HERTA MULLER LA FALUN GONG: "40% dintre cei care se afla astazi la putere in Romania provin din vechea Securitate si se protejeaza intre ei"

Dupa ce i-a ucis definitiv pretentiile lui Cartarescu la premiul Nobel, Herta Muller e din ce in ce mai simpatica. "40% dintre cei care se afla astazi la putere provin din vechea Securitate si se protejeaza intre ei", a spus Herta Muller, la standul The Epoch Times - publicatie a organizatiei Falun Gong - de la Targul de carte de la Frankfurt. "Atunci cand o viata de om este mai scurta decat cea a unei dictaturi, aceasta viata este furata de Stat", a spus scriitoarea, adaugand ca este solidara cu scriitorii chinezi. "M-as bucura sa ii pot ajuta in orice fel si sper ca premiul pe care mi l-au dat (Nobel, nr.) constuie o aparare pentru victimele tuturor dictaturilor", a spus scriitoarea.
Prezenta la Targul de carte de la Frankfurt, Herta Muller a criticat din nou Romania, care, in opinia sa, nu s-a debarasat de tarele comunismului. Castigatoarea Nobelului pentru Literatura in 2009 vorbeste despre o "societate postdictatoriala tipica, incarcata de coruptie" si avertizand ca, pe fondul crizei economice, comunismul ar putea fi relegitimat, potrivit NewSin.

NEOBOSITUL GRID MODORCEA: Despre Herta Muller si indiferenta

Despre indiferenţă

De GRID MODORCEA

Normal, ca mulţi scriitori din breaslă, auzisem de Herta Müller. Cred că de prin anii '80. Însă nu-i ştiam cărţile. Cine i le ştia? Cine a citit-o? Ştiam doar că minoritatea germană era foarte tenace în acei ani şi reuşea să-şi impună valorile. Lucram la Casele de filme, dar revista germană "Neuer Weg", care avea redacţia la Casa Scînteii, mi-era foarte cunoscută. Şi la Institut avusesem cîţiva colegi germani, la actorie, foarte personali. Pe unul îl chema chiar Müller. La Sibiu cunosc o actriţă cu acelaşi nume. Un nume comun probabil în Germania. Iar Herta era greu de uitat.

Un scriitor se reţine după nume, după o particularitate a sa. Aşa cum mi se părea şi numele Hertei. Apoi ea a dispărut din orizontul informaţional. În anii '80 plecase în Germania. După revoluţia din decembrie, nu s-a produs nimic notabil în acest sens. Rareori cînd mai auzeam de ea, mai ales cînd revenea în România, iar în ultimul timp am reţinut dintr-un interviu de-al său lucruri incredibile, cum era urmărită la hotelul unde se cazase, iar reproşurile ei se adunau în concluzia că nimic nu s-a schimbat în România, că securitatea a devenit SRI şi că e tot aia. Lucruri incredibile aflam de la acestă femeie, cum ar fi afirmaţia că toţi foştii securişi ocupă şi pot ocupa orice funcţie din stat. Acest aspect al lucrurilor din România a preocupat-o pentru că tatăl său a fost luptător în Waffen-SS, iar mama ei a fost deportată în anii stalinişti, apoi ea însăşi a trăit realităţi securistice care au traumatizat-o. Din interiorul lor a putut să afirme că Raportul Tismăneanu este "un act teatral şi inutil" şi că nu Băsescu este cel chemat să condamne comunismul. Însă ceea ce m-a uluit în aceste interviuri pe care le dădea diferitelor gazete, a fost diagnosticul pus de ea românilor în general.

De cîte ori nu am avut ocazia să ne judecăm pe noi înşine? De cîte ori nu am fost plecaţi în lume şi să ne amintim cum am reacţionat la revenirea în ţară? Nu ne venea să credem că alţii sînt cum sînt, că acolo, dincolo, ceva se mişcă, iar la noi nu se întîmplă nimic. Acestă constatare, că nu se întîmplă nimic, este un diagnostic despre o boală incurabilă, despre dezastrul nostru, iar Herta Müller a afirmat acelaşi lucru, că o uimeşte indiferenţa românilor, că nu le pasă ce se întîmplă cu ei şi ţara lor. Indiferenţa e ca un fatum greu de înţeles pentru oameni activi şi pragmatici precum occidentalii. Un corolar al indiferenţei este ignorarea. Ne ignorăm unii pe alţii, o altă boală periculoasă. Dar a ignora însemnă deja o atitudine, indiferenţa însă nu presupune nici o atitudine, înseamnă, aşa cum o defineşte DEX, apatie, delăsare, indolenţă, inerţie, insensibilitate, nepăsare, pasivitate, placiditate, tembelism, (livr.) impasibilitate, prostraţie, (rar) indiferentism, neîngrijire, pasivism, (înv.) negrijă, negrijinţă, tembelîc, (grecism înv.) adiaforie, (fig.) răceală, ba şi flegmă, impasibilitate, nepăsare, dezinteres. E îngrozitor! Cred că Herta are dreptate să fie speriată de indiferenţa noastră. Ea o receptează ca pe un efect al terorii comuniste pe care a trăit-o şi pe care o condamnă. Însuşi chipul ei răvăşit e o mărturie în acest sens. Indiferenţa bate ignorarea, dar o presupune. Acest lucru extrordinar reţinusem eu din opera Hertei Müller.

Apoi am aflat că a luat Premiul Nobel pentru literatură. Că argumetul Academiei suedeze s-a rotunjit în jurul conceptului de dezrădăcinare, o problemă mondială. Evident, e uluitor cum de a cîştigat acest premiu cînd nu era favorită. Dar şi mai uluitor pentru mine este realitatea că autorităţile Germaniei au propus-o pentru Premiul Nobel şi în 1999.

De ce nu am ştiut nimic? De ce alde Nicolae Manolescu au marşat cu toate motoarele pe Norman Manea şi Mircea Cărtărescu, impunîndu-ni-i ca singurele valori ale literaturii române demne de Premiul Nobel? Mister. Premiul obţinut de Herta Müller sigur are şi conotaţii politice, expulzarea părinţilor, faptul că ea a fost agresată în timpul regimului Ceauşescu şi a trebuit să emigreze, faptul că e o scriitoare de limba germană şi e tradusă în numeroase limbi şi altele. În ziua de azi nici un premiu nu mai este curat. Politicul dă tonul. Dar cel mai minunat este că Herta a trăit peste 30 de ani în România şi această viaţă nu se poate uita. Nu se poate imagina cum comentează premiul unii confraţi, precum Paul Goma, care consideră că scriitoarea premiată nu are legătură cu România, fiindcă e "bănăţeancă", de parcă Banatul n-ar face parte din România! Acum se vede panaşul tuturor ofticaţilor! Ei ignoră că scriitoarea e foarte îndatorată anilor trăiţi în România, care sînt vitali, aşa cum sună şi premiul acordat pentru felul cum descrie "peisajul dezrădăcinării". E tema tuturor emigranţilor. Nu ştim ce talent literar are Herta, în afară de furia jurnalistică. Dar ştim că acest premiu este o lovitură de măciucă dată unor diagnosticieni ai literaturii ca Manolescu şi Alex Ştefănescu, care au tratat-o cu indiferenţă pe Herta Müller în cărţile lor.

Este un mare semnal de alarmă că nu învăţăm nimic din istorie. Indiferenţa s-a abătut constant asupra tuturor valorilor naţionale, de la Eminescu la Cezar Ivănescu. Nimic nu ne face să luăm în serios o valoare recunoscută de alţii. Iar alţii vor fi mereu cei din afară. Mereu vom fi recunoscuţi de marile forumuri ale lumii, aşa cum au fost şi sînt Brâncuşi şi Enescu, aşa cum Doina a fost inclusă în patrimoniul UNESCO, aşa cum Luceafărul a intrat în Cartea Recordurilor şi nu ne-a păsat, iar acum o femeie care a copilărit pe plaiurile româneşti obţine Premiul Nobel şi nu ne pasă. Indiferenţa continuă să ne coste. Şi e posibil ca acest blestem să nu se termine niciodată.

IPOCRITUL MANOLESCU SE "BUCURA" pentru Herta Muller, pe care a expulzat-o din cele "cinci secole" de literatura romana ale "Istoriei" sale. JOSNIC

Nicolae Manolescu: "Ce Dumnezeu sa spun? Mai exista si dreptate pe lumea asta!"
Recompensarea Hertei Muller, o scriitoare "onesta" si extraordinara, cu premiul Nobel pentru literatura, este un gest de reparatie istorica, a spus si Nicolae Manolescu, care, la aflarea vestii, a marturisit ca a amutit de emotie si bucurie, informeaza NewsIn. "Ce Dumnezeu sa spun? Sunt fericit pentru Herta si mi se pare extraordinar pentru ca este o scriitoare valoroasa. Ma bucura foarte mult orginile ei romanesti si iata, mai exista si dreptate pe lumea asta. Este, fara doar si poate, un tilu de mandrie pentru Romania, nu putem uita ca este romanca. Evident ca exista o legatura cu Romania in opera ei", a mai spus criticul.
Si atunci de ce nu a introdus-o absolut deloc, nici macar cu o mentiune, in asa zisa "Istorie critica a literaturii romane"?
Dar oare daca, din motive de varsta, a uitat miscarea scriitorilor germani de la Timisoara, si chiar se bucura, de ce nu a propus-o si USR, in locul vedetelor pierzatoare, Cartarescu, Norman Manea sau Blandiana?

Vezi si

NOBEL PENTRU HERTA MULLER! INTERVIU AUDIO realizat de Victor Roncea cu Herta Müller despre securistii si turnatorii promovati de ICR si Patapievici

Herta Muller, laureata premiului Nobel pentru literatura, intervievata de Victor Roncea despre securistii ICR si Patapievici
Asculta mai multe audio Evenimente

NOBEL PENTRU HERTA MULLER! INTERVIU AUDIO realizat de Victor Roncea cu Herta Müller despre securistii si turnatorii promovati de ICR si Patapievici

Herta Muller, laureata premiului Nobel pentru literatura, intervievata de Victor Roncea despre securistii ICR si Patapievici
Nobelul pentru literatura a fost atribuit, in premiera pentru romani, scriitoarei germane nascute in Romania, Herta Muller. Scriitoarea a fost recompensata pentru ca "a schitat un peisaj al dezradacinarii cu concizia poeziei si obiectivitatea prozei", dupa cum a anuntat, azi, Academia Suediei. Nascuta intr-o familie de svabi din Banat, Herta Muller a emigrat in Germania in 1987, dupa ce legaturile ei cu studentii si scriitorii de limba germana din Aktionsgruppe Banat intra in atentia Securitatii.
Herta Muller s-a născut pe 17 august 1953, la Niţchidorf, lângă Timişoara. Părinţii ei au fost membri ai minorităţii vorbitoare de limbă germană din România. Tatăl ei a luptat în armata Waffen-SS, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Mulţi români germani au fost deportaţi în Uniunea Sovietică în 1945, inclusiv mama Hertei Muller, care a petrecut cinci ani într-un lagăr de muncă în Ucraina. Mulţi ani mai târziu, în "Atemschaukel" (2009), Muller a descris exilul românilor de naţionalitate germană în Uniunea Sovietică.
Herta Muller a debutat cu "Niederungen" ("Tinuturi joase"), care a aparut insa incomplet in editia din romana din 1982. Comunitatea academica germana a nominalizat-o de trei ori pentru Nobel si i-a acordat premiul orasului Berlin. Herta Muller a fost distinsa cu Premiul european pentru literatura "Prix Aristeion" si cu Premiul international pentru literatura IMPAC Dublin, pentru cartea "Animalul inimii", tradusa si in limba romana de editura Polirom, in 2006.
Intrebata, in 2007, daca premiul Nobel este semnificativ pentru creatia unui scriitor, Muller spunea ca singurul avantaj al acestei distinctii este suma mare de bani pe care laureatul o primeste, nicidecum recunoasterea literara, potrivit NewSin.
"Sunt surprinsa si inca nu-mi vine sa cred!", a declarat Herta Muller, citata de New York Times.
Ascultati interviul de 15 minute realizat de mine cu doamna Herta Muller in 2008 pe fondul scandalului legat de securistii si turnatorii promovati de ICR si Patapievici. Felicitari, doamna Herta Müller!

