Thursday, January 28, 2010

BASARABIA SI BASESCU. Pragmatism si emotie. Analiza si reportaj. Corneliu Vlad: Relaţiile Bucureşti-Chişinău se focalizează în Europa unită

Scris de Corneliu Vlad  
Se confirmă, din nou, că pentru preşedintele Traian Băsescu relaţiile cu Republica Moldova sunt prioritatea nr. 1 în politica externă a României. Ca şi în primul său mandat, cea dintâi vizită oficială pe care a făcut-o a fost peste Prut. De data aceasta, contextul este mult mai favorabil, dar şi unul mai complex, mai incert. Noua conducere de la Chişinău, parcă pentru a recupera timpul pierdut, înaintează temerar pe cel puţin trei direcţii salutare: adâncirea democraţiei, relaţii fireşti cu România şi apropiere de structurile europene. În toate aceste direcţii, de altfel complementare, Preşedinţia României, dar şi celelalte instituţii ale statului român, răspund cu promptitudine iniţiativelor Chişinăului şi, element foarte important, nu supralicitează.
Bilanţul vizitei şefului statului român şi a multor miniştri la Chişinău e mai consistent decât al oricărei alte vizite la un asemenea nivel. Acordul pentru micul trafic de frontieră intră în funcţiune şi vor fi deblocate toate cele 12 acorduri în negociere şi de la un moment dat îngheţate, acordarea cetăţeniei române celor în drept va depăşi inerţiile şi tărăgănările birocratice, vor fi lansate proiecte comune prin cele 130 de milioane de euro care vin de la UE, se preconizează un acord de parteneriat pentru integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană şi lista poate continua.
Bucureştiul a găsit, în sfârşit, cheia în relaţiile cu Chişinăul: cele două state de pe Prut se pot regăsi printr-o apartenenţă comună la Uniunea Europeană. Soluţie logică, dar nu simplă. Pentru că mai este o cheie ce trebuie să funcţioneze: relaţiile specifice ale R. Moldova cu Federaţia Rusă. Poziţia Rusiei, dar şi a Ucrainei, nu pot fi ignorate în demersurile europene şi de reglementare a problemei transnistrene ale Chişinăului. Apoi, chiar dacă, la iniţiativa României, la Bruxelles s-a creat Grupul de acţiune europeană a R. Moldova, UE ezită încă să acorde acestui stat un tratament similar celui aplicat ţărilor aspirante la integrare din Europa de sud-est.
Drumul spre Europa Unită al R. Moldova nu este aşadar neted. Nici situaţia politică internă nu este pe deplin stabilizată, nici problemele economice şi sociale ale republicii nu sunt uşoare. Forţele conservatoare, deşi în regres, nu şi-au spus ultimul cuvânt. Dar încrederea reciprocă, la nivel oficial, între cele două state ce vorbesc aceeaşi limbă s-a restabilit, există obiective şi proiecte comune. Ştefan cel Mare şi Mihai Eminescu au fost evocaţi cu evlavie şi de această dată, dar, spre deosebire de perioada euforică de la începutul anilor 1990, liderii politici ai celor două state sunt mult mai pragmatici, deşi preşedintele României nu a ezitat să mărturisească faptul că are cu republica vecină o „relaţie de suflet“.
Legăturile emoţionale cu vecinii de peste Prut nu pot şi nu ar putea fi reprimate, dar ele trebuie dublate de înţelepciune politică în demersul delicat de apropiere firească a două state marcate în continuare de consecinţele pactului Ribbentrop-Molotov. În această chestiune, şeful statului român şi-a explicitat din nou, în modul cel mai clar, poziţia.
www.curentul.ro

Traian Băsescu a spus că istoria îl va judeca pe Vladimir Voronin

Scris de Nicolae Bucur
Cea de-a doua zi a vizitei desfăşurate de preşedintele Traian Băsescu în Republica Moldova s-a dorit a fi una mai puţin politică şi mai mult aplecată spre partea spirituală a legăturilor dintre Bucureşti şi Chişinău. Dacă în prima zi a vizitei, şeful statului s-a întâlnit cu toţi reprezentanţii forurilor de conducere de peste Prut, cu care a discutat aspecte bilaterale politico-economice, cea de a doua zi a fost rezervată cinstirii memoriei soldaţilor români căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial pentru apărarea acestui teritoriu, dar şi generaţiei tinere, în care autorităţile române s-au declarat dispuse să investească.
România se va axa în cadrul strategiei pentru sprijinirea Republicii Moldova pe promovarea valorilor din tânăra generaţie de peste Prut. În acest sens, România va mobiliza din nou importante resurse financiare, dar şi umane, pentru ca elevii şi studenţii basarabeni să beneficieze de asistenţă financiară şi pedagogică în vederea finalizării studiilor preuniversitare, dar şi a celor postuniversitare. „Cea mai mare parte a deciziilor României vizând Republica Moldova au în vedere tânăra generaţie, în sensul că tinerii din ţara vecină trebuie să aibă şanse egale cu tinerii europeni“, a declarat ieri Traian Băsescu în aula Universităţii „Bogdan Petriceicu Haşdeu“ din Cahul.
Şeful statului român a mai spus că locurile pentru tinerii care doresc să înveţe în România vor fi suplimentate în 2010 cu circa 1.600, pentru ca ele să se ridice la 5.000, de la 3.400, atâtea câte sunt alocate în prezent. Traian Băsescu a mai adus în discuţie şi rezolvarea problemei legate de semnarea Acordului privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor de învăţământ dintre Bucureşti şi Chişinău. După discursul ţinut la Universitatea din Cahul, Traian Băsescu şi omologul său moldovean, Mihai Ghimpu, au mers împreună pentru a vedea în ce stadiu se află amenajarea Consulatului României de la Cahul, care urmează să fie dat în folosinţă după 31 martie 2010.

Omagiu militar


În cursul dimineţii zilei de ieri, şeful statului român a depus în memoria ostaşilor români căzuţi pentru apărarea Basarabiei în cel de-al Doilea Război Mondial o coroană de flori la Cimitirul Românesc de Onoare de la Ţiganca, judeţul Cahul. Cu acest prilej, cei adunaţi la acest eveniment au ţinut un moment de reculegere, după care au fost intonate imnurile de stat şi s-au tras salve de arme. Conform datelor oferite de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE), cimitirul de la Ţiganca adăposteşte osemintele a 1.020 de soldaţi români ucişi în timpul campaniei de Est din vara lui 1941, dintr-un total de 71.000 de militari români căzuţi la datorie între iunie 1941 şi august 1944.

Iertarea lui Voronin

Traian Băsescu a mai afirmat miercuri seară, cu ocazia unui interviu oferit postului PRO TV Chişinău, că personal îl poate ierta pe fostul preşedinte comunist al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, dar problema reală este atitudinea sa duplicitară chiar şi în momentul încheierii mandatului pentru care va fi judecat de istorie. Referindu-se la declaraţiile făcute de Mark Tkaciuk, sforarul ideologic din spatele lui Voronin, care a declarat despre vizita lui Traian Băsescu că „infractorul s-a întors la locul faptei“, şeful de la Cotroceni a catalogat aceste vorbe drept „propagandă bolşevică“. În încheierea interviului, Băsescu a mai spus că regretă faptul că România a fost parte la formatul de negocieri privind situaţia din Transnistria, dar că s-a retras dintr-o greşeală a Guvernului român din 1991. În această privinţă, şeful statului a mai adăugat că nu este mulţumit de cum se implică UE în problema transnistreană în momentul de faţă.
România investeşte în noua generaţie de peste Prut
Curentul - vineri, 29 ianuarie 2010

No comments: