Puternicii Europei au obtinut inlocuirea "bizantinului" Bratianu cu Alexandru Vaida Voevod, pentru semnarea Tratatului de PaceLa Conferinta de Pace de la Paris, de dupa Primul Razboi Mondial, premierul roman Ion. I.C. Bratianu a trebuit sa-i infrunte pe ministrii de Externe ai celor Patru Mari Puteri: Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franta si Italia pentru a obtine Romania Mare. Stenograma intalnirii lui Bratianu, cu ministrii de Externe enumerati mai sus, din 11 iunie 1919 arata forta de negociator a politicianului care a reusit sa faca Romania Mare. Chemat sa faca act de prezenta si sa accepte o granita trasata in lipsa sa, Bratianu reuseste sa conduca discutia astfel incat sa obtina o amanare de zece zile. Desi nu a folosit la nimic aceasta amanare, Marile Puteri au reusit sa-si impuna vointa pana la urma iar Bratianu a reusit sa-si pastreze prestigiul
Dl BALFOUR a intrebat daca reprezentantii Iugoslaviei au fost invitati sa participe.
Dl PICHON a raspuns ca nu. Subiectul nu are legatura cu Iugoslavia. A solicitat Dlui Tardieu sa explice delegatilor romani deciziile la care s-a ajuns in ceea ce priveste granitele Ungariei.
Dl TARDIEU a crezut ca ar fi o pierdere de vreme sa fie descrise in detaliu granitele Ungariei cu Romania asa cum s-a cazut de acord in Consiliul celor patru la recomandarea Ministrilor de Externe si a comisiilor care au studiat chestiunea. O schita a granitelor in detaliu a fost prezentata (Anexa A) si a solicitat Delegatilor Romaniei sa se exprime asupra hartii insotitoare a raportului.
Dl BRATIANU a spus ca nu se afla in pozitia de a face orice fel de remarci cu privire la granitele Romaniei asa cum sunt descrise in raport, pe care el le vede pentru prima data. Granitele asa cum sunt descrise aici difera substantial fata de cele acceptate prin Tratatul din 1916, astfel ca ar fi imposibil pentru el sa isi asume responsabilitatea de a-si exprima orice fel de opinie inainte sa Consulte Guvernul Romaniei si Statul Major roman. Remarcile sale se aplica mai ales portiunilor nordice si sudice ale granitei dintre Ungaria si Romania, care difera in intregime fata de cele pretinse de Romania. Din aceasta cauza nu isi poate asuma responsabilitatea de a discuta aceasta chestiune. A dorit sa atraga atentia asupra faptului ca studierea problemei s-a facut de o Comisie reprezentand Principalele Puteri Aliate si Asociate fara asistenta reprezentantilor Romaniei. Drept urmare Delegatia Romaniei si Guvernul Roman nu au cunoscut motivele care au ghidat Comisia in luarea deciziei. In aceasta situatie, solicita insistent ca stenogramele intalnirii Comisiei sa fie communicate Delegatiei Romaniei pentru a-i permite sa studieze problema impreuna cu Ministrii Guvernului Romaniei, care doar ei pot sa-si asume responsabilitatea abandonarii justelor pretentii teritoriale ale Romaniei.
Dl BALFOUR a intrebat daca reprezentantii Iugoslaviei au fost invitati sa participe.
Dl PICHON a raspuns ca nu. Subiectul nu are legatura cu Iugoslavia. A solicitat Dlui Tardieu sa explice delegatilor romani deciziile la care s-a ajuns in ceea ce priveste granitele Ungariei.
Dl TARDIEU a crezut ca ar fi o pierdere de vreme sa fie descrise in detaliu granitele Ungariei cu Romania asa cum s-a cazut de acord in Consiliul celor patru la recomandarea Ministrilor de Externe si a comisiilor care au studiat chestiunea. O schita a granitelor in detaliu a fost prezentata (Anexa A) si a solicitat Delegatilor Romaniei sa se exprime asupra hartii insotitoare a raportului.
Dl BRATIANU a spus ca nu se afla in pozitia de a face orice fel de remarci cu privire la granitele Romaniei asa cum sunt descrise in raport, pe care el le vede pentru prima data. Granitele asa cum sunt descrise aici difera substantial fata de cele acceptate prin Tratatul din 1916, astfel ca ar fi imposibil pentru el sa isi asume responsabilitatea de a-si exprima orice fel de opinie inainte sa Consulte Guvernul Romaniei si Statul Major roman. Remarcile sale se aplica mai ales portiunilor nordice si sudice ale granitei dintre Ungaria si Romania, care difera in intregime fata de cele pretinse de Romania. Din aceasta cauza nu isi poate asuma responsabilitatea de a discuta aceasta chestiune. A dorit sa atraga atentia asupra faptului ca studierea problemei s-a facut de o Comisie reprezentand Principalele Puteri Aliate si Asociate fara asistenta reprezentantilor Romaniei. Drept urmare Delegatia Romaniei si Guvernul Roman nu au cunoscut motivele care au ghidat Comisia in luarea deciziei. In aceasta situatie, solicita insistent ca stenogramele intalnirii Comisiei sa fie communicate Delegatiei Romaniei pentru a-i permite sa studieze problema impreuna cu Ministrii Guvernului Romaniei, care doar ei pot sa-si asume responsabilitatea abandonarii justelor pretentii teritoriale ale Romaniei.
Continuarea la
Vezi si Dosare ultrasecrete
Invazie britanica in Romania
In mai 1940, serviciile secrete britanice analizau posibilitatile trimiterii unei forte expeditionare de 1000-1200 de oameni care sa distruga rafinariile si campurile petrolifere din Romania. Documentul din 2 mai 1940 pe care il prezentam in randurile ce urmeaza, poate fi consultat in arhiva S.O.E.
Granitele lui Stalin
In 1943, desi razboiul nu se incheiase, Stalin facea presiuni asupra britanicilor cu privire la viitoarele granite din estul Europei. Pe 5 octombrie 1943, ministrul britanic de Externe Anthony Eden expunea presiunile si viziunile lui Stalin privind soarta tarilor est-europene intr-un amplu memorandum
Cedarile Londrei
Dupa ce incheie prezentarea dorintelor lui Stalin, Anthony Eden precizeazain finalul memorandumului sau care ar trebui sa fie pozitia Marii Britanii: "Mai departe, le voi cere colegilor mei sa fie de acord cu linia pe care o voi urma in ceea ce priveste alte puncte ce ar putea fi discutate:(a)
Posts
No comments:
Post a Comment