Herta Muller deceptionata de intelectualii din Romania si lipsa lor de reactie la scandalul ICR si turnatorii Antohi si Hoisie promovati de Patapievici

23 iulie, 17:41

"Ma doare, ma doare enorm de ce se intampla cu Romania!". Aceasta este reactia disidentei anticomuniste Herta Muller ca urmare a scandalului creat de prezenta informatorilor Sorin Antohi si Andrei-Corbea Hoisie la o "Scoala de vara" organizata de Institutul Cultural Roman condus de Horia Roman Patapievici. Singura scriitoare din Romania nominalizata la premiul Nobel pentru literatura, disidenta anticomunista Herta Muller, in prezent membra a Academiei Germane pentru Limba si Poezie, s-a aratat public revoltata de faptul ca Horia Roman Patapievici a decis sa trimita la Berlin, intr-un program al Institutului Cultural Roman, doi fosti turnatori. Sorin Antohi, alias "Valentin", si Andrei Corbea-Hoisie, alias "Horia", fosti informatori ai Securitatii, sunt prezenti pe banii contribuabililor la o "Academie de vara" cu tema: "Germania si Romania. Transferuri academice, culturale si ideologice". "Cursurile, cazarea si masa, precum si un program de timp liber sunt subventionate de catre Institutul Cultural Roman", aflam din anuntul ICR. Conducerea Institutului, Horia Roman Patapievici, Mircea Mihaies si Tania Radu, a ales ca transferurile ideologice si academice ale Romaniei in Germania sa fie facute de doi fosti colaboratori ai politiei politice comuniste dintre care unul, Sorin Antohi, s-a dat autor al unor articole in publicatii stiintifice inexistente, s-a pretins un timp indelungat "doctor", fara a avea aceasta calitate, si a coordonat lucrari de doctorat la Universitatea Central Europeana de la Budapesta, care acum sunt nule de drept. "Planeta ICR"

Herta Muller a publicat in cotidianul german de mare tiraj Frankfurter Rundscahau o scrisoare deschisa adresata presedintelui ICR, Horia Roman Patapievici, in care intreaba, printre altele, daca "ICR-ul crede ca traieste pe o alta planeta unde nu exista conceptele de demnitate personala si de integritate morala in stiinta?". Protestul scriitoarei disidente Herta Muller a fost urmat de alte gesturi similare ale intelectualilor si comunitatii romanesti din Germania. Patapievici nu a ales sa-i raspunda direct disidentei anti-comuniste, ci a preferat sa publice ieri un material titrat "Replica ICR", aparut in Evenimentul Zilei, si in care raspunde "acuzatiilor din presa". El considera ca afirmatia ca "ar exporta informatorii Securitatii este complet tendentioasa" si ca prezenta celor doi turnatori-impostori in Germania nu se datoreaza "clientelismul conducerii ICR, care isi promoveaza prietenii". "Mie nu mi-a trimis nici o scrisoare. Ar fi putut sa-mi raspunda personal, ca eu i-am scris", afirma Herta Muller in urma publicarii articolului din Evenimentul Zilei.

Demiterea lui Patapievici

Intr-o convorbire cu Victor Roncea, presedintele Asociatiei Romanilor din Berlin, Ruxandra Dimitriu, a anuntat ca miercuri seara comunitatea romanilor din capitala Germaniei se va reuni pentru a concepe o scrisoare deschisa adresata Presedintiei Romaniei, care patroneaza ICR, Guvernului si Parlamentului Romaniei, care raspund de banul public al contribuabililor si respectarea statului de drept, pentru a solicita demiterea presedintelui ICR Horia Roman Patapievici si a adjunctilor sai, Mircea Mihaies si Tania Radu. Dimitriu considera ca Patapievici nu mai are ce sa caute intr-o institutie publica din Romania dupa ce i-a trimis pe cei doi intelectuali turnatori ca reprezentanti ai societatii academice romane.

"Teatrul absurd" al condamnarii comunismului

Am stat de vorba si cu Herta Muller pentru a afla opinia domniei sale fata de pozitia publica a presedintelui ICR, Horia Roman Patapievici. Marturia scriitoarei si disidentei anticomuniste este tulburatoare. Herta Muller nu poate intelege cum ICR a indraznit sa trimita intr-o tara ca Germania, care este un exemplu privind lustrarea agentilor STASI, doi colaboratori ai politiei politice comuniste Securitatea. Este de amintit ca Sorin Antohi a fost silit sa-si recunoasca colaborarea cu Securitatea dupa 17 ani, pe cand era membru al Comisiei Tismaneanu, iar Andrei Corbea-Hoisie, dupa 18 ani, pe cand era ambasador al Romaniei la Viena. Herta Muller considera ca, in conditiile acestea, condamnarea comunismului este un "teatru absurd". Din acest motiv a si refuzat sa faca parte din "Comisia Tismaneanu". "Este ridicol ca dupa 20 de ani sa se spuna ca regimul comunist a facut crime! Trebuie sa facem ce trebuie, concret, nu teatru absurd", afirma disidenta in interviul acordat noua.

Patapievici l-a "acoperit" pe Antohi pe cand era la CNSAS

Cu referire la faptul ca Patapievici sutine ca trebuie avuta in vedere "valoarea profesionala" si "somitatea stiintifica" a celor doi intelectuali informatori ai Securitatii, Herta Muller spune cu sarcasm: "Da, sigur! Noi trebuie sa tinem cont de toate acestea in timp ce ei ocupa toate pozitiile de influenta din Universitati, din societate. Eu am spus ca nu sunt de acord, dar daca lui ii convine asa, treaba lui. Romania sa faca ce crede de cuviinta. Eu mi-am articulat parerea despre aceasta". Revoltata, scriitoarea afirma ca a aflat ca "nu este pentru prima oara cand au fost trimisi la Berlin fosti securisti" sub auspiciile ICR. "Pentru ce mai sunt studiate Arhivele Securitatii daca nu are loc nici o consecinta? Care este sensul?", se intreaba disidenta. Scritoarea isi aminteste si faptul ca Horia Roman Patapievici, in 2002, pe cand era in Colegiul CNSAS, a "acoperit" cazul informatorului "Valentin" Antohi si, acolo, "au facut tot posibilul ca sa nu se afle", in pofida Legii si a misiunii CNSAS. "Am crezut ca Patapievici are niste repere morale de care tine cont", spune dezamagita scriitoarea, membra a Academiei Germane pentru Limba si Poezie. Ceea ce a facut conducerea ICR, mai spune fosta disidenta, "nu ar fi posibil in Germania. Asa ceva nici nu se concepe!".

"Ce fac intelectualii romani? Nu au o scarba morala?"

Referitor la cererea de demitere a lui Patapievici, Herta Muller considera ca este de datoria romanilor din tara sa actioneze: "Asa cum au grija de ea, asa o sa aiba tara". "Ce fac intelectualii romani?", se mai intreaba scriitoarea. "Am vazut ca in program este si Caramitru si Johnny Raducanu. Ce-i cu astia? Tac?". Atat ei, cat si fiecare intelectual, ar trebui sa aiba o reactie "pentru ca simte nevoia, pentru ca are o scarba, o scarba morala. De aceea ar trebui sa refuze sa participe. Daca nu o are, ce sa fac? Caramitru mai are si prelegeri despre dictatura la Teatrul National despre securisti... Ce spune Cartarescu, ce spune Dinescu, ce spune Nora Iuga, ce spun toti intelectualii? Ce spun ziaristii?". "Faceti ceva pentru voi, nu pentru asa-zisa imagine a Romaniei. Nu pentru UE. Pentru realitate, pentru voi insiva, pentru ca este tara in care traiti, pentru copii vostri!", mai spune scritoarea, emigrata in 1987 in Germania impreuna cu sotul sau, Richard Wagner, la fel de revoltat de actiunea conducerii ICR. "Asa nu se mai poate! Au vrut sa faca un program remarcabil, ceva mare si tare. Cu cine?", conchide scriitoarea anticomunista referindu-se la alegerea facuta de ICR: doi intelectuali turnatori.

Scrisoarea Deschisa a Hertei Muller catre Horia Roman Patapievici

"Draga Horia Patapievici,

Dupa cum reiese din programul Intitutului Cultural Roman vor veni la "Academia de vara" a ICR Berlin in aceasta luna Andrei Corbea Hoisie si Sorin Antohi. Antohi este chiar "directorul" acestui colocviu. Este scandalos faptul ca Romania se prezinta in Germania cu aceste doua persoane care pe timpul dictaturii au lucrat cu serviciul de securitate roman.
In Germania s-a discutat timp de mai multi ani despre problema informatorilor STASI si au fost trase consecintele in toate domeniile: fostii informatori nu pot ocupa functii in cadrul universitatilor, la ziare si la institutiile culturale.
Daca ICR-ul se prezinta in Germania cu aceste persoane isi va cauza daune ireparabile siesi, iar participantii germani vor fi folositi doar pentru lustruirea imaginii unor agenti deconspirati.
Se pune intrebarea cum ii vor prezenta angajatii ICR Berlin invitatilor la scoala de vara pe partenerii de discutie romani: Corbea Hoisie - profesor si agent de Securitate cu o activitate indelungata si Sorin Antohi - oaspete al unor universitati europene timp indelungat cu un titlul de doctor falsificat si cu publicatii fictive?
Si ce vor relata presei germane? Sau mai bine zis: ce nu vor relata?
Crede ICR-ul ca traieste pe o alta planeta unde nu exista conceptele de demnitate personala si de integritate morala in stiinta? Ce inseamna sa fii intelectual in Romania de azi?
Ce s-a ales din promisiunile Romaniei facute cu ocazia integrarii in UE?
ICR-ul de la Berlin reprezinta vitrina Romaniei in Germania - dar de fapt se prezinta drept vitrina unui trecut care nu mai apune. Cine va prelua raspunderea pentru acest fapt?
De la caderea lui Ceausescu fiecare institutie in Romania are propria raspundere si influenteaza felul in care se traieste in contextul libertatii castigate pentru care au murit sute de oameni!
Am sperat ca Romania se va normaliza in final (dupa atata timp si dupa atatea sanse pierdute), cel putin in domeniul cultural.
Ma doare si ma infurie faptul ca se intampla exact contrariul.
Promit ca nu voi mai calca pragul ICR la Berlin - si nu voi fi singura care va proceda astfel.

Cu salutari cordiale,
Herta Muller"

Scandalul ICR merge mai departe: cazul Antohi-Hoisie ii face pe sefii Institutului sa se contrazica privind informatorii Securitatii

Confesiunea lui Antohi (PDF, 92 kB) Descarca »

-- Horia Roman Patapievici a decis sa ii raspunda printr-o scrisoare deschisa disidentei anticomuniste Herta Muller, care il acuza de "acoperirea" si promovarea informatorilor Securitatii Sorin Antohi si Andrei Corbea Hoisie, trimisi de Institutul Cultural Roman sa reprezinte societatea academica romana la o Scoala de vara din Berlin. Membru fondator al Grupului pentru Dialog Social, Sorin Antohi a fost silit sa-si recunoasca colaborarea indelungata cu Securitatea la inceputul anului 2007, pe cand facea parte din "Comisia Tismaneanu". Andrei Corbea Hoisie a primit decizie de politie politica din partea CNSAS in aprilie 2007. Pentru cititorii ZIUA Online prezentam atat confesiunea lui Antohi, alias "Valentin", cat si Decizia oferita de CNSAS in cazul Hoisie, alias "Horia", pentru a putea judeca "calitatea" morala a celor doi, ignorata de conducerea ICR. In plus, prezentam ca extrase din scrisoarea lui Patapievici si o noua declaratie a Hertei Muller.

24 iulie, 21:38

Disidenta Herta Muller, singura scriitoare din Romania nominalizata la premiul Nobel pentru literatura, a reprosat public conducerii ICR trimiterea celor doi turnatori, pe banii contribuabilului roman, la o Scoala de vara care se desfasoara chiar in aceste zile la Berlin. Proiectul Institutului Cultural Roman "Titu Maiorescu" Berlin este realizat in colaborare cu Arbor-Mundi, Institutul pentru Studii Avansate de Umanism Intercultural (Bochum) si Institutul Moldova - Universitatea Leipzig, transmite si HotNews.ro. Sub titlul "Turnatori la Academia de Vara", Herta Muller a publicat pe 16 iulie, in cotidianul german de mare tiraj Frankfurter Rundscahau, o scrisoare deschisa adresata presedintelui ICR, Horia Roman Patapievici, in care intreaba, printre altele, daca "ICR-ul crede ca traieste pe o alta planeta unde nu exista conceptele de demnitate personala si de integritate morala in stiinta?". La randul sau, scriitorul Richard Wagner, publica in ziarul german Tagesspiegel articolul "Invatand de la turnator", in care arata cum Antohi a predat, fara a avea doctoratul cu care se lauda, la Universitatea Central-Europeana de la Budapesta, fondata de George Soros, fiind ales si in consiliul director al Fundatiei, la fel ca si Corbea-Hoisie. A trecut mai bine de o saptamana pana a reactionat si presa din Romania. Urmare a criticilor aparute, Horia Roman Patapievici s-a hotarat sa ii raspunda in doua reprize scriitoarea Herta Muller. Printr-o "Replica ICR" si printr-o Scrisoarea Deschisa, ambele gazduite de ziarul Evenimentul Zilei. HR Patapievici o acuza pe Herta Muller In cea din urma, Patapievici, fost membru al Colegiului CNSAS si al Comisiei Tismaneanu si la randul sau membru al GDS, i se adreseaza direct Hertei Muller, incercand sa gaseasca o explicatie pentru promovarea de catre o institutie a statului roman a celor doi turnatori care, prin informarile lor, au dus la persecutia disidentilor autentici din Iasi, in perioada comunista. "E cu totul tendentios sa spui ca ICR ar fi trimis in Germania ca "reprezentanţi ai Romaniei" fostii informatori ai Securitatii ori că ICR ar avea ca politica promovarea lor peste hotare. Motivul pentru care ICR a finantat această scoală de vara a fost inalta ei tinuta stiintifica", afirma presedintele ICR. Si, continua Patapievici: "Atunci cand te intrebi cum vor fi prezentati cursantilor Andrei Corbea-Hoisie ori Sorin Antohi - si sugerezi ironic titulatura "profesori si agenti de securitate cu state vechi" - ridici doua probleme de principiu, care merita o dezbatere publica serioasa. Cat de durabila e vina informatorului? Cum trebuie sa ne comportam cu informatorii care nu au facut ori prilejuit crime (pentru ca, daca au facut crime, solutia e simpla: Codul Penal)? Prima problema e filozofica si religioasa, iar solutia la ea nu e usor de gasit. Tu pari sa inclini spre ideea ca vina este imprescriptibila, ca un fost informator ramane in mod esential un informator si ca "atingerea" informatorului cumva "intineaza". Numai asa pot considera ca fiind rationala, si nu doar impulsiva, decizia ta de a nu mai calca pragul ICR-Berlin si incurajarea ta explicita ca si altii sa faca la fel.", spune presedintele ICR numit in aceasta functie cu rang de secretar de stat de Presedintia Romaniei. Despre informatori, Patapievici afirma ca "eu nu stiu, din punct de vedere sistematic, cum trebuie sa ne raportam public la ei", dar nu lamureste cum ar trebui sa se raporteze ei la restul lumii, mai ales cand stiu cate note au dat impotriva disidentilor reali din acea perioada.

Mircea Mihaies: "Cat de "groasa" trebuie sa fie o turnatorie pentru a-ti crapa obrazul?"

Insa, tot in Evenimentul Zilei, raspunsul ii este oferit chiar de subalternul sau, vice-presedintele ICR, scriitorul Mircea Mihaies, care e de alta parere decat seful sau: "Nu poti mentine ca reprezentant oficial intr-o tara care a votat cu entuziasm pentru primirea Romaniei in Uniunea Europeana pe cineva pozat pe prima pagina a ziarelor si descris drept un colaborator zelos al Securitatii. Actul de inamicitie e prea pe fata si batjocura prea mare", scria zilele trecute Mihaies intr-un editorial intitulat sugestiv "Vara turnatorului". "Cat de 'groasa' trebuie sa fie o turnatorie pentru a-ti crapa obrazul? Si cat de adanc trebuie sa "contextualizezi" pentru a nu ti se citi printre declaratii abjectia?", scrie dur vice-presedintele ICR Mircea Mihaies cu referire la un alt diplomat dar la fel de valabil si pentru fostul ambasador Corbea Hoisie (foto).

Herta Muller: "M-am pronuntat pentru ca iubesc tara de unde-am venit!"

Dupa interviul realizat de Victor Roncea cu Herta Muller, scriitoarea originara din Romania a stat de vorba si cu ziaristii de la Jurnalul National. La intrebarea daca i s-a facut lehamite de scandalul iscat la ICR, disidenta anticomunista raspune: "Mi s-a facut lehamite de toate intrebarile neajutorate si naive care mi se pun. Si aceste intrebari explica situatia. Dar eu m-am pronuntat. Si stiti de ce? Pentru ca nu suport, ma doare pur si simplu. Eu iubesc tara de unde-am venit. As fi fost si acum acolo daca nu ar fi fost dictatura atat de crunta. Si ce s-a realizat dupa? Nimic aproape! Pentru ce au fost impuscati oamenii care au murit atunci? Ce fac intelectualii din Romania? De la mine trebuie sa aflati ce trebuie facut? Intrebati-i pe ei! Cartarescu, Nora Iuga, sint zeci de persoane care au un nume in viata publica. Uitati, Caramitru, si el a venit la Berlin si recita poezie in cadrul Academiei de vara. Si minunatul Johnny Raducanu a venit. Dar de ce vin cu astfel de persoane? De ce nu-i deranjeaza pe ei asta? Intrebati-i pe ei! Situatia este ca eu trebuie sa ma explic, in timp ce ceilalti pe care nu-i intereseaza n-au nici un fel de parere si nu-i intreaba nimeni nimic. Pentru Romania este o normalitate situatia in care se afla. Nici nu-si da seama ca nu este cum trebuie. Ca romanul s-a obisnuit iarasi sa se fereasca. Nu va dura mult si iarasi vor trai cu frica-n san! Ca astia se orienteaza. Nu stau unde sunt, merg mai departe."

Problema morala si problema legala

Dupa cum reiese atat din confesiunea lui Antohi (foto) cat si din Decizia CNSAS in cazul Hoisie, pe care le prezentam aici, problema morala a acceptarii si promovarii lor, chiar printr-o institutie de stat patronata de presedintele care a condamnat comunismul, poate deveni si o problema legala. Pentru ca cei doi intelectuali publici au provocat rau la propriu, in multe cazuri nenorocind viata celor despre care au dat informari, in special a disidentilor din grupul de la Iasi. Si atunci, cum de sunt promovati tocmai de cei care pretind ca au contribuit la condamnare comunsimului? Dupa cum scria si Cotidianul la vremea deconspirarii lui Andrei Corbea-Hoisie, numit ambasador la Viena de catre Mihai Razvan Ungureanu, la sugestia lui Andrei Plesu, profesorul de germanistica a inceput sa trezeasca suspiciunea "grupului de la Iasi" inca dinainte de 1989.

Tereza Culianu Petrescu: Hoisie "nu era un turnator ordinar, el avea misiuni importante si precise"

"Nu i se mai spunea nimic important. El nu era insa un turnator ordinar, el avea misiuni importante si precise", spune spune Tereza Petrescu, sotia lui Dan Petrescu si sora lui Ioan Petru Culianu, discipolul lui Mircea Eliade. Indiferent unde mergea, la Heidelberg, la Trier sau la Freiburg, "Horia" se intorcea cu informatii pentru Securitate. Interesant ca si alti intelectuali publici au urmat acelasi traseu, in aceeasi perioada, fiind privilegiati cu burse Alexander von Humbold la Heidelberg si lasati de Securitate sa intreprinda vizite frecvente in R.F. Germania, la fel ca si Hoisie. Iar astazi frecventeaza aceleasi medii academice.

Dan Petrescu: Antohi si Hoisie turnau tot 'baietilor cu ochi albastri'

"Au fost mai multe momente care mi-au confirmat ca Andrei Hoisie e colaborator. Unul dintre acestea s-a petrecut cand, proaspat stabilit in Iasi, am propus sa scoatem un numar la "Dialog" fara nici o tenta politica, profilat exclusiv pe eseu. Ne-am intalnit cu cei de la revista, printre care erau si Sorin Antohi si Andrei Hoisie, si am cazut de acord. A doua zi, cei doi m-au luat deoparte si mi-au spus ca nu putem scoate acel numar. E clar ca le spusesera "baietilor cu ochi albastri" de intentia noastra, iar ei zisesera Nu", a relatat Dan Petrescu, disident anticomunist care se regaseste in multe din notele informative ale lui "Horia", pe care vi le prezentam mai jos.

