr, la normalitate, la recunoaşterea greşelilor şi schimbarea de atitudine a fiecăruia.
CARMEN ELENA PĂDURARU Judecător la Tribunalul Neamţ
Prostitutia "intelectualilor" si spagile lor zburatoare: PATAPIEVICI nu si-a declarat la ICR Volvo-ul cadou
PLANGERE PENALA
Cazul Horia Roman Patapievici, presedinte al Institutului Cultural Roman
Dnei Laura Codruta Kovesi, Procuror General
Ministerul Public
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie
Bd. Libertatii nr.12-14, sector 5
Bucuresti, Fax: 021 / 311-3939
Dlui Alexandru Macovei, Presedinte
Agentia Nationala de Integritate
Bd. Lascar Catargiu nr. 15, sector 1,
Bucuresti, Fax : 021 / 212-0702
Avand in vedere urmatoarele Actele normative cu modificarile si completarile ulterioare publicate in Monitorul Oficial, respectiv:
- Legea nr. 144/2007 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate, cu modificarile si completarile ulterioare
- Legea nr.115/1996 pentru declararea si controlul averii demnitarilor, magistratilor, a unor persoane cu functii de conducere si de control si a functionarilor publici, cu modificarile si completarile ulterioare
- Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si în mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei
- O.U.G. nr. 24/2004 privind cretterea transparentei în exercitarea demnitatilor publice si a functiilor publice, precum si intensificarea masurilor de prevenire si combatere a coruptiei
- O.U.G. nr. 14/2005 privind modificarea formularelor pentru declaratia de avere si pentru declaratia de interese
- H.G. nr.175/2008 privind stabilirea modelelor Registrului declaratiilor de avere si Registrului declaratiilor de interese
Va solicitam sa cercetati incalcarea Legii de catre Patapievici Roman Horia (Horea), in prezent presedinte al Institutului Cultural Roman, luand in considerare, in special, urmatoarele prevederi legale:
1) Potrivit dispozitiilor art. 292 Cod Penal, Falsul în declaratii, „Declararea necorespunzatoare adevarului, facuta unui organ sau institutii de stat ori unei alte unitatea dintre cele la care se refera art. 145, în vederea producerii unei consecinte juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci când, potrivit legii ori împrejurarilor, declaratia facuta serveste pentru producerea acelei consecinte, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda."
2) Notiunea de conflict de interese este definita în Titlul IV, capitolul 2, sectiunea 1, art.70 din Legea nr.161/2003, modificata si completata ca fiind situatia în care persoana ce exercita o demnitate publica sau o functie publica are un interes personal de natura patrimoniala, care ar putea influenta îndeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care îi revin potrivit Constitutiei si altor acte normative.
Astfel, va semnalam faptul ca in Declaratia sa de Avere dispusa pe portalul institutiei www.icr.ro, la rubrica referitoare la Bunuri Mobile, numitul Patapievici a trecut doar un autoturim Matiz-Daewoo si un altul, Renault - Clio iar rubrica VI este ignorata.
Potrivit propriilor sale declaratii, reproduse in ziarul Cotidianul din 24 Mai 2007, sub titlul "Masinile-surpriza ale intelectualilor de elita", realitatea este alta. Citam: "Horia-Roman Patapievici a primit in dar o manusa luxoasa, desi "din piele mai groasa", cu care i-a luat citeva luni sa se obisnuiasca: "Am primit telefon de la dna Huidan, de la Volvo, care mi-a propus sa-mi puna la dispozitie, fara nici o obligatie, un Volvo S60. Cind am trecut de la Espero la Megane era ca si cind as fi trecut la o naveta spatiala. Dar de la Megane la Volvo! Volvo e din alta lume! E ca diferenta dintre un costum de in vara, foarte placut si practic, si un costum de tip Hemingway, care si el e foarte comod, dar e cu totul altceva! Incerc sa transform Volvo-ul intr-o manusa, dar luni intregi m-am simtit ca o pata de murdarie pe tapiseria ei. Ma simteam sub standardele ei!". Sofer tomnatic, Patapievici si-a luat carnetul la 43 de ani, nu e consumator de adrenalina si totusi pe soselele nemtesti n-a rezistat sa nu-si faca de cap, cu 190 km/h. Viteza atinsa in Romania e confidentiala: "Oficial, respect regulile de circulatie!"".
Facem asadar aceasta Plangere tinand cont de prevederea Capitolului VI din Declaratia de Avere pe care trebuie sa o completeze obligatoriu un functionar de stat cum e presedintele ICR, indiferent ce proptele are sau isi aroga, respectiv in ce priveste:
"Cadouri, servicii sau avantaje primite gratuit sau subventionate fata de valoarea de piata, din partea unor persoane, organizatii, societati comerciale, regii autonome, companii/societati nationale sau institutii publice românesti sau straine, inclusiv burse, credite, garantii, decontari de cheltuieli sau alte asemenea, a caror valoare individuala depaseste 300 EURO"
Interesandu-ne asupra aspectului invocat de Patapievici privind folosirea unui automobil de lux marca Volvo S60, am inteles ca doamna la care face referire acesta este Lavinia Huidan, presedinte fondator al unei Fundatii, "Life for live", a carei activitate pare sa fi incetat candva in 2007. De pe portalul de internet al acestei organizatii "non-profit" aflam ca "Printre principalii sponsori se regaseste Grupul Euro Inter Trade si din cadrul sau, sucursala Forum Auto, importator Volvo in Romania, care aloca un procent din vanzarea fiecarei masini pentru sprijinirea Fundatiei Life for Life". Presedintele Fundatiei este, insa, acelasi cu presedintele Grupul Euro Inter Trade care-si aloca siesi acel procent din vanzarea fiecarei masini Volvo, respectiv Lavinia Huidan. Atat Andrei Plesu, membru al Consiliului de Conducere al Institutului Cultural Roman (care sofeaza un Volvo S80), cat si Horia Roman Patapievici, presedinte al ICR, ca detinator al acestui "cadou, serviciu, avantaj primit gratuit", au fost protagonistii speciali ai reuniuniilor despre "Afaceri si Cultura" desfasurate sub egida firmelor Volvo si a revistei Dilema (noua sau veche) dar prezentate, curios, pe protalul Fundatiei non-profit Life for Life.
Omiterea mentionarii folosintei unui astfel de bun echivalat la aproximativ 30.000 de EURO, in cazul unui functionar de stat care oricum are la dispozitie si automobilele institutiei, da nastere unor supozitii si fapte care trebuie sanctionate conform legii, public, pentru a ne alinia la mult ravnitele standarde europene la care tanjim ca cetateni ai Uniunii Europene, chiar fara pretentie de moralisti, cu sau fara blana.
In ceea ce priveste punctul 2), Conflictul de Interese, Patapievici Roman Horia (Horea) omite in Declaratia sa de Interese sa mentioneze, conform legii, ca este membru si al unor asociatii si grupuri de interese, respectiv Grupul pentru Dialog Social.
Atat unii directori ai ICR cat si multi dintre autorii unor carti precum si publicatiile lor sponsorizate de ICR din banul public apartin de acest Grup, infiintat, potrivit informatiilor noastre, de agentul NKVD-KGB Silviu Brucan si care beneficiaza, de la Guvernul Iliescu-Nastase, si de statutul de organizatie "de utilitate publica".
Amintim aici ART. 45 din Legea ANI: (1) In cazul unui conflict de interese, toate actele juridice sau administrative incheiate direct sau prin persoane interpuse, cu incalcarea dispozitiilor legale privind conflictul de interese, sunt lovite de nulitate absoluta.
Pe site-ul organizatiei noastre, www.civicmedia.ro, veti gasi in cadrul prezentarii acestui demers public, documente scrise, foto si video in completarea acestei Plangeri.
Va reamintim totodata ca Parchetul Public a mai declansat o investigatie asupra numitului Patapievici Roman Horia (Horea), in urma unei alte infractiuni facute pe vremea cand acesta ocupa o alta functie publica, respectiv cea de membru al Colegiului CNSAS.
Atasam mai jos Plangerea formulata cu acea ocazia si va rugam sa ne tineti la curent cu desfasurarea anchetei, in interesul cetateanului pe care il serviti si aparati, a contribuabilului si Statului Roman.
Cu multumiri,
Asociatia Civic Media
22.10.2008
Cum au primit Patapievici si Plesu un Volvo de caciula Vezi mai multe video din Incredibil (Intrebare la Radio Erevan: Se deschide cumva acest promo la Volvo si Dilema Veche cu Iulian Capsali? Raspuns: Nu, numai cu ochelarii si barba lui, una din cele de rezerva...)
Cazul Patapievici - Antohi, CNSAS - GDS
"Catre:
Ministerul Public
Parchetul de pe langa
Inalta Curte de Casatie si Justitie
Bd.Libertatii nr.12-14, sector 5
Bucuresti
P L A N G E R E P E N A L A
Asociatia Civic Media, organizatie neguvernamentala infiintata in 2000, prin coordonatorul acesteia, jurnalistul Victor Roncea, va sesizeaza abuzul in serviciu comis de fostul Colegiu al Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) prin tainuirea de informatii in cazul unui colaborator al Securitatii si adreseaza prezenta Plangere Penala privind urmatoarele persoane (pentru stabilirea gradului lor de vinovatie in acest caz):
Gheorghe Onisoru, Horia Roman Patapievici, Andrei Plesu, Mircea Dinescu, Constantin Buchet, Aurel Pricu, Claudiu Secasiu, Florin Chiritescu, Ladislau Csendes, Mihai Gheorghe.
Domnul Sorin Antohi, membru fondator al Grupului pentru Dialog Social, profesor la Universitatea Central Europeana de la Budapesta, propus de ministrul de Externe Mihai Razvan Ungureanu sa conduca Fundatia Ungaro-Romana „Gojdu", membru de onoare al Institutului de istorie AD Xenopol din Iasi, formator de opinie, colaborator regulat al „Dilemelor" si revistei „22", membru demisionar al Comisiei Prezidentiale pentru analizarea comunismului, a marturisit la data 5.09.2006 in paginile ziarului Cotidianul ca a colaborat cu Securitatea ca politie politica dar a ascuns acest fapt timp de zeci de ani (Sorin Antohi: „Am turnat la Securitate", Autor: Cristian Patrascoiu, Articol din editia din 5-9-2006 in rubrica Actualitate).
In Scrisoarea lui Sorin Antohi acesta afirma ca a intrat in posesia dosarului sau de la Securitatea in 2002 la sediul CNSAS.
Domnul Horia Roman Patapievici, membru al fostului Colgeiu al CNSAS, intr-o declaratie transmisa pe 12.09.2006 de Radio Europa FM si confirmata apoi mai multor ziare centrale, recunoaste ca a stiut de cazul profesorului Sorin Antohi inca din 2002, dar nu l-a deconspirat pentru ca "nu ocupa nici o functie publica în România în care Legea 187 din 1999 era în vigoare" (vezi Anexele).
In fapt, prin declaratia domnului Horia Roman Patapievici, se dovedeste nu numai necunoasterea de catre acesta a legii in baza careia a incasat timp de cinci ani salariu de demnitar public cu rang de secretar de stat ci se constituie si in proba privind incalcarea flagranta a Legii privind deconspirarea Securitatii.
Conform Legii nr. 187 din 7 decembrie 1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica, Publicata in Monitorul Oficial nr. 603 din 9.XII.1999 cu rectificarile publicate in Monitorul Oficial nr. 619 din 17.XII.1999, la Articolul 2, litera y) „persoanele cu functii de conducere, inclusiv membru al consiliului de administratie in regii autonome, companii nationale si societati comerciale avand ca obiect activitati de interes public sau strategic, precum si membrii conducerii fundatiilor, asociatiilor si filialelor care activeaza pe teritoriul Romaniei, inclusiv fondatorii acestora".
De altfel, cercetarea lui Sorin Antohi impreuna cu ceilalti membri ai Grupului pentru Dialog Social a fost solicitata de catre presedintele GDS, Radu Filipescu, tot in anul 2002.
Art. 17 alin 2 prevede: Consiliul asigura publicarea în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a, a datelor de identitate, inclusiv numele conspirative si functiile detinute de ofiterii si subofiterii de securitate, activi sau acoperiti, care au desfasurat activitati de politie politica,
Conform Articolului 5, alin 3 si 5
(3) Este colaborator al organelor de securitate, ca politie politica, in sensul prezentei legi, persoana care:
a) a fost retribuita sau recompensata in alt mod pentru activitatea desfasurata in aceasta calitate;
b) a fost detinator de locuinta conspirativa sau de casa de intalnire;
c) a fost rezident al securitatii, in sensul prezentei legi;
d) orice alta persoana care a dat informatii securitatii, prin care s-a adus atingere, nemijlocit sau prin alte organe, drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.
Informatiile cuprinse in declaratiile date in timpul anchetei de catre persoana retinuta sau arestata pentru motive politice privind cauza pentru care a fost cercetata, judecata si condamnata nu fac obiectul acestei prevederi.
Iar ART. 24 alin 2, prevede: Sustragerea, tainuirea, falsificarea, contrafacerea, deteriorarea sau distrugerea dosarelor, registrelor si a oricaror documente ale securitatii se pedepsesc potrivit legii penale, maximul pedepsei majorandu-se cu 2 ani.
Si alin 5 conchide: Prezentarea denaturata a datelor din dosarul de securitate, in scopul discreditarii sau al nedeconspirarii, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea dreptului de a mai lucra in domeniul arhivelor.
Nedeconsipirarea activitatii domnului Sorin Antohi de colaborator al Securitatii i-a permis acestuia sa se bucure de beneficii nemeritate si sa acceada in functii publice si de stat dupa 2002, inclusiv in Administratia Prezidentiala Basescu, in cadrul Comisiei Tismaneanu, fiind nominalizat si de catre fostul ministru Mihai Razvan Ungureanu pentru a conduce asa-zisa "Fundatie publica romano-maghiara Gojdu". Nu in ultimul rand se pune intrebarea: cati alti Sorin Antohi a ascuns fostul Colegiu al CNSAS ?!
Va rugam in consecinta sa dispuneti cercetarile in dreptsi sa luati masurile juridice necesare avand in vedere ca aceasta tainuire constituie un grav abuzsavarsit contra interesului public.
Asociatia Civic Media
Acestui document i-a fost atasate mai multe anexe care cuprind articole publicate în presa în ultima perioada pe acesta tema.
De mai multă vreme, pe site-uri şi prin ziare, prin documente, prin cărţi şi prin declaraţiile preşedintelui ICR circulă secvenţe biografice diferite. Filozoful nostru îmbârligat (culmile gândirii sale vor fi puse la dispoziţia cititorilor în perioada următoare) e când victimă, când fiu de refugiat sau de erou - detinut politic! Unii, mai puţin îngăduitori, văd în prezenţa lui Dionis Patapievici ca translator pe lângă Comandamentul militar sovietic şi pe lângă Poliţia Zonei Sovietice şi mai apoi la Banca Naţională a României cu totul şi cu totul altceva! In tot cazul, ceea ce se stie este ca tatal Patapievici nu a fost niciodata - dupa cum ii spunea fiul Patapievici Monicai Lovinescu - detinut politic. Documentele CNSAS probeaza cu totul si cu totul altceva... Singurul care ar putea clarifica lucrurile este chiar H.-R. Patapievici! Dar nu o face...
Institutul Cultural Roman (ICR) toaca zeci de milioane de euro din bani publici fara a da socoteala cuiva si fara a obtine vreun rezultat notabil pe plan international
ICR - un for care ar fi trebuit sa inalte cultura romana la nivel european si international - a devenit feuda fizicianului Horia Roman Patapievici, care nu da socoteala nimanui pentru zecile de milioane de euro din banul public cheltuite preferential.Desi sta sub inaltul patronaj al Presedintelui Romaniei si, la o prima vedere, ar avea o dubla subordonare - fata de Ministerul Culturii si Ministerul Afacerilor Externe - in practica, ICR nu este subordonat nimanui, iar banii contribuabililor se scurg pe afaceri si favoritisme de gasca, din zona Dilema - GDS si a Fundatiei Noua Europa. La sesizarea vicepresedintelui Comisiei pentru Politica Externa a Senatului, europarlamentarul Eugen Mihaescu, Curtea de Conturi a declansat o investigatie privind modul in care sunt cheltuiti banii ICR de catre presedintele institutului, Horia Roman Patapievici, dupa ce si Cancelaria Primului Ministru, MAE si MCC s-au spalat pe maini, evitand sa-si asume vreo responsabilitate.
Intrebarile lui Mihaescu
La data de 8 octombrie 2007, senatorul Eugen Mihaescu a depus la Cancelaria Primului Ministru al Romaniei o interpelare cu privire la activitatea si neregulile financiare ale Institutului Cultural Roman. "Bugetul ICR a fost dublat in 2006 fata de 2005 si triplat in 2007 fata de 2006, dar conducerea sa nu a informat nici Presedintia, nici Guvernul, nici Parlamentul despre modul de utilizare a acestor fonduri sau despre eficacitatea cu care au fost folosite. Dupa informatiile de care dispunem, programele Institutelor culturale romanesti din strainatate sunt mult sub media calitativa a programelor institutiilor similare acreditate de alte tari, iar frecventarea este nesemnificativa (in medie 30 de persoane la fiecare actiune)", se arata in interpelarea mentionata.
Fata de aceasta situatie, senatorul Mihaescu a adresat o serie de intrebari: "In lunile aprilie, mai si iunie 2006, dl. Horia-Roman Patapievici s-a aflat in Germania, beneficiar al unei burse de doctorat, deci in interes personal. Este ciudata aceasta indelungata absenta de la conducerea institutiei pe care dl. Patapievici afirma, pe de alta parte, ca se lupta sa o reformeze. In aceste conditii, cum explica Institutul Cultural Roman faptul ca dl. Patapievici nu si-a luat pentru aceasta perioada concediu fara plata si a continuat sa incaseze salariul intreg de presedinte al Institutului? (...)"
Insubordonare si control
Dupa o luna de tacere, Ministerul Culturii a sustinut ca nu are foarte multe atributii in legatura cu ICR, dupa cum se vede dintr-un raspuns adresat senatorului Mihaescu: "Competentele Ministerului Culturii si Cultelor privesc doar infiintarea, desfiintarea institutelor culturale romanesti din strainatate (care se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe, a Ministerului Culturii si Cultelor si a Institutului), aprobarea structurii organizatorice si a regulamentului de organizare si functionare ale institutelor. Institutele culturale romanesti din strainatate sunt finantate de la bugetul de stat printr-un capitol distinct in bugetul Ministerului Afacerilor Externe, iar cheltuielile cu programele si proiectele culturale sunt finantate de la bugetul de stat, printr-un capitol cuprins in bugetul Institutului Cultural Roman". Colegul de GDS si "Dilema" al lui Patapievici, Adrian Cioroianu, ministrul Afacerilor Externe, a avut un raspuns extrem de scurt: "Dat fiind ca Institutul Cultural Roman este o institutie autonoma, MAE nu poate raspunde pentru chestiunile care privesc activitatea Institutului". Curtea de Conturi a anuntat insa ca: "Desfasoara un control la acest ordonator de credite potrivit competentelor stabilite prin legea de organizare si functionare a institutiei noastre. Cu aceasta ocazie vor fi verificate aspectele semnalate de dumneavoastra." (Luca ILIESCU)
ICR, cuib al coruptiei si al conflictelor de interese
Directorul ICR, Horia Roman Patapievici, fiul unui inalt slujbas comunist in Ministerul Finantelor, responsabil de CAER, fost membru al Partidului Comunist Austriac si traducator al Armatei Rosii, pozeaza intr-un modest slujbas al statului, daca e sa te iei dupa Declaratia sa de avere dispusa pe site-ul Institutului. Aici citim ca detractorul lui Eminescu si al poporului roman are in posesie doar un amarat de Matiz. In realitate insa, il poti vedea oricand la volanul unui Volvo luxos ultimul tip, cu care se si lauda prin ziare, asemenea amicului sau Gabriel Liiceanu, indragostit de cele doua limuzine ale sale - un BMW botezat Siegfried si un Alfa Romeo alintat Marcello.
Desi toate slujbele sale si situatia financiara reala ale lui Patapievici nu sunt dispuse in Declaratia sa de avere, conform legii, Eugen Mihaescu atrage atentia ca Horia-Roman Patapievici, pe langa faptul ca este membru al Grupului pentru Dialog Social (GDS), al Colegiului Noua Europa (NEC) si al Societatii Academice Romane (SAR), directorul fizician, stipendiat regulat si in urma "Conferintelor Microsoft", mai "are urmatoarele ocupatii remunerate: director al revistei "Idei in dialog", moderator al emisiunii saptamanale "Inapoi la argument" (TVR Cultural) si comentator cu rubrica saptamanala la "Evenimentul Zilei". In plus, el isi redacteaza teza de doctorat. Presedintia Institutului Cultural Roman, care ii asigura cel mai scazut nivel de venit fata de celelalte, apare ca o ocupatie anexa fata de cele pe care le-am enumerat". "Dl. Mircea Mihaies, vicepresedintele Institutului, locuieste la Timisoara, unde este profesor universitar. In plus, dl. Mihaies este redactor-sef la revista "Orizont" si cronicar politic la "Evenimentul Zilei" si "Romania Literara". Dl. Mihaies, desi primeste salariul intreg de vicepresedinte al ICR, nu vine la sediul acestei institutii decat o data pe saptamana, in restul timpului multumindu-se sa comunice prin telefon (decontat din bugetul ICR) sau e-mail", mai arata Eugen Mihaescu.
Cei doi nu sunt singurii multilaterali dezvoltati din conducerea ICR. Membrul desemnat de presedintele Traian Basescu in Consiliul de Conducere este Teodor Baconschi, fiul poetului comunist proletcultist A.E. Baconsky, si el venit din fosta URSS. Domnia sa este membru al Colegiului Noua Europa, ambasador in Franta, "editorialist" la "Cotidianul" si publicist la "Dilema" lui Plesu. Cand se mai ocupa de ICR, cand este atat de prins cu reamenajarea apartamentului sau regal de la Paris pentru care plateste 12.000 de euro pe luna din banii contribuabilior desi putea sa stea pe gratis in Palatul Ambasadei? Un al caz de multi-functii este cel legat de persoana desemnata de primul-ministru in Conducerea ICR: Andrei Plesu. Domnia sa este director si ziarist la Dilema Veche, Dilematica si mai nou, la o noua revista de politica externa, in plus presedinte al Fundatiei Noua Europa si rector al Colegiului Noua Europa si, sa nu uitam, membru al GDS. Nicolae Manolescu, aflat si el in Conducerea ICR, este cel mai dotat in functii: el este ambasador la Paris pentru UNESCO (cu o chirie din bani publici de 10.000 de euro), presedinte al Uniunii Scriitorilor si PEN Club, director la "Romania literara", editorialist sportiv la "Evenimentul zilei" si "Cotidianul" si navetist Paris-Bucuresti, unde si-a pastrat si pozitia de la Universitate. Nelipsita din astfel de coterii - Alina Mungiu Pippidi a fost propusa si numita de directorul ICR care este, insa, si subalternul ei la SAR, unde Mungiu este presedinte.Evident ca, in astfel de circumstante, domina coruptia, exprimata prin conflict de interese si trafic de influenta.
Astfel, dupa cum arata membrul de onoare al Academiei Romane, Eugen Mihaescu, "printre numele propuse de Institutul Cultural Roman in cadrul "Programului de traduceri de autori romani in limbi de circulatie internationala" ii gasim pe: Horia Roman Patapievici - presedintele Institutului, Andrei Plesu, Nicolae Manolescu, Teodor Baconschi, toti membri in Consiliul de conducere al Institutului si Magda Carneci, directoare ICR Paris. Este oare normal ca bugetul Institutului sa fie folosit pentru a finanta publicarea lucrarilor a cinci membri din propria conducere?", se mai intreaba senatorul Mihaescu in interpelarea sa.
Inainte de a fi practic pus pe liber de conducerea ICR, scriitorul anticomunist Radu Portocala, fost director al ICR Paris, reclama faptul ca editura aleasa pentru publicarea lui Andrei Plesu in franceza a pretins o suma exorbitanta, care a fost achitata mult prea usor de colegul si prietenul sau, Horia Roman Patapievici. (L.I.)
ICR Paris baga Franta in europarlamentare
Magda Carneci, directoarea Institutului Cultural Roman de la Paris, hotaraste calendarul electoral al francezilor! Neinformata in legatura cu agenda politica a tarii in care este acreditata, ea crede ca daca Romania isi va alege in curand reprezentantii pentru Parlamentul European, toata lumea trebuie sa faca acelasi lucru. Astfel se explica, probabil, faptul ca doamna diplomat anunta in programul pentru urmatoarele doua luni al Institutului ca, pe 25 noiembrie, vor avea loc si in Franta alegeri europene. Ceea ce, evident, nu este adevarat, caci Franta, ca de altfel intreaga UE, va vota pentru Parlamentul European abia la inceputul lui 2009. Ar fi desigur util ca superiorii din MAE si ICR ai dnei Carneci - care este sef de misiune diplomatica, avand rangul de ministru consilier - s-o roage sa se informeze inainte de a comite gafe diplomatice. E usor sa ne inchipuim impresia penibila pe care o astfel de improvizatie a facut-o la MAE francez! Mai ales in contextul actual, cand diplomatia romaneasca da din groapa-n groapa. In rest, textul dnei Carneci, redactat intr-o franceza cam de Dambovita, nu contine decat fraze bombastice, care anunta un program banal (prostioare si poezioare, de preferinta semnate de insasi dna directoare si de prietenii ei), program incropit pentru a justifica salariile si chiriile personalului Institutului, dar care nu aduce nici un serviciu culturii romanesti. (Eugen MIHAESCU)
Eliminarea incomozilor
Vicepresedintele ICR, Tania Radu, la ordinul lui Horia Roman Patapievici, a eliminat un celebru traducator francez de pe lista de invitatii la un eveniment care are loc la Targul de Carte. Dr Jean-Louis Courriol, profesor universitar la Universitatea din Lyon si Presedintele Institutului International Liviu Rebreanu de Cercetare in Traducere Literara si Simultana creat la Universitatea din Pitesti in anul 2000. Promotor al literaturii romane in Franta, Jean-Louis Courriol ar fi trebuit sa participe la Colocviul dintre editorii francezi si editorii romani care urma sa se tina la Bucuresti in cadrul Targului de Carte. Dupa ce a fost invitat, profesorul a intretinut o corespondenta electronica cu Tania Radu si a "indraznit" sa-i sugereze acesteia sa fie invitata si directoarea colectiei Les Classiques du Monde a editurii Zoe - Laure Pecher - care, pe langa meritul de a fi acceptat sa publice La ForÍt des Pendus este si partenera recunoscuta a singurei Agentii Literare de anvergura din Franta. Tania Radu i-a raspuns brutal: "Nu va amestecati in strategia noastra!". Profesorul a mai "indraznit" apoi sa-i explice angajatei ICR ca reclama pentru eveniment este gresita: nu era realizat in premiera absoluta, dupa cum se prezenta oficial. In 1995, Fundatia Culturala Romana a publicat in coeditare cu Editions Canevas frumosul volum <> (Gorila) al lui Liviu Rebreanu. Rezultatul acestor schimburi de mesaje a fost ca, la sosirea prefesorului Courriol la Bucuresti, telefonand la Serviciile Culturale Franceze care nu mai raspundeau la mailuri de cateva zile, acesta a aflat, de la functionara franceza extrem de jenata ca la cererea presedintelui ICR-ului, a fost taiat de pe lista invitatilor oficiali ai Colocviului editori francezi-editori romani. L.I. / Ziua
Ca sa nu ramin la nivelul aprecierilor generale haideti sa revedem impreuna fie si sumar ce ati postat recent pe blogul dvs. sub titlul "Tismaneanu vs. Basescu - dirlogii umilintei". E zic eu, un exercitiu cu utilitate multipla. Mai intii imi permit sa observ ca titlul creaza de la bun inceput anumite confuzii semnalate chiar si de unii dintre comentatorii blogului dvs. Da, marturisesc ca am avut rabdarea, cam greu pusa la incercare, dar am citit cele peste 200 de comentarii la adresa textului si am constatat din nou ceea ce remarcasem din parcurgerea comentariilor specifice mass mediei romanesti: exista si la specia blog categoria cititorilor pro X si anti X care isi dau cu presupusul indiferent de gradul de cunoastere a subiectului si carora indiferent ce argumente logice le-ai aduce e un efort inutil intrucit ramin pe pozitiile inculcate de "centrul ideologic coordonator" precum stinca Gibraltarului. O alta categorie este a celor care nu intra in celelalte doua dar se impart in subcategoria oamenilor de buna credinta informati si neinformati si care simt nevoia sa-si exprime opiniile in spiritul libertatii de exprimare dobindite dupa atita amar de vreme. E un fel de terapeutica recuperatorie. In sfirsit, mai exista o categorie total aparte si anume a celor care folosesc spatiul comentariilor pentru a se pronunta pe subiecte ce-i intereseaza dar care nu au absolut nici o legatura cu subiectul postarii. Batalia cea mai apriga se duce evident intre taberele pro si contra iar nivelul argumentatiei ma face inca o data sa conchid ca implementarea democratiei reale in societatea romaneasca va fi un proces extrem de dureros si indelungat. Vorbeam asadar de confuzia creata de insusi titlul ales: el lasa sa se inteleaga prin particula vs. (versus) ca ar fi vorba de o contrapunere de pozititii intre V. Tismaneanu si presedintele T. Basescu. Ca nu e vorba de asa ceva cititorul educat stie deja sau intelege din parcurgerea textului. Ziceti dvs. in deschiderea materialului precum la o partida de sah simultan cu aprinderea luminii verzi pentru pornirea roller-coaster-lui intelectual mentionat mai sus, pe un ton imperativ: "NU Vladimir Tismaneanu este marea problema a Romaniei". Dixit. Chiar asa dle Dorin Tudoran? Aveti chiar sentimentul, ca observator obiectiv al evolutiei politice din Romania ca tara a intrat la ananghie datorita unei imaginare perceptii privindu-i pe cei doi? Sau e doar o "deschidere" manipulativa menita sa-l aseze V. Tismaneanu ab-initio pe piedestalul cel mai inalt in ierarhia ordinii valorice romanesti spre multumirea/anestezierea insatiabilei sale sete de a fi oriunde si oricind adulat ? Eu daca as fi un simplu cetatean si as fi citit materialul v-as fi scris imediat: dle Tudoran nu fiti ingrijorat de loc la acest capitol, noi romanii avem alte necazuri si inca mari de tot fie si daca amintesc criza economica. Dupa aceasta introducere declansati sarja intii de cavalerie: "...marea problema a Romaniei este Traian Basescu".
Tudoran ofera varianta de exit pentru Tismaneanu
Apoi aplicati un aparent impecabil silogism. Prima premisa, citez:"Dl Tismaneanu se bucura in acest moment de increderea Presedintelui..."; a doua premisa: "oamenii sint deceptionati de prestatia din primul mandat" si deci il urasc mai mult sau mai putin pe presedinte; concluzia irefutabila: V. Tismaneanu e urit si atacat in prezent pe nedrept pentru ca este identificat cu persoana presedintelui T. Basescu.Actul intii de serviciu manipulativ indeplinit! V. Tismaneanu este asadar victima involuntara a relatiei sale apropiate cu presedintele T.Basescu. Iar pentru cei care banuiti ca s-ar putea sa nu va accepte prea usor silogismul simtiti nevoia unei augmentatii laudatorii gratuite suplimentare dar cu tinta precisa dupa cum urmeaza: "Pentru unii imaginea analistului obiectiv (sic) s-a topit si a fost uzurpata de imaginea agentului electoral". Si mai adaugati filozofic spre luminarea celor care fiind mai grei de cap nu au inteles cum e cu "obiectivitatea marelui analist" perceput pentru moment pe post de agent electoral: "Analiza obiectiva (sic) poate parea plicticoasa unora; propaganda electorala este iritanta mai pentru toti". Adinc. Chiar pentru toti? Inclusiv sustinatorii presedintelui T.Basescu? Sau poate pentru majoritea intelectualilor mai putin cei din grupul de interese politice din care face parte V.T? In plus, in acest context cele doua asocieri pe care intr-un fel le contrapuneti au tot atita legatura cit cele din celebra conversatie purtata intre faimosul matematician Grigore Moisil cu un june hitru ce a vrut sa-l puna in incurcatura intrebindu-l public: 'domnule profesor care este legatura intre metru si parametru?' La care profesorul a raspuns zimbind: 'tinere intre metru si parametru este cam tot atita legatura cit este intre stass si parastas........'.
"Buletin de Cotroceni"
Intrucit parcurgerea per paragraf desi este foarte interesanta si relevanta depaseste spatiul blogosferic prezent voi selecta pentru logica discursului momentele mai importante in care observatorii imaginarului roller-coaster intelectual traiesc momentele cheie ale pasagerilor la schimbarea brusca de directie asociate firesc cu binecunoscutele exclamatii de rigoare. Ziceti deci in continuare:
- si dusmanii dlui T. Basescu si ai dlui V.Tismaneanu (observati in continuare elementul cheie al asocierii) "savirsesc" erori ce le auto submineaza propriile interese; la primul caz tragind in V.T. ii dau ragaz lui T.B; la al doilea caz "sporesc sansele agresatului de a deveni o victima inocenta". Ce oroare Doamne si cum vor mai sari cu mic si mare romanii de la opinca la vladica sa corecteze aceasta nedreptate...si ca sa fie si mai limpede acest lucru afirmati imperativ: "Nici un om de buna credinta nu poate saluta asemenea executii josnice". Ca sa fie clar pentru toata lumea: nu numai ca cei care l-au atacat pe V.T. (unde cind si cum nu stim din simpla parcurgere a textului) sint niste netrebnici dar daca cei 21 de milioane romani nu iau atitudinea specificata mai sus atunci conform unui simplu rationament cei ce nu vor lua atitudine numai ca nu sint oameni de buna credinta dar si complici la "executia josnica" a lui V.T. Tare. Dur. Asta nu va impiedica in acelasi pasaj - ca de pe virful maxim al loialitatii de grup atins de roller costerul nostru intelectual sa porniti senin la vale dindu-i o "copita zdravana" (expresie folosita cu predilectie in cercurile literare) afirmind sententios "si sunt putini cei atita iute de picior ca dl. Tismaneanu cind este vorba de a se declara victime". Ca sa fie si mai limpede le mai reamintiti, citez din nou "celor ce-l urasc visceral pe V.T" ca in afara faptului ca isi bat singuri cuie in talpa subminindu-si atingerea propriilor obiective strategice (si atunci la ce bun tot recursul, dle Tudoran?), "Cei ce practica aceasta gherila anti-Basescu via anti-Tismaneanu nu pot cistiga partida". De ce? Pentru ca cei doi, citez din nou: "sint oameni cu un talent extraordinar la a folosi oameni. Pina cind unul din cei doi (din nou a se remarca sensul matematic al egalitatii) nu se va satura de cit l-a folost pe celalalt, un Basescu vs. Tismaneanu este exclus. Mai mult, la ce-ar fi bun, daca respectul si colaborarea intre cei doi pot determina pasi de care societatea romaneasca are nevoie ca de aer?"
Grupul piramidal de interese nocive al noilor comisari ideologici Acesta este pasajul care, dle Tudoran, a declansat cel de al treilea motiv de a va trimite aceasta scrisoare. El pune in discutie una dintre cele mai dureroase probleme ale societatii romanesti: responsabilitatea intelectualitatii romanesti pentru esecul reconcilierii nationale ca urmare a unei pasivitati incredibile fata de confiscarea de catre un grupuscul de interese pur private, prin monopolizare, a centrului decizional in problematica ideologica din sistemul politic romanesc. Cu consecinte nefaste in primul rind pentru procesul de modernizare al tarii. Nu vreau sa fiu gresit inteles. Sunt constient ca ar fi o eroare sa blamez in corpore pe tot cei angajati, foarte multi, cu cele mai bune intentii in activitatile ce intra sub umbrela mai larga a societatii civile. Absenta insa a unui curent de opinie care sa reactioneze ferm la monopolul abuziv al grupului de interese din care facteti parte este deprimanta.
Un grup de intelectuali si pseudo-intelectuali reuniti de un oportunism rarisim si un trecut ideologic si cultural extrem de similar s-a insinuat in cel mai pur stil machiavelic in structurile institutionale romanesti ce au un rol educational profund pentru generatiile care nu au cunoscut la nivelul propriei experiente fostul regim comunist. Organizati piramidal dupa reguli intilnite doar in cadrul regimurilor totalitare noii comisari ideologici incearca sa rescrie zi de zi si ceas de ceas istoria politica a Romaniei in deplina complicitate cu factorii politici corupti care ii finanteaza din bani publici (CNSAS, Institutul Cultural Roman, Centrele culturale din strainatate, ministerul culturii dar si alte institutii sponsorizate de stat) sau surse private (politrucii infiltrati in mass media). Factorii politici mentionati ii folosesc la rindul lor ca vitrina ideologica in raporturile cu societatile democratice occidentale si grilele evaluative utilizate de acestea. Un quid-pro-quo dupa modelul o mina spala pe alta in cel cel pur stil mafiot. Daca totul s-ar fi redus doar satisfacerea setei de vizibilitate publica si parazitarea desantata temporara a bugetului public ar fi fost cum ar fi fost, ca de, traim in Romania,nu? Dar grupul acesta care s-a erijat fraudulos in postura de Gini pentru noua constiinta politica si morala a Romaniei a desacralizat in realitate rind pe rind si sistematic procese moral politice esentiale pentru iesirea tarii din marasmul ideologic mostenit.
Masluirea prezentului, trecutului si viitorului
Tocmiti ca la tirgul de vite de samsari cu resurse financiare obtinute prin mijloace ilegale pe care pina si un copil de pe strada le cunoaste, noii comisari si mandarini ideologici au masluit rind pe rind finalizarea unor obiective cu adinca semnificatie in constiinta ceteanului de rind precum epurarea clasei politice de fostii colaborationisti (a se citi din nou monopolul triajului selectiv la CNSAS) si condamnarea la rece in termeni credibili si obiectivi a comunismului ca specie de regim politic. Sint doua teme care m-au preocupat in mod deosebit luind de altfel si pozitie publica. Restul oamenilor de bine, adica a intelectulilor seriosi au preferat sa se retraga de pe scena confruntarii unii fiind intimidati la scena deschisa altii de sila si lehamite.
Pe acest "teren" m-am intersectat si confruntat de pe pozitii de idei cu grupul vostru de interese si mai ales cu prietenul tau "Volo". Oportunismul, veleitarismul, duplicitatea, labilitatea morala si obsesia megalomanica de a deveni noul Jdanov al Romaniei sau macar un Leonte Rautu al ingineriei socio-psihologice romanesti simultan cu pozitia de impiegat de miscare al relatiilor romano-americane le cunosc de mult.
Scrisoarea catre Ion Ratiu
Cu toate acestea, poate paradoxal pentru unii eu nu am abordat subiectul in mass media decit de doua ori in 20 de ani. Nu s-ar spune ca am facut-o prea des. Prima interventie am facut-o printr-o scrisoare adresata public dlui Ratiu care recent finantase instituirea unei catedre de istorie si civilizatie romaneasca la prestigioasa Georgetown University. Atunci mi-am exprimat opinia ca dl. V. Tismaneanu nu indeplineste nici pe departe conditiile impuse de specialitatatea de profil pentru a ocupa o pozitie demna de eruditia unui Nicolae Iorga sau Vasile Pirvan. Mi se pare si azi aberant ca o atare pozitie cheie in perceptia culturii si civilizatiei romanesti pe un spatiu geografic atit de important precum Statele Unite sa fie incredintata altcuiva decit unei personalitati cu recunoastere internationala in domeniul respectiv. Am atras de asemenea atentia la momentul respectiv despre aranjamentele de culise incorecte ce se faceau de catre candidat pentru a-si vedea scopul dus la bun sfirsit. Nu am fost singurul care si-a exprima opozitia in mod public si am si azi credinta ca nu am fost factorul decisiv in decizia colectiva luata la Georgetown University de a oferi postul unui alt candidat universitar. Azi, imi zic, mai in gluma sau mai in serios bine ca V. Tismaneanu nu l-a plasat in acea pozitie pe prietenul sau apropiat Sorin Antohi sau pe Mihnea Berindei. "Popularitea" de care se bucura in mass media romaneasca cei doi prieteni apropiati ai dlui V. Tismaneanu ma scuteste de a intra in detalii.
Fata in fata cu Traian Basescu
A doua oara, interventia mea s-a produs mult mai tirziu cind se discuta deja public numirea sa ca sef al Comisiei prezidentiale pentru studierea comunismului. Nu trebuie sa fii mare expert ca sa intelegi ca abordarea in maniera credibila a unei teme atit de importante pentru trecutul dar si viitorul Romaniei trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii minimale:
- sa aiba sprijinul neconditionat al clasei politice si a ocupantilor principalelor ramuri ale puterii de stat; deci sa existe vointa politica pentru succesul unui asemenea proiect; - elaborarea Raportului sa fie incredintata unei structuri (in cazul discutat unei Comisii) din care sa faca parte doua categorii de oameni: personalitati cu o reputatie profesionala si morala impecabila care se bucura de respectul marii majoritati a populatiei; cetateni, care prin experienta nemijlocita in raport cu fostul regim politic reprezinta in mod echilibrat dincolo de orice dubiu la nivelul perceptiei publice un punct evaluativ de referinta obiectiv; evident ca in orice alta structura similara, comisiei urmind a-i fi augmentata un aparat tehnic de prelucrare a informatiilor; - evaluarile si recomandarile Comisiei sa fie elaborate intr-o maniera care sa aiba efecte practice nemijlocite in viata publica, inclusiv de ordin legislativ; Nici una dintre aceste conditii nu aveau cum sa fie indeplinite din start numindu-l pe V. Tismaneanu la sefia acesteia indiferent cit de prezidentiala s-a dorit a fi aceasta decizie.
Basescu incoltit de grupurile de interese politico-economice
Si acum e momentul sa lamurim citeva lucruri cu privire la geneza deciziei presedintelui T. Basescu. O decizie luat in circumstante speciale dictata de raportul de forte pe scena politica romaneasca. In acel moment presedintele T. Basescu intrase deja in conflict acut cu principalele grupuri de interese politice, economice si financiare ce dominau copios Romania post-decembrie 1989. Baza sa de sustinere la categoria acestor grupuri desi semnificativa nu puteau egala puterea si influenta celor dintii. Principala baza de sprijin raminea o parte insemnata a opiniei publice care a si facut posibila alegerea sa in fruntea tarii. Ca in orice sistem politic factorii politici au nevoie si de sprijinul intelectualitatii sau ma rog a partii celei mai vizibile in spatiul public. Tributar ca mai toti politicenii romani ideii ca vectorul extern occidental este una din cheile asigurarii succesului si sprijinului regimului respectiv presedintele T. Basescu a acceptat o alianta ad-hoc cu gruparea zgomotoasa a celor ce s-au erijat in promotorii de virf a valorilor democratice liberale, recte grupul de interese ce face obiectul prezentei discutii. In schimbul activismului deschis pro-TB (ca profesionisti ai propagandei politice) presedintele le-a dat la schimb pozitiile de conducere solicitate in institutiile mentionate anterior. Grupul respectiv avea sa puna mina pe pirghiile institutionale la care au rivnit de ani de zile prilej de a-si instala si largi sub aspect organizatoric reteaua. Un obiectiv strategic neatins nici macar in perioada administratiei Constantinescu, primul presedinte adus la putere avind ca forta motrice organizatiile societatii civile. Cind am citit afirmatia ca V. Tismaneanu se bucura de increderea presedintelui T. Basescu m-a bufnit instantaneu un ris homeric.
Nefastul Plesu
Personajul a fost introdus pe usa din spate a scenei politice de catre dl.Plesu si alti intelectuali cu staif ai regimurilor post-decembrie 1989. Ideea dlui. presedinte de a institui Comisia prezidentiala si a o da pe mina prietenului dvs. a avut un singur scop: de a capitaliza politic masiv pe plan intern si mai ales extern pe un subiect atit de delicat. Un subiect care atirna greu in traista politicii externe romanesti si nu putea fi scos cu nici un chip de pe agenda internationala. Nu voi merge pina acolo incit sa afirm ca in mod intentionat cunoscind foarte bine situatia raporturilor de forte din Romania presedintele T. Basescu prin nominalizare a compromis intentionat intregul proiect la capitolul credibilitate. Ce insa a devenit extrem de vizibil dupa prezentarea de catre el insusi a unei extrem de sumare formule a Raportului final in parlament este totala lipsa de apetit pentru a forta aplicarea in practica a recomandarilor menite sa aiba forta legislativa.
Presedintele T. Basescu avea sa fie supus pe drept ulterior si unui tir mass media nu numai din partea celor interesati la modul personal (membrii fostei nomenclaturi) sa boicoteze Raportul dar si a celor care prin definitie ar fi trebuit sa fie in tabara sustinatorilor acestui Proiect (militantii anti-comunisti, victimele fostului regim, conducerea Bisericii Ortodoxe, etc.). Inclin sa cred ca presedintele a tras invataturile din greseala savirsita si unde cum se spune planul de acasa nu s-a potrivit cu cel din tirg. Cit despre anti-comunismul feroce in plan ideologic al presedintelui, invit pe toata lumea sa-i reciteasca declaratiile publice. Nu este un sustinator al comunismului dar nici un militant al anti-comunismului. E un om cu orientari politice absolut pragmatice. Ultima greseala ar fi sa-l considerati dle Tudoran pe presedintele T. Basescu un naiv in evaluarea lui V. Tismaneanu. Chestia cu increderea reciproca e o gluma si inca nu una de buna calitate.
Presedintele T. Basescu stia foarte bine caracterul traseist politico-ideologic al prietenului dvs. care ca sa va folosesc expresia "crosetase" deja in cel mai pur stil mercenar pe rind "loialitati' succesive fata de Nicolae Ceausescu, Ion Iliescu, Emil Constantinescu si acum venise rindul lui. Si era sa uit, V. Tismaneanu a mai fost la inceputul anilor 90, e drept putin mai discret din cauza circumstantelor politice si ...monarhist!,participind ca balon de incercare la lansarea campaniei cunoscute de reintoarcere in tara a fostului monarh.
Hopa-marxisto-comunisto-leninisto-ceausisto-monarhisto-social-iliescian-liberalo-tapo-popularo-neoconservator de stramba-dreapta
In plus, acceptarea tezei atit de vehiculata cu aplomb de cercul prietenilor dvs. ca orice intelectual are dreptul sa-si corecteze la un moment dat in viata optiunile politico-ideologice intimpina in cazul prietenului dvs. o mare problema: mai intii a fost marxist si comunist infocat; apoi a trecut la social democratie cind l-a cultivat de dl. Ion Iliescu; apoi s-a reciclat la un fel de liberalism cind s-a aciuat pe linga presedintele Emil Constantinescu (si pe care acum il critica in termeni foarte aspri ca sa nu folosesc un alt termen); in sfirsit acum de cind este in colegiul Institutului infiintat de PD-L, adica partidul presedintelui T. Basescu care a sarit scurt de la Internationala Socialista la Miscarea populista (PPE in parlamentul european) este evident un ...adept al dreptei doctrinare conservator populiste! Prietenul dvs. pare a fi un perfect Hopa Mitica in breasla convertitilor ideologic care schimba atasamentul doctrinar mai ceva decit copii cuminti batistele... Ce mai urmeaza? Raspunsul este foarte simplu: depinde de culoarea politica a celui ce va veni in viitor la cirma puterii.
Profesorii de minciuni
Revenind la oile noastre cum se spune, drept urmare, intreagul proiect antamat sub umbrela Cotroceniului s-a transformat de la bun inceput intr-o susanea din care seful Comisiei, adica prietenul dvs., sub privirile ingaduitoare ale presedintelui T. Basescu si-a construit o platforma de vis pentru lansarea unei campanii publice fara precedent in favoarea cultivarii sistematice a propriei imagini publice. Tinta: V.Tismaneanu pe post de salvator al constiintei politice a neamului romanesc. In orgoliul sau nemasurat dar si de teama unor competitori profesionali autentici V. Tismaneanu a numit in Comisie oameni care nu ar fi indeplinit in cazul unei selectii corecte nici macar baremul de a lucra in aparatul tehnic al acesteia. Oameni cu o experienta profesionala insuficienta in raport cu obiectivul Comisiei dar care in calitate de prieteni si dependenti ai sefului Comisiei reprezentau garantia ca nu-i vor da dureri de cap la actul final al impartirii "meritelor" publice. Nimeni nu a protestat fie si din orgoliu profesional minimal de ce Comisia prezidentiala s-a transformat peste noapte exclusiv in Comisia Tismaneanu. (Si nu.. Ierunca- Lovinescu, din respect pentru "marii inaintasi"- nota mea, VR :). In aceste conditii esecul politic al actiunii a fost garantat de la bun inceput spre satisfactia "fostilor" care pentru moment chiar isi vazusera amenintate sinecurele izvorite din apartenenta la "noua clasa politica" in fapt in majoritatea ei componenta de baza a vechii nomenclaturi care si-a lipit singura, prin reciclare, peste noapte, noua eticheta ideologica.
Metoda "suveica-retur"
Analiza ar fi insa incompleta daca nu as aduce la masa discutiei si citeva lucruri despre tehnica "originala" folosita de V. Tismaneanu pentru a crea precum in studiourile hollywoodiene imaginea morganatica a unui om cheie in evolutia relatiilor romano-americane de dupa 1989. Morisca creata a lucrat citva ani buni pe ambele maluri ale Atlanticului dar a ramas lucrativa dupa 1996-1997 doar pe malurile Dimbovitei. Totul a inceput cu ideea ingenioasa de a intra in contact cu conducerea FSN, respectiv dl. Ion Iliescu sub pretextul unui interviu pentru o revista cu profil politic americana. Drept urmare a solicitat redactiei o delegatie scrisa care sa-i permita intrarea la cabinetul dlui Ion Iliescu. Cum evenimentele din Romania se aflau din plin in atentia mass mediei dar si a cancelariilor occidentale conducerea redactiei i-a dat delegatia. Evident ca atunci cind V. Tismaneanu a anunat partea romana ca a venit sa ia un interviu sefului FSN pentru mass media americana usile i s-au deschis automat. Prietenul dvs. nu a scapat desigur ocazia de a vorbi despre relatiile si intrarile sale speciale in culisele politice americane, respectiv Departamentul de Stat si Congresul SUA. Reflexele pavloviene ale factorilor politici din Romania au functionat perfect. Pasul intii al moristi deci a fost un succes.
CIA a oprit morisca: deces profesional si academic definitiv
La reintoarcere, dupa inminarea interviului sau ma rog a ceea ce a reprezentat discutia de rigoare V. Tismaneanu a oferit celor din Departmanetul de Stat, respectiv celui ce raspundea de desk-ul Romania dar si celui din sectorul de resort din cadrul directiei de cercetare si intelligence, informatii evaluative obtinute cum se spune la prima mina despre situatia din tara. Suveica retur. Situatia apoi avea sa devina un mecanism repetitiv: in Romania prietenul dvs. juca precum in cazul cacialmalei la jocul de poker, cartea unui vector american important ce nu poate fi minimalizat sau neluat in seama; in Statele Unite juca rolul marelui expert in probleme romanesti si sursa de informatii credibile prin contactele directe avute la nivelul liderilor politici romani. In Statele Unite morisca s-a oprit insa curind, la data mentionata mai sus, in momentul in care "expertul" V.Tismaneanu s-a discreditat definitiv la Departamentul de Stat prin furnizarea de informatii si evaluari total eronate despre situatia politica din Romania. Deces profesional si academic definitiv.Factorii politici seriosi din Romania aveau sa constate cit de curind la rindul lor ca pretentia lui V. Tismaneanu de a fi un factotum al relatiilor romano-americane este absolut imaginara. Si ca de fapt, numai doi americani de origine romana au jucat in limitele rationale de functionare ale aparatului guvernamental american un asemenea rol important. Nici in plan academic, ca expert in problematica comunismului romanesc prietenul dvs. nu a obtinut in mod real recunoasterea cercurilor academice americane traditional implicate in studierea problemelor romanesti. Pentru ultima sa carte caracterizarea a venit in mod necrutator: "abordarea nu intruneste conditiile de rigurozitate documentara pe baza studiului materialelor de arhiva pentru a fi calificata ca stiintifica". Ma refer desigur la istoria politica a PCR. O opinie neinstituionala dar venita nu din gura oricui. Declaratiile favorabile ale altor academici pe care V.Tismaneanu ii citeaza ad nauseam se va observa ca sint de serviciu, cei in cauza facind parte din cercul sau de prieteni sau aliati ocazionali.
Atacul pe sub birou
In sfirsit, dar nu in cele din urma, sa va mai reamintesc un incident extrem de semnificativ nu numai pentru caracterul prietenului dvs. dar si a modului de operare cind se izbeste de ceea ce nu-i convine. Intre cei care in mod public s-au exprimat critic la adresa persoanei sale ca sef al Comisiei precum si a continutului Raportului final s-a numarat la un moment dat si specialistul care a ocupat un timp si postul de sef al biroului Romania din cadrul CIA. Cercetator stiintific de meserie si bun cunoscator al realitatilor romanesti si-a permis sa faca o analiza serioasa a limitelor si neajunsurilor Raportului final in nume propriu, de pe pozitii intelectuale, citind deopotriva si alte observatii critice facute de cercetatori cu reputatie ca Michael Shafir sau analisti ca Ciprian Siulea si altii. Ca represalii, prietenul dvs. a organizat o ambuscada ce nu poate trezi decit dezgustul si dispretul oricarui om de buna credinta. Prin intermediul unei conectii politice personale (ticalosia ca si prostia sint universale deci nu se opreste la granitele Romaniei) a plasat in mod mascat sub o forma diabolica la institutia amintita ideea ca unul din functionarii acesteia atacind Raportul Tismaneanu, ca raport insusit de insusi presedintele Romaniei creeaza impresia ca Statele Unite dezavueaza cvasi-oficial insasi ideea "revolutionara" de condamnare a comunismului in aceasta tara. Ce mai incolo - incoace, eveniment grav, ce poate crea confuzii nedorite in intelegerea politicii americane fata de Romania. Sa mai precizez ca asa cum bine stiti, functionarilor publici americani nu li se permite sa exprime pozitii in probleme ce ar putea crea confuzii la adresa intelegerii pozitiei oficiale a Washington-lui. Iar cind o fac trebuie sa obtina aprobare prealabila. Dar analistul desk-lui pe Romania din cadrul CIA isi exprimase pozitia in chestiune ca intelectual - si nu ca functionar al serviciului de informatii - pe blogul sau personal, de unde dl. Roncea l-a preluat, cu acordul acestuia, in cotidianul "Ziua". Nimeni nu poate controla astfel de preluari in ziua de azi. Cert este ca prietenul "Volo" a cerut nici mai mult nici mai putin decit capul analistului CIA publicat de Roncea in "Ziua", in virtutea "crimei" comise, deci sa fie dat afara. Ceea ce desigur nu s-a intimplat citusi de putin, luind doar o sapuneala pentru a fi avut proasta inspiratie de a-si exercita dreptul unui demers critic intelectual la adresa a ceea ce a considerat ca este o productie chioara si schioapa. De retinut insa pentru toata lumea cam cum isi regleaza V. Tismaneanu conturile cu colegii sai din mediul academic fie aici in Statele Unite fie in Romania unde are la dispozitie o haita intreaga de gonasi. Si evident nu numai din mediul academic...
Noua meserie din nomenclatorul Cotrocenilor: analist sinecurist pe viata
Cum proiectul cu Raportul a cam intrat in uitare in absenta obiectului muncii ce il poate mentine in atentia agorei, dl.Tismaneanu in prezent desfasoara intens o noua susanea via prietenul sau Iliesiu. Acesta din urma trimbiteaza pe toate canalele publice posibile alaturi de alte "voci independente" evident (a se citi acoliti si aliati ai lui V.T.) despre necesitatea infiintarii unei Comisii prezidentiale care sa se ocupe de anchetarea evenimentelor din decembrie 1989 si apoi a celebrelor mineriade. Prietenul dvs. "Volo" ar fi stat el ca si altii ceva mai prudent pe bara spectatorilor la conflictul pro si anti T. Basescu daca nu ar fi socotit ca intrind in arena, asa cum spuneti pe post de agent electoral, nu ar fi mizat prin aceasta miscare sa faca o investitie care dupa potentiala victorie a candidatului sustinut ii va aduce sefia mult doritei noii Comisii prezidentiale.
Pamfletarul de serviciu al unei galerii in picaj
Ar mai fi inca multe, multe lucruri de spus la acest capitol dar deja cred ca am pus greu la incercare puterea de lecturare a cititorilor. Am sa inchei dle Tudoran cu un citat cu care am fost si sint si azi absolut de acord: "Cum stau prost cu timpul," zice autorul, "mi-ar fi fost mai usor sa va raspund dvs. si colaboratorilor dvs. cu un pamflet. Dar pamfletele nu rezolva mai niciodata nimic. Ele fac doar deliciul galeriei si cam atit..." Cine este autorul? Dvs., adica Dorin Tudoran si este un extras din "scrisoarea deschisa" adresata parintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa (sa-i fie tarina usoara!) prin intermediul revistei "Lumea Libera" nr. 156 din 28 septembrie 1991 (click foto dreapta jos). Subiectul? O polemica aprinsa despre cine are dreptul sa preia conducerea sectiei canadiano-americane a Aliantei Civice. Si atunci cum ramine cu practicarea continua de catre dvs. a stilului pamfletar la adresa cercului dvs. de prieteni din nucleul "civic" si inclusiv la adresa lui V. Tismaneanu precum ultimul postat pe blogul dvs.? Doar pentru deliciul galeriei ? Numai bine, Liviu Turcu
P.S. : Dupa publicarea primei parti a interventiei mele desi ati declarat ca veti asteptam mai intii sa cititi intregul text nu v-ati putut abtine facind urmatorul comentariu: " Nu stiu la ce Institut si neintelegeri financiare te referi. In anii aceia existau multe initiative "pro-Romania". Existau si cereri de finantare, evident. Unele proiecte au parut finantatorilor mai convingatoare, altele au parut mai putin convingatoare. Ca se pot insela si finantatorii -- adevarat. Cererea de finantare la care am participat (sub egida FPRI) a fost aprobata de National Endowment for Democracy. Asa a aparut revista Agora intre 1987 si 1993. Gandindu-ma la aceasta realitate - pe care cred ca e greu sa o "demantelezi" - ma intreb ce vrei sa spui cu "dispretul autoritatilor autohtone"?"
Mazilirea si umilirea "d-lui" Parinte Gheorghe Calciu, dupa 21 ani de temnita comunista
Dle Tudoran,
Referinta mea in partea I-a nu are nici o legatura cu cele mentionate de dvs., adica proiectul Agora s.a.m.d. Eu am facut trimitere la "Institutul pentru Credinta si Libertate" (Faith and Liberty Institute) fondat de parintele Gheorghe Calciu Dumitreasa si Victor Gaetan. In calitate de co-presedinti primul miza pe calitatea publica recunoscuta de dizident politic iar cel de al doilea pe cea de expert, bun cunoscator al culiselor politice americane in calitatea de fost asistent al speaker-lui Camerei Reprezentantilor, Tip O'Neil. Institutul a fost creat exact in contextul descris mai sus cind administratia Reagan a creat National Endowment for Democracy ca centru coordnator si de finantare a activitatilor menite sa incurajeze fortele capabile sa determine democratizarea in societatilor comuniste. Din Colegiul de conducere al Institutului au facut parte importante personalitati americane de orientare politica conservatoare care erau familiarizate cu tematica romaneasca. Potrivit declaratiei lui Victor Gaetan (dar confirmata mie si de parintele Calciu mai tirziu) in vara anului 1986 Carl Gershman, presedintele N.E.D, l-a invitat pe Victor Gaetan sa se intilneasca la Philadelphia cu Michael Radu si V. Tismaneanu pentru a discuta o posibila aliniere de forte sub egida Institutului. Cu ocazia discutiei V. Tismaneanu a propus ca cei doi co-presedinti sa accepte includerea in Colegiul de conducere al Institutului a propriei persoane, a lui Radu Michael, plus a dvs. dle Tudoran urmind sa fie apoi "imbunatatita" componenta acestuia si cu alte participari ce vor fi precizate ulterior. Dl.Victor Gaetan afirma ca V.Tismaneanu ar fi adus drept argument suprem in favoare schimbarilor solicitate citez " ar fi mult mai relevanta participarea mea (V.T.), a lui Radu (Michael) si Dorin Tudoran, ca elemente cunoscute in Romania si cu audienta in bordul N.E.D.,(referinta la distribuirea de fonduri de sustinere) decit a unui preot, cu multe bube in cap si a unui "extremist" fost ambasador fie el si american la Bucuresti (referinta este la ambasadorul David Funderburk), etc.". Ca totul a ramas o vreme in coada de peste cum se spune dupa care a urmat ruptura datorita refuzului ferm al celor doi co-presedinti de a da curs propunerilor este o alta poveste. Cert ramine faptul ca in urma incriminarilor reciproce pe culoarele mecanismului politic american rezultatul a fost discreditarea pe ansamblu a ambelor parti. De aici formularea mea cu "dispretul" si dezamagirea autoritatilor mentionate de arbitra la infinit acest conflict. Pierdere clara pentru Romania.
Nota VR: Titlul, intertitlurile si unele sublinieri si fotografii imi apartin
S-asa-s de multi/ Ce mint cu gândul, vorba, fapta, ba/ Se mint pe sine însusi chiar, încât/ În mine s-a stârnit mândria crunta/ De-a spune adevarul – daca chiar/ Prin el lumea s-aprinde (1).
„Ei mint – eu adevarul îl spun, caci nu ma tem / De-a lui urmari” (2).
„Cel mai mare pacat al oamenilor e frica, spaima de a privi în fata, s-a recunoaste adevarul. El e crud acest adevar – dar numai el foloseste” (3).
1. Versuri fragmentare din mss. 2259.
2. M. Eminescu, Opere, I, p. 94.
3. Idem, Opere, IX, p. 311.
Puse la un loc de Theodor Codreanu
„Noi, poporul latin de confesiune ortodoxă, suntem în realitate elementul menit a încheia lanţul dintre Apus şi Răsărit; aceasta o simţim noi înşine, se simte în mare parte de opinia publică europeană, aceasta o voim şi, dacă dinastia va împărtăşi direcţia de mişcare a poporului românesc, o vom şi face. Oricât de adânci ar fi dezbinările ce s-au produs în timpul din urmă în ţara noastră, când e vorba de legea părinţilor noştri, care ne leagă de Orient, şi de aspiraţiunile noastre, care ne leagă de Occident şi pe cari sperăm a le vedea întrupate în dinastie, vrăjmaşii, oricare ar fi, ei, ne vor găsi uniţi şi tot atât de tari în hotărârile noastre ca şi în trecut“.
"Il felicit pe Victor Roncea, un ziarist de investigatie de exceptie; pentru cei ca el am luptat sa fie scoase din Codul Civil amendamentele care vizau ingradirea jurnalismului de investigatie." - Senator Iulian Urban
Parintele Iustin Parvu, Manastirea Petru Voda
ALERTA - Isteria Gripei Porcine
Controversa Vaccinului Anti-AH1N1
INTERVIU EXPLOZIV
VANIA ATUDOREI, microbiolog, specialist de top in Canada - ADEVARUL NEPLACUT DESPRE INDUSTRIA FARMACEUTICA ROSTIT DE UN INSIDER. DEMASCAREA MINCIUNII GRIPEI PORCINE!
Huligan, Golan, Gugulan
BLOGUERILLA - Si tu poti fi Gugulan!
Alegeri prezidentiale 2009
SALVATI PADUREA DUMBRAVA DE LANGA MUZEUL ASTRA
PETITIE ON LINE IMPOTRIVA CUPLULUI IOHANNIS-CARABULEA
Asociatia ProVita Bucuresti
Agentia.org
VIDU
OPERATIUNEA DE-MASCAREA
ANALIZA FINALA
Dr Liviu Turcu a demontat pentru Presedintele Traian Basescu Reteaua Tismaneanu
Minciunile Personajului Tismaneanu
Au cuvantul detinutii politic, Biserica, academicieni, istorici, analist CIA
Laureata NOBEL pentru literatura despre ICR, Securitate si Patapievici
Interviu exclusiv realizat de Victor Roncea cu Herta Muller
DOSARUL UNUI IMPOSTOR
"Normalitatea" lui Patapievici: homosexuali, porno, anticrestinism, antisemitism, antiromanism, turnatori, impostura, fraude, trafic de influenta
Adevaratul Ion Iliescu
ION ILIESCU - BIOGRAFIA SECRETA
Teza leninista a lui Vladimir Tismaneanu
Traiasca Fratii Marx, Engels, Lenin si Trotki!
BISERICA ORTODOXA ROMANA IN ANII REGIMULUI COMUNIST
Un Studiu oferit de Patriarhul Teoctist pentru a contracara minciunile din Raportul TISMANEANU
Civic Media
Informatia inseamna libertate
PARINTELE IONEL RONCEA despre gandirea lui Hristos versus indoctrinarile unor "guru"
DAN PURIC, TOVARASUL ANTICRESTINILOR
Un actor grabit, bun de inchiriat
Blestemul Aiudului. Masca lui Puric
Gardasil, vaccinul care ucide
Silgard, vaccinul sterilitatii
Adevarata Romanie
ROMANIA IN DIRECT
IMAGINI VIDEO LIVE din mai multe colturi ale Romaniei
Search This Blog
Loading...
Salvati Romanii din jurul granitelor!
Libertate pentru Basarabia!
BASARABIE, Cetatenia.ro este dreptul tau!
Sustine Campania Pro Cetatenie
www.cetatenia.ro
Dreptate dupa 65 de ani!
Ucraina ataca Delta - Documentar TV despre Cazul Bastroe si Campania Civic Media
Spiritualitate Romaneasca
Romanian Spirituality
Enciclopedia Romaniei
Patrimoniu Romanesc
Europeni si Americani impotriva Statului Politienesc
ESTE HAR... - să iubeşti fără să fii iubit… - să slujeşti fără să fii preţuit… - să dăruieşti fără să ţi se mulţumească… - să te jertfeşti şi fără să ţi se recunoască… - să ierţi fără să fii iertat… - să-l susţii pe cel care te-a lepădat… - să rămâi liniştit, deşi eşti nedreptăţit… - să crezi deşi nu vezi faţă în faţă… - să crezi deşi nu eşti deplin lămurit… - să investeşti clădind fără speranţe… - să taci pentru a nu face rau aproapelui… - să vorbeşti de dragul adevărului… - sa te jertfesti pentru dreptate... - să înduri fără să murmuri, fără să cârteşti…. - totul să-ţi aparţină, dar tu de toate bucuros sa te lipseşti… Luptă-te, suflete, ca să primeşti acest har!
Mircea Badea: 
Posts
