KARADENIZ: KOSOVO, obiectiv strategic al noului patriarh sarb. Problema Timocului

Patriarhul sarb Irineu nu accepta independenta Kosovo

de Mihai ISAC 

Episcopul Irineu de Nis a fost ales la sfarsitul saptamanii trecute Patriarh al Bisericii Ortodoxe a Serbiei, informeaza agentia sarba de presa Tanjug, citata de mass-media internationala. Irinej Niski ii urmeaza in functie Patriarhului Pavle, decedat pe 15 noiembrie 2009 la varsta de 95 de ani. Intr-o declaratie, Irinej Niski a declarat ca alegerea sa este rezultatul “vointei lui Dumnezeu si a Sfantului Sinod” al Bisericii Ortodoce Sarbe. “Am fost ales in aceasta functie prestigioasa si dificila cu ajutorul fratilor mei episcopi, alaturi de care voi infrunta aceasta sarcina si toate problemele Bisericii sarbe”, a adaugat noul Patriarh, intronizat duminica, 24 ianuarie 2010.
Conform articolului 50 din Statutul de organizare al Bisericii Ortodoxe a Serbiei, plicurile cu numele a trei candidati au fost puse in Evanghelie, iar noul patriarh a fost ales prin tragerea de catre un staret, desemnat de Sfantul Sinod sarb, care a scos un singur plic dintre copertile Evangheliei. Plicul a fost apoi desigilat si continea numele episcopului Irineu de Niš. Reamintim ca Biserica Ortodoxa a Serbiei a adoptat aceasta procedura in 1960, pentru a evita interventiile politice, fostul patriarh Pavle fiind primul ales astfel.
Conform statisticilor neoficiale, BOS are peste 12 milioane de aderenti, raspanditi in Serbia, Bosnia-Hertegovina, Muntenegru, Croatia, Republica Macedonia, Slovenia, Romania, Ungaria, SUA, Canada, statele UE, Australia, precum si in alte state cu importante comunitati etnice sarbesti. Reamintim ca noul lider al BOS va fi nevoit sa gestioneze mai multe dosare importante, inclusiv relatiile canonice cu Biserica Ortodoxa Romana, Biserica Ortodoxa Rusa, precum si relatia cu mediile politice de la Belgrad. BOS a fost acuzata de sustinerea politicii expansioniste a Belgradului indreptata impotriva fostelor republici iugoslave, devenite state independente.

Ierarh moderat

Episcopul Irineu de Nis, considerat a fi un moderat, a fost intronizat noul patriarh al Bisericii Ortodoxe Sarbe in cadrul unei ceremonii desfasurate la catedrala din Belgrad. Irineu, in varsta de 80 de ani, ales vineri de Sfantul Sinod, a devenit astfel cel de-al 45-lea patriarh al bisericii ortodoxe sarbe si ii succede patriarhului Pavle, decedat la 15 noiembrie anul trecut, la varsta de 95 de ani. Noul patriarh s-a angajat sa sustina revendicarea asupra Kosovo, regiune considerata de cei mai multi drept leaganul istoric al natiunii, dar care si-a proclamat unilateral independenta in februarie 2008. In discursul sustinut dupa intronizare, Irineu de Nis a declarat ca ‘Kosovo este Ierusalimul nostru’ si ca ‘Serbia fara Kosovo nu e Serbia’.
La festivitatea de intronizare au participat premierul sarb Mirko Cvetkovic, vicepremierul Ivica Dacic, presedinta parlamentului, Slavica Djukic-Dejanovic, primarul Belgradului, Dragan Djilas, si premierul entitatii sarbe din Bosnia, Republika Srpska, Milorad Dodik. O a doua parte, solemna, a intronizarii va fi organizata in centrul istoric al bisericii ortodoxe sarbe, la Pec, in vestul Kosovo, la o data care urmeaza a fi stabilita.
Irineu s-a nascut la 28 august 1930, in localitatea Vidova, regiunea Čačak, primind numele de botez Miroslav (Gavrilovici). A absolvit Seminarul Teologic la Prizren si Facultatea de Teologie la Belgrad. Dupa satisfacerea serviciului militar a suplinit un post de profestor la Seminarul din Prizren. In 1959, cu binecuvantarea Patriarhului Gherman al Serbiei, a fost tuns in monahism la manastirea Rakovita, primind numele de Irineu. In acelasi an, a fost hirotonit ierodiacon si ieromonah. In anul universitar 1962/63 a urmat cursurile postuniversitare ale Facultatii de Teologie din Atena. In 1974 a fost ales episcop vicar patriarhal, cu titlul de Moravita. In mai 1975 a fost ales episcop de Niš.

Candidati controversati

Reamintim ca mai multi inalti ierarhi sarbi, majoritatea catalogati controversati de catre mass-media locala, si-au declarat intentia de a candida la scaunul patriarhal, inclusiv mitropolitul Amfilohie de Muntenegru (foto), mitropolitul Jovan de Zagreb, episcopul Artemije de Starai Ras si Prizren (Kosovo), episcopul Irineu de Nis, episcopul Hrizostom de Zica, episcopul Ignatije de Branicevo, precum si episcopul Iustin de Timoc.
Mass-media sarba a avertizat asupra pericolului reprezentat de miscarile de extrema dreapta din Serbia, apropiate unor inalti ierarhi. Astfel, presa de la Belgrad a dedicat largi spatii rolului jucat de diferiti inalti ierarhi in timpul razboaielor din fosta Iugoslavie, precum si relatiilor cu organizatiile extremiste, inclusiv miscarea Obraz, recunoscuta pentru campaniile de teroare declansate impotriva minoritatilor religioase din Serbia si a ierarhilor ortodocsi sarbi considerati prea concilianti.

Episcop xenofob

Printre candidati se numara si episcopul ortodox sarb de Timoc, Iustin Stefanovici, care a cerut anterior Sinodului Bisericii Ortodoxe Sarbe revocarea actului de recunoastere oficiala a Episcopiei Ortodoxe Romane a Daciei Felix, eparhie a etnicilor romani din Serbia, aflata sub jurisdictia Bisericii Ortodoxe Romane. Ierarhul sarb a prezentat in plenul lucrarilor Sinodului Bisericii Ortodoxe Sarbe, desfasurat anul trecut la Belgrad, un apel al Adunarii Eparhiale a Episcopiei sarbe a Timocului in care “enoriasii sarbi si vlahi” solicita protectia Patriarhiei Sarbe in fata “actiunilor anticrestine” a clericilor romani.
Continuarea la Karadeniz Press

LANSAREA lucrarii "Istorie, geopolitica si spionaj in Balcanii de Vest", cu generalii Iulian Vlad si Aurel Rogojan VIDEO/FOTO

''Tito, fostul presedinte al Iugoslaviei, a incercat, folosindu-se de serviciile secrete, sa rupa bucati din Romania'', a declarat, joi, autorul cartii "Istorie, geopolitica si spionaj in Balcanii de Vest", fostul general de Securitate, Aurel Rogojan. Cartea a fost scrisa in colaborare cu generalul (r.) Traian Valentin Poncea. La lansarea cartii a participat si fostul sef al Securitatii, generalul Iulian Vlad, relateaza Agerpres.
"Aparent, Romania a avut o lunga relatie de prietenie cu Iugoslavia, dar in realitate lucrurile n-au fost deloc asa. De dragul propagandei, se prezenta mereu o imagine care demonstra ca Romania si Iugoslavia sunt tari prietene, alaturi la bine si la greu. A fost o imagine falsa, care a prins si dupa 1989 in Romania, insa pentru scurt timp, pana cand situatia din tara vecina a luat o alta intorsatura geopolitica", a spus generalul Aurel Rogojan.
Afirmatia referitoare la relatiile romano-iugoslave din perioada regimului comunist a surprins publicul.
"Putini dintre istoricii romanii cunosc faptul ca in perioda regimurilor Dej si Ceausescu, Iosip Broz Tito a fost cel care s-a impus in fata celor doi sefi de stat, dar din umbra, Iugoslavia, alaturi de alte state vecine, uneltea la destramarea Romaniei. Documentele cercetate pentru scrierea cartii demonstreaza temeinic ca Tito, fostul presedinte al Iugoslaviei, a incercat, folosindu-se de serviciile secrete, sa rupa bucati din Romania. Din fericire, acest lucru nu s-a intamplat. Romanii, prin oamenii care lucrau in securitatea externa, au inteles destul de repede ca vecinul si bunul prieten al Romaniei avea alte ganduri decat ceea ce spunea la intalnirile purtate la nivel inalt", a adaugat generalul Rogojan.
Fostul sef al Securitatii, generalul Iulian Vlad, a spus in interventia sa ca lucrarea elucideaza, in premiera, adevaratele relatii care au existat intre Romania si Iugoslavia, dar si evenimentele geopolitice triste, provocate de puteri straine, care au dus la destramarea acestui stat din Balcani.
Vezi: ZIUA Online

Detalii, in curand!

AUTONOMIA. Dupa Kosovo, Voivodina. Urmeaza "Tinutul Secuiesc"?

In 6 februarie, 2008, atrageam atentia, aici, asupra unei marlanii, total nediplomatice, a ambasadorului Romaniei la Paris, cunoscutul Teodor Anatol Baconsky, care ameninta Serbia cu ruperea Voivodinei (ca asa vrea el si nu mai stiu cine), publicand alaturi de articolul sau din "Cotidianul" si desenul alaturat. Cu cateva zile inainte, pe Civic Media.ro aparea NOUA Ordine Mondiala in chinurile facerii. Azi, Kosovo, maine Voivodina. Urmeaza Harghita-Covasna?. A trecut un an si, conform declaratiilor din ce in ce mai vehemente ale ungurilor si a articolului de mai jos, ne apropiem cu pasi repezi de previziunile analizei citate. Iata:

Voivodina incepe sa dea dureri de cap politicienilor de la Belgrad
Voivodina, care incearca sa aplice un nou statut de autonomie, este din ce in ce mai criticata de parlamentarii de la Belgrad. Acestia sunt ingrijorati ca integritatea teritoriala a Serbiei, care in urma cu un an a pierdut Kosovo, ar putea fi din nou amenintata, informeaza NewsIn.Voivodina, provincie autonoma multientica aflata la granita cu Ungaria, Croatia si Romania, a aprobat anul trecut o revizuire a statutului sau, care ii extinde autonomia, fara a ajunge totusi la nivelul celei cunoscute in timpul Iugoslaviei lui Tito. Adunarea regionala a adoptat un nou proiect de statut
Adunarea regionala din Voivodina a adoptat in octombrie 2008 un proiect pentru un un nou statut, ce prevede o autonomie extinsa a acestei provincii multietnice, cu aproximativ doua milioane de locuitori, aflata in nordul Serbiei. Populatia Voivodinei este majoritar sarba, dar peste o treime dintre locuitorii sai apartin mai multor minoritati nationale care convietuiesc aici - maghiari, slovaci, romani, croati, muntenegreni, ruteni.
Conform unor estimari, in Voivodina locuiesc peste 34. 500 de romani, concentrati in 42 de localitati, reprezentand 1,5% din populatia totala a provinciei (In realitate sunt mai multi - nota mea). Odata cu garantarea autonomiei in Voivodina, limba romana are statut oficial, alaturi de sarba, maghiara, croata, ruteana si slovaca.

Proiectul adoptat in toamna anului trecut de parlamentul local acorda mai multa autonomie Voivodinei, care, printre altele, va putea sa aiba reprezentanti in strainatate si sa incheie acorduri internationale. Optzeci si noua de deputati au votat in favoarea adoptarii textului, 21 impotriva si niciunul nu s-a abtinut. Parlamentul regional de la Novi Sad numara 120 de membri. Adoptarea unui nou statut al provinciei, primul dupa 1990, era prevazuta insa in Constitutia sarba, aprobata de Parlamentul national in septembrie 2006. In baza legii, noul statut trebuie sa fie aprobat si de legislativul sarb, unde proeuropenii presedintelui Boris Tadici se bucura teoretic de o majoritate confortabila.

Nationalistii sarbi se opun autonomiei Voivodinei
Opozitia nationalista, in special Partidul Radical Sarb (SRS) si Partidul Democratic al Serbiei (DSS) al fostului premier Voislav Kostunita, considera ca proiectul incalca legea fundamentala si deschide calea pentru veleitati separatiste in provincie.
SRS si DSS au prezentat peste 100 de amendamente la proiectul de statut in cursul sesiunii Parlamentului provincial, majoritatea fiind respinse. Opozitia nationalista a lasat sa se inteleaga ca s-ar putea adresa tribunalului constitutional al Serbiei in acest dosar.
Potrivit agentiei Tanjug, citata de RADOR, presedintele Serbiei, Boris Tadici, a spus sambata la Novi Sad ca statutul Voivodinei nu aduce, in niciun fel, atingere unitatii Serbiei.
"Voivodina, prin noul statut care va fi conform Constitutiei Serbiei, va dobandi ceea ce Constitutia ii garanteaza si in niciun fel nu va periclita unitatea tarii", a declarat Tadici, care a participat in capitala Voivodinei la manifestarile ocazionate de aniversarea Zilei statalitatii Serbiei si Zilei Armatei Serbiei. "Descentralizarea este o traditie in Serbia, iar Voivodina ca regiune are caracter sarbesc si european", a afirmat Tadici, adaugand ca "Voivodina este parte a Serbiei si astfel va ramane mereu".
Biserica cere politicienilor sa respinga autonomia regiunii
Cu toate acestea, daca pana de curand numai nationalistii din Partidul Radical Sarb si din Partidul Democratic al Serbiei se opuneau fatis textului, lor incep sa li se alature si alti politicieni, in special din Partidul Socialist al Serbiei, aflat in coalitia de guvernare, dar si puternica Biserica Ortodoxa.
Potrivit B92, Biserica a cerut politicienilor sarbi sa respinga textul, pentru ca "ar crea un stat in stat". Toti cei care se opun noului statut invoca acelasi motiv - se tem ca integritatea teritoriala a Serbiei va fi sub amenintare. Astfel, nationalismul sarb se mobilizeaza pentru a evita ceea ce adeptii sai vad ca fiind un nou Muntenegru in nordul teritoriul statului sarb.
Problema este ca cei care se opun noului statut incep sa aiba majoritatea absoluta in Camera. Un raspuns negativ al socialistilor ar fi o veste proasta, pentru ca, fara ei, Partidul Democrat al presedintelui prooccidental Tadici, sustinator al noului statut, se afla in minoritate.
Cele doua partide guverneaza impreuna, dar in problema Voivodinei au pareri divergente. Cu toate acestea, purtatoarea de cuvant a Partidului Democrat, Jelena Trivan, declara in urma cu cateva zile ca unitatea coalitiei de la putere nu este pusa sub semnul intrebarii atunci cand se discuta despre noul statut al Voivodinei. "Nu stiu de unde a aparut teza potrivit careia majoritatea guvernamentala nu sprijina statutul Voivodinei. Poate exista unele polemici fata de anumite solutii, dar acestea vor fi rezolvate", a precizat Trivan, citata de Tanjug.
In ceea ce priveste Biserica, un membru al Partidului Democrat a spus ca partidul sau nu va tolera un amestec al acesteia.
Voivodina vrea sa incheie acorduri internationale
Potrivit cotidianului Politika, citat de RADOR, exista dispute in legatura cu primul articol al statutului, in care se defineste provincia ca fiind parte a Serbiei, dar si regiune europeana. Cei din DSS considera ca aceasta dubla calitate va putea fi interpretata mai tarziu in diverse moduri.
Cea mai contestata prevedere a statutului ramane insa cea prin care Voivodinei i se permite sa incheie acorduri internationale in sfera competentelor sale, precum si faptul ca are dreptul sa infiinteze "reprezentante in regiunile europene si sa organizeze la Bruxelles promotii in vederea promovarii capacitatilor sale economice, stiintifice, educative, culturale si turistice".
Criticii din DSS si SRS considera ca acesta este primul pas spre formarea unui nou stat, intrucat Voivodina isi acorda singura calitatea de subiect juridic international, pe care in prezent il are doar Serbia. Pe de alta parte, cei care au elaborat statutul se apara spunand ca acesta prevedere va permite provinciei sa acceseze mai usor fondurile europene.
Pe langa aceasta, prevederea nu reprezinta o intarire a statalitatii provinciei, intrucat posibilitatea de a deschide reprezentante in strainatate o au si camerele de comert regionale sau oricare alta firma autohtona.
"Comisarul european pentru extindere, Olli Rehn cunoaste foarte bine continutul proiectului noului statut al Voivodinei si, desi a precizat ca adoptarea acestui proiect de statut reprezinta o problema de politica interna a Serbiei, a fost de acord ca prin acceptarea acestui statut se consolideaza relatiile din Serbia si se presupune descentralizarea si returnarea proprietatilor Voivodinei si ale administratiilor locale, masuri importante care vor contribui la apropierea Serbiei de standardele europene.Cu alte cuvinte, in UE nu se acorda mare importanta acestei probleme - adoptarea noului statut al Voivodinei - dar din tonul discutiilor rezulta ca modalitatea de solutionare a acestei probleme reprezinta unul din aspectele prin care se cuantifica seriozitatea Serbiei, in intentia de apropiere de standardele europene", declara la sfarsitul lunii trecute pentru cotidianul Dnevnik presedintele Uniunii Maghiarilor din Voivodina (SVM), Istvan Pastor, dupa o intrevedere avuta la Bruxelles cu Olli Rehn.
S-a discutat si despre initiativa de a se deschide o Cancelarie a Voivodinei la Bruxelles, care, potrivit liderului SVM, a fost deseori comentata in cercurile politice ca fiind o initiativa ce are drept obiectiv realizarea ambitiilor administratiei provinciale de dobandire a statalitatii provinciei. Rehn a raspuns ca Europa este un continent al regiunilor, care doresc reprezentare la Bruxelles, si, ca atare, deschiderea Cancelariei Voivodinei nu poate fi interpretata ca o ambitie separatista.Afirmand ca statutul Voivodinei este in contradictie cu Constitutia Serbiei in cel putin 30 de pasaje, reprezentantii partidelor care se opun sustin ca statutul Consiliului minoritatilor nationale acorda drepturi ce depasesc drepturile minoritatilor din alte regiuni ale tarii, ca este anticonstitutional sa fie definite separat averea si veniturile Voivodinei, precum si posibilitatea ca provincia sa aiba propria banca de dezvoltare, propria Academie de stiinte si arte sau sa introduca alfabetul latin, desi Constitutia Serbiei prevede doar alfabetul chirilic.Votul asupra controversatului document ar putea interveni in Parlamentul de la Belgrad la sfarsitul lunii februarie sau inceputul lui martie.
Sursa: ziare.com

PRESEDINTIA ROMANIEI SI AUTONOMIA. O carte si un studiu pe adresa lui Basescu: "Istorie, Geopolitica si Spionaj in Balcanii de Vest"

Generalii Rogojan si Poncea (nu Roncea - acela e la Armata...) publica o noua carte avertisment asupra trecutului, prezentului si viitorului zonei: "Istorie, Geopolitica si Spionaj in Balcanii de Vest". Pana la semnalul ei va ofer coperta si atrag atentia si asupra studiului directorului comunitatii de informatii americane, Dennis C. Blair:

Kosovo, principalul risc de instabilitate în Europa - raport american
WASHINGTON (MEDIAFAX) - Kosovo reprezintă în continuare principalul risc de instabilitate în Europa în 2009, potrivit raportului anual privind securitatea, prezentat joi în Congres de noul director al comunităţii americane de informaţii, Dennis Blair, relatează AFP.
Potrivit raportului, "evenimentele din Balcani vor continua săreprezinte pricipalul risc de instabilitate în Europa în 2009, înpofida evoluţiei pozitive din ultimul an, în special declaraţia deindependenţă paşnică a Kosovo, alegerea unor lideri proeuropeni înSerbia şi propunerile de aderare la NATO prezentate Croaţiei şiAlbaniei".
"Principalele provocări în domeniul stabilităţii vor veni din cauza statutului politic încă nedefinit al minorităţii sârbe din Kosovo, înspecial în nordul statului, şi din cauza continuării unei coexistenţe interetnice dificile în Bosnia-Herţegovina", potrivit sursei citate.
Serviciile americane de informaţii amintesc că 22 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene au recunoscut independenţa Kosovo pe careprovincia sârbă şi-a declarat-o unilateral la 17 februarie, însă menţionează că Serbia nu a acceptat-o.
Potrivit studiului, "Belgradul susţine deschis instituţiile parelele sârbo-kosovare". "Acest lucru a consolidat diviziunea de facto a Kosovo, între zonă sudică majoritar albaneză şi una nordică majoritar sârbă, şi frustrarea kosovarilor albanezi".
În privinţa Bosniei-Herţegovina, "viitorul său în calitate de statmultietnic este incert, atât timp cât nici violenţele generalizate, nici o diviziune oficială nu sunt iminente", potrivit raportului.
"Ameninţările cu secesiunea făcute de liderii sârbi bosniaci şi dorinţele anumitor lideri bosniaci de a elimina entitatea sârbo-bosniacă au agravat, în ultimii ani, tensiunile interetnice la, probabil, cel mai înalt nivel".
Principalele trei comunităţi din Bosnia - sârbă, musulmană şi croată -s-au confruntat în timpul războiului care a devastat din 1992 până în 1995 această fostă republică iugoslavă.
Razvan Mihalascu, Mediafax

Vezi si

http://www.dni.gov/testimonies/20090212_testimony.pdf

Tragedia din Kosovo vazuta de Interfax. Bijuterii ale Ortodoxiei, inainte si dupa bombardarea lor

La începutul anului 2001 lumea era alarmată de unele relatări privind distrugerea statuilor gigantice ale lui Buddha, monumente unice ale culturii antice, de către talibanii din Afganistan. La vremea aceea, statuile prăbuşite deveniseră tema centrală a principalelor ziare, precum şi a emisiunilor de ştiri de pe marile canale de televiziune. În contextul respectiv, o altă tragedie, începută ceva mai devreme şi care continuă până astăzi, trecea aproape neobservată. Este vorba despre distrugerea mănăstirilor şi bisericilor din Kosovo.
Faptele nu s-au petrecut într-o ţară îndepărtată, unde talibanii îşi exercită puterea absolută, ci chiar în centrul Europei. Răstignirea provinciei Kosovo a avut loc sub privirile făcătorilor de pace din ţările cele mai dezvoltate. Acum, extremiştii albanezi terminau ceea ce nu apucaseră să ducă la bun sfârşit în timpul celui de-al doilea război mondial. Potrivit datelor furnizate de Biserica Ortodoxă Sârbă, aproape 150 de biserici şi mănăstiri au fost distruse în ultimii cinci ani în provinciile Kosovo şi Metochia, leagănul ortodoxiei sârbe.
Nu s-au distrus numai monumente de cultură sau odoare bisericeşti. Profanarea a atins însuşi sufletul unui neam cu o tradiţie bogată şi un destin deosebit, care a contribuit la eliberarea Europei de fascism cu 60 de ani în urmă, jertfind pentru biruinţă aproximativ un milion de oameni dintre ai săi.
Mulţi specialişti sunt de părere că astăzi provincia Kosovo a fost transformată într-o pepinieră a terorismului pentru întreaga Europă, într-un punct de schimb pentru traficanţii de droguri. Doar cele câteva biserici care au supravieţuit urgiei, precum şi ruinele acelora care nu au putut scăpa de noile atacuri barbare, aduc tăcută mărturie despre trecutul ţării.
Interfax împreună cu Fundaţia "Sfântul Andrei cel întâi chemat", publică o galerie fotografică a bisericilor din Kosovo înainte şi după distrugere. Poate că aceste imagini vor relata mai elocvent decât cuvintele tragedia uneia din cele mai mari naţiuni europene, care, în mod bizar, a fost trecută cu vederea de programele de ştiri de pe mapamond.
BISERICA SFINTEI FECIOARE din Musutiste, langa Suva Reka
MANASTIREA SF.MARCU DIN CORIZA, la Coriza, langa Prizren
MANASTIREA SF. GAVRIIL din Binac, langa Vitina
MANASTIREA DEVIC, langa Srbica
BISERICA INTRARII IN TEMPLU A MAICII DOMNULUI din Dolac, langa Klina
BISERICA SF.NICOLAE din Slovinje, langa Lipljan
BISERICA SFINTILOR APOSTOLI PETRU si PAVEL din Suva Reka
BISERICA SFINTEI TREIMI din Petric, langa Pec
CATEDRALA SFINTEI TREIMI din Djakovica
BISERICA PAROHIALA SF.ILIE din satul Zegra, langa Gnjilane
BISERICA SFINTILOR DOCTORI FARA DE ARGINTI COSMA SI DAMIAN, satul Novake, langa Prizren
MANASTIREA ZOCISTE SI BISERICA SFINTILOR DOCTORI FARA DE ARGINTI COSMA SI DAMIAN
BISERICA PAROHIALA din Grmovo, langa Vitina
BISERICA SF. CNEAZ LAZAR din Piskote, langa Djakovica
MANASTIREA SI BISERICA SFANTULUI ARHANGHEL, Gornje Nerodimlje
Catedrala
Biserica Mântuitorului
Sediul administrativ al Episcopiei Prizren

Articol preluat de pe site-urile Interfax si www.ortodoxmedia.com

Serbia nu uita Kosovo pe cat de repede ar vrea UE

Bucurie pripită

Comentariul zilei, de Răzvan Voncu

Cei care s-au bucurat pentru victoria în alegerile din Serbia a forţelor "pro-europene" s-au bucurat şi prea devreme, şi degeaba. Nu numai coaliţia "Pentru o Serbie europeană", ci toate partidele sârbe se pronunţă pentru integrarea europeană. Singura diferenţă o constituie atitudinea în chestiunea Kosovo. În timp ce "Pentru o Serbie europeană" a militat pentru continuarea procesului de apropiere şi obţinerea statutului de candidat, în ciuda sprijinului multor state UE pentru independenţa ilegală a Kosovo, radicalii, popularii şi socialiştii se pronunţă pentru clarificări din partea Uniunii cu privire la respectarea (sau nu) a integrităţii teritoriale a Serbiei.

Liderii euro-atlantici şi mass-media aservită au făcut campanie pentru echipa lui Boris Tadic nu pentru că aceasta este mai devotată integrării europene, ci pentru că speră ca această echipă politică să recunoască, într-un final, independenţa Kosovo. E inutil să adaug că e o speranţă deşartă; între altele, şi din cauză că, oricât ar fi de stabil şi puternic guvernul de la Belgrad, nu ar rezista nici trei ore după un asemenea act de trădare.

Aceşti lideri euro-atlantici s-au bucurat prea devreme de victoria "pro-europenilor". Şi aceasta, deoarece sensul alegerilor nu este să iei cel mai mare număr de voturi, ci să obţii o majoritate. Ceea ce nu s-a întâmplat: "Pentru o Serbie europeană" a câştigat 38,75% din voturi, prea puţine pentru a putea guverna. Mai mult decât atât: campania agresivă a coaliţiei preşedintelui Tadic şi conivenţa ei cu anumiţi lideri europeni - Olli Rehn, Javier Solana - au făcut ca şansele ei de a intra în coaliţii post-electorale să fie foarte mici. Practic, echipa dlui Tadic poate fi sigură doar de o coaliţie cu Partidul Liberal-Democrat (care are 5,3%) şi cu partidele minorităţilor (care au împreună 3%). În total, 123 de fotolii de deputat. Prea puţin, deci, pentru a face o majoritate. Aceasta, în timp ce reprezentanţii radicalilor (29,22%), ai popularilor (11,34%) şi ai socialiştilor (7,57%) au şi început negocierile privind formarea unei majorităţi, contând pe 127 de deputaţi.

De aceea, presa occidentală a şi început - la unison cu unii reprezentanţi ai UE - o campanie susţinută de curtare a socialiştilor, care nu sunt alţii decât fostul partid al lui Slobodan Miloşevici. Brusc, constatând că oamenii pe care au mizat nu pot face guvern fără socialişti, occidentalii au descoperit că oamenii lui Miloşevici, de fapt, "nici nu sunt aşa de răi" (am citat din "The Guardian" de marţi, 13 mai). Nu mai sunt partidul care a izolat Serbia, ci sunt "tineri, deschişi integrării europene". Nu mai sunt cei care au dirijat aşa-zisul genocid din Bosnia, ci "reformişti, buni profesionişti" ş.a.m.d.. Cunoaşteţi recuzita, am avut şi noi de-a face cu ea.

Din păcate pentru cei care nu înţeleg nici acum ce se întâmplă în Serbia, trebuie spus că formarea unui nou guvern va fi foarte dificilă. Şi că mai multe şanse au radicalii decât "pro-europenii". Iar vinovaţi pentru asta sunt cei care au recunoscut independenţa ilegală a Kosovo.

"Misiunea UE in Kosovo este ilegala"

Aflat in Romania pentru o vizita oficiala vice-ministrul Apararii Serbiei, Dusan Spasojevic, ne-a acordat un interviu in exclusivitate.

Presedintele Traian Basescu a catalogat chiar saptamana aceasta Serbia drept stat-cheie pentru securitatea regionala. Insa tara dvs. are si o "gaura neagra", reprezentat de Kosovo. Cum se prezinta situatia din regiune acum, din punct de vedere al apararii?

Situatia din Kosovo este foarte instabila. Este exact asa cum prevazut Serbia. Singura modalitate de a solutiona aceasta problema este sa se ajunga la un consens. Kosovo nu este o societate viabila, o societate care sa permita formarea unui stat in jurul ei. Nu este sustenabila din punct de vedere social, economic, politic si din nici un alt punct de vedere si cred ca asta au realizat si autoritatile din Romania. Exista o rata foarte mare a somajului, nu se intrezareste nici o posibilitate de formare a institutiilor, iar declaratia unilaterala de independenta nu a reusit sa o creeze. Recunoasterea acestei declaratii unilaterale de independenta a reprezentat o greseala din partea anumitor state. Pentru Serbia, este foarte important ca Romania a sustinut punctul nostru de vedere inca de la bun inceput. Apreciem foarte mult pozitia presedintelui Basescu, a Guvernului roman si a Parlamentului, care a adoptat doua declaratii - una in decembrie, iar cealalta in urma cu doua luni. Pentru noi, sprijinul acesta vine din partea unui stat vecin, din partea unei tari care este un aliat responsabil al NATO si un membru responsabil al UE, care contribuie la operatiunile din Afganistan si Irak. Este foarte important ca beneficiem de sprijinul presedintelui Basescu, al Guvernului si al Parlamentului roman.

Presedintele Basescu si unii strategi sustin ca una dintre solutii ar fi ca Serbia sa se alature NATO si UE la un moment dat, insa stiti prea bine, ca peste 70% din populatie se opune aderarii la Alianta, dupa bombardamentele din 1999, soldate atat cu numeroase pierderi de vieti omenesti cat si cu ocuparea si desprinderea Kosovo. Cum veti rezolva aceasta problema? Sunteti de acord cu acest punct de vedere?

Continuarea la:
http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-04-19&id=236350&kword=kosovo
Alte articole foarte tari aparute in week-end pe tema Serbia-Kosovo-Romania:
Statul Kosovo s-a nascut mort
http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-04-19&id=236349&kword=kosovo si
in Dosare ultrasecrete unde acum este George Damian, gasiti
Kosovo si Ardealul
http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-04-19&id=236301&kword=kosovo
In foto (by MApN): Viceministrul Apararii Serbiei, Dusan Spasojevic, si amiralul Gheorghe Marin

Confesiunile lui Igor Smirov de dupa demisia lui Tarlev: Asteptam ca Moscova sa ne recunoasca independenta

"Tiraspol Times": Igor Smirnov: "We have not worked enough with other countries"
Pridnestrovie's President admits that his country hasn't done enough to actively promote its diplomatic interests abroad. Igor Smirnov wants to establish closer ties to some of the many members of the United Nations. In this interview, he re-affirms that international recognition of PMR's independence is the main goal.

By Tiraspol Times, 20/Mar/2008
Igor Smirnov, Pridnestrovie's democratically elected president, wants more diplomatic and commercial ties with more countries
TIRASPOL (Tiraspol Times) - The President of the unrecognized republic of Pridnestrovie recognizes his country's failure in actively promoting its diplomatic interests abroad. In this interview, Igor Smirnov re-affirms PMR's commercial, cultural and historical ties to Russia but also says that it is necessary to establish links to other parts of the world as well.
While not going as far as directly accusing PMR's Foreign Ministry of failure, Igor Smirnov says that the government already reviewed its work and concluded that not enough has been done. Now he looks beyond Russia to the almost two hundred member countries of the United Nations, and says that Pridnestrovie needs to "more actively promote our position, using both new resources as well as existing resources, including those in the economic sphere."
The interview comes just days before Foreign Minister Valeri Litskai is due to answer questions in Parliament, after having been summoned by lawmakers who are worried about the lack of progress in establishing closer ties with other states and opening diplomatic representative offices abroad.
In a joint statement with the leaders of Abkhazia and South Ossetia, you pledged to jointly support each other's independence. But unlike those two, Tiraspol didn't ask Russia for recognition yet. Why not?
" - After the outcome of the referendum in 2006 where the majority of voters backed PMR's independence and closer ties to Russia, Pridnestrovie's Parliament already sent a formal request to Russia's State Duma. And the Duma recognized that referendum as legitimate. Should we ask them again? The firmness of our position was confirmed at the Duma hearings by the representatives of the parliamentary delegation from Pridnestrovie."
Some sources claim that Moscow has a new plan whereby the Moldova-Pridnestrovie conflict would be settled in exchange for a guarantee from Moldova that it wouldn't join NATO. As part of such a plan, supposedly Tiraspol would then abstain from seeking international recognition of its independence. What is your take on this?
" - This is simply something that Moldova's President Vladimir Voronin came up with. To this, it is possible to reply with the words of Vladimir Putin: "Total nonsense." He has his own reason, pre-election motivated or whatever, and I won't interfere in Moldova's domestic matters. It also looks like Voronin is trying to flirt with Russia. But I specifically asked Yuri Zubkov [Deputy Secretary of the Security Council of Russia, ed.] if there are any such plans. He answered that the journalists have everything mixed up."
" - Russia has a clear position. It supports the principle of territorial integrity, which western pseudo-democracies nowadays disrupt. But in this case, it is also in favor of negotiations with equal rights to both sides, in the course of which the different questions will be resolved."
Maybe for Moscow it would be worthwhile to follow the example of those Western countries who clearly supported the recognition of Kosovo? That is, to recognize the unrecognized republics of the former Soviet Union rather than reacting to the Kosovo precedent by a dual asymmetric policy.
" - I think that we now need to finally complete the proper, legal break-up of the large country that used to be the Soviet Union. The currently existing de facto independent states of the former Soviet Union, which for many years have defended and proven their right to independence, must now find their de jure independent status. To do so, we have all the necessary grounds, including the level of development of our statehood and democratic systems. But the problem is that when the guarantors of Kosovo, for example, are the United States and the European Union, such an outcome seems normal to them. Whereas in our case, where the guarantor is Russia, they are outraged that we want to settle our unresolved legal status this same way."
So, Moscow should say "yes" to the request for recognition of PMR's independence?
" - We would like to see this happen..."
But another scenario is also possible. In the spring of 2006, the West assisted Moldova in the forcible return of some of Pridnestrovie's companies to its customs control. And if they try to build on that success, couldn't they force Pridnestrovie to accept a subordinate autonomous status within the Republic of Moldova?
" - There are some lines which shouldn't be crossed. But if they do, then we will have to defend our rights by all available means. I think that, just like us, no one in the West can be interested in the outbreak of new transport wars, or energy wars and wars of any other kind."
" - Recently, by the way, we have had frequent official visits to Pridnestrovie by high ranking representatives from the European Union, as well as by ambassadors of the United States, France, and other countries. What should we make of that?"
Could they maybe secretly be interested in recognizing you?
" - Actually they are only interested in one thing - to remove the influence of Russia from here. And therefore they welcome any dirty trick which Chisinau comes up with against Moscow. To us, they say that if Russia's peacekeepers would just leave then we'll be better off."
Since 1990, the PMR has existed 'de facto' but legally it still remains unrecognized. Do you expect this to change in the near future?
" - We have reviewed our activities in this area, and we came to the conclusion that we have not worked enough with other countries. Of course, our main partner is Russia. But the United Nations is composed of many other countries as well. We need to more actively promote our position, using both new resources as well as existing resources, including those in the economic sphere. Pridnestrovie today sells its products to more than 70 countries in the world. To more effectively organize the cooperation with our foreign partners we will open our own commercial representations. We recently opened our own representation in Venezuela. We have also produced documentaries in English, French, Polish and other languages where we make it clear that our people have the right to decide the future of their lives on the basis of their own free will."

Fostul ambasador SUA la ONU: Independenta Kosovo este o eroare

Fostul reprezentant permanent al SUA la ONU, John Bolton, a declarat ca, in opinia sa, recunoasterea independentei Kosovo este o eroare, pentru ca va contribui la dezvoltarea instabilitatii in Balcani, informeaza NewsIn. "Aceasta este o problema de care noi (SUA - n.r.) nu avem nevoie in Balcani, deoarece exista alte interese americane in aceasta regiune. Acestea nu trebuie sa constituie o problema in calea relatiilor SUA cu Rusia, care sunt cu mult mai importante pentru interesele nationale ale SUA. De aceea consider ca independenta Kosovo in special, in situatia actuala, este o eroare", a spus Bolton.
Oficialul, in prezent colaborator stiintific superior al American Enterprise Institute, a recunoscut ca foarte multi politicieni vor invoca Kosovo drept un precedent, insa nu intotdeauna acestia vor proceda corect. Potrivit fostului diplomat, recunoasterea Kosovo a facut viata mai amara pentru Georgia, Moldova si alte tari, care sunt nevoite sa tina cont de aceste amenintari la adresa integritatii lor teritoriale.
In plus, Bolton sustine ca, la un moment dat, Kosovo ar fi ajuns la un acord cu Serbia in privinta independentei. ''Acest fapt s-ar fi produs intr-un moment anume, insa nu acum, cand exista lacune institutionale, ce pot fi utilizate de catre islamisti si persoane cu viziuni radicale", a explicat John Bolton.
Intrebat daca este de acord cu afirmatia presedintelui Georgiei, Mihail Saakasvili, potrivit careia Rusia alimenteaza tensiunile separatiste in Abhazia, Bolton a raspuns ca intelege punctul de vedere al presedintelui georgian.
"Intr-adevar, exista dovezi ca Rusia acorda ajutor Abhaziei si Osetiei de Sud. Cred ca aceasta este o problema fundamentala a Rusiei. Moscova trebuie sa recunoasca definitiv destramarea Uniunii Sovietice si faptul ca aceasta nu va putea fi restabilita. Rusia nu trebuie sa complice de fiecare data acele probleme ce nu trebuie complicate. Accentul pronuntat asupra problemei Kosovo face dificila rezolvarea unor astfel de conflicte teritoriale", a declarat fostul diplomat.
Referindu-se la faptul ca Rusia se opune extinderii NATO, in special aderarii Ucrainei si Georgiei la Alianta Nord-Atlantica, Bolton a spus ca viziunile retrograde ale Rusiei in aceasta chestiune constituie o problema in calea extinderii NATO. "Consider ca Rusia si Occidentul trebuie sa identifice o structura de securitate comuna. Rusia este amenintata de extremismul islamic in aceeasi masura ca si alte state", a conchis Bolton.
Z.O.

Aici despre Califatul mafiot Kosovo

http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-03-15&id=234597

Cui foloseste rastignirea Serbiei

Editorial ZIUA/Victor RONCEA

Serbia a pierdut Kosovo, definitiv, sambata, la ora 8.00, cand Vojislav Kostunica si-a anuntat demisia. Premierul sarb a fost obligat sa admita ca o parte din Guvern si presedintele Boris Tadici au inceput s-o suceasca in privinta apararii teritoriului suveran al natiunii. Kosovo nu mai e Serbia, par sa admita politicienii care spera inca in "viitorul european" al unghiei de tara care a mai ramas din fosta Iugoslavie. Ce va urma? Oare Voivodina? Daca Laszlo Tökes vorbeste azi despre "autonomia Transilvaniei" si da ca exemplu "situatia din Voivodina" este pentru ca spectrul Kosovo sta ca o secure ridicata in aerul Balcanilor.
Europarlamentarul maghiar ajuns la Bruxelles cu sprijinul ungurilor invizibili din Dolj, Botosani sau Galati nu se sfieste sa vorbeasca acum, fatis, despre "pierderea Transilvaniei de catre natiunea ungara" si "anexarea Transilvaniei de catre Romania". Dupa "precedentul Kosovo" apare, iata, si "modelul Voivodina", intr-o viitoare "Europa a regiunilor". "Din pacate" - spune Tökes cu parere de rau in interviul publicat de ZIUA -, "chiar presedintele Parlamentului European, domnul Pottering, a facut o declaratie in sensul ca independenta Kosovo nu poate constitui un precedent pentru alte zone; la fel au declarat si oficialii SUA".
Paralelele facute de Laszlo Tökes nu sunt intamplatoare si amintesc si de aluziile lui Vladimir Putin de la summitul Rusia-UE si de intentiile lui Mihail Gorbaciov de acum 18 ani. Astazi stim ca in locul Serbiei putea sa fie Romania. In iunie 1989, un grup de unguri si originari din Romania cu interese similare solicitau prin asa-zisa "Declaratie de la Budapesta" "garantarea autonomiei Transilvaniei" dupa indepartarea lui Ceausescu. Aceasta a venit dupa numai sase luni, militantii de la Budapesta fiind remarcati in primele randuri ale "revolutiei". Planurile autonomistilor nu au iesit in decembrie 1989 si nici in martie 1990. Acum, la noul 15 martie, unii maghiari "civici" anunta ca sunt gata sa proclame autonomia "Tinutului Secuiesc". Ce nu au luat in calcul agitatorii "exemplului Kosovo" este faptul ca Romania, spre deosebire de Serbia, este un stat NATO si UE.

Continuarea la

http://www.ziua.ro/display.php?data=2008-03-10&id=234342

Evident, e vorba si de intalnirea Bush-Putin din Romania, cand, probabil, vor mai pescui cate ceva impreuna...

Kostunita si-a dat demisia. TIME scrie de "precedentul Kosovo" si Transnistria

Serbian Prime Minister Vojislav Kostunica speaks at a press conference after he dissolved the government, March 8. 2008, in Belgrade, and called for new elections after clashing with his pro-Western coalition partners over Kosovo and EU membership. Kostunica said that he will convene a government session Monday that will propose to parliament that new elections be held May 11, zice EPA

TIME: Russia Cashes in on Kosovo Fears

Saturday, Mar. 08, 2008 By YURI ZARAKHOVICH/MOSCOW

By splitting the West and the wider international community, the U.S.-backed declaration of independence by Kosovo has given Russia an opening. Countries concerned with separatist problems of their own, from Spain or Cyprus to China, have been unable to follow the U.S. lead in recognizing Kosovo's breakaway from Serbia. And Russia has sought to exploit the gaps that have emerged as a result.

In Serbia, itself, Russia capitalized literally, on the standoff over Kosovo. In Belgrade, just a week before he became Russia's President-elect, Dmitri Medvedev supervised Serbia's signing up to a prospective Russian Southern Stream natural gas pipe-line. Serbia also sold to Russia a 51% stake of Naftna Industrija Srbija (NIS), a much prized national oil company for $614 million and the promise of a further investment of $770 million. Russia plans build a major gas storage facility in Serbia, making the country a key base for Russian energy supplies to Europe. This consolidation of ties with Serbia achieves two Russian strategic goals: taking over national energy assets of European countries; and keeping erstwhile allies of the Soviet Union from being drawn into the Western fold. To emphasize warming ties, travel between Russia and Serbia will no longer require visas.
The Balkans is not the only theater in which Moscow is strongly reasserting its presence. This week, just as Georgia's breakaway provinces of Abkhazia and South Ossetia formally appealed to Russia, the U.N., the E.U. and the Commonwealth of Independent States (CIS) a loose association of post-Soviet countries to recognize their independence. Russia has pointedly abandoned the economic sanctions, clamped on Abkhazia in 1996 to punish its separatism. The Parliament of the Russian Republic of Alania-North Ossetia already voted to incorporate South Ossetia. Next week, the Russian Duma will consider Abkhazian and South Ossetian appeals to join Russia.
South Ossetia and Abkhazia broke away from Georgia in the 1990s in the wake of bloody ethnic wars. Much as those wars were ignited by the then Nationalist Georgian authorities, Russia fanned the flames by giving a brazen support to the separatists. It was the Russian army that won their wars against Georgia.
Although Russia pays lip service to Georgia's territorial integrity, it has tacitly supported breakaway provinces, just as it has done in Trans-Dniestria — a province that broke away from Moldova back in the 1990s. Russia deploys its peace-keepers in all the three separatist provinces, and these serve to counter any thoughts of forcible re-integration by Georgia or Moldova. Moscow has also granted Russian citizenship to some 90% of the Abkhazian and South Ossetian populations, giving it grounds to intervene whenever Russia deems it expedient, on the basis of ensuring the security of its citizens.
"Russia is smartly playing a more subtle game then just formally recognizing breakaway provinces," comments Tedo Japaridze, former Georgian Foreign Minister. Indeed, Russia could never openly annex South Ossetia or Abkhazia. That would have been very much in conflict with Russia's harsh suppression of Chechnya's independence, or fears of separatism in non-Russian ethnic regions. Annexing Abkhazia and South Ossetia was also "a red line" drawn by the U.S. But Russia has become the de facto power in both territories without formally annexing them. Chairman of the Chechen Parliament Dukvakha Abdurakhmanov blurted out last week that "Abkhazia has long been a part of Russia's Southern Federal District." Recently, Russia tacitly deployed units of its Chechen Vostok battalion in Abkhazia to beef up its force there as a deterrent against any Georgian move to regain the territory.
Leonid Slutsky, First Deputy Chair of the Russian Duma's Foreign Relations Committee, told Itar-Tass on Friday that "So far, Russia doesn't have plans of recognizing Abkhazia and South Ossetia." However, he said, "Should Georgia try using force there, the situation will cardinally change. The same concerns Georgia's plans of joining NATO."
For its part, NATO, long eager to grant Georgia membership, has backpedaled, saying that Georgia isn't yet ready to join. The Kosovo opening may indeed encourage a resurgent Russia to go beyond simply exercising de facto control over Abkhazia and South Ossetia.
Another after-effect of Kosovo's independence is Moscow's rallying of its hitherto reluctant CIS partners against the West. Oil-rich Azerbaijan, for example, had long begun inclining towards the West, but may be pushed back into Moscow's orbit because of Nagorno-Karabakh, a province that broke away in the 1990s and has de facto integrated with Armenia. Last week, for the first time in years, Azeri and Armenian forces clashed in a full scale fighting in Karabakh.
Even a staunchly pro-Western Georgia, furious as it is with Russia, might finally be forced back into Russia's orbit because of Kosovo. "It's indeed surrealistic," quips Japaridze darkly: "How it happens that in terms of the 'Kosovo Precedent' we, Georgians, Azerbaijani, Moldovans, have to support Russia's position and go against the West?!"

Related Articles

Will Russia Block Kosovo Independence?

Kosovo After the Deadline

The Russians Are Coming

Russia in Conflict

Evenimentul Zilei are un nou informator de opinie anti-romaneasca

CAIUS DOBRESCU: "Vehemenţa cu care Parlamentul României s-a unit într-un gest de fermă condamnare a declaraţiei kosovare de independenţă revelează o profundă confuzie morală şi intelectuală."

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/793700/CAIUS-DOBRESCU-Atitudinea-fata-de-Kosovo-cinism-si-ignoranta/

Informatorul din gasca din care se turnau unii pe altii Marius Oprea, Andrei Bodiu, Sebastian "Kuki" etc, zice cam asa: "Traiasca si sa infloreasca scumpa noastra patrie socialista, Transilvania independenta!", un viitor Kosovo numai bun de alipit la Ungaria. "Traiasca Kosovasna libera!"

Despre Kosovo si alte posibile conflicte, maine, la Facultatea de Sociologie

Scoala doctorala a Facultatii de Sociologie si Centrul de Geopolitica, Universitatea Bucuresti, cu sprijinul Civic Media, organizeaza maine, intre 16 si 19, la sediul din strada Schitu Magureanu nr 9, o noua intalnire pe marginea conflictelor fierbinti sau latente din Balcani si zona extinsa a Marii Negre.

Invitatul organizatorilor va fi, incepand cu ora 18, analistul de politica internationala Razvan Voncu, lector univ dr la Universitate, catedra de literatura romana, unde sustine cursul de introducere in culturi si civilizatii balcanice si activeaza la Departamentul de relatii internationale si studii europene.

Info: http://www.geopolitica.ro/

http://www.civicmedia.ro/

Opriti asuprirea maghiarilor din Romania!

De la Dan Tanasa:
UDMR a contrazis ieri, prin vocea deputatului Tamas Sandor, afirmatiile presedintelui Basescu, facute saptamana trecuta. Presedintele Romaniei a transat, cu prilejul vizitei in Covasna, falsa problema a maghiarilor din Romania. In opinia dansului, Romania a indeplinit totate standardele internationale, si deci si cele europene, in materie de protectie a minoritatilor nationale. Cum era de asteptat, liderii asociatiei culturale maghiare cu statut de partid l-au contrazis pe Basescu, Sandor afirmand ca „domnul presedinte a declarat in ultimele zile ca Romania s-a angajat si garanteaza normele europene privind drepturile minoritatilor, plus ca minoritatile au toate drepturile in Romania, dar acest lucru nu este adevarat, nu avem toate drepturile". "Dupa parerea mea, nu domnul Basescu sau domnul Boc trebuie sa spuna ca noi avem toate drepturile. Intr-o tara in care o populatie de peste 7 la suta, respectiv minoritatea maghiara, are o voce, are o parere, are o doleanta, atunci trebuie ca si majoritatea sa accepte acest lucru", a explicat udemeristul.
Declaratiile deputatului UDMR m-au facut curios sa vad daca intr-adevar maghiarii din Romania au drepturi, daca maghiarimea este reprezentata cum se cuvine in structurile autoritatilor publice centrale. Am intrat de curiozitate pe pagina web a asociatiei culturale si am gasit numele si pozitia ocupate de membrii UDMR in perioada 2005-2008. Vi le prezint si voua mai jos:
Membrii Guvernului României desemnaţi de U.D.M.R.
MARKÓ Béla – (până în iulie 2007) ministru de stat fără portofoliu, pentru coordonarea activităţilor în domeniul culturii, educaţiei şi integrării europene
BORBÉLY László – ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor
KORODI Attila – ministrul mediului şi dezvoltării durabile
BORBÉLY Károly – ministrul comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiilor
Consilieri de stat desemnaţi la propunerea UDMR
FEKETE Emőke
SZÁSZ Attila
Secretari de stat desemnaţi la propunerea U.D.M.R.
CSEKE Attila Zoltán - Secretariatul General al Guvernului
DEMETER András (din iunie 2007) - Ministerul Culturii şi cultelor
DERZSI Ákos (din mai 2007)- Ministerul Muncii, Familiei şi Egalitãţii de Şanse
HORVÁTH Anna (din mai 2007) - Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor
HORVÁTH Anna (din ianuarie 2007)
CSUTAK István - Ministerul Integrării in U.E.
BOGOS Zsolt (până în august 2006) - Ministerul Economiei şi Comerţului
JAKAB István (până în august 2006) - Ministerul de Finanţe
KORODI Attila (pâna în mai 2007)- Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor
MARKÓ Attila - Departamentul pentru Relaţii Interetnice
NICULESCU Anton - Ministerul Afacerilor Externe
PÁSZTOR Gabriella - Ministerul Educaţiei şi Cercetării (până în august 2006 KÖTŐ József)
PÉTER Zsuzsánna (din mai 2007) - Ministerul Justiţiei
SOMODI Zoltán (ianuarie-julie 2007: PORCSALMI Bálint ) - Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei
SZÉKELY Ervin - Ministerul Sănătăţii
TÁNCZOS Barna (din mai 2007) - Ministerul Transporturilor
TŐKE István (din august 2006) - Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale
IMRE István (mai - august 2007 WINKLER Iuliu) - Ministerul pentru IMM, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale
Conducătorii instituţiilor centrale desemnaţi la propunerea UDMR
ASZTALOS Csaba – Preşedinte, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării
BIRTALAN József – Preşedinte, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici
KOVÁCS Péter – Preşedinte, Autoritatea Naţională pentru Tineret
CSÁKA József - preşedinte, Agenţia Naţională pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie
CSUTAK NAGY László - vicepreşedinte, Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor
DÁNÉ Károly – Director general, Editura Didactică şi Pedagogică
GÁSPÁRIK Attila – Vicepreşedinte, Consiliul Naţional al Audiovizualului
GYERKÓ László – Vicepreşedinte, Autoritate pentru Valorificarea Activelor Statului
IMRE István (până în agust 2007) – Centrul Român pentru Promovarea Comerţului
JAKAB Alexa – Director general, Societatea Naţională „Romgaz”
KLÁRIK László Attila – Director general, Agenţia
SAPARDNEMÉNYI József – Vicepreşedinte, Consiliul Concurenţei
OLOSZ Gergely – Preşedinte, Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Gazelor Naturale
NAGY József – Director general, Societatea Naţională a Apelor Minerale
SZABÓ Barna – Secretar general, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice
SZILVESZTER Sándor - Inspector general şef, Inspecţia de Stat pentru ControluI Cazanelor Recipientelor Sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat
ISCIRTALPAS János – Director general, Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în Turism
TÁNCZOS Barna – Director general, Agenţia Domeniile Statului
TONK Gabriella - vicepreşedinte, Autoritatea Naţională Pentru Protecţia Drepturilor Copilului
VARGA Gábor – Director general, Oficiul de Stat pentru Invenţii si Mărci
ZSOMBORI Vilmos – Preşedinte, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare

Da, intr-adevar, comunitatea maghiara din Romania nu e reprezentata deloc in structurile autoritatilor centrale. Se vede cu ochiul liber ca maghiarii din Romania nu au drepturi si sunt asupriti, intocmai cum sustin pentru tot liderii maghiari, fie ei „moderati” sau „radicali”. Ma intreb cand are de gand Statul Roman sa faca ceva pentru acesti oameni deznationalizati?

http://tanasadan.blogspot.com/

Foto: Propaganda maghiara prezenta pe site-ul http://www.disputa.ro/
Alte resurse web interesante: http://www.partidulcivicmaghiar.com/, http://www.udmr.info/

Basescu in Harghita-Covasna

Dupa cum am previzionat aici in urma cu doua zile, Traian Basescu s-a deplasat, ieri, in Covasna, unde se va intalni cu reprezentantii organizatiilor romanesti, care au atras atentia asupra pericolului purificarii etnice la care sunt supusi romanii in Harghita si Covasna.

Corespondentul Rompres la Sfantu Gheorghe transmite: Presedintele Traian Basescu va avea, sambata, o intalnire cu lideri ai societatii civile romanesti din judetele Covasna si Harghita. Seful statului a declarat, vineri, la Covasna, unde va sta doua zile, ca a invitat reprezentantii societatii civile romanesti, la ora 12, la vila de protocol din statiune, precizand ca le-a facut inca de anul trecut promisiunea de a se intalni cu ei, dar din motive obiective nu a putut sa-si onoreze angajamentul. Presedintele a adaugat ca, duminica, intentioneaza sa se intalneasca si cu reprezentantii administratiei locale. Traian Basescu care se afla impreuna cu sotia sa, Maria Basescu, a precizat, la intrebarea ziaristilor, ca vizita sa in judetul Covasna nu are nicio legatura cu proclamarea independentei Kosovo si cu reactiile pe care le-a generat. 'Eu vin in Covasna si Harghita ca presedinte al tuturor romanilor, indiferent daca sunt romani sau maghiari. (...) M-am simtit foarte bine aici, sunt niste oameni extrem de primitori si placuti', a declarat seful statului, care a spus ca, dupa parerea sa, atat maghiarii, cat si cetatenii apartinand celorlalte 18 minoritati nationale au inteles ca traim intr-o tara europeana in care nu se pun 'probleme teritoriale'. "Singurul drum valabil pentru cetatenii atat romani, cat si cetatenii romani de etnie maghiara este unul singur: impreuna. Numai asa avem sanse sa traim bine, impreuna", a mai spus Basescu.
Forumul Civic al Romanilor din judetele Covasna si Harghita, care reuneste 13 organizatii nonguvernamentale din cele doua judete, a solicitat presedintelui, in urma cu aproape o jumatate de an, o audienta la Cotroceni, pentru a-i cere sprijinul in eforturile comunitatii romanesti de a-si pastra identitatea nationala in aceasta zona locuita preponderent de maghiari. Liderii societatii civile au reclamat in repetate randuri ca romanii din cele doua judete sunt discriminati de autoritatile locale aflate sub culorile UDMR, amintind, printre altele, ca romanii nu sunt acceptati in conducerea consiliilor judetene, ca ocuparea functiilor in institutiile publice este conditionata de cunoasterea limbii maghiare si ca simbolurile romanesti sunt desconsiderate in aceasta zona. De altfel, si presedintele Traian Basescu a vorbit, recent, la Bucuresti, despre 'existenta unor aspecte in Harghita si Covasna care pot fi interpretate ca fiind elemente de purificare etnica indreptate impotriva romanilor'. Presedintele Traian Basescu si sotia sa au participat, vineri, la sfintirea unei cruci care a fost asezata pe cupola unei biserici din lemn, aflata in constructie in statiunea Covasna, transmite corespondentul Rompres.
Seful statului, care se afla intr-o vizita de doua zile in Covasna, a declarat, in prezenta IPS Ioan Selejan, episcopul Covasnei si Harghitei, ca este pentru prima oara cand asista la inaltarea unei cruci in varful unei biserici si s-a aratat impresionat de maiestria sculptorilor care au impodobit sfantul lacas.
IPS Ioan Selejan a spus ca noua biserica a fost construita pentru miile de oameni din toata tara care vin la tratament in statiune, precizand ca a fost dat ca presedintele sa vina in judet tocmai in acest moment important. Pana la finalizarea lucrarilor de constructie, slujbele religioase se vor tine intr-un paraclis amenajat in apropierea bisericii.
IPS Ioan, care se afla in fruntea Episcopiei Covasnei si Harghitei de aproape 14 ani si se afla printre favoritii alegerilor de azi pentru Scaunul Mitropoliei Moldovei, a 'destelenit' credinta ortodoxa prin refacerea si restaurarea a circa 120 de lacasuri de cult ortodoxe in aceasta zona, lasate in ruina ori distruse in timpul ocupatiei horthyste, din perioada 1940-1945. A ridicat din temelii mai multe manastiri, printre care si Manastirea 'Adormirea Maicii Domnului de la Izvorul Muresului', a sprijinit infiintarea Centrului Ecleziastic de la Sfantu Gheorghe, a Muzeului Carpatilor Rasariteni, dar si a altor institutii de cultura, care au rolul de a ajuta la mentinerea identitatii culturale a celor aproximativ 100.000 de romani care traiesc in cele doua judete.
Video:

http://www.realitatea.net/playlive2.php?file=/media/video/video_001_00148742_1203708594_00.flv

HotNews transmite sambata:

Presedintele Traian Basescu s-a intalnit, sambata, la Covasna (unde isi petrece weekendul) cu delegatiile romanilor din judetele Harghita si Covasna, care au prezentat sefului statului problemele cu care se confrunta comunitatea romaneasca din zona in pastrarea si afirmarea identitatii nationale, transmite Radio Romania Actualitati. La finalul discutiilor, care au durat mai bine de trei ore, presedintele Basescu a promis ca autoritatile statului ii va sprijini pe romanii din cele doua judete. Participantii la discutii s-au declarat, la randul lor, multumiti de dialogul pe care l-au avut cu presedintele tarii. A fost prima intalnire a Forumului Civic al Romanilor din Covasna si Harghita cu un sef de stat roman, dupa 18 ani. Ei au cerut presedintelui Basescu o apropiere de institutiile statului, dar si o mai buna comunicare cu autoritatile centrale, care sunt chemate sa vegheze mai atent asupra acestei zone, pentru a inlatura orice potential risc. Episcopul ortodox al celor doua judete, Prea Sfintitul Ioan Selejan, i-a transmis lui Traian Basescu ca dorinta romanilor din zona este sa nu mai fie supusi presiunilor si umilintelor lingvistice si, asa cum Romania isi respecta obligatiile fata de Uniunea Europeana, si maghiarii sa respecte legile tarii, la fel ca si ceilalti cetateni.

Basescu catre Tadic: Romania sprijina Serbia in fata Europei

Transcrierea declaratiilor aici: http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=9603&_PRID=

Tadic la Bucuresti: "Nu vom recunoaste niciodata independenta provinciei Kosovo. Nu vom renunta niciodata. Nu ne vom preda niciodata!"

Liderii de la Tiraspol saluta independenta regiunii Kosovo si cer comunitatii internationale recunoasterea de urgenta a Transnistriei

RADIO FRANCE INTERNATIONALE (20 februarie, ora 13:03:15) Corespondenta din Chisinau - Reporter: Ilona Spataru - "Modelul Kosovo poate fi aplicat tuturor conflictelor cu aspecte politice, economice si juridice similare", se arata intr-o declaratie a asa-numitului Minister de Externe de la Tiraspol. Potrivit institutiei, recunoasterea de urgenta a independentei Transnistriei ar fi o etapa finala in procesul de rezolvare a diferendului nistrean. "Proclamarea independentei regiunii Kosovo si recunoasterea acesteia au o importanta principiala, intrucat ofera un model nou de solutionare a conflictelor, model bazat pe principiile drepturilor omului si autodeterminare", mai scrie in comunicarea asa-zisului Minister de Externe al Republicii Nistrene autoproclamate. (Rador)
FOTO BBC de la parada dedicată declarării "independenţei" acum 17 ani de regiunea separatistă nistreană:
http://www.bbc.co.uk/romanian/specials/1617_tiraspol/

Cine sunt extremistii care au organizat manifestatia pro Kosovo-Tinutul Secuiesc si anti-Romania de la Cluj

Patrubány Miklós beszéde a Kossuth


Miklos Patrubany, asa zis presedinte al Uniunii Mondiale Maghiare si agitator al HVIM - Miscarea Tinerilor din 64 de comitate (cate avea "Ungaria Mare"), venit de la Paris pentru a manifesta pentru autonomia "Tinutului Secuiesc" in seara proclamarii independentei Kosovo, in fata casei Corvin din Cluj (vezi foto intr-o postare mai jos). Contestatar al Tratatului de la Trianon alaturi de euro-extremistul Laszlo Tokes.
Vezi: http://hvim-france.hautetfort.com/tag/miklos+patrubany
Revendicarile depuse anul trecut de organizatia HVIM la Ambasada Romaniei de la Budapesta: "Guvernul sovin" "oprima minoritatea maghiara" "in ciuda dezinformarii oficiale"... Ce au uitat extremistii maghiari este ca onor Guvernarea de la Bucuresti este formata inclusiv (inca) din UNGURI. Cum ar veni, sunt cam masochisti daca se "oprima" singuri...
Vezi: http://hvim-france.hautetfort.com/files/Petition_du_HVIM_a_l_ambassade_de_Roumanie.pdf
VIDEO cu manifestitiile anti-Trianon ale HVIM in 2007



Alte VIDEO la http://www.dailymotion.com/related/810301/video/xac1m_video-trianon

De ce nu Kosovo în România?

Câteva argumente împotriva autonomiei pe criterii etnice
a aşa-zisului “Ţinut secuiesc”

După declararea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo, în discursul unor lideri maghiari, s-au actualizat cererile de obţinere a autonomiei pe criterii etnice a aşa zisului “Ţinut secuiesc”.

Faţă de această situaţie, sintetizând studiile şi cercetările întreprinse pe tema convieţuirii interetnice din judeţele Covasna-Harghita şi parţial Mureş, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, prezintă câteva argumente împotriva autonomiei pe criterii etnice a aşa zisului “Ţinut secuiesc”, din care rezultă cu claritate faptul că, situaţia din zona Covasna-Harghita-Mureş, nu are nimic comun cu cea din Kosovo.

Este cunoscut faptul că, legislaţia şi practica europeană promovează ideea de convieţuire, în sensul de valoare socială constând în acceptarea alterităţii, buna înţelegere a diferitelor grupuri etnice în cadrul aceleaşi comunităţi teritoriale şi deschiderea spre comunicare sau cooperare. Există un punct de vedere recunoscut de către majoritatea liderilor politici şi civici, cât şi de literatura de specialitate din ţară şi străinătate, conform căruia în prezent se poate vorbi de existenţa la nivel naţional a “modelului românesc de relaţii interetnice”, model intercultural bazat pe valorile bunei înţelegeri şi ale cooperării, considerat etalon european pentru acordarea drepturilor minorităţilor. De aceea, în locul demersurilor pentru instituţionalizarea unei autonomii pe criterii etnice – autonomie care există de facto în judeţele cu populaţie maghiară numeric majoritară, liderii politici şi civici ar trebui să acţioneze pentru ca acest model să fie promovat şi în aceste judeţe, depăşindu-se situaţia actuală al existenţei unui “paralelism etnic”, sau în care raportul majoritatea-minoritate capătă accente conflictuale, existând situaţii de discriminare a românilor şi chiar de etnocraţie.

În conceperea strategiilor de dezvoltare identitară a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, trebuie avut în vedere faptul că populaţia de naţionalitate română la recensământul populaţiei din 2002 era de 407.035 persoane (Covasna – 51.790, Harghita – 45.870, Mureş – 309.375) reprezentând 36,04 % din populaţia totală a celor trei judeţe, iar populaţia de etnie rromă, la aceeaşi dată, era de 50.234 locuitori (Covasna – 5.973, Harghita – 3.835, Mureş – 40.426) reprezentând 4,44 % din populaţia celor trei judeţe. Rezultă că în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş 40 % din totalul populaţiei este de naţionalitate română şi de etnie rromă, deci nemaghiară. Populaţia de etnie maghiară din cele trei judeţe, în anul 2002, a fost de 668.471 persoane (Covasna – 164.158, Harghita – 276.038, Mureş – 228.275), reprezentând 59,18 % totalul populaţiei celor trei judeţe şi 46,69 % din numărul total al maghiarilor din România (1.431.807). Din cifrele prezentate rezultă cu claritate că nimeni dintre liderii maghiari nu pot solicita autonomie teritorială pe criterii etnice făcând abstracţie de opţiunile românilor, rromilor şi a cetăţenilor de alte etnii care reprezintă peste 40 % din totalul populaţiei celor trei judeţe.

Orice formă de autonomie pe criterii etnice care va conduce inevitabil, la discriminarea şi marginalizarea românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, se va repercuta negativ asupra cetăţenilor români de etnie maghiară trăitori în celelalte judeţe ale ţării. Românii nu vor putea asista pasiv cum, în mijlocul ţării lor, se formează o enclavă etnică, în care patrimoniul cultural românesc, istoria şi limba română, simbolurile româneşti, nu sunt respectate, iar românilor le sunt încălcate drepturile fundamentale. Să ne amintim doar, de “tratamentul” de care au avut parte unii şoferi care conduceau maşini cu numere de Covasna sau Harghita, pe drumurile publice din diferitele zone ale ţării, după tragicele evenimente de la Tg. Mureş, din primăvara anului 1990. Există cercuri şi personalităţi de orientare naţională, care de mai multe ori ne-au comunicat, să transmitem public atenţionarea, ca nimeni să “nu întindă prea mult coarda”, să nu pună la încercare răbdarea românilor, deoarece “mămăliga românească”, s-ar putea să explodeze. Atenţionarea este valabilă şi pentru cei care practică un discurs virulent antiromânesc, prezent în coloanele publicaţiei “Europai Ido” şi în alte articole ale unor publicişti maghiari din România.

În fond nu se poate accepta un model de convieţuire interetnică, cu două unităţi de măsură, model conform căruia cetăţenii maghiari din zona Covasna-Harghita-Mureş, pot beneficia de toate drepturile şi libertăţile unui cetăţean român, în orice localitate din România (îşi pot stabili reşedinţa sau domiciliu, pot studia, pot desfăşura profesiuni liberare şi afaceri, respectându-li-se identitatea, cultura, limba, confesiunea), pot participa la conducerea ţării, iar cetăţenii români – trăitori în aceste judeţe, sau cei din întreg spaţiu românesc, să aibă parte – în arealul est transilvan – doar de intoleranţă, măsuri discriminatorii la încadrarea în muncă, sau în derularea unor investiţii şi afaceri, precum şi de comportamente refractare la prezenţa limbii şi culturii româneşti în spaţiul public.

Într-o Europă, în care libertatea de mişcare a persoanelor este o realitate cotidiană şi un mare câştig pentru toţi cetăţenii continentului, în aşa zisul “Ţinut secuiesc”, românii sunt priviţi cu suspiciune şi rezervă, imputându-li-se vina că urmăresc “schimbarea structurii etnice” şi “românizarea pământului secuiesc”. Încă de la aşezarea lor, în sec. XIII, la poalele Carpaţilor de curbură, secuii şi maghiari au trăit şi trăiesc înconjuraţi, din toate părţile de români, cu care au avut relaţii bune, atât la nivelul liderilor, cât şi la cel al oamenilor de rând. Zeci şi sute de generaţii de secui şi maghiari din Arcul intracarpatic, şi-au găsit rosturi profesionale, împlinindu-şi destinul în Moldova şi Muntenia, iar apoi în Regatul României, bucurându-se de ospitalitate, înţelegere, sprijin şi de o percepţie foarte bună din partea românilor. La rândul lor, datorită faptului că trecătorile din Carpaţi, au însemnat întotdeauna “drumuri cu două sensuri de circulaţie”, mulţi români stabiliţi în această parte de ţară, de-a lungul timpului, şi-au adus contribuţia la prosperitatea comunităţilor locale şi a binelui-public.

Susţinerea obţinerii unei autonomii pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut secuiesc, va afecta pe termen mediu şi lung, relaţiile dintre români şi maghiari, având numeroase consecinţe negative, ce se pot amplifica şi multiplica cu repeziciune, după “principiul dominoului". Să reamintim faptul că funcţionarea unităţilor administraţiei locale şi a principalelor instituţii publice, este asigurată de o importantă susţinere financiară de la bugetul central al statului. Întreg sistemul economic, de transport, comerţ, turism şi prestări de servicii este legat “ombilical” de complexul economic naţional. De la sistemul energetic, la reţeaua de căi ferate, drumuri naţionale, la cea de alimentare cu gaz metan, la sistemul bancar, la cel de învăţământ, de sănătate şi asigurări sociale. De sute de ani, economia locală este complementară cu cea a unor localităţi de peste Carpaţi. Este sugestivă, în acest sens, gluma cu vinul “din cartofi”, obţinut prin schimbul dintre varza din zonă şi strugurii de peste munţi. Este la fel de cunoscut faptul că, funcţionarea întregului sistemul turistic şi balnear local, sector care depinde aproape în exclusivitate de prezenţa turiştilor români.
Intensificarea demersurile separatiste şi autonomiste ale liderilor maghiari, nu pot rămâne fără urmări negative asupra altor importante sectoare ale vieţii publice româneşti, dintre care amintim: prezenţa şi activitatea celor câteva sute – unii spun chiar mii – de funcţionari şi înalţi funcţionari publici de etnie maghiară, stabiliţi în Bucureşti, în urma participării UDMR-ului la guvernarea ţării; crearea unor situaţii de disconfort pentru numeroşii studenţi de etnie maghiară care studiază în facultăţile din principalele centre universitare ale ţării; funcţionarea normală a extensiilor universitare din Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Braşov ş.a, existente în prezent la Sf. Gheorghe, Miercurea-Ciuc, Odorheiul Secuiesc, Tg. Secuiesc, Covasna şi Gheorghieni; punerea într-o situaţie delicată a cetăţenilor de etnie maghiară, care locuiesc în întreg spaţiul românesc, în relaţiile cu vecinii şi colegii lor de muncă. La acestea se adaugă, reactivarea în mentalul colectiv românesc a epurărilor etnice şi celorlalte momente de teroare şi maximă intoleranţă din timpul administraţiei şi autonomiei maghiare, din perioada 1940-1944 şi din timpul defunctei Regiuni Autonome Maghiare.

Membrii familiilor etnic-mixte sunt, la rândul lor, direct afectaţi de consecinţele separatismului pe criterii etnice. La recensământul din 1992, în judeţul Covasna existau 2.724 familii etnic mixte (reprezentând 5% din totalul familiilor existente în judeţ), iar în judeţul Harghita 2.960 de asemenea familii reprezentând 3,5% din total. Dacă la acestea adăugăm familiile etnic mixte existente în judeţul Mureş şi pe cele întemeiate în ultimii 15 ani în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, observăm că numărul familiilor etnic mixte care trăiesc în cele trei judeţe depăşesc cu mult 10.000, ceea ce înseamnă între 25.000-30.000 de persoane. Studiile de specialitate au pus în evidenţă faptul că familiile etnic mixte tinere deţin un potenţial remarcabil şi resurse pozitive în a depăşi prejudecăţile şi stările tensionale interetnice şi că ele pot contribui la dezvoltarea unor relaţii pozitive între membrii naţionalităţilor din care fac parte.

O categorie însemnată de cetăţeni care, în mod obiectiv, nu pot accepta separatismul etnic o reprezintă persoanele cu dublă ascendenţă identitară rezultate din căsătoriile mixte. Datele recensământului populaţiei din 2002, pun în evidenţă faptul că în judeţul Covasna 2.391 cetăţeni de naţionalitate română au declarat că aparţin confesiunii romano-catolice şi 337 celei reformate, în timp ce 1.075 de locuitori de etnie maghiară, au declarat că sunt ortodocşi şi 143 greco-catolici. La acelaşi recensământ, în judeţul Harghita, 2.852 cetăţeni de naţionalitate română au declarat că sunt de religie romano-catolică şi 158 aparţin de confesiunea reformată, în timp ce 982 maghiari sunt de religie ortodoxă şi 179 sunt greco-catolici. Rezultă că, la recensământul din 2002, aproape 6.000 de cetăţeni din judeţele Covasna şi Harghita, sunt persoană cu duzblă ascendenţă identitară, fie de naţionalitate română şi care aparţin „bisericilor istorice maghiare” (romano-catolică, refortamtă, evanghelică şi unitariană), fie de etnie maghiară şi care aparţin bisericilor tradiţionale româneşti (ortodoxă şi greco-catolică).

Din perspectivă geopolitică, constituirea unei enclave în zona Covasna-Harghita-Mureş, nu va fi benefică pentru maghiari şi niciodată acceptată de români. Realităţile istorice şi cele prezente, din acest areal, ne artă că maghiari de aici nu se pot afirma împotriva românilor, ci numai împreună cu ei. Este în interesul tuturor locuitorilor din această parte de ţară ca, atât liderii politici, cât şi societatea civilă şi mass-media să acţioneze pentru transformarea zonei dintr-una apreciată ca având un “deficit de stabilitate”, într-o regiune cu o capacitate de absorbţie geopolitică în care caracterul multietnic şi pluriconfesioanl să asigure atenuarea asperităţilor de orice fel.
Stoparea tendinţelor de enclavizare şi de instituţionalizarea autonomiei pe criterii etnice poate asigura o valorificare superioară a resurselor şi potenţialului uman şi material din zonă. S-ar putea astfel corobora avantajele ce decurg din poziţia geografică, economia complementară şi tradiţia excelentelor relaţii istorice, culturale, confesionale, economice şi umane, atât cu provinciile istorice Moldova şi Ţara Românească, cât şi cu cele din Transilvania şi Ungaria.
Sunt doar câteva argumente care trebuiesc avute în vedere de clasa politică românească, reprezentanţii societăţii civile şi ai mass-media, cât şi de toţi cei care şi-au intensificat demersurile pentru instituţionalizarea autonomiei pe criterii etnice a aşa-zisului “Ţinut secuiesc” grăbindu-se să facă asemănări cu situaţia din Kosovo, asemănări care, după cum s-a văzut, sunt lipsite de orice temei.


Sf. Gheorghe, 18 februarie 2008
Dr. Ioan Lăcătuşu
Centrul European de Studii Covasna-Harghita