Problema de fond a scandalului ICR este sintetizat amar de Herta Muller. Atata timp cat asemenea "valori" vor fi promovate de persoane care au ocupat functii importante in stat, ne vom intoarce, incet, incet, de unde am plecat si poate chiar intr-o lume si mai groaznica, in lumea descrisa de George Orwell in "1984", lumea lui Lenin, Stalin si Trotki la un loc: "Ca romanul s-a obisnuit iarasi sa se fereasca. Nu va dura mult si iarasi vor trai cu frica-n san! Ca astia se orienteaza. Nu stau unde sunt, merg mai departe..."

- CAMELEONII -
Decizia nr. 1407/26.04.2007
Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii
Avand in vedere:
1.Cererea formulată de către Ministerul Afacerilor Externe, inregistrată la C.N.S.A.S. cu nr. P1472/06/26.04.2006, privind verificarea domnului HOIŞIE Andrei - Ambasadorul Romaniei la Viena;
2.Adresele de verificare C.N.S.A.S. nr. S/4502/A,B,L/15.05.2006, respectiv S/4790/A,B,L/16.08.2006;
3.Adresele de răspuns S.R.I. nr. S/111772/27.06.2006, S/113962/15.03.2007; S.I.E. nr. S/13088/22.08.2006, M.Ap.N. - S.I.A. (Serviciul Istoric al Armatei) nr. A/350/07.06.2006, respectiv A/S/90/06.09.2006;
4.Dosarele fond informativ I 2624, I 27 (volumul 3), I 146674 - dosar de grup "Cameleonii" (volumele 3, 4, 5), I 149550 (cote C.N.S.A.S.);
5.Nota Direcţiei Investigaţii nr. S/DI/I/253/15.02.2007;
6.Audierea domnului HOIŞIE Andrei din data de 17.04.2007;
7.Procesul-verbal al şedinţei Colegiului C.N.S.A.S. din data de 26.04.2007;
In fapt,
S.R.I. a predat C.N.S.A.S. dosarele fond informativ I 2624, I 27 (volumul 3), I 146674 - dosar de grup "Cameleonii" (volumele 3, 4, 5), I 149550, in care se regăsesc următoarele documente care atestă colaborarea domnului HOIŞIE Andrei cu organele poliţiei politice comuniste, după cum urmează:
1.Dosar fond informativ I 2624, perioada 1984 - 1987:
Adresă a Inspectoratului Judeţean Iaşi către Direcţia 3, din 25.11.1985, in care ofiţerul consemnează: "La ordinul dumneavoastră /.../, raportăm că a fost identificat numitul CORBEA ANDREI (pseudonim literar), in persoana lui HOIŞIE ANDREI, fiul lui Beno şi Silvia, născut la 15.12.1951, in Iaşi, membru P.C.R., asistent universitar, cu domiciliul indicat de dvs. Cel in cauză se află in atenţia noastră." In Insemnarea făcută pe marginea adresei de către ofiţer, se precizează că "S-a discutat cu lt. Maj. /.../. Il are in legătură şi urmează să ii traseze sarcini pe langă obiectivul "LAZĂR".
Insemnare pe marginea Notei de relaţii privind interceptarea corespondenţei, din 18.01.1986: "HOIŞIE ANDREI - cu numele pseudonim CORBEA ANDREI, din Iaşi, este in atenţia S. 3, /.../, cu care s-a discutat pentru instruire adecvată pe langă "LAZĂR", cat şi pe linia pregătirii contrainformative."
Insemnare marginală din 28.04.1986: "/.../ a fost insoţit de /.../ şi HOIŞIE ANDREI (pseudonim literar "CORNEA ANDREI") (n.n. - CORBEA ANDREI), ultimul sursă a I.J. Iaşi, Serviciul 3."
Insemnare pe marginea Notei de relaţii privind interceptarea corespondenţei, din 29.05.1987: "HOIŞIE ANDREI este in legătura mr. /.../, Serviciul 3, Iaşi. Este instruit a-l vizita pe /.../ (D.U.I. "LAZĂR"), in perioada 5 - 10.07.1987, inaintea plecării la Heidelberg, pentru a-i semnala eventuale comunicări pentru persoanele din străinătate. Pe timpul prezenţei in Bucureşti vor fi intreprinse măsuri informativ-operative."
Adresă a Inspectoratului Judeţean Iaşi, Serviciul 3, către Direcţia 3, Serviciul 2, din 15.06.1987: "La intalnirea din ziua de 11.06.1987 cu sursa "HORIA", acesta a fost instruit cu problemele ordonate de dumneavoastră /.../, urmand ca in dimineaţa zilei de 15.06.1987 să sosească in Bucureşti. Aici va lua legătura cu /.../. De asemenea, sursa "HORIA" a relevat că a primit din partea fundaţiei Alexander von Humbold o invitaţie /.../ pentru a participa la adunarea generală a bursierilor străini, care va avea loc anul acesta intre 6 - 9 iulie la Bonn. /.../ Rugăm să ne precizaţi ce alte sarcini trebuie date sursei spre a fi rezolvate in perioada cat se va afla in R.F.G."
Notă - Sinteză privind stadiul urmăririi informative ce se desfăşoară asupra numitului /.../, din 29.12.1985: "In aceeaşi perioadă la care se referă prezenta analiză, in conlucrare cu Inspectoratul Judeţean Iaşi, Serviciul 3, a fost identificat CORBEA (HOIŞIE) Andrei, scriitor, care se află in atenţia organelor de securitate şi care, conform solicitării noastre telefonice a fost instruit adecvat pe langă element". In Completarea documentului amintit anterior, din 03.06.1987, se menţionează: "In conformitate cu ordinul rezolutiv al conducerii profesionale/.../, s-a reuşit interpunerea sursei "HORIA" /.../, care se va deplasa in august a.c. in R.F. Germania, la Heidelberg şi care in prima decadă a lunii iulie il va contacta la Bucureşti. Instructajul făcut sursei va urmări sensibilizarea obiectivului pentru a face eventuale comunicări legăturilor sale din străinătate. Pe durata prezenţei lui "HORIA" in Bucureşti vor fi intreprinse măsuri informativ-operative menite a verifica şi controla contactul celor doi."
2.Dosar fond informativ I 146674, perioada 1983 - 1987:
Notă din 06.04.1984, olografă, atribuită sursei "HORIA", semnată olograf cu numele HORIA: "In perioada verii anului 1983, cand am participat la un curs de vară in R.F. Germania, la Trier, am dus, cu ştirea organelor de partid, un comision pentru familia /.../, din partea fiului lor, /.../ comision pe care l-am expediat prin poştă, el nefiind urmat de alte contacte. Menţionez, de asemenea, că in cursul şederii nu am fost contactat de ziarişti sau reprezentanţi ai postului de radio Europa Liberă, pentru a transmite mesaje din ţară." In Nota ofiţerului, pe documentul amintit anterior, se precizează că "Nota a fost dată la cerere, in urma discuţiilor avute."
Notă informativă din 29.03.1985, dactilo, atribuită sursei "HORIA": "Vărul drept al /.../, responsabil de redacţie la revista Tribuna Romaniei din Bucureşti, a avertizat-o pe aceasta asupra parazitismului manifest al soţului ei, trăind din munca ei şi din pensia celor 2 bătrane /.../ cu care convieţuiesc. De atunci, relaţiile cu /.../ au fost rupte. Mai recent, /.../ a reuşit să publice in revista "Astra" din Braşov, un articol injurios la adresa unei intregi serii de oameni care l-au ajutat cu diferite prilejuri (oameni al căror succes public i-au provocat probabil iritarea) /.../, "puşi la punct" tocmai pentru că aceştia ar renunţa la o aşa – zisă insurgenţă iniţială şi s-ar adapta cerinţelor vieţii literare. Se pare că in urma acestui articol, mai multe persoane care in Bucureşti il sprijiniseră /.../ şi-au reconsiderat atitudinea. Răman puţine nume care mai pot fi considerate drept un relativ "sprijin" in cercurile revistelor şi editurilor din Bucureşti: /.../. Mulţi dintre cei care, deşi l-au ajutat iniţial pe /.../ au considerat ulterior că orice relaţii normale cu acesta sunt imposibile, au incercat să dea o explicaţie manierei sale de a se purta. Pe langă trăsăturile de caracter negative accentuate şi de inactivitate, ca şi de conştiinţa marginalizării şi ratării, este posibil ca /.../ să incerce intenţionat să-şi compună o "mască" de refuzat, de scriitor şi critic prigonit din cauza "intransigenţei" cu care se pronunţă asupra realităţilor romaneşti. Aceasta ar putea fi, s-a presupus, o eventuală "platformă" pentru a dobandi o anumită "situaţie" printre cei plecaţi in Occident, "situaţie" pe care altfel, la pregătirea sa şi la problemele de acolo in privinţa forţei de muncă, n-ar putea-o obţine. De altfel, se pare că, mai recent, afland că revista Viaţa Romanească intenţionează să publice un material (interviu?) despre activitatea cumnatului său /.../, /.../ şi-ar fi exprimat ingrijorarea cum că acesta ar putea fi "recuperat" şi "valorificat" pentru "interesele regimului"."
Notă din 13.05.1985, olografă, semnată olograf cu numele HORIA: "Sursa informează că numele lui /.../ şi-a făcut apariţia in presa studenţească in anii 1978 - 1980, cand, student al Facultăţii de filologie, a inceput să publice recenzii şi articole consacrate literaturii actuale. Nu se poate contesta talentul său de comentator al literaturii /.../. Se poate afirma că adevărata platformă /.../ şi-a creat-o prin aceste contribuţii, scrise fără prejudecăţile şi părtinirea ce vor apare mai tarziu in maniera sa de a se manifesta public. Succesul meritat de pană acum s-a exercitat in chip negativ asupra unor trăsături de caracter, i-a creat iluzia infailibilităţii, in textele sale şi-a făcut simţită, pe langă un ton nou, plin de aroganţă (privind pe autorii şi cărţile luate in discuţie), şi o atitudine oarecum viciată de lecturi teoretice cu caracter iraţionalist - mistic, dintr-o tradiţie ce se revendică din epoca interbelică, mai precis generaţia Mircea ELIADE - Emil CIORAN, cu cunoscutele ei luări de poziţii violente, sfarşind prin a netezi calea, pe plan cultural, a forţelor antidemocratice pană la legionarism."
n Nota ofiţerului pe documentul invocat anterior, se consemnează: "Nota a fost dată conform sarcinilor primite in urma avizului dat de conducerea securităţii judeţene de a documenta scrierile lui /.../, sub aspect de tematică, idei, conţinut, etc. Sarcini: Să continue compromiterea lui /.../ in cercurile literaţilor."
Completare din 05.03.1984, aprobată in 09.03.1984, in care ofiţerul consemnează: "La măsurile prevăzute in raportul cu propuneri de inceperea urmăririi informative asupra numitului /.../ se impun a fi luate şi alte măsuri /.../ respectiv: obţinerea materialelor de cunoaştere asupra soţilor /.../ de la sursele /.../ "HORIA"/.../ de la catedrele de limbi străine (franceză şi germanice) /.../ vor fi luate măsuri de clarificare a informaţiei primite de la U.M. 0544, mai intai prin sursa "HORIA" /.../."
3. Dosar fond informativ I 149550, perioada 1983 - 1984:
Notă informativă din 08.10.1986, atribuită in antet sursei "HORIA": "Am efectuat o călătorie de 3 luni in R.F. Germania, ca bursier al fundaţiei "Alexander von Humboldt" din Bonn /.../. In cursul acestor vizite, am primit o serie intreagă de informaţii cu privire la problemele din colonia romană din Freiburg şi biblioteca intemeiată in 1948 de Mişcarea Legionară. Respectivele probleme s-au declanşat odată cu pensionarea actualului director şi fondator al bibliotecii /.../. Politica acestuia de a transforma instituţia intr-o instituţie preponderent culturală cu anumite legături fireşti cu Romania, a fost practic dezavuată de consiliul de conducere legionar /.../. In intenţia acestuia şi a grupului său /.../ biblioteca romană ar urma să devină mai ales un centru politic militant anticomunist /.../. Menţionez că telefonandu-mi prof. /.../, lector roman la Universitatea din Koln, acesta mi-a declarat că ar fi cerut azil politic in R.F.G. /.../".
In Nota ofiţerului pe documentul amintit anterior se consemează că: "Materialul este ca urmare a instruirii contrainformative făcute sursei la plecarea in R.F.G. şi se referă la foşti cetăţeni romani". In Insemnarea marginală pe acelaşi document se menţionează că: "Informaţia are valoare operativă. De văzut ce relaţii se menţin intre unele persoane originare din jud. Iaşi, care au fost in timp in R.F.G. şi elementele semnalate. Apoi, prin selecţie să fie luate in lucru la problemă".
Invederăm că, in cursul audierii in faţa Colegiului C.N.S.A.S., domnul HOIŞIE Andrei a confirmat veridicitatea informaţiilor furnizate organelor poliţiei politice comuniste, perioada colaborării cu acestea, atribuirea numelui conspirativ "HORIA", precum şi persoanele despre care a oferit date, regăsite astfel in documentele menţionate mai sus.
Astfel, prin informaţiile furnizate organelor poliţiei politice comuniste, a adus atingere dreptului la libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor (art. 28 din Constituţia Romaniei din 1965), dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul privind Drepturile Civile şi Politice).
In temeiul:
1.art. 2 lit. i, art. 3¹, art. 15 şi art. 16 din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, modificată şi completată prin O.U.G. nr. 16/2006; coroborate cu art. 34 şi art. 38 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii ca poliţie politică, adoptat prin Hotărarea Parlamentului nr. 17/2000;
2.art. 5, alin. 1 şi alin. 3, art. 8 alin. 7 şi art. 17 alin. 1 din Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste, coroborate cu art. 5, art. 18 alin. 1, art. 24 şi art. 40 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii ca Poliţie Politică adoptat prin Hotărarea Parlamentului nr. 17/2000;
3.art. 8 alin. 1 lit. f din Regulamentul Intern al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii;
Pe baza materialului probator avut la dispoziţie pană la data de 26.04.2007,
DECIDE
Art. 1 Domnul HOIŞIE Andrei, fiul lui Beno şi Silvia, născut la data de 15.12.1951, in Iaşi, judeţul Iaşi, a fost colaborator al poliţiei politice comuniste.
Art. 2 Prezenta decizie poate fi contestată la Colegiul C.N.S.A.S. in termen de 15 zile de la data comunicării.
Art. 3 Prevederile prezentei decizii vor sta la baza intocmirii de către Biroul Juridic a inscrisurilor ce vor fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a.
Preşedinte,
Claudiu - Octavian SECAŞIU
Victor RONCEA
Articole ale sussemnatului preluate din ZIUA

Petitia CIvic Media pentru demiterea lui Patapievici

http://www.petitiononline.com/icrgds/petition.html:

Domnule Presedinte Traian Basescu,

Noi, semnatarii de mai jos, profund revoltati de modul in care actuala conducere a Institutului Cultural Roman dezonoreaza statul roman, batjocoreste valorile nationale si stirbeste imaginea Romaniei in lume, subminand menirea ICR, va solicitam sa va exercitati prerogativele si sa dispuneti demiterea urmatorilor:

Horia Roman Patapievici, presedinte
Mircea Mihaies, vicepresedinte
Tania Radu, vicepresedinte

"Misiunea Institutului Cultural Roman este promovarea culturii si civilizatiei nationale in tara si in afara ei", este primul punct inscris pe frontispiciul ICR.
Inainte de a trece la fondul problemei, scandalul international declansat de decizia conducerii ICR de a sprijini financiar, imoral si arogant, doi informatori ai Securitatii dintre care unul este un impostor total pe linie stiintifica, amintim incalcarea flagranta a Misiunii Institutului intr-un alt scandal cu puternice reverberatii, generat de ICR-New York.
Comunitatea romaneasca din New York a fost la fel de ultragiata ca si noi de modul in care conducerea ICR a inteles sa "promoveze cultura si civilizatia nationala" prin reprezentari de falusuri scrijelite pe peretii Galeriei romanesti din New York, afisari de zvastici, profanari ale menorei evreiesti si imaginii Sfintei Fecioare Maria, grave jigniri aduse in mediul american poporului roman, catalogat in Galeria ICR drept "paranoic".
In singura explicatie pe care a dat-o Horia Roman Patapievici, polemizand insa din postura de editorialist al "Senatului EvZ" si nu din cea de presedinte al ICR oferind un raspuns firesc si obligatoriu ca functionar al statului, retinem ca ICR ar practica o "neutralitate morala" deci o amoralitate din care se exclude sustinerea "artei nationale". Afirmatiile sale vin in contradictie cu insasi Misiunea ICR si nobilele intentii ale Fundatiei Culturale Regale dupa modelul careia a fost infiintat acest Institut sub inaltul patronaj al Presedintelui Romaniei. Acest fapt deosebit de grav este insa eclipsat pe planul onoarei statului roman in lume de operatiunea de reciclare a "intelectualilor publici" turnatori, infractori si impostori, declansata sub auspiciile ICR in capitala Germaniei, Berlin, prin sustinerea informatorului Securitatii si falsului "doctor" Sorin Antohi si a altui informator care si-a ascuns trectul 18 ani, dezonorand si dimplomatia romana, Andrei Corbea-Hoisie.
Sponsorizarea de catre ICR a unei asa-zise "Academii de vara" la care co-director este informatorul-impostor Sorin Antohi, membru fondator al Grupului pentru Dialog Social, fost director al Fundatiei Soros, fost membru al Comisiei Tismaneanu, fost profesor-"doctor" la Universitatea Soros CEU din Budapesta, propus de ministrul de Externe Mihai Razvan Ungureanu sa conduca falsa "Fundatie publica romano-maghiara Gojdu", este mai mult decat revoltatoare. Iar reactia de aparare a acestora pana in panzele albe de catre o intreaga pleiada de beneficiari ai fondurilor contribuabilului roman ajunse la ICR, incepand cu presedintele si vicepresedinte ICR, Horia Roman Patapievici si Mircea Mihaies si continuand cu alti "intelectuali publici" ca Mircea Cartarescu si Vladimir Tismaneanu, sfideaza bunul simt comun si normalitatea unui stat membru al Uniunii Europene, invocate in protestul intelectualilor germani ultragiati de acest gest.
In cazul in care nu ati fost informat, domnule presedinte Traian Basescu, va transmitem noi ca atat presa germana de mare tiraj cat si postul de stat al Germaniei Federale, Radio Deutsche Welle, a prezentat si continua sa o faca, prin contrast strident cu "omerta" vizibile in mass media din Romania, protestul Hertei Muller, singura scriitoare din Romania propusa la premiul Nobel pentru literatura, si al scriitorilor si traducatorilor emeriti Richard Wagner si Ernest Wichner, la adresa conducerii ICR si a imoralitatii acesteia.
La intrebarea "care ar fi relatia dintre moralitate si profesionalism stiintific sau intelectual, se pot ele exclude uneori?", raspunsul lui Ernest Wichner a fost cel aşteptat, comenteaza Deutsche Welle: "Nu sunt niciodată separabile".
"In cazul turnatorilor "actionand in taină", (in beneficiu propriu) si "in serviciul aparatului represiv", activitatea lor "n-a fost una politica. Ci, o fapta criminala", afirma sec, dar clar şi la obiect, Richard Wagner, in presa germana, citata de DW. Scriitorul german ii reproseaza si lui Mircea Cartarescu imixtiunea penibila in dezbaterea privindu-i pe Corbea si Antohi printr-un articol tinzand spre impaciuitorism, care "contine suma tuturor confuziilor marcand spatiul public romanesc".
Herta Muller apreciaza cu ingrijorare in ZIUA ca "Pentru Romania este o normalitate situatia in care se afla. Nici nu-si da seama ca nu este cum trebuie. Ca romanul s-a obisnuit iarasi sa se fereasca. Nu va dura mult si iarasi vor trai cu frica-n san! Ca astia se orienteaza. Nu stau unde sunt, merg mai departe."
In prima scrisoare deschisa catre conducerea ICR aparuta in presa germana, Herta Muller intreba: "ICR-ul crede ca traieste pe o alta planeta unde nu exista conceptele de demnitate personala si de integritate morala in stiinta?".
Ca ICR are enorme carente nu ar trebui sa fie o noutate pentru presedintele Romaniei, totodata presedinte de onoare al ICR. Incompetenta manageriala ce domneste in "noul ICR" a fost evidentiata inca din decembrie 2006 de catre cunoscutul scriitor si disident anticomunist Radu Portocala, fost director al filialei din Paris a ICR. Acesta si-a anuntat demisia (tot) printr-o scrisoare deschisa, in care mentiona toate "hibele functionale" ale ICR-ului generate de "inmultirea si agravarea blocajelor" institutionale, etc. Domnia sa era de parere ca problemele intampinate in realizarea proiectelor ICR Paris se datorau in mare parte "carentelor de comunicare si de gestionare de la Bucuresti".
La fel, pentru presedintele Romaniei, ca presedinte de onoare al ICR, nu ar trebui sa fie un secret continutul Rapoartelor Curtii de Conturi a Romaniei privind jaful care domneste in Institutul Cultural Roman, bazat pe trafic de influenta, conflict de interese si hotie pura.
Horia Roman Patapievici este si recidivist in raporturile sale cu turnatorul Sorin Antohi, pe care l-a promovat in societate prin acoperirea colaborarii sale cu Securitate, pe vremea cand era membru al Colegiului CNSAS. Fapta sa este cercetata (de doi ani!) de Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti si Politia Sectorului 1 Bucuresti - Serviciul de Investigare a Fraudelor sub supravegherea parchetului, fiind inregistrata in registrul cauzelor penale sub nr. 13861/P/2006.
Asadar, recenta atitudine a presedintelui ICR submineaza inclusiv procesul de condamnare a regimului comunist si crimelor bolsevice declansat de Dvs.
Presedintele Romaniei ar fi trebuit sa stie atunci cand l-a chemat la Cotroceni la cererea lui Andrei Plesu pe Horia Roman Patapievici, ca sa preia cheile fostei Fundatii Culturale Romane, ca fizicianul sustinut operativ si de fostul director al SRI, Virgil Magureanu, este, printre altele, autorul urmatorelor "maxime" despre Romania:
Din volumul "Politice", publicat si raspublicat de Editura Humanitas, inclusiv anul trecut, deci asumat si azi de HR Patapievici:
1) Despre Romania, la pagina 63: "Radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbra fara schelet, o inima ca un cur, fara sira spinarii".
2) Despre populatia Romaniei, la pagina 53: "23 de milioane de omuleti patibulari" (buni de spinzuratoare), iar la pagina 34 scrie: "un popor cu substanta tarata. Oriunde te uiti, vezi fete patibulare... guri vulgare, trasaturi rudimentare". Sau la pagina 64 scrie: "Romanii nu pot alcatui un popor fiindca valoreaza cit o turma".
3) Despre limba romana, la pagina 64 scrie: "Romana este limba in care trebuie sa incetam sa mai vorbim sau sa o folosim numai pentru injuraturi'.
4) Despre istoria romanilor, la pagina 63, scrie: "Toata istoria, mereu, peste noi a urinat cine a vrut. Cind i-au lasat romanii pe daci in forma hibrida, stramoseasca, ne-au luat la urinat slavii: se cheama ca ne-au plamadit din aceasta clisa daco-romano-slava, ma rog. Apoi ne-au luat la urinat la gard turcii: era sa ne inecam, asa de temeinic au facut-o. Demnitatea nostra consta in a ridica mereu gura svintata, iar ei reincepeau: ne zvintam gura la Calugareni, ne-o umpleau iar la Razboieni, si asa mai departe, la nesfirsit. Apoi ne-au luat la urinat rusii, care timp de un secol si-au incrucisat jetul cu turcii, pe care, in cele din urma, avind basica udului mai mare, i-au dovedit".
5) Despre cultura si spiritualitatea romanilor, presedintele Institutului Cultural Roman scrie: "Puturosenia abisala a stătutului suflet romanesc..., spirocheta romaneasca isi urmeaza cursul pina la eruptia tertiara, tropaind vesela intr-un trup inconstient, pina ce mintea va fi in sfirsit scopita, inima devine piftie, iar creierul un amestec apos", iar la pagina 56 scrie: "cu o educatie pur romaneasca nu poti face nimic".
Daca pentru aceste "opere" nu a avut timp, Presedintele Romaniei ar fi putut totusi, ca indatorire, sa rasfoiasca Dosarul lui Horia Roman Patapievici si sa constientizeze ca fiul unui agent dublu al Gestapo si al NKVD, crescut in pepiniera nomenklaturistilor deveniti "intelectualii rosii" ai Romaniei, nu poate oferi garantii pentru reprezentarea Romaniei la standardele UE si NATO - inclusiv cele de securitate - pe care ni le dorim si pentru care cetatenii Romaniei, institutiile statului si slujitorii lor loiali au intreprins eforturi considerabile.
Domnule Presedinte, cele de mai sus sunt doar cateva motive care va indreptatesc sa-i cereti demisia actualului presedinte al ICR.
Domnule Presedinte, mentinerea lui Horia Roman Patapievici si a cercului lui de interese la conducerea si in jurul Institutului Cultural Roman, este o dezonoare pe obrazul statului roman si al Dumneavoastra personal.
Aveti sansa sa spalati aceasta dezonoare prelungita mult prea mult si sa va scuturati de "resturile" si "stafiile" regimului comunist-blosevic, dupa cum v-ati exprimat chiar Dvs.
Pana nu e va fi prea tarziu si, dupa cum spune doamna Herta Muller, o sa vorbim din nou in soapta pe strada.

Asociatia Civic Media

ADEVARUL a descoperit adevarata fata a lui TISMANEANU - KGB. REMEMBER cu Patapievici, Sorin Antohi, Andrei Corbea Hoisie, Herta Muller si... "Cain"

TISMANEANU in EvZ, acum un an, pe 30.07. 2008, despre turnatorii si impostorii Andrei Corbea Hoisie si Sorin Antohi, promovati de Horia Roman Patapievici pe banii ICR (cu totii membri ai Comisiei Tismaneanu de "condamnare a comunismului"):

"Nu cade în sarcină ICR să-i elimine din competiţie. ICR nu este tribunal moral. Din păcate, actele de onoare sunt prea rare în asemenea cazuri, iar fostul informator este expert în raţionalizări auto-victimizatoare. Herta Muller ar fi făcut un gest salutar şi terapeutic adresându-se unor Sorin Antohi ori Andrei Corbea şi întrebându- i ce cred ei despre felul în care îşi utilizează poziţia de autoritate culturală pentru a reveni într-un fel de prim-plan al vieţii publice. Mai puţin salutar e, totodată, gestul Hertei Muller de a-şi transmite mesajele prin detestabilul Roncea, respingător personaj de subterană. ICR nu poate funcţiona ca instanţă de cenzură morală." - "Despre informatori şi claritate morală"

ZIUA: Herta Muller despre cazul Patapievici - turnatorii ICR
Herta Muller (MP3, 15164 kB) Descarca »
Ruxandra Dimitru (MP3, 12293 kB) Descarca »
de Victor RONCEA

"Ma doare, ma doare enorm de ce se intampla cu Romania!". Aceasta este reactia disidentei anticomuniste Herta Muller ca urmare a scandalului creat de prezenta informatorilor Sorin Antohi si Andrei-Corbea Hoisie la o "Scoala de vara" organizata de Institutul Cultural Roman condus de Horia Roman Patapievici.
Singura scriitoare din Romania nominalizata la premiul Nobel pentru literatura, disidenta anticomunista Herta Muller, in prezent membra a Academiei Germane pentru Limba si Poezie, s-a aratat public revoltata de faptul ca Horia Roman Patapievici a decis sa trimita la Berlin, intr-un program al Institutului Cultural Roman, doi fosti turnatori. Sorin Antohi, alias "Valentin", si Andrei Corbea-Hoisie, alias "Horia", fosti informatori ai Securitatii, sunt prezenti pe banii contribuabililor la o "Academie de vara" cu tema: "Germania si Romania. Transferuri academice, culturale si ideologice". "Cursurile, cazarea si masa, precum si un program de timp liber sunt subventionate de catre Institutul Cultural Roman", aflam din anuntul ICR. Conducerea Institutului, Horia Roman Patapievici, Mircea Mihaies si Tania Radu, a ales ca transferurile ideologice si academice ale Romaniei in Germania sa fie facute de doi fosti colaboratori ai politiei politice comuniste dintre care unul, Sorin Antohi, s-a dat autor al unor articole in publicatii stiintifice inexistente, s-a pretins un timp indelungat "doctor", fara a avea aceasta calitate, si a coordonat lucrari de doctorat la Universitatea Central Europeana de la Budapesta, care acum sunt nule de drept.

"Planeta ICR"

Herta Muller a publicat in cotidianul german de mare tiraj Frankfurter Rundscahau o scrisoare deschisa adresata presedintelui ICR, Horia Roman Patapievici, in care intreaba, printre altele, daca "ICR-ul crede ca traieste pe o alta planeta unde nu exista conceptele de demnitate personala si de integritate morala in stiinta?". Protestul scriitoarei disidente Herta Muller a fost urmat de alte gesturi similare ale intelectualilor si comunitatii romanesti din Germania. Patapievici nu a ales sa-i raspunda direct disidentei anti-comuniste, ci a preferat sa publice ieri un material titrat "Replica ICR", aparut in Evenimentul Zilei, si in care raspunde "acuzatiilor din presa". El considera ca afirmatia ca "ar exporta informatorii Securitatii este complet tendentioasa" si ca prezenta celor doi turnatori-impostori in Germania nu se datoreaza "clientelismul conducerii ICR, care isi promoveaza prietenii". "Mie nu mi-a trimis nici o scrisoare. Ar fi putut sa-mi raspunda personal, ca eu i-am scris", afirma Herta Muller in urma publicarii articolului din Evenimentul Zilei.

Demiterea lui Patapievici

Intr-o convorbire cu redactorul ZIUA, presedintele Asociatiei Romanilor din Berlin, Ruxandra Dimitriu, a anuntat ca miercuri seara comunitatea romanilor din capitala Germaniei se va reuni pentru a concepe o scrisoare deschisa adresata Presedintiei Romaniei, care patroneaza ICR, Guvernului si Parlamentului Romaniei, care raspund de banul public al contribuabililor si respectarea statului de drept, pentru a solicita demiterea presedintelui ICR Horia Roman Patapievici si a adjunctilor sai, Mircea Mihaies si Tania Radu. Dimitriu considera ca Patapievici nu mai are ce sa caute intr-o institutie publica din Romania dupa ce i-a trimis pe cei doi intelectuali turnatori ca reprezentanti ai societatii academice romane.

"Teatrul absurd" al condamnarii comunismului

Am stat de vorba si cu Herta Muller pentru a afla opinia domniei sale fata de pozitia publica a presedintelui ICR, Horia Roman Patapievici. Marturia scriitoarei si disidentei anticomuniste este tulburatoare. Herta Muller nu poate intelege cum ICR a indraznit sa trimita intr-o tara ca Germania, care este un exemplu privind lustrarea agentilor STASI, doi colaboratori ai politiei politice comuniste Securitatea. Este de amintit ca Sorin Antohi a fost silit sa-si recunoasca colaborarea cu Securitatea dupa 17 ani, pe cand era membru al Comisiei Tismaneanu, iar Andrei Corbea-Hoisie, dupa 18 ani, pe cand era ambasador al Romaniei la Viena. Herta Muller considera ca, in conditiile acestea, condamnarea comunismului este un "teatru absurd". Din acest motiv a si refuzat sa faca parte din "Comisia Tismaneanu". "Este ridicol ca dupa 20 de ani sa se spuna ca regimul comunist a facut crime! Trebuie sa facem ce trebuie, concret, nu teatru absurd", afirma disidenta in interviul acordat ZIUA.

Patapievici l-a "acoperit" pe Antohi pe cand era la CNSAS

Cu referire la faptul ca Patapievici sutine ca trebuie avuta in vedere "valoarea profesionala" si "somitatea stiintifica" a celor doi intelectuali informatori ai Securitatii, Herta Muller spune cu sarcasm: "Da, sigur! Noi trebuie sa tinem cont de toate acestea in timp ce ei ocupa toate pozitiile de influenta din Universitati, din societate. Eu am spus ca nu sunt de acord, dar daca lui ii convine asa, treaba lui. Romania sa faca ce crede de cuviinta. Eu mi-am articulat parerea despre aceasta". Revoltata, scriitoarea afirma ca a aflat ca "nu este pentru prima oara cand au fost trimisi la Berlin fosti securisti" sub auspiciile ICR. "Pentru ce mai sunt studiate Arhivele Securitatii daca nu are loc nici o consecinta? Care este sensul?", se intreaba disidenta. Scritoarea isi aminteste si faptul ca Horia Roman Patapievici, in 2002, pe cand era in Colegiul CNSAS, a "acoperit" cazul informatorului "Valentin" Antohi si, acolo, "au facut tot posibilul ca sa nu se afle", in pofida Legii si a misiunii CNSAS. "Am crezut ca Patapievici are niste repere morale de care tine cont", spune dezamagita scriitoarea, membra a Academiei Germane pentru Limba si Poezie. Ceea ce a facut conducerea ICR, mai spune fosta disidenta, "nu ar fi posibil in Germania. Asa ceva nici nu se concepe!".

"Ce fac intelectualii romani? Nu au o scarba morala?"

Referitor la cererea de demitere a lui Patapievici, Herta Muller considera ca este de datoria romanilor din tara sa actioneze: "Asa cum au grija de ea, asa o sa aiba tara". "Ce fac intelectualii romani?", se mai intreaba scriitoarea. "Am vazut ca in program este si Caramitru si Johnny Raducanu. Ce-i cu astia? Tac?". Atat ei, cat si fiecare intelectual, ar trebui sa aiba o reactie "pentru ca simte nevoia, pentru ca are o scarba, o scarba morala. De aceea ar trebui sa refuze sa participe. Daca nu o are, ce sa fac? Caramitru mai are si prelegeri despre dictatura la Teatrul National despre securisti... Ce spune Cartarescu, ce spune Dinescu, ce spune Nora Iuga, ce spun toti intelectualii? Ce spun ziaristii?". "Faceti ceva pentru voi, nu pentru asa-zisa imagine a Romaniei. Nu pentru UE. Pentru realitate, pentru voi insiva, pentru ca este tara in care traiti, pentru copii vostri!", mai spune scritoarea, emigrata in 1987 in Germania impreuna cu sotul sau, Richard Wagner, la fel de revoltat de actiunea conducerii ICR. "Asa nu se mai poate! Au vrut sa faca un program remarcabil, ceva mare si tare. Cu cine?", conchide scriitoarea anticomunista referindu-se la alegerea facuta de ICR: doi intelectuali turnatori.

Scrisoarea Deschisa a Hertei Muller catre Horia Roman Patapievici

"Draga Horia Patapievici,

Dupa cum reiese din programul Intitutului Cultural Roman vor veni la "Academia de vara" a ICR Berlin in aceasta luna Andrei Corbea Hoisie si Sorin Antohi. Antohi este chiar "directorul" acestui colocviu.
Este scandalos faptul ca Romania se prezinta in Germania cu aceste doua persoane care pe timpul dictaturii au lucrat cu serviciul de securitate roman.
In Germania s-a discutat timp de mai multi ani despre problema informatorilor STASI si au fost trase consecintele in toate domeniile: fostii informatori nu pot ocupa functii in cadrul universitatilor, la ziare si la institutiile culturale.
Daca ICR-ul se prezinta in Germania cu aceste persoane isi va cauza daune ireparabile siesi, iar participantii germani vor fi folositi doar pentru lustruirea imaginii unor agenti deconspirati.
Se pune intrebarea cum ii vor prezenta angajatii ICR Berlin invitatilor la scoala de vara pe partenerii de discutie romani: Corbea Hoisie - profesor si agent de Securitate cu o activitate indelungata si Sorin Antohi - oaspete al unor universitati europene timp indelungat cu un titlul de doctor falsificat si cu publicatii fictive? Si ce vor relata presei germane? Sau mai bine zis: ce nu vor relata?
Crede ICR-ul ca traieste pe o alta planeta unde nu exista conceptele de demnitate personala si de integritate morala in stiinta?
Ce inseamna sa fii intelectual in Romania de azi? Ce s-a ales din promisiunile Romaniei facute cu ocazia integrarii in UE?
ICR-ul de la Berlin reprezinta vitrina Romaniei in Germania - dar de fapt se prezinta drept vitrina unui trecut care nu mai apune. Cine va prelua raspunderea pentru acest fapt? De la caderea lui Ceausescu fiecare institutie in Romania are propria raspundere si influenteaza felul in care se traieste in contextul libertatii castigate pentru care au murit sute de oameni!
Am sperat ca Romania se va normaliza in final (dupa atata timp si dupa atatea sanse pierdute), cel putin in domeniul cultural.
Ma doare si ma infurie faptul ca se intampla exact contrariul.
Promit ca nu voi mai calca pragul ICR la Berlin - si nu voi fi singura care va proceda astfel.
Cu salutari cordiale,

Herta Muller"

"Replica ICR"

Explicatiile lui Horia Roman Patapievici privindu-i pe Andrei Corbea-Hoisie, fost ambasador la Viena si membru al conducerii Fundatiei Soros, deconspirat de CNSAS abia anul trecut ca infiltrat de Securitatea in grupul disidentilor de la Iasi şi Sorin Antohi, membru fondator al GDS, fost membru al conducerii Fundatiei Soros, fost membru al Comisiei Tismaneanu, fost profesor "doctor" la Universitatea Central Europeana de la Budapesta si fost spion al disidentului anticomunist Dan Petrescu:

Şcoala de vară "Germania şi Romania: Transferuri academice, culturale şi ideologice", organizată la Berlin intre 19 şi 25 iulie 2008 de ICR-Berlin, nu a atras atenţia prin calitatea ei (excepţională), ci prin prezenţa a doi foşti informatori ai Securităţii intre participanţi (A. Corbea-Hoişie, care a fost invitat in calitatea sa de profesor la Institutul de romanistică al Universităţii din Viena, şi S. Antohi, unul dintre organizatorii şcolii de vară, in calitatea sa de preşedinte executiv al Institutului pentru Studii Avansate de Umanism Intercultural, Arbor- Mundi, Bochum).
S-a sugerat in presă că prezenţa lor acolo ar ilustra intenţia ICR de a promova in străinătate informatorii fostei Securităţi ori ar reflecta clientelismul conducerii ICR, care işi promovează prietenii. Această perspectivă este deopotrivă falsă şi răuvoitoare. De cand conduc această instituţie (ianuarie 2005), ICR nu a manifestat nici un fel de partizanat, nici politic, nici ideologic, nici artistic, nici amical şi, aş adăuga, nici moral. Dimpotrivă, a observat o strictă neutralitate: dovadă evantaiul extrem de larg de artişti şi formule artistice, care a caracterizat programele susţinute de ICR.
Aşa cum nu face judecăţi asupra formulelor estetice propuse de artişti, ICR nu face judecăţi morale asupra ideologiei ori convingerilor lor. Cat despre afirmaţia că ICR, cu prilejul acestei Şcoli de vară, ar exporta informatorii Securităţii, ea este complet tendenţioasă. Ceea ce exportă m este conceptul unui program de studii romano-german integrat, care include o conferinţă şi o Şcoală de vară pentru studenţii avansaţi (doctoranzi şi postdoctoranzi din patru ţări, Romania, Moldova, Ucraina şi Germania; participanţii au fost selectaţi pe baza unui concurs, vezi www.rki-berlin.de), cărora li se oferă posibilitatea să lucreze sub indrumarea unor excepţionali cercetători din Germania, Romania şi Israel (Jörn Rüsen, Jürgen Kocka, Moshe Idel, Armin Heinen, Stefan Troebst, Violeta Barbu, Klaus Bochmann, Dietmar Müler, Anke Pfeifer, Vasile Dumbravă, Andrei Corbea-Hoişie, Sorin Antohi).
Conceptul acestei şcoli de vară le aparţine celor trei directori (Rüsen, Bochmann, Antohi), iar profesorul Rüsen a insistat asupra colaborării cu Sorin Antohi. ICR a finanţat acest proiect pentru că este foarte bun şi, evident, nu pentru că Antohi şi Corbea-Hoşie sunt foşti informatori. Mă intreb: ICR ar fi putut respinge un asemenea proiect, cu argumentul că nu lucrează cu Sorin Antohi ori Corbea- Hoişie (să nu uităm, totuşi, de valoarea lor profesională), in condiţiile in care partenerii germani nu numai că nu au ridicat obiecţii morale la acest fapt, ci, in cazul lui Antohi, au optat explicit pentru colaborarea cu el, in calitate de co-director al Şcolii?
In Romania nu există un cadru legal in virtutea căruia cetăţenii romani care au fost informatori ai Securităţii să fie excluşi din viaţa publică ori academică. Din acest motiv, indiferent care i-ar fi fost scrupulele, ICR nu putea să adopte decat poziţia neutră. Astfel incat, valoarea ştiinţifică a profesorilor, decizia acestora de a nu ţine seama de trecutul celor doi colegi romani, precum şi posibilitatea oferită tinerilor studioşi din patru ţări de a lucra cu somităţi ale ştiinţei sub auspiciile ICR-Berlin au fost motivele care, in cele din urmă, au prevalat in decizia ICR de a finanţa această Şcoală de vară.
Horia Roman Patapievici

SENATUL EVZ: Ce ar trebui să facem cu informatorii?
Horia-Roman Patapievici
Joi, 24 Iulie 2008

Horia Roman-Patapievici: „Turnătorii au reprezentat o plagă a societăţii. Cu toate acestea, eu nu ştiu, din punct de vedere sistemic, cum trebuie să ne raportăm public la ei“.

Scrisoare deschisă către Herta Müller

Dragă Herta Müller,

Graţie talentului tău de conştiinţă veşnic trează, ai reuşit două lucruri pe care sunt sigur că nu le-ai dorit: să arunci în insignifianţă un program cultural valoros şi să închizi o dezbatere, pe care eficacitatea indignării tale a făcut-o să pară inutilă. Programul cultural aruncat în insignifianţă este şcoala de vară organizată de ICR-Berlin, „Germania şi România: Transferuri academice, culturale şi ideologice“, pe care ai prezentat-o în mod părtinitor ca fiind „vitrina unui trecut ce nu dispare“. Dezbaterea condamnată la inutilitate este cea referitoare la soarta informatorului.

N-am să pledez pentru valoarea ştiinţifică a programului şcolii de vară. Ar fi să mă expun obiecţiei tale că scuz imoralitatea prin competenţă, ceea ce nu e în intenţia mea. Dar pentru că miza scrisorii tale deschise este adevărul, trebuie să pornim de la el. (...) Îmi reproşezi că ICR „se prezintă în Germania cu două persoane care în perioada dictaturii au colaborat cu serviciile secrete“, ca şi cum şcoala de vară ar fi fost organizată anume pentru promovarea lor. E cu totul tendenţios să spui că ICR ar fi trimis în Germania ca „reprezentanţ i ai României“ foştii informatori ai Securităţii ori că ICR ar avea ca politică promovarea lor peste hotare. Motivul pentru care ICR a finanţat această şcoală de vară a fost înalta ei ţinută ştiinţifică (...).

Ar fi trebuit ca ICR să anuleze acest program din motivele care ţi-au stârnit ţie „durerea şi mânia“, şi pe care, de altfel, le împărtăşesc? Tu eşti sigură că da şi pari să agreezi ideea ca ICR să facă pedagogie morală cu societatea. Gândeşte-te însă ce ar însemna dacă ICR s-ar erija într-o instanţă morală, care şi-ar selecta participanţ ii la programele culturale pe care le finanţează după criterii morale, filozofice ori religioase particulare. Ar fi un dezastru de subiectivism. Ca imparţialitatea morală a unei instituţii publice să fie credibilă, ea trebuie acceptată şi în cazurile în care se află în dezacord cu convingerile noastre morale, filozofice, estetice ori religioase profunde. Sub conducerea mea, ICR nu finanţează numai programele culturale care se bucură de asentimentul meu. Faptul că un anume artist este prezent în străinătate cu finanţare ICR nu înseamnă că eu personal îi împărtăşesc ori apreciez formula artistică. Faptul că Antohi şi Corbea-Hoişie participă la această şcoală de vară nu înseamnă că eu personal sau ICR ca instituţie aprobăm ori justificăm trecutul lor de informatori: înseamnă doar că ei au fost consideraţi parteneri academici plauzibili de către colegii lor germani şi israelieni, personalităţi respectate ale comunităţii internaţionale.

Pe de altă parte, atunci când te întrebi cum vor fi prezentaţi cursanţilor Andrei Corbea-Hoişie ori Sorin Antohi - şi sugerezi ironic titulatura „profesori şi agenţi de securitate cu state vechi“ - ridici două probleme de principiu, care merită o dezbatere publică serioasă. Cât de durabilă e vina informatorului? Cum trebuie să ne comportăm cu informatorii care nu au făcut ori prilejuit crime (pentru că, dacă au făcut crime, soluţia e simplă: Codul Penal)? Prima problemă e filozofică şi religioasă, iar soluţia la ea nu e uşor de găsit. Tu pari să înclini spre ideea că vina este imprescriptibilă, că un fost informator rămâne în mod esenţial un informator şi că „atingerea“ informatorului cumva „întinează“. Numai aşa pot considera ca fiind raţională, şi nu doar impulsivă, decizia ta de a nu mai călca pragul ICR-Berlin şi încurajarea ta explicită ca şi alţii să facă la fel.

A doua problemă este consecinţa morală inevitabilă a celei dintâi. Îţi împărtăşesc sentimentul că turnătorii au reprezentat o plagă a societăţii româneşti. Cu toate acestea, dincolo de această dezaprobare globală, eu nu ştiu, din punct de vedere sistematic, cum trebuie să ne raportăm public la ei. Dacă ne adresăm legii, vedem diferenţele de tratament de la o ţară la alta. În Germania, ţara cea mai radicală în eliminarea STASI din structurile statului, informatorii sunt trataţi în funcţie de sinceritatea lor şi de dispoziţia angajatorului în România, decizia asupra sorţii informatorilor este lăsată la latitudinea opiniei publice (care, potrivit legii, ar trebui să fie corect informată: bineînţeles, nu e). Chiar dovedit, informatorul are toate drepturile care decurg din posesia cetăţeniei, pe care constituţia i-o garantează. Oprobriul nu antrenează, legal vorbind, o decădere din drepturile civile. Atunci, ar părea, soluţia este o lege a lustraţiei. Dar România nu are o lege a lustraţiei, iar Europa Unită, cum ştii, dezaprobă astfel de legi, pe care le consideră discriminatorii. Scrisoarea ta de protest mă somează să fac instituţional o discriminare pe care, legal, nu am dreptul să o practic decât moral. Tu ai numai responsabilitatea convingerilor tale, pe care, în ce priveşte răul făcut de securitate, le împărtăşesc în totalitate: însă eu, cât timp reprezint ICR, am şi obligaţia să mă supun principiului care îmi interzice să folosesc instituţiile statului pentru a-mi promova convingerile, atât pe cele pe care legile în vigoare le-ar susţine, cât şi pe cele pe care nu le-ar încuraja explicit.

Dragă Herta, permite-mi în încheiere să-ţi spun că problema de fond ridicată de scrisoarea ta nu este condamnarea prezenţei la Berlin a doi foşti informatori ai Securităţii, ci este absenţa unui răspuns de principiu la întrebarea pe care indignarea ta o face să pară şi imorală (pentru că ar părea să ţină partea informatorilor: nu, nu le ţin partea), şi inutilă (pentru că discuţia pare deja tranşată: nu e): ce facem cu informatorii care nu sunt de resort penal? Informatorii care nu ocupă funcţii oficiale în stat şi care şi-au recunoscut colaborarea cu Securitatea (de bine de rău ori total; cu demnitate ori ba; deschis ori pieziş; sincer ori arogant; etc.)? Le restrângem drepturile? Îi discriminăm social? Îi trimitem la „munca de jos“? Îi izolăm? Dacă sunt scriitori, le interzicem dreptul de semnătură? Ce trebuie să le facem, noi, virtuoşii, lor, păcătoşilor?

Ha, ha, ha! - Nota mea

Din ciclul Ceausescu a vandut sasii, Patapievici ii cumpara. ICR le-a inchis gurile Hertei Muller si lui Ernest Wichner cu un pumn de ceapa culturala

Scriam aici zilele trecute despre cum a primit Herta Muller o atentie de la ICR, la Stockholm, pentru a nu-l mai critica pe tov presedinte, genitalul Patapievici, si turnatorii lui, Hoisie si Antohi, doctorul inchipuit. Cat de usor se vand si cumpara intelectualii: cum i-a schimbat Patapievici opinia despre ICR doamnei Herta Muller
Ei bine, festinul intelectual, de tip Crucea de Piatra, nu se termina aici. Mai ramasese criticul numarul doi, Ernest Wichner. Asa ca onor ICR-ul a mai pus-o de un festival. De data asta, cea despre care Patapievici scria ca a prezentat "în mod părtinitor" exportul de turnatori ca fiind „vitrina unui trecut ce nu dispare“. "E cu totul tendenţios să spui că ICR ar fi trimis în Germania ca „reprezentanţi ai României“ foştii informatori ai Securităţii ori că ICR ar avea ca politică promovarea lor peste hotare. Motivul pentru care ICR a finanţat această şcoală de vară a fost înalta ei ţinută ştiinţifică", ii scria cu totala nesimtire Patapievici doamnei Muller dupa ce aceasta, sprijinita de unele foruri germane, il pusese la punct pe falsificatorul profesionist al trecutului sau si al tatalui sau, agentul kominternist prezentat drept "militant anti-comunist". (Vezi EVZ.ro -- SENATUL EVZ: Ce ar trebui să facem cu informatorii?).

Ei, bine, iata festinul:

Festivalul International de Poezie "Oskar Pastior"
Cea de-a doua editie a Festivalului International de Poezie "Oskar Pastior" se va desfasura in perioada 2-5 octombrie, la Sibiu, unde vor participa peste douazeci de autori din 11 tari. Evenimentul este organizat de Literaturhaus Berlin si Institutul Cultural Roman.

2 octombrie• 18.00, Galeria de Arta Contemporana a Muzeului Brukenthal
Deschidere. Vor vorbi: Ernest Wichner (Literaturhaus Berlin), Corina Bernic (Institutul Cultural Roman)
Lecturi: Ulf Stolterfoht (Germania), Mircea Dinescu (Romania), Andrzej Kopacki (Polonia), Felix Philipp Ingold (Elvetia), Petr Borkovec (Cehia), Uljana Wolf (Germania)
3 octombrie• 17.00, Terasa Filarmonicii Sibiu
Lecturi: Elke Erb (Germania), Vasile Leac (Romania), Christian Hawkey (SUA), Monika Rinck (Germania)
• 20.00, Filarmonica Sibiu, Sala mica
Lecturi: Urs Allemann (Elvetia), Antanas Gailius (Lituania), Jean Daive (Franta), Herta Muller (Germania)
4 octombrie• 16.00, Terasa Filarmonicii Sibiu
Lecturi: Marius Grzebalski (Polonia), Ana Ristovic (Serbia), Franz-Josef Czernin (Austria), Mugur Grosu (Romania), Inger Christensen (Danemarca), Erwin Einzinger (Austria)
• 20.00, Terasa Filarmonicii Sibiu
Dublu concert: M. A. Numminen & Pedro (Finlanda) si Ada Milea (Romania)

Si bomboana de pe coliva intelectualilor din Romania:

With the second edition of the festival will be released the anthology of last year’s festival, published by Art Publishing House, which includes the authors invited to the 2007 edition: Urs Allemann (Switzerland), Mircea Cărtărescu (Romania), Bora Čosič (Croatia), Caius Dobrescu (Romania), Oswald Egger (Austria), Nora Iuga (Romania), Mirela Ivanova (Bulgaria), Michael Donhauser (Austria), Bodo Hell (Austria), Ryszard Krynicki (Poland), Ulf Stolterfoht (Germany), Matthew Sweeney (Ireland), Aleš Šteger (Slovenia), Michèle Métail (France), Herta Müller (Germany), Raphael Urweider (Switzerland) and Otto Tolnái (Hungary/Serbia).

The anthology is bilingual (Romanian/German), it includes introductory texts signed by Horia-Roman Patapievici, Herta Müller and Ernest Wichner and is edited by Corina Bernic.

Organisers: Literaturhaus Berlin and Institutul Cultural Român

Cititii si va cruciti, ce coincidenta: trei introduceri (!) semnate de Patapievici, Muller si Wichner. Halal demnitate saseasca!

Cam ieftina parleala, oricum...

Cat de usor se vand si cumpara intelectualii: cum i-a schimbat Patapievici opinia despre ICR doamnei Herta Muller

INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN STOCKHOLM

Literatura şi memoria
29.09.2008, Rumänska kulturinstitutet, Skeppsbron 20

Literatura şi memoria
29 septembrie, ora. 18.30
Institutul Cultural Român de la Stockholm
Discuţie în germană, cu traducere în suedeză
Intrarea liberă

"Un dialog între Herta Müller şi Aris Fioretos despre cel mai recent proiect literar al scriitoarei, un roman în lucru despre deportarea unei părţi a populaţiei de origine germană din Transilvania după cel de-al doilea război mondial. Mama scriitoarei s-a aflat printre cei deportaţi în Uniunea Sovietică, într-un lagăr de muncă de pe teritoriul de azi al Ucrainei. Acest proiect a fost început împreună cu scriitorul Oskar Pastior, el însuşi deportat. Cei doi au întreprins în 2003 o călătorie în Ucraina, în încercarea de a dezgropa cumplitele secrete ale lagărelor. Oskar Pastior a decedat în 2006, sarcina de a definitiva romanul rămânându-i astfel Hertei Müller. "

Dupa ce doamna Herta Muller a lansat scandalul despre informatorii ICR - Sfarsitul lui Patapievici. Germania l-a pus pe seful ICR alaturi de agentii STASI si turnatorii Securitatii - si a facut rechizitoriul lasitatii intelectualilor din Romania - Herta Muller despre cazul Patapievici - turnatorii ICR: ZIUA - intr-o buna zi, distinsa scriitoare s-a sucit brusc, taman pe invers: EVZ.ro - HERTA MÜLLER: De ce nu se poate purta în România o discutie civilizata ... Multa lume, mai mult sau mai putin avizata, s-a mirat atunci, in grade diferite, in functie de cunostintele fiecaruia asupra lumii intelectualilor de azi... Acum, iata, ca se spulbera in mare masura mirarea unora sau altora. Eu i-am scris atunci, cu dezamagire o - Scrisoare Deschisa catre Doamna Herta Muller: Cine ingroapa scandalul turnatorilor ICR/GDS?... Din pacate, nici azi nu mi-a raspuns. Sa ma mai mir? Sau nu?...

Foto: Cato Leir, ICR-Stockholm