Tuesday, August 11, 2009

INTERVIU: De la Bucuresti, ambasadorul Iranului ameninta Europa. Cuvinte mari: „Dreptate, pace, siguranta in lume”

Hamid Reza Arshadi, omul Teheranului la Bucuresti, prezinta varianta oficiala a incidentelor postelectorale. Rezumat: alegerile au fost democratice, totul s-a desfasurat ca la carte, iar poporul si-a demonstrat increderea in sistemul republicii islamice. Arshadi (foto) transmite insa Europei ca, daca va continua sa aiba o atitudine ezitanta, „locurile goale vor fi ocupate de un alt partener“.

Corneliu Vlad: In decursul ultimei luni, alegerile prezidentiale si tulburarile produse in Iran au fost subiectul principal al stirilor si analizelor din presa internationala. Cum apreciati, Excelenta Voastra, desfasurarea celui de-al zecelea scrutin al alegerilor din Republica Islamica Iran?
Hamid Reza Arshadi: Cel de-al zecelea scrutin organizat în Iran de la Revolutia Islamica din 1979 s-a desfasurat cu o participare la vot a aproximativ 85% din electorat, într-un mod complet democratic, competitiv, transparent si liber, iar presedintele ales a obtinut 63% din voturi. Alegerile s-au desfasurat în conditii de siguranta, fara nici un fel de nereguli, fiind asigurata prezenta reprezentantilor celor patru candidati la centrele de vot si apoi la deschiderea urnelor si numararea voturilor. Conform rezultatelor anuntate, Dl. Mahmoud Ahmadinejad a obtinut majoritatea sufragiilor în aproape toate provinciile de pe teritoriul Iranului.
Prezenta a aproximativ 40 de milioane de oameni la vot reprezinta cea mai ridicata cota de participare la alegeri în cei treizeci de ani care au trecut de la Revolutia Islamica si, mai mult, este considerata un record în lume, iar faptul ca electoratul, indiferent de preferinte, se implica în acest eveniment de uriasa amploare reprezinta un motiv de mândrie pentru sistemul islamic. Prezenta poporului iranian la urne constituie în fapt un vot favorabil acordat sistemului republicii islamice, deoarece participarea la vot demonstreaza ca poporul este constient de rolul sau si voteaza asadar în favoarea unitatii si mândriei nationale.
Este o grava eroare sa se presupuna ca s-a produs o plasare în tabere adverse a 24 de milioane de persoane, pe de o parte, si a 14 milioane de persoane în partea opusa, deoarece atât cei care l-au votat pe presedintele ales, cât si cei care i-au votat pe contracandidatii sai sunt în egala masura devotati si au încredere în sistemul islamic. La alegeri, electoratul prezinta preferinte diferite, însa în ceea ce priveste credinta în sistemul actual si sustinerea republicii islamice, împartasesc cu totii aceleasi puncte de vedere. Prin urmare, participarea masiva a electoratului si sprijinul acordat candidatilor preferati este un exemplu de exercitare a unei democratii reale, situatie care, din pacate, nu exista în multe tari din zona si din lume.
Trebuie sa precizez faptul ca R.I. Iran monitorizeaza cu atentie toate luarile de pozitie si abordarile diverselor state fata de evenimentele recente survenite dupa alegerile prezidentiale si, fara îndoiala, va avea în vedere aceste atitudini în reglementarea relatiilor viitoare.

C.V.: Cum apreciati politicile Europei si chiar intentia României de a fi un mediator în problemele legate de programul nuclear iranian si de conflictele din zona Orientului Mijlociu?
H.R.A.: Tinând cont de calitatea de membru al Tratatului de Neproliferare si a AIEA, este dreptul legitim al R.I. Iran ca, în cadrul reglementarilor AIEA si Tratatului de Neproliferare, sa-si desfasoare activitatea nucleara civila. Pe de-o parte, asa cum autoritatile iraniene au anuntat în repetate rânduri, armamentul nuclear nu îsi gaseste sub nici o forma locul în politica de aparare a Iranului, care a fost si va fi întotdeauna un promotor al politicii de dezarmare în lume si zona Orientului Mijlociu. Relatiile Iranului cu Europa nu trebuie sa se limiteze la o problema minora cum este polemica nucleara, care poate fi solutionata cu usurinta în cadrul AIEA. Nu trebuie permis ca aceste probleme sa influenteze celelalte dimensiuni ale relatiilor cu aceste tari. Un aspect important este ca cele 118 de state membre ale miscarii de nealiniere, ce alcatuiesc o mare parte a comunitatii internationale, sustin punctul de vedere al R.I. Iran în aceasta privinta, prin urmare, nu trebuie sa gresim considerând ca pozitia unui numar restrâns de state reprezinta de fapt opinia întregii comunitati internationale.
Dat fiind ca noi credem mai degraba într-o solutie fundamentala care sa trateze cauza si sursele disensiunilor (politica proactiva) mai mult decât într-o abordare divizata, suntem convinsi ca solutia pentru criza din Orientul Mijlociu consta în organizarea unor alegeri generale la care sa participe toti palestinienii. Si asta pentru ca radacinile crizei din Orientul Mijlociu sunt ocupatia si agresiunea, iar atât timp cât ocupatia si agresiunea vor continua, nu se poate imagina nici o perspectiva pozitiva de solutionare a crizei. Asa cum R.I. Iran a subliniat, în repetate rânduri, solutia pentru criza din Orientul Mijlociu consta atât în organizarea unor alegeri generale la care sa participe locuitorii Palestinei, fie ei musulmani, crestini sau evrei, cât si în întoarcerea refugiatilor palestinieni din intreaga lume, astfel încât acestia sa-si poata decide singuri destinul si viitorul.

Teheranul nu va astepta mult dupa Europa

C.V.: Cum apreciati perspectiva atitudinii politice viitoare adoptate de Uniunea Europeana în raport cu R.I. Iran?
H.R.A.: Îndepartarea Uniunii Europene de pozitiile adoptate recent în decursul alegerilor prezidentiale din R.I. Iran si adoptarea unei abordari pozitive, precum si consolidarea spiritului cooperarii cu statul si natiunea iraniana ar putea deschide un capitol nou al relatiilor dintre Iran si Uniunea Europeana. O astfel de abordare ar primi un raspuns favorabil din partea Iranului.
Strategii europeni reflecteaza asupra cooperarii cu Iranul, având convingerea ca existenta în Europa a unor divergente tactice sau practice privind Iranul nu poate constitui un obstacol în calea interactiunii cu aceasta tara. În încercarea de a-si îndeplini prioritatile politice si diplomatice în zona Orientului Mijlociu, oficialii europeni au o nevoie strategica de rolul pivotal pe care îl joaca Iranul. Ei stiu foarte bine ca puterea regionala pe care o detine Iranul nu poate fi negata, iar Europa trebuie sa recunoasca aceasta pozitie a Iranului si sa stabileasca un dialog cu R.I. Iran.
Criza economica si financiara mondiala poate fi un prilej pentru mobilizarea industriilor, investitiilor si capacitatilor Iranului în beneficiul intereselor comune cu Uniunea Europeana. Însa o preconditie a acestui lucru o constituie revizuirea conduitei tarilor europene si eliminarea sanctiunilor ilegale care vizeaza în mod direct poporul iranian. Istoria îndelungata a relatiilor Iranului cu Europa arata ca, în ceea ce priveste interesele comune, Europa nu a avut niciodata de suferit de pe urma colaborarii cu Iranul si îsi poate mentine avantajele legitime ale acestei cooperari.

C.V.: Ce politica va adopta Iranul în cazul unei eventuale intariri a sanctiunilor împotriva sa?
H.R.A.: Dezvoltarea Iranului nu va fi legata de atitudinea ezitanta a unor state europene. Locurile goale vor fi ocupate de un alt partener corespunzator. Aceste sanctiuni sunt ilegale si, pe lânga faptul ca sunt îndreptate împotriva poporului iranian, vor sfârsi prin a aduce prejudicii Europei.

Cuvinte mari: „Dreptate, pace, siguranta in lume”

C.V.: Care este agenda de lucru a R.I. Iran în ceea ce priveste dezvoltarea relatiilor cu România?
H.R.A.: Iranul doreste sa stabileasca un parteneriat de colaborare cu Europa în ceea ce priveste chestiunile bilaterale, regionale si internationale. Iranul îsi planifica în prezent o noua etapa a relatiilor sale în toate domeniile, în special cel economic, iar principalii sai parteneri comerciali externi urmeaza a fi identificati si selectati. Prin umare, sunt asteptate indicii si semnale concrete din partea unor tari europene, inclusiv România.
În ceea ce priveste dimensiunea relatiilor bilaterale, la fel ca în trecut, Teheranul doreste sa colaboreze cu Bucurestiul în vederea consolidarii relatiilor cu acesta, în toate domeniile.

C.V.: Care este reactia autoritatilor si poporului iranian fata de uciderea Marwei al-Sharbiny, femeia musulmana de nationalitate egipteana?
H.R.A.: Tragicul incident al uciderii Marwei al-Sharbiny, o musulmana de nationalitate egipteana cu domiciliul în Germania, a îndurerat profund poporul iranian, musulmanii din întreaga lume si pe orice sustinator al drepturilor omului. În numele meu personal si al natiunii iraniene, condamn orice forma de manifestare a rasismului, oriunde în lume. Orice actiune inumana, opresiva, îndreptata împotriva oricarei etnii, natiuni, religii sau credinte este un fapt abominabil. Sper ca, prin eforturile sustinute ale oamenilor din întreaga lume, vom fi martorii eliminarii discriminarii rasiale si instaurarii convietuirii pasnice, conform principiilor morale si respectului pentru drepturile celuilalt.
Este realmente uimitor cum, in cel mai sigur loc pentru exercitarea justitiei, o persoana nevinovata primeste 17 sau 18 lovituri de cutit, în prezenta sotului si copilului sau, timp în care Politia germana nu face decât sa observe incidentul si, mai mult, atunci când sotul victimei îi sare în ajutor, politia trage focuri de arma asupra lui. Oare o asemenea fapta, alaturi de abuzurile cumplite si torturile din închisoarea Abu Ghraib (Irak) sau Guantanamo, uciderea oamenilor nevinovati din Gaza, femei, copii, barbati civili si utilizarea unor arme chimice precum fosforul alb, fara ca Occidentul si Europa sa reactioneze corespunzator, nu trezeste în constiinta internationala banuiala ca abordarea si exagerarea unor evenimente produse în Iran au de fapt un fundament politic si sunt expresia unei politici de dublu standard? Oare nu a sosit momentul sa luam masuri pentru instaurarea dreptatii, pacii si sigurantei în lume, fara partiniri politice?
www.gardianul.ro

No comments: