Friday, August 14, 2009

MINCIUNILE DOMNULUI TISMANEANU NUME DE COD "CAIN" (III) Unde sunt patru ani din viata sa de la "fuga" in Venezuela la acceptarea in SUA prin casatorie

Vladimir Tismaneanu - "Precizari autobiografice".
"3. Am plecat din tara, in conditii pe care le-am povestit de zeci de ori, in sept. 1981. Din februarie 1983 am transmis aproape saptamanal la Europa Libera. " (De unde? Mai exact, din ce tara? - Nota mea)

Scrisoare Deschisa catre presa romaneasca

Numirea lui Vladimir Tismaneanu la conducerea comisiei prezidentiale care are drept scop condamnarea crimelor savirsite in timpul regimului comunist – ca si incercarea sa de a monopoliza proiectul Muzeului Comunismului si a tranforma educatia asupra perioadei comuniste intr-o afacere mistificatoare - ar putea sa devina o complicatie serioasa si stinjenitoare pentru presedintele Basescu si sa afecteze credibilitatea Romaniei in lume.
Si iata de ce: Vladimir Tismaneanu a obtinut titlul de doctor in sociologie politica in Romania (1976) intr-o perioada in care, dupa cum stim cu totii, admiterea pentru obtinerea acestui titlu era limitata, fiind acceptati numai cei care erau pregatiti pentru functii de conducere si propaganda in PCR. Disertatia sa, de altfel destul de subtire (101 pagini), care a fost publicata de catre Editura Politica in 1976 (unde tatal sau, Leonte Tismaneanu, era un propagandist cu mare influenta) dovedeste ca Tismaneanu era un adept inflacarat al comunismului habotnic.
Intitulata “Noua Stinga si scoala de la Frankfurt”, teza ajunge la urmatoarea concluzie: “Capitalismul nu poate fi nimicit prin vagi reverii, prin revolte dogmatice, prin tranzitii bruste si prin studii metafizice. SINGURA MODALITATE DE A DEPASI ACEST STATU-QUO ESTE REVOLUTIA SOCIALISTA, IN CARE CLASA MUNCITOARE, CONDUSA DE PARTIDUL POLITIC REVOLUTIONAR, VA AVEA ROLUL PRINCIPAL.” Foarte suspect, dar disertatia lui Tismaneanu nu poate fi gasita nicaieri in bibliotecile din Romania! Profesorii si colegii care il cunosc pe Tismaneanu inca din vremea aceea confirma ca acesta era un produs al PCR, care a beneficiat de privilegiile de care se bucura nomenklatura si ca a participat activ la ducerea la indeplinire a programului partidului.

CONTESTAT IN SUA DE UNIVERSITARI SI FOSTI DETINUTI POLITIC

Ion Mihai Popescu, care a supravietuit celor 8 ani de inchisoare politica pe care a trebuit sa-i execute in timpul regimului comunist, a fost, intre anii 1974 -1989, profesor asociat la Facultatea de Filosofie - Sociologie a Universitatii Bucuresti. El scria: “Acel Vladimir Tismaneanu pe care l-am cunoscut era un student mediocru impus institutiei noastre academice de catre tatal sau, membru marcant al nomenklaturii marxist-leniniste vinovata de distrugerea unei intregi generatii culturale romanesti… Domnul Vladimir Tismaneanu a fost membru activ al Partidului Comunist Roman incepind din anul 1973, pina la plecarea sa din Romania, in 1981; a fost conferentiar de Marxism-Leninism in cadrul CC al UTC si autorul unei lungi serii de articole incendiare, de un dogmatism extrem, scrise in perioada plina de coruptie si imoralitate a dictaturii Ceausescu.”
Intr-o scrisoare trimisa rectorului Universitatii Maryland, profesorul Popescu demasca recomandarile “academice” si il invita pe Vladimir Tismaneanu “sa sustina in fata unei comisii integre, formata din oameni de stiinta americani si romani, O DISERTATIE AUTENTICA PENTRU OBTINEREA TITLULUI DE DOCTOR”.
Un alt martor, profesorul Stefan Costea, scria: “Vladimir Tismaneanu a fost admis, pur si simplu, la Universitate (in Bucuresti) datorita tatalui sau, Leonte, care era un membru important al Partidului Comunist. Iar pe parcursul intregii sale cariere universitare, Vladimir Tismaneanu a fost educat tocmai in acest scop. In timpul cind a functionat in cadrul Universitatii, Vladimir Tismaneanu a fost un propagandist comunist activ. Datorita protectiei puternice a rudelor lor comuniste, acesti «studenti speciali» puteau sa terorizeze o intreaga facultate prin influenta lor politica. Domnul Tismaneanu a fost un exemplu corupt al acestui tip de student, care si-a folosit influenta pentru a victimiza multe persoane din lumea academica”. De asemenea, studentii Universitatii Maryland si-au exprimat, in fata autoritatilor academice americane, indignarea fata de asa-zisele studii universitare si fata de activismul comunist al domnului Tismaneanu din timpul regimului represiv al lui Ceausescu.
Julia Vergona scria: “Domnul Tismaneanu nu a efectuat niciodata studii de «echivalare» cerute in SUA pentru orice profesie, incepind de la soferii de taxi si terminind cu toate specialitatile medicale. Pe noi ne costa zeci de mii de dolari si multi ani de activitate academica CINSTITA, sacrificii si diverse slujbe in timpul week-end-ului pentru a obtine titlul de Ph.D. …” - continua doamna Vergona. “Este un adevarat scandal ca unor indivizi, precum domnul Vladimir Tismaneanu, li se permite sa predea intr-o Universitate americana si sa se afle alaturi de tinerii americani increzatori si entuziasti.”

INTERZIS IN FRANTA SI SUA PATRU ANI

Vladimir Tismaneanu a ajuns in Statele Unite printr-o serie de manevre destinate sa ascunda sistemului legislativ american activitatea sa ca membru al Partidului Comunist. Recent, am aflat ca, in 1981, Tismaneanu a parasit Romania impreuna cu mama sa (membra veterana a Komintern, cu o viza speciala facilitata de unul dintre cei mai influenti membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, cu drept de sedere in toate tarile vestice in care existau partide comuniste - Ghizela Vass). Si cu ajutorul Securitatii din Romania. (Vezi Raportul din 13 august 1987, volumul 9, fila 10.947, care se poate obtine de la arhiva serviciului secret roman - SRI). El nu a fost niciodata “dizident” in Romania. Ba, dimpotriva, a fost un personaj strident, care facea o intensa propaganda comunista.
Conform documentelor, Tismaneanu a sosit in SUA, prin Philadelphia, la 1 octombrie 1985, dupa ce i s-a refuzat acordarea azilului politic in Franta si viza de intrare in SUA. CE A FACUT VLADIMIR TISMANEANU IN CEI 4 ANI (1981 - 1985) de cind a parasit Romania si pina a sosit in SUA, prin casatorie? Cum a fost posibil ca pasaportul sau romanesc sa nu fie anulat de catre vigilentele autoritati romane ale vremii si sa i se acorde noi vize de catre diverse ambasade romanesti din Vest?
In fapt, pe baza legaturilor lui cu Brigazile Rosii Internationale, acestea l-au ajutat sa plece in Venezuela, dupa ce i s-a refuzat initial viza de intrare in SUA. De abia in 1985 Vladimir Tismaneanu si-a realizat scopul: sa ajunga in SUA, casatorindu-se cu o cetateana romano-americana, o prietena de familie si vecina in acelasi cartier renumit al nomenklaturii din Bucuresti - Primaverii. Dar, foarte curind, el a demonstrat ca aceasta casatorie era doar o acoperire, caci a divortat. Dupa ce a ajuns in SUA, Tismaneanu pare sa se fi “convertit” la valorile liberale si ale economiei de piata si a inceput sa scoata pe banda rulanta articole si carti (invirtindu-se in jurul acelorasi subiecte ca in perioada inflacaratului sau activism comunist) cu ajutor editorial semnificativ din partea celei de-a doua sotii.
Dar doua lucruri sint evidente in productiile sale:
1)
La fel ca si in scrierile pro-comuniste din anii ‘70, el este preocupat de deviationism si nu de principiile care, in sine, sint gresite. Tismaneanu condamna esecul politic postbelic al Romaniei provocat de deviationism - Ceausescu era un individ siret. Acest Tismaneanu a criticat utilizarea “perversa”, de catre Ceausescu, a nationalismului - de parca mindria nationala era adevaratul vinovat, iar nu politica de control socialist/comunist al vietii sociale, religioase si economice;
2) Are o reala aversiune fata de Romania si fata de Biserica Ortodoxa Romana si portretizeaza tara intr-un mod ridicol, inexact si distrugator. Intotdeauna se “invirte” in jurul acelorasi surse, la fel ca in anii in care a facut propaganda comunista in Romania.
In cartea sa din 1998, intitulata “Fanteziile Salvarii: Democratie, Nationalism si Mit”, Tismaneanu nu este interesat de stergerea trecutului comunist, sau de a da in vileag criminalii epocii staliniste. Dimpotriva, el se teme ca nationalismul va fi reinstaurat si ca anti-semitismul isi va face din nou simtita prezenta, doua temeri politice exagerate, care aproape ca nu au nimic in comun cu viata reala din Romania post-revolutionara. Asa dupa cum a observat un renumit critic literar: “deoarece acorda un spatiu atit de larg antisemitismului, Tismaneanu nu pune in discutie, decit in mica masura, probleme mult mai presante: coruptia masiva, dezastrul ecologic, traficul de persoane si organe, declinul demografic etc”.
Pentru a-si sustine opiniile expuse in cartea “Ana Pauker: Ascensiunea si Decaderea unui Comunist Evreu (2001)”, Vladimir Tismaneanu nu ii prezinta pe acei oameni care au fost condamnati la moarte de catre junta comunista de orientare dura trimisa de la Moscova (ca si tatal lui). Nu, el o caracterizeaza drept “o figura proeminenta a Comunismului European”, cu un “rol contradictoriu atit in istoria Romaniei, cit si in cea a comunismului international.” Contradictoriu? Mai bine spus funest, brutal, anti-crestin si lipsit de omenie.
Daca este obsedat de trecutul comunist, ar fi mai bine sa-l scoata in evidenta si sa-l faca mai acceptabil pentru urmasi, nu sa-l ingroape o data pentru totdeauna.

BANI FURATI DE LA ROMANI SI AMERICANI PENTRU "MARELE SOC"

In anul scolar 2003-2004, Tismaneanu a beneficiat de un salariu intreg provenit dintr-un program al National Endowment of Democracy (NED) (dupa cum face acum cu ICR). Acest program nu este destinat persoanelor de genul lui Tismaneanu. Programul a fost organizat de catre Congresul SUA pentru “sprijinirea activistilor democrati, a celor care sustin drepturile omului, a jurnalistilor si a celor care activeaza in primele rinduri, promovind democratia in tarile care aspira la un statut democratic.”
De fapt, Tismaneanu a luat locul care ar fi trebuit sa-i revina unui cetatean roman care lucreaza in acest domeniu in tara sa.
Si ce a facut timp de un an, cind a fost platit generos din taxele impuse contribuabililor americani? Tismaneanu a lucrat la o carte care il preamareste pe…. Ion Iliescu! Un alt prieten bun al “elitei” moscovite si al lui Leonte Tismaneanu. "Marele Soc - Din finalul unui secol scurt. Ion Iliescu in dialog cu Vladimir Tismaneanu", in care acesta il gadila pe liderul comunist astfel: "Indraznesc sa spun ca noi avem si anumiti prieteni comuni, si anumite lucruri biografice in comun. Parintii dumneavoastra au facut parte din miscarea comunista clandestina, parintii mei au facut parte din miscarea comunista clandestina"
Desi acest proiect presupunea ca va studia democratia din Romania, el a folosit timpul si banii pentru a lucra la “Marele soc” (2005), o carte care incearca sa-l purifice pe Ion Iliescu de propria sa identitate comunista. In comentariile facute asupra acestei carti, Ion Iliescu se refera la Tismaneanu ca la: “un om in care pot sa am incredere; el provine din elita comunista”. Se spune ca in vara lui 2004, chiar Ion Iliescu era gata sa-l numeasca pe Tismaneanu presedintele Comisiei falsificatoare pentru studierea si condamnarea crimelor comunismului.

DAT AFARA DE LA CATEDRA "ION RATIU"

In SUA, controversa legata de Tismaneanu a continuat. Cind a facut lobby, ca sa fie numit in functia de presedinte al Departamentului Ion Ratiu de Studii Romanesti din cadrul Universitatii din Georgetown, in 1996, rectorul catolic al universitatii, descoperind trecutul comunist al lui Tismaneanu si recomandarile “academice” ale acestuia, s-a opus personal. Drept rezultat, Ion Ratiu a ales alt candidat.
La acea vreme, Liviu Turcu, un fost ofiter de informatii externe care a dezertat in SUA, a dat pe fata, ca sursa sigura, pentru a fi incluse in dosarul sau, activitatea comunista a lui Tismaneanu si legaturile cu KGB, prin intermediul familiei sale. (Printre altele, Liviu Turcu a aratat ca un unchi al lui Vladimir Tismaneanu a fost general KGB numit in Franta in anii ‘30 si ca, dupa anii ‘50, timp de citiva ani, acesta a primit unele distinctii, adapost si bani in Romania).
Desi in ultimii 10 ani Vladimir Tismaneanu a produs o multime de hirtii, nu merita sa fie Judecatorul Comunismului, deoarece este mult prea implicat in aceasta tragedie politica epica pentru a o judeca. A transformat intrigile si birfa dintre comunisti (de exemplu, familia sa) intr-o pseudo-stiinta. El nu a repudiat in mod total devotamentul dogmatic, ateist al ideologiei respective, inca se mai scalda in el. Din punct de vedere moral, Tismaneanu este cu totul nepotrivit pentru aceasta functie.

UNDE ESTE DOSARUL DE LA CNSAS - ASRI DAR SI ARHIVA SIE?

Nu putem sa credem ca Tismaneanu are “trecere” la Traian Basescu, asa cum s-a laudat in fata unor persoane la Washington, datorita “prietenilor sai Mihai Razvan Ungureanu, Andrei Plesu, Claudiu Saftoiu (?) si altii”. Ar fi o jignire de neiertat pentru toate victimele comunismului si pentru cei care au ales Alianta DA ca scribul favorit al lui Ion Iliescu sa decida si sa judece crimele indreptate impotriva lui Dumnezeu si toate crimele comise in numele acelei ideologii. Tismaneanu da dovada de o comportare obsesiva, fiind oricind gata sa distruga fara scrupule, in continuare, imaginea Romaniei in lume si sa creeze disensiuni in tara. Minciunile privind teza pentru obtinerea titlului de doctor si ascunderea faptului ca a indemnat ca aceia care s-au opus comunismului sa fie izolati si repudiati (se poate vedea in sutele de pagini din ziarele comuniste din anii ‘70) demonstreaza ca Tismaneanu nu este persoana adecvata pentru aceasta functie - in ciuda votului controversat al CNSAS in aceasta problema, a Dosarului sau de la Securitate.

Dan Muresan
MA in Political Science, George Washington University
MB London School of Economics
Political Consultant for the Republican Party, US

No comments: