Pages

Monday, February 16, 2009

CAMPANIA ANTI CIP De ce ii e frica Patriarhiei, nu va scapa

Stilistul Patriarhiei Romane, Florian Bichir (foto), in timpul liber ziarist la Evenimentul Zilei, ma onoreaza cu un nou articol, dupa cel de preamarire a actualului Patriarh si ponegrire a regretatului Parinte Teoctist. Se alatura astfel, de la sine, celorlalti trei colegi ai sai din Trustul Ringier, anti-crestini, care si-au creat o obsesie din atacul la persoana mea: Vladimir Tismaneanu, Horia Roman Patapievici si Mircea Mihaies. Pe langa aceasta, astazi, am mai avut o onoare: eu si Patriarhul Romaniei, Daniel Ciobotea, am primit aceeasi Revista a Presei. Editata de Biroul de Presa al Patriarhie, ea mi-a fost trimisa azi, pentru prima oara, pe e-mail. In cap de lista trona, dupa cum vedeti, creatia bietului meu fost coleg de AZEC Florian Bichir (Dumnezeu sa-l ierte!). Pe vremuri, nu foarte indepartate, acelasi Birou ma onora, inclusiv pe site-ul oficial al Bisericii Ortodoxe Romane, cu mediatizarea Campaniei Salvati Icoanele Copiilor. Astazi, chiar daca particip, alaturi de alte cateva sute de dreptcredinciosi, si zeci de mii de aderenti, la o actiune pentru educatie si libertate, similara, respectiv Campania Impotriva Insemnarii Electronice, care vizeaza tot apararea sufletele romanilor, Noua Patriarhie se pare ca are alte planuri, alte ordine, de la alte glasuri, din alte incaperi, pe care le primeste cu ochii larg inchisi... Noua Patriarhie socoteste ca este mai crestineste sa-l asmuta pe bietul Bichir asupra mea si a tuturor "analfabetilor" - multi simpli romani dar si preoti, monahi si monahii - care sustin o cauza dreapta. Noua Patriarhie doreste practic sa se alature astfel unor hoti de suflete din tagma lui Tismaneanu, personajul care a insultat in modul cel mai ordinar, dupa caderea comunismului, Biserica stramoseasca si memoria fostului Patriarh al Romaniei, blandul Teoctist, in mincinosul sau "Raport Final". Slujbasii de la Patriarhie par sa nu observe ca partasia aceasta la marea operatiune anti-umana, e vazuta insa, inainte de toate si toti, de Bunul Dumnezeu.
Dincolo de faptul ca ma implica in "afacerea Ciorogarla" - din motive ce tin de imbibarea ramasitelor de creier ale unora cu prea mult alcool (si atunci chiar s-ar putea sa scot, daca nu un Browning, macar un Carpati :-) - Articolul lui "padre" Bichiros alias "father" Anthimos tradeaza, in nestiinta intunericitilor, o anume neliniste, ba chiar o frica. Printre randurile tremurate pare sa se intrevada raspunsul pe care il pregateste Patriarhia in urma sedintei de Sinod din 25-26 februarie vizavi de scandalul insemnarii si spionarii poporului ortodox, care se ridica, incet dar sigur, pentru libertate.
Parerea mea este ca atat autoritatile statului cat si cele bisericesti ar trebui mai degraba sa cumpaneasca mai bine acest raspuns. Sa nu se grabeasca. Apelul duhovnicilor acestui neam este mult mai puternic decat isi pot imagina necredinciosii care ocupa, rand pe rand, toate institutiile celui ce a fost o data Statul Roman, in frunte cu cea mai importanta, Biserica nationala. Diferenta dintre acestia si noi este ca noi chiar stim si cum se cucereste si cum se apara si ce este Libertatea.
Razboi Intru Cuvant semnaleaza un articol de opinie al teologului Dan Camen pe acesta tema:
Dan Camen fata cu diversiunea Bichir
Vezi la rubrica de Comentarii reactia cititorilor la materialul lui Bichir:
FLORIAN BICHIR: Diversiunea unor analfabeţi
Vezi si
INFILTRARI la varful BOR. Cazul Florian Bichir alias "Father Anthimos...

Rafael Udriste semnaleaza si atacul unui alt Bichir, cu numele de Andrei Badin, la
@CONSIGLIERE DESPRE CIPURILE RFID: "CITEŞTE AROGANTULE ŞI TE MINUNEAZĂ" .
Badin are tupeul sa alature la otrava sa o fotografie preluata de la mine de pe blog pentru care nu mi-a cerut acceptul - evident! - ceea ce se incadreaza la furt intelectual. S-ar putea sa-l pun sa plateasca. Mai bine ar raspunde cum au disparut asa brusc de pe blogul lui postarile in care eram facut "capitan verde" din spatele unui minister si unul dintre "locotenentii" (alaturi de "Big Brother") ai mitropolitului "legionaro-securist" Bartolomeu Anania. "Prietenii stiu de ce?"!
Cele doua diversiuni se adauga celor deja declansate dupa Apelul Parintelui Iustin de unii "initiati" precum Razvan Bucuroiu, Razvan Codrescu, Claudia Tarziu, Dan Dungaciu, Dan Tapalaga, Radu Carp, Attila Biro, Cristian Pirvulescu, etc, etc
Este de observat ca, pe masura ce ne vom apropia de ziua sedintei Sinodului, aceste diversiuni se vor inteti. De remarcat tovaraseii din "echipa de zgomote" (aceiasi pretutindenari, mereu). Fiti cu ochii pe ei!

http://theologhia.wordpress.com/:
Comentariu la un pamflet derizoriu

Inca de la inceputul editorialului, Dl. Florian Bichir, aka. ‘Father Anthimos’ (’prietenii’ stiu de ce), aminteste inainte de toate de ’scarboasa campanie pentru alegerea patriarhului’, evocand prin aceasta perioada sclipitoare cand lustruia cu cuvinte magulitoare si pline de emotie ‘virtutile de aur’ ale actualului Patriarh, pe atunci Mitropolit al Moldovei, Daniel, spre care are o crescanda afinitate. Se pare ca vremurile acelea n-au apus inca si turtureaua glasuieste oficios de fiecare data, cu orice prilej, cantece melodioase miresei de pe deal.
Curios lucru este ca aceasta ‘turturea’ era inainte ‘cucuvea’, mereu cantand impotriva Mitropolitului Daniel (actualul Patriarh), dar deh… incalcite si noduroase sunt caile oamenilor. Curat lucru este ca Adevarul va iesi la lumina odata si odata… caci nu este simplu cuvant, ci Cuvantul, Hristos, Fiul Cel fara de ani.
Baietii furiosi de care face amintire Dl. Bichir sunt bloggarii ortodocsi, acesti muezini ai amvoanelor virtuale, strajeri ai pridvoarelor internautice cu nesfarsitele lor colonade si feciori davidici ce lupta cu Goliatul taberelor dusmane spre izbavirea turmei infricosate. Acestia se inroleaza la lupta in primele randuri, ei aduc vestile si tot ei sunt iscoade ce cutreiera internetul in lung si-n lat pentru a cauta marturii si cuvinte pline de intelepciune ale celor ce pustincesc si teologhisesc.
Incercand sa castige putina autoritate stand la umbra cuvintelor Parintelui Iustin Parvu, scrise in scrisoarea publica din 14 ianuarie a.c., dandu-i pe deplin dreptate la inceput, cat sa poata sa-si ascuta dintii rapitori, Dl. Bichir denatureaza in mod voit sensul cuvintelor rostite de parintele Iustin, spunand ca “mesajul marelui duhovnic nu conţine niciun îndemn la mucenicie şi luptă, ci doar atrage atenţia cu privire la tendinţele de globalizare, control şi restrângere a drepturilor “. De fapt, un scurt fragment din scrisoarea parintelui Iustin din 14 ianuarie arata exact contrariul> “De aceea vă spun: este vremea muceniciei! După părerea mea ne aflăm în vremurile în care singura cale de mântuire este mucenicia. De-abia acuma este momentul să mărturisim cu propria noastră viaţă, până acum ar fi fost o risipă de energie.” Astfel ca ‘diversiunea duhovniceasca’ de care aminteste Dl. Bichir e chiar cea creata de el insusi. Dar la indemnul cui?… se pare ca are legatura cu Sedinta Sfantului Sinod din februarie. Vocea cui se face aceasta turturica? … este oare reeditarea a ceea ce a fost in cazul deciziei Sfantului Sinod cu privire la cazul Mitropolitului Nicolae Corneanu? O’m trai si o’m vedea…
Limbajul acestui gazetar ce se lauda ca e licentiat in filologie si teologie ortodoxa, master in comunicare si doctorand in teologie incepe sa capete valente fariseice si, precum oarecand in parabola Vamesului si Fariseului, ca tot suntem in perioada Triodului, isi inalta pana la cer cuvintele prin care se binecuvinteaza pe sine insusi si arata cu degetul catre Dl. Victor Roncea spunandu-i ca e “un om care nu a înţeles că ortodoxia se trăieşte, nu este doar o etichetă”, caci “e la mintea cocoşului că dacă nu ţi se cere lepădarea de Hristos, acest CIP sau 666 rămâne la nivel simbolic”, pe toti facandu-i analfabeti.
Precum o aspida ce-si arunca veninul peste tot, ponegririle aduse baietilor furiosi “ultraortodocsi” si lui Victor Roncea ating in mod voit si pe publicistul Dan Ciachir, ale carui editoriale scrise in ziarul Ziua reuseau de fiecare data sa atraga atentia Patriarhiei Romane, care trimitea de fiecare data comunicate de presa pe seama spuselor Dl. Ciachir. A fost singurul care a reusit acest lucru. Curios, de asemenea, este faptul ca Dl. Ciachir de ceva vreme nu a mai scris deloc nici in randurile ziarului Ziua, nici in alta parte. Acest aspect l-a observat probabil si Dl. Bichir care a gasit de cuvinta, precum ii este obisnuinta, sa improsce pe la spate pe cei care nu-i sufera.
De fapt prin Dl. Ciachir, mojicia pamfletarului Bichir ponegreste pe IPS Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, caruia ii spune ca “a mâncat varză puturoasă prin mănăstiri” si pe care l-a improscat de atatea ori si in campania ’scarboasa’ privind alegerea patriarhului de care aminteste la inceput.
Urmatorul paragraf din editorial aminteste de cuvintele D-lui. Radu Carp cu privire la intrebarea, oarecum retorica si fundamentala zic si eu, dar ironizata de Dl. Bichir: “de ce până acum nu au fost prezentate puncte de vedere teologice pe marginea problemei paşapoartelor biometrice?”
Pentru Dl. Bichir totul e clar, el urmand logicii afirmatiilor puse pe seama Parintelui Porfirie de catre Gheorghita Ciocioi intr-un editorial al site-ului Lumea Credintei, anume ca “dacă nu renunţi la Hristos, pot să-ţi facă orice, inclusiv un CIP în cap”.
Problema pasapoartelor biometrice ce contin cipuri de stocare a datelor personale este o problema complexa, ce atinge diverse valente si domenii. Pe langa toate acestea, insa, este si o problema duhovniceasca, care poate avea implicatii apocaliptice legate de numarul 666 - ca si pecete a diavolului, nu doar ca un simbol, caci deja tot ce te pecetluieste are legatura cu persoana ta, cu tine, nu e strain de tine, omul fiind alcatuit din suflet si trup. Lepadarea de Hristos are legatura cu acest lucru din simplul motiv ca daca te vei duce la magazin sa cumperi o bere cu eticheta Timisoreana, nicidecum nu ti-ar trece prin cap ca s-ar putea sa gasesti inlauntrul ei altfel de bere sau altceva in locul aceleia. Astfel, interiorul are legatura cu exteriorul, iar cei ce propovaduiesc aceasta separare sunt nestorienii zilelor noastre. Chiar un parinte duhovnicesc avea o carte intitulata ‘Cum îţi sânt gândurile, aşa îţi este şi viaţa’ , deci profunda legatura intre ceea ce este in interior, in suflet, si ceea ce este in exterior, pe trup. Putem asemana foarte usor, in chip pavelian, lepadarea de Hristos cu desfranarea, caci amandoua lasa urme atat la nivel mental, in suflet, dar si in trup… spre deosebire de celalalte pacate care lasa urme numai in suflet si in minte.
Este deci o problema delicata si trebuie precizata foarte clar de cei care au competenta. Este o problema de Sinod, care nu cred ca se va rezolva asa usor, dar care trebuie sa ofere o solutie rezonabila privind acest aspect. Bine este ca Sfantul Sinod a inceput sa reactioneze la framantarile Bisericii si nu a ramas pasiv, pentru ca acum are motive. Daca Dl. Bichir considera ca Turma lui Hristos este o gloata de nebuni, o masa de oameni, o prostime multa care vine in biserici sa aprinda lumanari si sa dea un acatist se inseala enorm, Il batjocoreste intai pe Hristos care e in ei si pentru care S-a jertfit, dar ce stie teologul si preotul Bichir de lucrurile acestea…? E invatat la comanda sa improste cu noroi prin cuvinte saltarete pe toti care ii considera antipatici si care i-au vazut bubele si ranele…
Trecand peste linguselile nelipsite din limbajul D-lui Bichir la adresa Pf Daniel, numit de data aceasta cu apelativul catolic ‘Sanctitatea Sa’ si evidentiindu-i inca o noua harisma - ’stralucita minte teologica’, pamfletarul face referire la anecdota ironica, nicidecum irenica, marca Pf Daniel, menita mai mult sa starneasca ras, decat lamurire: “dacă un preot are de împărţit 1.000 de colaci sfinţiţi, ce face cu cel de-al 666-lea? Nu-l împarte?”
Este de fapt ridiculizarea framantarilor launtrice ale madularelor Bisericii pe seama acestei chestiuni. Ba mai mult, e un exemplu nepotrivit, insa potrivit pentru oameni superficiali precum Dl. Bichir si sa va spun de ce…
In primul rand nu preotul imparte colacii, ci doar ii sfinteste, iar daca erau pecetluiti acei colaci cu pecete diavoleasca nu se sfintesc, ci sunt jertfe idolesti. In al doilea rand acei colaci nu poarta pecete, ci sunt numerotati. In al treilea rand diferenta intre o carte de identitate sau pasaport si un colac este imensa, pentru ca primele contin date personale care te reprezinta si au legatura cu persoana ta, pe cand colacul, care poate ca are si crucea pe el, insa e numerotat al 666-lea, nu face nicidecum legatura cu persoana ta. Aici e diferenta existentiala. In rest, continuarea anecdotei cu alte exemple personale ale D-lui Bichir denota naivitate, fapt pentru care comentariile sunt de prisos.
***
Parerea personala referitoare la acest pamflet derizoriu marca Florian Bichir, pentru care, spre mirarea unora, i-am acordat asa mare atentie, este ca vine ca la comanda, inainte de reunirea Sfantului Sinod in februarie, incercand sa spuna prin cuvinte ascunse lucruri ce vor avea loc, iar daca nu l-as fi stiut pe Dl. Florian Bichir, din editorialele pe care le-a scris, asa partinitor si mereu de partea celor ce-i ofera girul in anumite chestiuni, nici in veac nu as fi facut pomenire de aceste randuri ale lui.

dan.camen.

1 comment:

Anonymous said...

Citatul este exact din parintele Porfirie, netrunchiat. http://cuvseraphimrose.wordpress.com/2008/08/19/cuv-porfirie-despre-semnul-fiarei/