Monday, February 16, 2009

AUTONOMIA. Dupa Kosovo, Voivodina. Urmeaza "Tinutul Secuiesc"?

In 6 februarie, 2008, atrageam atentia, aici, asupra unei marlanii, total nediplomatice, a ambasadorului Romaniei la Paris, cunoscutul Teodor Anatol Baconsky, care ameninta Serbia cu ruperea Voivodinei (ca asa vrea el si nu mai stiu cine), publicand alaturi de articolul sau din "Cotidianul" si desenul alaturat. Cu cateva zile inainte, pe Civic Media.ro aparea NOUA Ordine Mondiala in chinurile facerii. Azi, Kosovo, maine Voivodina. Urmeaza Harghita-Covasna?. A trecut un an si, conform declaratiilor din ce in ce mai vehemente ale ungurilor si a articolului de mai jos, ne apropiem cu pasi repezi de previziunile analizei citate. Iata:

Voivodina incepe sa dea dureri de cap politicienilor de la Belgrad
Voivodina, care incearca sa aplice un nou statut de autonomie, este din ce in ce mai criticata de parlamentarii de la Belgrad. Acestia sunt ingrijorati ca integritatea teritoriala a Serbiei, care in urma cu un an a pierdut Kosovo, ar putea fi din nou amenintata, informeaza NewsIn.Voivodina, provincie autonoma multientica aflata la granita cu Ungaria, Croatia si Romania, a aprobat anul trecut o revizuire a statutului sau, care ii extinde autonomia, fara a ajunge totusi la nivelul celei cunoscute in timpul Iugoslaviei lui Tito. Adunarea regionala a adoptat un nou proiect de statut
Adunarea regionala din Voivodina a adoptat in octombrie 2008 un proiect pentru un un nou statut, ce prevede o autonomie extinsa a acestei provincii multietnice, cu aproximativ doua milioane de locuitori, aflata in nordul Serbiei. Populatia Voivodinei este majoritar sarba, dar peste o treime dintre locuitorii sai apartin mai multor minoritati nationale care convietuiesc aici - maghiari, slovaci, romani, croati, muntenegreni, ruteni.
Conform unor estimari, in Voivodina locuiesc peste 34. 500 de romani, concentrati in 42 de localitati, reprezentand 1,5% din populatia totala a provinciei (In realitate sunt mai multi - nota mea). Odata cu garantarea autonomiei in Voivodina, limba romana are statut oficial, alaturi de sarba, maghiara, croata, ruteana si slovaca.
Proiectul adoptat in toamna anului trecut de parlamentul local acorda mai multa autonomie Voivodinei, care, printre altele, va putea sa aiba reprezentanti in strainatate si sa incheie acorduri internationale. Optzeci si noua de deputati au votat in favoarea adoptarii textului, 21 impotriva si niciunul nu s-a abtinut. Parlamentul regional de la Novi Sad numara 120 de membri. Adoptarea unui nou statut al provinciei, primul dupa 1990, era prevazuta insa in Constitutia sarba, aprobata de Parlamentul national in septembrie 2006. In baza legii, noul statut trebuie sa fie aprobat si de legislativul sarb, unde proeuropenii presedintelui Boris Tadici se bucura teoretic de o majoritate confortabila.
Nationalistii sarbi se opun autonomiei Voivodinei
Opozitia nationalista, in special Partidul Radical Sarb (SRS) si Partidul Democratic al Serbiei (DSS) al fostului premier Voislav Kostunita, considera ca proiectul incalca legea fundamentala si deschide calea pentru veleitati separatiste in provincie.
SRS si DSS au prezentat peste 100 de amendamente la proiectul de statut in cursul sesiunii Parlamentului provincial, majoritatea fiind respinse. Opozitia nationalista a lasat sa se inteleaga ca s-ar putea adresa tribunalului constitutional al Serbiei in acest dosar.
Potrivit agentiei Tanjug, citata de RADOR, presedintele Serbiei, Boris Tadici, a spus sambata la Novi Sad ca statutul Voivodinei nu aduce, in niciun fel, atingere unitatii Serbiei.
"Voivodina, prin noul statut care va fi conform Constitutiei Serbiei, va dobandi ceea ce Constitutia ii garanteaza si in niciun fel nu va periclita unitatea tarii", a declarat Tadici, care a participat in capitala Voivodinei la manifestarile ocazionate de aniversarea Zilei statalitatii Serbiei si Zilei Armatei Serbiei. "Descentralizarea este o traditie in Serbia, iar Voivodina ca regiune are caracter sarbesc si european", a afirmat Tadici, adaugand ca "Voivodina este parte a Serbiei si astfel va ramane mereu".
Biserica cere politicienilor sa respinga autonomia regiunii
Cu toate acestea, daca pana de curand numai nationalistii din Partidul Radical Sarb si din Partidul Democratic al Serbiei se opuneau fatis textului, lor incep sa li se alature si alti politicieni, in special din Partidul Socialist al Serbiei, aflat in coalitia de guvernare, dar si puternica Biserica Ortodoxa.
Potrivit B92, Biserica a cerut politicienilor sarbi sa respinga textul, pentru ca "ar crea un stat in stat". Toti cei care se opun noului statut invoca acelasi motiv - se tem ca integritatea teritoriala a Serbiei va fi sub amenintare. Astfel, nationalismul sarb se mobilizeaza pentru a evita ceea ce adeptii sai vad ca fiind un nou Muntenegru in nordul teritoriul statului sarb.
Problema este ca cei care se opun noului statut incep sa aiba majoritatea absoluta in Camera. Un raspuns negativ al socialistilor ar fi o veste proasta, pentru ca, fara ei, Partidul Democrat al presedintelui prooccidental Tadici, sustinator al noului statut, se afla in minoritate.
Cele doua partide guverneaza impreuna, dar in problema Voivodinei au pareri divergente. Cu toate acestea, purtatoarea de cuvant a Partidului Democrat, Jelena Trivan, declara in urma cu cateva zile ca unitatea coalitiei de la putere nu este pusa sub semnul intrebarii atunci cand se discuta despre noul statut al Voivodinei. "Nu stiu de unde a aparut teza potrivit careia majoritatea guvernamentala nu sprijina statutul Voivodinei. Poate exista unele polemici fata de anumite solutii, dar acestea vor fi rezolvate", a precizat Trivan, citata de Tanjug.
In ceea ce priveste Biserica, un membru al Partidului Democrat a spus ca partidul sau nu va tolera un amestec al acesteia.
Voivodina vrea sa incheie acorduri internationale
Potrivit cotidianului Politika, citat de RADOR, exista dispute in legatura cu primul articol al statutului, in care se defineste provincia ca fiind parte a Serbiei, dar si regiune europeana. Cei din DSS considera ca aceasta dubla calitate va putea fi interpretata mai tarziu in diverse moduri.
Cea mai contestata prevedere a statutului ramane insa cea prin care Voivodinei i se permite sa incheie acorduri internationale in sfera competentelor sale, precum si faptul ca are dreptul sa infiinteze "reprezentante in regiunile europene si sa organizeze la Bruxelles promotii in vederea promovarii capacitatilor sale economice, stiintifice, educative, culturale si turistice".
Criticii din DSS si SRS considera ca acesta este primul pas spre formarea unui nou stat, intrucat Voivodina isi acorda singura calitatea de subiect juridic international, pe care in prezent il are doar Serbia. Pe de alta parte, cei care au elaborat statutul se apara spunand ca acesta prevedere va permite provinciei sa acceseze mai usor fondurile europene.
Pe langa aceasta, prevederea nu reprezinta o intarire a statalitatii provinciei, intrucat posibilitatea de a deschide reprezentante in strainatate o au si camerele de comert regionale sau oricare alta firma autohtona.
"Comisarul european pentru extindere, Olli Rehn cunoaste foarte bine continutul proiectului noului statut al Voivodinei si, desi a precizat ca adoptarea acestui proiect de statut reprezinta o problema de politica interna a Serbiei, a fost de acord ca prin acceptarea acestui statut se consolideaza relatiile din Serbia si se presupune descentralizarea si returnarea proprietatilor Voivodinei si ale administratiilor locale, masuri importante care vor contribui la apropierea Serbiei de standardele europene.Cu alte cuvinte, in UE nu se acorda mare importanta acestei probleme - adoptarea noului statut al Voivodinei - dar din tonul discutiilor rezulta ca modalitatea de solutionare a acestei probleme reprezinta unul din aspectele prin care se cuantifica seriozitatea Serbiei, in intentia de apropiere de standardele europene", declara la sfarsitul lunii trecute pentru cotidianul Dnevnik presedintele Uniunii Maghiarilor din Voivodina (SVM), Istvan Pastor, dupa o intrevedere avuta la Bruxelles cu Olli Rehn.
S-a discutat si despre initiativa de a se deschide o Cancelarie a Voivodinei la Bruxelles, care, potrivit liderului SVM, a fost deseori comentata in cercurile politice ca fiind o initiativa ce are drept obiectiv realizarea ambitiilor administratiei provinciale de dobandire a statalitatii provinciei. Rehn a raspuns ca Europa este un continent al regiunilor, care doresc reprezentare la Bruxelles, si, ca atare, deschiderea Cancelariei Voivodinei nu poate fi interpretata ca o ambitie separatista.Afirmand ca statutul Voivodinei este in contradictie cu Constitutia Serbiei in cel putin 30 de pasaje, reprezentantii partidelor care se opun sustin ca statutul Consiliului minoritatilor nationale acorda drepturi ce depasesc drepturile minoritatilor din alte regiuni ale tarii, ca este anticonstitutional sa fie definite separat averea si veniturile Voivodinei, precum si posibilitatea ca provincia sa aiba propria banca de dezvoltare, propria Academie de stiinte si arte sau sa introduca alfabetul latin, desi Constitutia Serbiei prevede doar alfabetul chirilic.Votul asupra controversatului document ar putea interveni in Parlamentul de la Belgrad la sfarsitul lunii februarie sau inceputul lui martie.
Sursa: ziare.com

No comments: