Evenimentul Zilei de azi ne da un "special" despre un tovaras procuror comunist "calau si victima". In cadrul materialului, semnat de Andreea Pocotila, e inserata si opinia lui Tismaneanu, supranumit de EvZ "parintele condamnarii comunismului" . Zice asa:ISTORIE: „În Neamţ a fost epurare exemplară“
Politologul Vladimir Tismăneanu, „părintele“ condamnării comunismului, explică raţiunea epurărilor din Neamţ în ’78, acţiuni care l-au vizat şi pe Emil Olaru: „Îmi amintesc de epurarea «exemplară » a conducerii judeţene, în frunte cu primul secretar Ştefan Boboş. Se urmărea confecţionarea pentru Ceauşescu şi camarila sa a unei imagini de austeritate revoluţionară. Timp în care dictatorul şi apropiaţii săi se scăldau în cele mai scandaloase forme de privilegii“.
(http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/815590/Procuror-sef-si-calau-si-victima-in-era-ilicitului/)
Auzi, ce ne invata Tismaneanu pe noi! Cel mai probabil stie din proprie experienta. Pentru ca, la ora aia, Tismaneanu statea bine-mersi intr-o casa nationalizata de pe strada Zambaccian, cu mamica, si se ocupa de propaganda Partidului la Stefan Gheorghiu si la Scanteia Tineretului, Viata Studenteasca, Convingeri Comuniste si Tanarul Leninist. Asta vine sa vorbeasca? Pai sa luam aminte atunci la titlul acestui blog!
Auzi, ce ne invata Tismaneanu pe noi! Cel mai probabil stie din proprie experienta. Pentru ca, la ora aia, Tismaneanu statea bine-mersi intr-o casa nationalizata de pe strada Zambaccian, cu mamica, si se ocupa de propaganda Partidului la Stefan Gheorghiu si la Scanteia Tineretului, Viata Studenteasca, Convingeri Comuniste si Tanarul Leninist. Asta vine sa vorbeasca? Pai sa luam aminte atunci la titlul acestui blog!
Iata ce facea Tismaneanu la momentul "epurarilor exemplare":
Tismaneanu: „Partidul actioneaza continuu..."
„Refuzul de a uita“
Mie unuia nu-mi place sa uit. Ca daca uit, nu mai tin minte. Si daca nu mai tin minte, am impresia ca parca nu mai stiu pe ce lume ma aflu. Din aceste motive si pentru nevoi urgente, am selectat si pus deoparte, din toata literatura universala, o carticica intitulata „Mic dictionar social-politic pentru tineret“. Coordonata de Virgil Magureanu, lucrarea imi asigura tot necesarul zilnic de raspunsuri competente la posibilele lapsusuri inerente bunei functionari a memoriei.
Din ea citesc inainte de culcare si imediat ce ma trezesc. Cu ea dorm sub perna, caci nu stii niciodata cand suna telefonul pe la 4 noaptea si cineva te intreaba brusc: ce-nseamna „abnegatie revolutionara“?, ce este „codul principiilor si normelor muncii si vietii comunistilor, ale eticii si echitatii socialiste“?, sau cu ce se mananca „tipizarea produselor industriale“ ori „stiinta ca forta nemijlocita de productie“? Da, cu lucrarea asta sub capatai, pot dormi linistit. Fireste ca, dupa o frecventare atat de asidua, am ajuns sa am unele pasaje preferate, si din extraordinarul colectiv de autori, am sfarsit prin a ma simti mai apropiat de unii, in detrimentul altora. Mai exact de unul. Fragmentele sale imi merg direct la suflet si nu le mai pot scoate afara. Le stiu pe dinafara si adesea ma trezesc declamandu-le la telefon, mult dupa ce interlocutorul a inchis. Cum de ceva vreme nu ma mai suna nimeni, imi permit sa spicuiesc aici din ele.
„Refuzul de a uita“
Mie unuia nu-mi place sa uit. Ca daca uit, nu mai tin minte. Si daca nu mai tin minte, am impresia ca parca nu mai stiu pe ce lume ma aflu. Din aceste motive si pentru nevoi urgente, am selectat si pus deoparte, din toata literatura universala, o carticica intitulata „Mic dictionar social-politic pentru tineret“. Coordonata de Virgil Magureanu, lucrarea imi asigura tot necesarul zilnic de raspunsuri competente la posibilele lapsusuri inerente bunei functionari a memoriei.
Din ea citesc inainte de culcare si imediat ce ma trezesc. Cu ea dorm sub perna, caci nu stii niciodata cand suna telefonul pe la 4 noaptea si cineva te intreaba brusc: ce-nseamna „abnegatie revolutionara“?, ce este „codul principiilor si normelor muncii si vietii comunistilor, ale eticii si echitatii socialiste“?, sau cu ce se mananca „tipizarea produselor industriale“ ori „stiinta ca forta nemijlocita de productie“? Da, cu lucrarea asta sub capatai, pot dormi linistit. Fireste ca, dupa o frecventare atat de asidua, am ajuns sa am unele pasaje preferate, si din extraordinarul colectiv de autori, am sfarsit prin a ma simti mai apropiat de unii, in detrimentul altora. Mai exact de unul. Fragmentele sale imi merg direct la suflet si nu le mai pot scoate afara. Le stiu pe dinafara si adesea ma trezesc declamandu-le la telefon, mult dupa ce interlocutorul a inchis. Cum de ceva vreme nu ma mai suna nimeni, imi permit sa spicuiesc aici din ele.
Iata, asadar, o mica lista de greatest hits: „Respectul pentru adevar, promovarea onestitatii si intransigentei in relatiile interumane, refuzul minciunii si al ipocriziei sint proprii normelor comuniste de munca si de viata, in al caror spirit organizatiile U.T.C. isi orienteaza intreaga munca de formare si educare revolutionara a tineretului“ (p.12). Sau: „... autoconducerea muncitoreasca pune in fata personalului muncitor din fiecare intreprindere indatorirea de a folosi tot mai activ si cu responsabilitate sporita cadrul organizatoric larg democratic ce a fost creat si care asigura fiecarui om al muncii posibilitatea de a-si spune cuvintul in dezbaterea si solutionarea celor mai importante probleme economice si sociale, la adoptarea deciziilor care privesc bunul mers al intreprinderii. Referindu-se la continutul autoconducerii muncitoresti, tovarasul Nicolae Ceausescu sublinia:...“ (p. 37), nu mai dau citatul din tovarasul, ca-l stie toata lumea. Iata, in schimb, un alt pasaj de suflet din autorul nostru: „Autonomia reflecta pozitia si eforturile P.C.R., ale altor partide comuniste, de a realiza in cadrul miscarii comuniste internationale o unitate de tip nou, pe baza careia fiecare partid sa-si elaboreze de-sine-statator propriile optiuni strategice...“ (p. 40).
Dar ce este partidul?
„Partidul actioneaza continuu pentru perfectionarea organizarii si conducerii economiei, vazind in aceasta actiune o dimensiune esentiala a fauririi societatii socialiste multilateral dezvoltate. In aceeasi directie sint indreptate eforturile de dezvoltare si perfectionare a suprastructurii socialiste, a cadrului institutional specific noii societati, a intregii vieti spirituale, eforturi in care rolul determinant, de organizator si dinamizator al actiunii revolutionare a maselor revine Partidului Comunist Roman“. (pp. 47-48).
Cateodata, e adevarat, autorul nostru tinde sa devina cam tehnic. Dar au si aceste pasaje farmecul lor: astfel, dupa un alt citat din tovarasul Nicolae Ceausescu, aflam ca „Hotarirea-Apel a Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R. (ianuarie 1981) subliniaza ca pentru a se realiza o calitate noua, superioara, este necesar ca in fiecare unitate productiva, in fiecare loc de munca sa se asigure indeplinirea integrala, ritmica si cu inalta eficienta a productiei fizice si nete, a tuturor indicatorilor de plan“ (p. 60). Dar alternativa capitalista? „Capitalismul nu poate solutiona in interesul maselor populare si al progresului problemele majore ale contemporaneitatii“ (p. 63). Mie-mi zici!? Pentru cei nu prea convinsi, autorul nostru ofera imediat dupa un citat elocvent din Programul P.C.R.. Noi trecem peste. Si ajungem, dupa cateva pagini, cam tot acolo: „Asa cum subliniaza Programul P.C.R., dinamica procesului cultural in socialism, necesitatea sa obiectiva sint determinate de faptul ca etapa actuala de faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintare a Romaniei spre comunism impune cresterea continua a rolului factorului constient, participarea activa a maselor si a personalitatilor la opera de creatie istorica“ (p. 151). Imediat dupa, un citat din Lenin.
O suta de pagini mai departe, autorul nostru condamna vehement devierile periculoase ale stingii occidentale: „Lipsiti de un program coerent sau de o ideologie sistematica, tinerii hippies si-au transformat disperarea intr-o renuntare treptata la orice protest explicit, prin potentarea dimensiunii contemplative, de resemnare a miscarii, printr-un refuz steril al unei vieti sociale active“ (p. 237). Daca asa stau lucrurile la americani, oare ce se intampla cu intelectualitatea de la noi? „Provenita in covirsitoarea ei majoritate din rindurile muncitorilor si taranilor, reflectind dinamismul mutatiilor sociale si exigentele progresului stiintific si tehnic, intelectualitatea reprezinta in societatea noastra o categorie sociala de tip nou, socialist, care, asa cum se arata in Programul P.C.R., adera fundamental la conceptia despre lume a clasei muncitoare“ (pp. 250-251).
Iar libertatea? „Trecerea revolutionara de la capitalism la socialism reprezinta un salt istoric din imperiul necesitatii in imperiul libertatii“ (p. 272). Si, in fine – desi n-am ajuns nici la jumatatea cartii – sa sarim si noi direct la adevarurile ultime: „Marxismul se dezvolta neincetat prin gindirea creatoare a partidelor comuniste si muncitoresti, care in elaborarea strategiei si tacticii lor revolutionare tin seama de conditiile concret-istorice, de experienta specifica si de nivelul de dezvoltare proprii fiecarei tari. O contributie de seama la imbogatirea creatoare a marxismului au adus si aduc Partidul Comunist Roman, secretarul general al partidului, tovarasul Nicolae Ceausescu...“ (p. 281).
Sfanta tinerete utecista!
Sfanta tinerete utecista!
Unde-i oare astazi acest sarman autor devotat? Prin ce hauri ale uitarii se va fi adapostit el de furoarea anti-comunista? Pe la ce periferie se va fi ascuns el de victoria neconditionata a capitalismului? Oare ce-ar spune el cand ar auzi despre „datoria morala“ de a condamna comunismul in termeni de regim „ilegitim si criminal“? Eu zic ca nu-i frumos sa uiti. Ca daca uiti, risti sa-ti aduci aminte cand ti-e lumea mai draga. De aceea, oriunde s-ar afla autorul nostru, as vrea sa stie ca eu, cel putin, nu-l voi uita niciodata si-l voi purta mereu sub perna. Despre cine-i vorba? Care e autorul in cauza? E unul, biata victima a memoriei si a istoriei, pe care dumneavoastra probabil ca nici nu vi-l mai amintiti: unul pe nume Vladimir Tismaneanu. Ce nume simplu.
Alex Cistelecan
http://www.revistacultura.ro/
Alex Cistelecan
http://www.revistacultura.ro/
Tinerete revolutionara - Tismaneanu, intaiul comunist al tarii
TRECUT - Seful comisiei care a condamnat regimul comunist avea alte pareri in anii ’80
"Programul PCR reflecta interesele vitale ale tuturor oamenilor muncii, fara deosebire de nationalitate, fiind insusi programul intregului nostru popor de edificare a societatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintare spre comunism." Este doar una din ideile propagate de Vladimir Tismaneanu inaintea plecarii sale din Romania, complet diferite de cele cuprinse in raportul de condamnare a comunismului. Presedintele Traian Basescu a prezentat luni, in Parlamentul Romaniei, concluziile Raportului Comisiei prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste, condusa de Vladimir Tismaneanu. Seful statului a insistat, in repetate randuri, asupra notorietatii universitarului romano-american si "statorniciei preocuparilor sale pentru studiul epocii comuniste." Sunt, insa, tot mai numerosi cei care, in urma studierii atente a acestui document, sutin ca raspunderea pentru faptul ca elaborarea este excesiv politizata si nu obiectiva, stiintifica revine sefului comisiei. O intrebare fireasca: "Era Vladimir Tismaneanu persoana indicata pentru a coordona un asemenea demers?" O incursiune in publicistica sa, din perioada anterioara plecarii din Romania (noiembrie 1981), releva alte fatete ale sefului comisiei prezidentiale.
Este vorba despre un important capitol din sfera "preocuparilor pentru studiul stiintific al epocii comuniste" ale lui Vladimir Tismaneanu, despre care suntem convinsi ca nu s-a discutat in comisia pe care a dirijat-o. Asa dupa cum suntem convinsi ca numai modestia l-a determinat pe autor ca, scriind ca "rolul organizatiilor de tineret era acela de parghii care actionau birocratic" sa omita prezenta sa in corpul propagandistilor CC al UTC, sau contributia la elaborarea "Micului dictionar social-politic pentru tineret", Editura Politica 1981, coordonator stiintific Virgil Magureanu (lucrare din care am extras citatele).
Teza din Raportul Comisiei Tismaneanu: "Regimul comunist a fost un regim ilegitim si criminal".
Demonstratie: "Democratia socialista: Forma superioara a d. (democratiei – n.n.) a carei esenta consta in aceea ca poporul, detinator al puterii politice, este chemat sa participe la intreaga activitate de conducere a vietii economico-sociale.(...) Alaturi de ceilalti oameni ai muncii, tineretul patriei noastre participa, direct sau prin reprezentantii sai, la activitatea democratica a organelor de stat si organizatiilor obstesti, a organelor colective de conducere din intreprinderi si institutii. Indeplinirea cu responsabilitate a sarcinilor ce-i revin in aceasta privinta reprezinta o inalta indatorire a fiecarui tanar revolutionar. (pag.105-106)
"Constitutia RS Romania consacra in primele sale articole faptul ca in tara noastra intreaga putere apartine poporului, liber si stapan pe soarta sa, precum si faptul ca "Republica Socialista Romania este stat al tuturor oamenilor muncii de la orase si sate, suveran, independent si unitar". (pag. 412)
Teza: "Utilizarea mizeriei materiale si morale, precum si a fricii, ca instrumente de mentinere a puterii comuniste".
Demonstratie: "Autoconducere muncitoreasca. Expresie vie a adancirii democratiei noastre socialiste, a rolului crescand al clasei muncitoare, a.m. pune in fata personalului muncitor din fiecare intreprindere indatorirea de a folosi tot mai activ si cu responsabilitate sporita cadrul organizatoric ce a fost creat (adunarile generale si consiliul oamenilor muncii, comisiile pe domenii etc.) si care asigura fiecarui om al muncii posibilitatea de a-si spune cuvantul in dezbaterea si solutionarea celor mai importante probleme economice si sociale, la adoptarea deciziilor care privesc bunul mers al intreprinderii." (pag. 37)
EXISTENTA SOCIALA. "In interpretarea corelatiei dialectice dintre existenta sociala si constiinta sociala, o contributie remarcabila a fost adusa de catre tovarasul Nicolae Ceausescu, care, in repetate randuri, a subliniat unitatea dintre transformarea e.s. si constiinta oamenilor muncii, intrucat "numai atunci cand oamenii vor dirija in mod constient procesele sociale si vor obtine efectele voite de ei se va putea vorbi cu adevarat de trecerea la comunism". (pag. 209)
"Programul P.C.R. reflecta interesele vitale ale tuturor oamenilor muncii, fara deosebire de nationalitate, fiind insusi programul intregului nostru popor de edificare a societatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintare spre comunism. Concluziile si previziunile stiintifice cuprinse in Programul P.C.R. orienteaza intreaga activitate a partidului." (pag. 350) "Umanism socialist, revolutionar – Forma superioara a umanismului, intemeiata pe conceptia stiintifica a materialismului dialectic si istoric despre societate.(...) Fiind diametral opus asa-zisului umanism burghez, intemeiat pe asuprire si exploatare, pe inegalitate si nedreptate sociala, u.s.r., asa cum se releva in Programul PCR, concepe omul ca fiinta sociala, aflata in stransa legatura si interdependenta cu semenii sai." (pag. 435)
Teza: "Distrugerea morala a societatii romanesti si a valorilor ei de solidaritate".
CONSTIINTA SOCIALISTA. "In conceptia partidului nostru, c.s. reprezinta un factor de cunoastere si de desavarsire a personalitatii umane, un factor formativ si mobilizator in intreaga actiune de faurire a societatii socialiste." (pag. 151)
LUPTA INTRE VECHI SI NOU. "In societatea noastra socialista, o conditie primordiala a victoriei n.(noului n.n.) o reprezinta infaptuirea consecventa a politicii Partidului Comunist Roman." (pag. 275)
MATERIALISM ISTORIC. "Dezvaluind caracterul legic al dezvoltarii societatii m.i. reliefeaza, totodata, rolul maselor si al personalitatii, aratand ca oamenii sunt cei care fauresc istoria". (pag. 284)
Teza: "Retorica suveranitatii nationale a fost mai presus de orice un alibi pentru perpetuarea dictaturii prin manipularea sentimentelor populatiei".
BENEFICII
"In comunism dispar clasele sociale, se atenueaza si sunt treptat inlaturate diferentele esentiale dintre munca fizica si munca intelectuala, dintre sat si oras, se instaureaza deplina echitate sociala, are loc o ampla inflorire a culturii si umanismului"
Vladimir Tismaneanu
CONTRIBUTIE
"In interpretarea corelatiei dialectice dintre existenta sociala si constiinta sociala, o contributie remarcabila a fost adusa de catre tovarasul Ceausescu, care, in repetate randuri, a subliniat unitatea dintre transformarea e.s. si constiinta oamenilor muncii, intrucat «numai atunci cand oamenii vor dirija in mod constient procesele sociale si vor obtine efectele voite de ei se va putea vorbi cu adevarat de trecerea la comunism»"
Vladimir Tismaneanu
NATIUNEA BURGHEZA / NATIUNEA SOCIALISTA. "N. burgheza se caracterizeaza prin stabilirea relatiilor de productie capitaliste, scindarea societatii in clase antagoniste, dominatia economica, politica si ideologic-culturala a burgheziei. N. socialista reprezinta un tip nou, superior de n. constituita pe o baza economica, politica si ideologica structural deosebita de cea burgheza.(...) Analiza continutului si evolutiei proceselor si fenomenelor sociale contemporane evidentiaza faptul ca n. este inca departe de a-si fi epuizat misiunea istorica." (pag. 302)
de Gabriela Antoniu Jurnalul National
"Programul PCR reflecta interesele vitale ale tuturor oamenilor muncii, fara deosebire de nationalitate, fiind insusi programul intregului nostru popor de edificare a societatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintare spre comunism." Este doar una din ideile propagate de Vladimir Tismaneanu inaintea plecarii sale din Romania, complet diferite de cele cuprinse in raportul de condamnare a comunismului. Presedintele Traian Basescu a prezentat luni, in Parlamentul Romaniei, concluziile Raportului Comisiei prezidentiale pentru analiza dictaturii comuniste, condusa de Vladimir Tismaneanu. Seful statului a insistat, in repetate randuri, asupra notorietatii universitarului romano-american si "statorniciei preocuparilor sale pentru studiul epocii comuniste." Sunt, insa, tot mai numerosi cei care, in urma studierii atente a acestui document, sutin ca raspunderea pentru faptul ca elaborarea este excesiv politizata si nu obiectiva, stiintifica revine sefului comisiei. O intrebare fireasca: "Era Vladimir Tismaneanu persoana indicata pentru a coordona un asemenea demers?" O incursiune in publicistica sa, din perioada anterioara plecarii din Romania (noiembrie 1981), releva alte fatete ale sefului comisiei prezidentiale.
Este vorba despre un important capitol din sfera "preocuparilor pentru studiul stiintific al epocii comuniste" ale lui Vladimir Tismaneanu, despre care suntem convinsi ca nu s-a discutat in comisia pe care a dirijat-o. Asa dupa cum suntem convinsi ca numai modestia l-a determinat pe autor ca, scriind ca "rolul organizatiilor de tineret era acela de parghii care actionau birocratic" sa omita prezenta sa in corpul propagandistilor CC al UTC, sau contributia la elaborarea "Micului dictionar social-politic pentru tineret", Editura Politica 1981, coordonator stiintific Virgil Magureanu (lucrare din care am extras citatele).
Teza din Raportul Comisiei Tismaneanu: "Regimul comunist a fost un regim ilegitim si criminal".
Demonstratie: "Democratia socialista: Forma superioara a d. (democratiei – n.n.) a carei esenta consta in aceea ca poporul, detinator al puterii politice, este chemat sa participe la intreaga activitate de conducere a vietii economico-sociale.(...) Alaturi de ceilalti oameni ai muncii, tineretul patriei noastre participa, direct sau prin reprezentantii sai, la activitatea democratica a organelor de stat si organizatiilor obstesti, a organelor colective de conducere din intreprinderi si institutii. Indeplinirea cu responsabilitate a sarcinilor ce-i revin in aceasta privinta reprezinta o inalta indatorire a fiecarui tanar revolutionar. (pag.105-106)
"Constitutia RS Romania consacra in primele sale articole faptul ca in tara noastra intreaga putere apartine poporului, liber si stapan pe soarta sa, precum si faptul ca "Republica Socialista Romania este stat al tuturor oamenilor muncii de la orase si sate, suveran, independent si unitar". (pag. 412)
Teza: "Utilizarea mizeriei materiale si morale, precum si a fricii, ca instrumente de mentinere a puterii comuniste".
Demonstratie: "Autoconducere muncitoreasca. Expresie vie a adancirii democratiei noastre socialiste, a rolului crescand al clasei muncitoare, a.m. pune in fata personalului muncitor din fiecare intreprindere indatorirea de a folosi tot mai activ si cu responsabilitate sporita cadrul organizatoric ce a fost creat (adunarile generale si consiliul oamenilor muncii, comisiile pe domenii etc.) si care asigura fiecarui om al muncii posibilitatea de a-si spune cuvantul in dezbaterea si solutionarea celor mai importante probleme economice si sociale, la adoptarea deciziilor care privesc bunul mers al intreprinderii." (pag. 37)
EXISTENTA SOCIALA. "In interpretarea corelatiei dialectice dintre existenta sociala si constiinta sociala, o contributie remarcabila a fost adusa de catre tovarasul Nicolae Ceausescu, care, in repetate randuri, a subliniat unitatea dintre transformarea e.s. si constiinta oamenilor muncii, intrucat "numai atunci cand oamenii vor dirija in mod constient procesele sociale si vor obtine efectele voite de ei se va putea vorbi cu adevarat de trecerea la comunism". (pag. 209)
"Programul P.C.R. reflecta interesele vitale ale tuturor oamenilor muncii, fara deosebire de nationalitate, fiind insusi programul intregului nostru popor de edificare a societatii socialiste multilateral dezvoltate si inaintare spre comunism. Concluziile si previziunile stiintifice cuprinse in Programul P.C.R. orienteaza intreaga activitate a partidului." (pag. 350) "Umanism socialist, revolutionar – Forma superioara a umanismului, intemeiata pe conceptia stiintifica a materialismului dialectic si istoric despre societate.(...) Fiind diametral opus asa-zisului umanism burghez, intemeiat pe asuprire si exploatare, pe inegalitate si nedreptate sociala, u.s.r., asa cum se releva in Programul PCR, concepe omul ca fiinta sociala, aflata in stransa legatura si interdependenta cu semenii sai." (pag. 435)
Teza: "Distrugerea morala a societatii romanesti si a valorilor ei de solidaritate".
CONSTIINTA SOCIALISTA. "In conceptia partidului nostru, c.s. reprezinta un factor de cunoastere si de desavarsire a personalitatii umane, un factor formativ si mobilizator in intreaga actiune de faurire a societatii socialiste." (pag. 151)
LUPTA INTRE VECHI SI NOU. "In societatea noastra socialista, o conditie primordiala a victoriei n.(noului n.n.) o reprezinta infaptuirea consecventa a politicii Partidului Comunist Roman." (pag. 275)
MATERIALISM ISTORIC. "Dezvaluind caracterul legic al dezvoltarii societatii m.i. reliefeaza, totodata, rolul maselor si al personalitatii, aratand ca oamenii sunt cei care fauresc istoria". (pag. 284)
Teza: "Retorica suveranitatii nationale a fost mai presus de orice un alibi pentru perpetuarea dictaturii prin manipularea sentimentelor populatiei".
BENEFICII
"In comunism dispar clasele sociale, se atenueaza si sunt treptat inlaturate diferentele esentiale dintre munca fizica si munca intelectuala, dintre sat si oras, se instaureaza deplina echitate sociala, are loc o ampla inflorire a culturii si umanismului"
Vladimir Tismaneanu
CONTRIBUTIE
"In interpretarea corelatiei dialectice dintre existenta sociala si constiinta sociala, o contributie remarcabila a fost adusa de catre tovarasul Ceausescu, care, in repetate randuri, a subliniat unitatea dintre transformarea e.s. si constiinta oamenilor muncii, intrucat «numai atunci cand oamenii vor dirija in mod constient procesele sociale si vor obtine efectele voite de ei se va putea vorbi cu adevarat de trecerea la comunism»"
Vladimir Tismaneanu
NATIUNEA BURGHEZA / NATIUNEA SOCIALISTA. "N. burgheza se caracterizeaza prin stabilirea relatiilor de productie capitaliste, scindarea societatii in clase antagoniste, dominatia economica, politica si ideologic-culturala a burgheziei. N. socialista reprezinta un tip nou, superior de n. constituita pe o baza economica, politica si ideologica structural deosebita de cea burgheza.(...) Analiza continutului si evolutiei proceselor si fenomenelor sociale contemporane evidentiaza faptul ca n. este inca departe de a-si fi epuizat misiunea istorica." (pag. 302)
de Gabriela Antoniu Jurnalul National
Posts
No comments:
Post a Comment