Mafia ţărăneascăÎn mijloc de noapte şi de Bucureşti, în mare linişte. Duba neagră vine cu farurile stinse. Opreşte lângă o haită de dulăi care dau să urle, dar se abţin. Două arătări coboară şi cercetează atent locul. Nimeni nu mişcă, nimeni nu latră. Oameni şi câini îşi încordează auzul. Cu infinită grijă, arătarea mai mare se întoarce spre arătarea mai mică. Şopteşte fără să-şi mişte buzele: „Veto, să descărcăm acilea". Brusc, simt pericolul, dar e prea târziu. (va urma)
*
(urmare) Raport al Unităţii Antiteroriste din Domeniul Alimentar, fostă Sanitar-Veterinară.
"În noaptea de, în jurul orei, pe raza tarabelor, Detaşamentul 244 Obor a surprins în flagrant şi capturat doi dealeri de brânză daţi în urmărire internaţională şi judeţeană, după cum urmează: Coropişniţă Gheorghe, 62 de ani, zis "Mielu", fără antecedente, şi Coropişniţă Elisaveta, idem, zisă "Ţaţa", recidivistă – condamnată la cinci ani închisoare pentru contrabandă cu magiun. Asupra lor au fost depistate 120 kilograme substanţă halucinogen-culinară (urdă), 3 doze caş la putină şi 8.421 grame tărâţă – utilizate de traficanţi ca precursor pentru borş. Elementele infracţionale au opus rezistenţă verbală, susţinând că transportul era pentru consum personal. Transportul a fost confiscat şi urmează a fi neutralizat în poligonul Matache Măcelaru. În urma cercetărilor a rezultat că gruparea Coropişniţă face parte din mafia lactatelor din comuna Gărăgău, controlată de Sapă "Sile" Vasile. Acesta pretinde şi primeşte de la lumea interlopă sătească diferite sume de bani pentru a executa în laboratoarele proprii operaţiuni de mulgere şi sinteză a laptelui. De asemenea, dispune de aparatura necesară pentru afumare şi smântânire ilegală. Din păcate, operaţiunile de monitorizare pe tehnică n-au dat rezultate: Sapă nu şi-a tras niciodată telefon, n-a auzit în viaţa lui de e-mail, comunicând la distanţă numai prin sunete emise din fluier de os".
*
Lipit de zid, în dosul halelor, ţăranul îşi pândeşte victima. O vede cum se apropie, scurgându-se pe stradă. Urmele sevrajului i se cunosc de la 100 de paşi: bale la gură, privire goală. E pradă sigură: de trei ori a fost la dezintoxicare şi de fiecare dată a sărit gardul, aruncându-se în braţele primului dealer. La ultima internare şi-a atacat medicul, vârându-i tratamentul pe gât. Scena a fost oribilă: medicul era să moară sufocat cu iaurtul cu fructe.
Narcomana ajunge mai mult moartă decât vie.
- Ce-ţi dau?
- De oaie. Da mai fără sare.
Ţăranul vâră mâna sub cojoc. Scoate doza, înhaţă banii. Marfa e din ce în ce mai scumpă: de când nevastă-sa înfundă Jilava pentru cultivare de caise în vederea compotului, trebuie să se descurce singur. A fost prinsă cu două borcane. Mascaţii au lăţit-o între tarabe. I-au dat zece ani de fiecare borcan. Îşi şterge o lacrimă şi priveşte spre nepotu Marinică. Şade în căruţă, cu feţişoara aia nevinovată. Are trei anişori, da deja ştie să zică "Nu-i brânza mea, nene mascatule. A lăsat-o aci un domn de la oraş". Pentru el munceşte, pentru el riscă totul. Când va strânge întreaga Sumă, îi va zice: "Na! Să nu treci prin ce-am pătimit io cu mă-ta mare. Du-te de-ţi scoate certificat european de producător".
de la
Ionut GURGU
Primita la Redactie:
"CONTRAVENIENTII" DIN ZOOTEHNIE NU AU ACCES LA FONDURILE EUROPENE
Desi incepand cu 1997, conform Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei, li se interzicea cresterea a mai mult de 5 vite, daca nu au o distanta de minim 200 m fata de zonele de locuit, crescatorii de bovine, in proportie de 95% nu indeplineau conditiile cerute, putand fi sanctionati contraventional zi de zi, totusi ei au primit subventii, chiar daca incalcau si alte legi, emanand de la ANSVSA-HG 984/2005, art. 2, lit.b, pct.1, sau Mediu-Legea 265/2006, HG 440/2005.
Nu este normal ca trei legi sa te sanctioneze pentru o activitate, iar guvernul , pentru aceeasi activitate, sa te subventioneze si sa te incurajeze in ceea ce faci.
S-au aplicat si sanctiuni in stil "ruleta ruseasca", pur si simplu la intamplare.
Ne confruntam cu o problema in cazul fermierilor, atat cei mici, cat si cei mari, care vor sa respecte conditiile in care functioneaza si fermele din vestul Europei, dar ei trebuie ajutati pentru a indeplini aceste conditii si in localitate.
Dar vin fondurile europene pentru fermele agricole de semi-subzistenta, unde fermele trebuie sa fie autorizate, in timp ce 99% din acestea nu indeplinesc conditiile de eligibilitate a proiectului, din cauza Protocolului cu Mininsterul Sanatatii si Ordinului 536/1997 (inclus in acest Protocol) privind distanta minima de protectie sanitara, care la bovine este de 200 m, pentru fermele care au intre 5 si 500 capete.
De exemplu: gospodaria in care crescatorul care are 3 bovine, nivelul minim de acordare al subventiei, va avea dupa fatare 6 capete, depasind astfel plafonul impus de Ordinul sus-mentionat pentru a putea fi autorizat - in acest caz, diferenta de capete trebuie fie vanduta, fie omorata la fatare, in cazul in care crescatorul nostru nu doreste sa fie sanctionat (este oare aceasta cea mai buna solutie?)
La fel se intampla si cu indemnizatia de instalare a tinerilor fermieri, care vor sa modernizeze fermele pe care le au, dar marea majoritate nu le pot autoriza, pierzand banii si, in final, vanzand animalele.
Ferma de subzistenta si de semisubzistenta trebuie sa devina viabila si rentabila pentru detinator, dar fara ajutor nu se poate.
Dorinta disperata de a face bani din impozite determina guvernantii sa impuna o serie de autorizari, iar lunar vor fi controale si sanctiuni pentru a justifica salariul celor ce controleaza.
Nu am putea spune ce fermier cu 5 vite, care ara cu calul, coseste manual, de dragul celor 1500 euro pe an, doreste sa fie stresat de Fisc, DSVSA, Mediu si Sanatate Publica, in urma obtinerii statutului de persoana fizica autorizata.
Produsul, fie lapte, fie carne, se prelucreaza de procesatori si acolo trebuie urmariti banii ce se cuvin bugetului, TVA-ul fiind reflectat de produsul final si platit integral de consumator. Dar se pare ca este de preferat ca micul fermier sa devina beneficiar de ajutor social si de asistat al statului.
In concluzie, crescatorii, carora, de altfel le sunt adresate aceste masuri, si care ar trebui sa le acceseze, se confrunta cu probleme legate de avizare si autorizare (atat Masura 112, cat si Masura 141), conform legislatiei in vigoare, care de cele mai multe ori ii impiedica sa beneficieze de banii europeni (ex. distantele impuse intre exploatatie si casa de locuit, reglementate prin Ordinul 536/1997 al Ministerului Sanatatii).
Persoana de contact
Director Asociatia Judeteana a Crescatorilor de Bovine Alba
Ing. Moldovan Ioan Radu
0724058123
Nu este normal ca trei legi sa te sanctioneze pentru o activitate, iar guvernul , pentru aceeasi activitate, sa te subventioneze si sa te incurajeze in ceea ce faci.
S-au aplicat si sanctiuni in stil "ruleta ruseasca", pur si simplu la intamplare.
Ne confruntam cu o problema in cazul fermierilor, atat cei mici, cat si cei mari, care vor sa respecte conditiile in care functioneaza si fermele din vestul Europei, dar ei trebuie ajutati pentru a indeplini aceste conditii si in localitate.
Dar vin fondurile europene pentru fermele agricole de semi-subzistenta, unde fermele trebuie sa fie autorizate, in timp ce 99% din acestea nu indeplinesc conditiile de eligibilitate a proiectului, din cauza Protocolului cu Mininsterul Sanatatii si Ordinului 536/1997 (inclus in acest Protocol) privind distanta minima de protectie sanitara, care la bovine este de 200 m, pentru fermele care au intre 5 si 500 capete.
De exemplu: gospodaria in care crescatorul care are 3 bovine, nivelul minim de acordare al subventiei, va avea dupa fatare 6 capete, depasind astfel plafonul impus de Ordinul sus-mentionat pentru a putea fi autorizat - in acest caz, diferenta de capete trebuie fie vanduta, fie omorata la fatare, in cazul in care crescatorul nostru nu doreste sa fie sanctionat (este oare aceasta cea mai buna solutie?)
La fel se intampla si cu indemnizatia de instalare a tinerilor fermieri, care vor sa modernizeze fermele pe care le au, dar marea majoritate nu le pot autoriza, pierzand banii si, in final, vanzand animalele.
Ferma de subzistenta si de semisubzistenta trebuie sa devina viabila si rentabila pentru detinator, dar fara ajutor nu se poate.
Dorinta disperata de a face bani din impozite determina guvernantii sa impuna o serie de autorizari, iar lunar vor fi controale si sanctiuni pentru a justifica salariul celor ce controleaza.
Nu am putea spune ce fermier cu 5 vite, care ara cu calul, coseste manual, de dragul celor 1500 euro pe an, doreste sa fie stresat de Fisc, DSVSA, Mediu si Sanatate Publica, in urma obtinerii statutului de persoana fizica autorizata.
Produsul, fie lapte, fie carne, se prelucreaza de procesatori si acolo trebuie urmariti banii ce se cuvin bugetului, TVA-ul fiind reflectat de produsul final si platit integral de consumator. Dar se pare ca este de preferat ca micul fermier sa devina beneficiar de ajutor social si de asistat al statului.
In concluzie, crescatorii, carora, de altfel le sunt adresate aceste masuri, si care ar trebui sa le acceseze, se confrunta cu probleme legate de avizare si autorizare (atat Masura 112, cat si Masura 141), conform legislatiei in vigoare, care de cele mai multe ori ii impiedica sa beneficieze de banii europeni (ex. distantele impuse intre exploatatie si casa de locuit, reglementate prin Ordinul 536/1997 al Ministerului Sanatatii).
Persoana de contact
Director Asociatia Judeteana a Crescatorilor de Bovine Alba
Ing. Moldovan Ioan Radu
0724058123
Posts
No comments:
Post a Comment