de Corneliu Basarab Vlad
Un ziarist rus numeste demersurile presedintelui Traian Basescu de
normalizare si amplificare a relatiilor Bucuresti-Chisinau “Proiectul
Basarab”. Figura de stil malitioasa, desigur, dar nu lipsita de
semnificatie. Intr-un discurs recent, seful statului roman a amintit ca
denumirea Basarabia provine de la voievodul Basarab, dar nu sunt uitate
nici dificultatile prelungite pe care le-a intampinat un proiect
edilitar bucurestean cu acelasi nume initiat de actualul presedinte in
vremea cand era primarul general al Capitalei.
Proiectul de relatii intre cele doua state de pe Prut al
presedintelui Basescu este oricum mai temeinic si mai structurat decat
orice intreprindere similara produsa in amendatele celor doi presedinti
de dinaintea sa. Seful statului a facut cunoscute, cu prilejul vizitei
in R. Moldova, un program amplu de actiuni – de la legiferarea micului
trafic de frontiera la accelerarea procesului de acordare a cetateniei
romane celor in drept din R. Moldova, de la investitii si proiecte
comune la asistenta, prin fonduri UE, in domeniul infrastructurii
educatiei , de la reglementarea tratamentului aplicat in domeniul
fortei de munca din cele doua state la finalizarea celor 12 acorduri de
negociere intre cele doua parti, de la echivalarea diplomelor
universitare la conectarea infrastructurilor energetice si feroviare,
de la sporirea numarului de burse pentru tinerii moldoveni la - faptul
cel mai important – semnarea unui Acord de parteneriat pentru
integrarea R. Moldova in UE.
Toate acestea, a tinut sa remarce presedintele Romaniei, nu forteaza
in nici un fel mana noii conduceri de la Chisinau in ce priveste linia
si initiativele sale in politica, ci doar vin in intampinarea
actiunilor hotarate ale Chisinaului desfasurate pe trei directii
principale si complementare: adancirea cursului de democratizare,
normalizarea relatiilor cu Romania si apropierea de UE in finalitatea
integrarii. In discursul rostit la Cahul, seful statului a atras
atentia ca integrarea in UE presupune costuri si sacrificii, iar unii
comentatori de presa s-au grabit sa remarce ca Republicii Moldova i-ar
fi mai usor sa intre in Europa Unita daca s-ar uni cu Romania. Dar
presedintele Romaniei nu a pronuntat peste Prut cuvintele Unire sau
Reintregire, desi in multime ele au fost scandate nu odata , ci s-a
referit la mostenirea de limba, istorie, cultura, nu a uitat sa-i evoce
ca inaintasi pe Stefan cel Mare si Mihai Eminescu, a vorbit de “relatii
de suflet”, de “proiect de suflet” si a apreciat ca, de fapt, este
vorba de un singur popor.
Ideea de baza a “Proiectului Basarab” este ca Romania si R. Moldova
se pot regasi impreuna intr-o Europa Unita. Dar pentru a se ajunge aici
sunt enorm de multe de facut. Intre altele, indeplinirea cerintelor de
aderare de catre R. Moldova, disponibilitatea clasei politice si a
opiniei publice din republica fata de integrare, rezolvarea intr-un fel
a problemei transnistrene si, nu in ultimul rand, asezarea relatiilor
dintre Chisinau si Rusia pe baze noi, tinand seama de relatiile
istorice si politice specifice intre cele doua state.
La relatiile cu Moscova, presedintele Basescu nu s-a referit in mod
amplu si explicit in exprimarile sale publice din timpul vizitei. Pe
aceasta tema au aparut insa comentarii , si la Chisinau, si la Moscova
. Expertul rus Ghennadi Konenko a declarat, pentru Vocea Rusiei , ca
“este important ca R. Moldova se integreaza in structurile europene,
fie chiar si cu sprijinul Romaniei. Dar alta este cand se discuta
despre alipirea la Romania”. Pentru politologul moldovean Vitali
Andrievski, din punctul de vedere al Romaniei, R. Moldova este “un loc
convenabil pentru dezvoltarea relatiilor cu Rusia”. Ziarul “Vremia
Novostei” aminteste ca in ajunul integrarii Romaniei in UE,
presedintele Basescu “momea R. Moldova in componenta Romaniei pentru a
adera impreuna la UE”.
Interesant este ca, in ultima vreme, unii politologi rusi au reluat
o idee exprimata in urma cu cativa ani chiar la Bucuresti de colegul
lor Stanislav Belkovski, ca pentru a se reunifica cu Romania, R.
Moldova ar trebui mai intai sa renunte la Transnistria. In acest sens a
scris si redactorul sef al revistei “Russia in Global Affairs”, Feodor
Lukianov, iar directorul adjunct al Institutului pentru statele din
CSI si baltice, Vladimir Jarihin, a declarat pentru Pravda: “Daca (R.
Moldova-nn) vrea sa se reunifice cu Romania, atunci sa dea Transnistria
Ucrainei”.
Ipoteze de lucru sau baloane de incercare, lansate intr-o atmosfera
labila si incerta, pe un subiect ce nu poate fi tratat doar cu emotie
personala sau patriotica, ci, in primul rand, cu intelepciune politica.
www.inforusia.ro
Vineri, 14 iunie, ora 13.00, la Muzeul Unirii din Iași: Părintele Hariton
Negrea, Maica Justina Bujor, scriitoarea Magda Ursache și mărturisitorul
Marin Răducă participă la Conferința MOȘTENIREA PĂRINTELUI JUSTIN și
Lansarea de carte „DUHOVNICUL – 100 de ani cu Părintele Justin. 100 de
portrete de Cristina Nichituș Roncea”
-
“UNITATE, POCĂINŢĂ, ASCULTARE ŞI RUGĂCIUNE” Sub aceste cuvinte de foc
lăsate românilor de bunul Părinte Justin de la Petru Vodă, anul acesta
celebrăm Cente...
5 years ago
No comments:
Post a Comment