UCRAINA loveste Romania. Date din Rada de la Kiev. Replica diplomatica a Bucurestiului. Washingtonul si Moscova au pus problema pe agenda.

Lenin inca misca la Kiev (vezi si foto)
Conform unor surse ucrainene de la Kiev care s-au decis sa slujeasca adevarul, reuniunea extraordinară din 3 iulie a parlamentului ucrainean, convocată la solicitarea Blocului Iulia Timoşenko, a debutat cu blocarea tribunei şi a lojei membrilor guvernului de către deputaţii grupului parlamentar Partidul Regiunilor (PR), după scenariul blocajului din 1 iulie 2009. PR insistă în adoptarea proiectului de act normative care prevede majorarea salariului minim pe economie. În sala de şedinţe au fost afişate lozinci cu apelul către deputaţi la solidarite socială. După deblocarea activităţii, Volodimir Litvin a organizat o conferinţă de presă în care a declarat că evenimentele din Rada Supremă demonstrează existenţa unor tentative din partea unor forţe dinafara parlamentului care isi propun să destabilizeze situaţia din Ucraina. Litvin nu exclude că un scop al acestor acţiuni destabilizatoare ar putea fi provocarea de alegeri parlamentare anticipate în Ucraina şi a arătat că, personal, ar fi bucuros dacă s-ar organiza alegeri anticipate, a adăugat însă că înainte de adiscuta problema alegerilor este necesară modificarea legislaţiei electorale, “altfel procesul se va bloca pur şi simplu”.
Preşedintele parlamentului de la Kiev a acuzat PR de inconsecvenţă, subliniind că, pe de o parte, guvernul Timoşenko este criticat pentru că nu are ministru de finanţe, iar pe de altă parte blochează iniţiativa legislativă care ar rezolva problema potrofoliilor vacante din Cabinetul de Miniştri al Ucrainei.
În plină criză, guvernul ucrainean nu are ministri de finanţe, externe, apărare, transporturi. Recent a fost demis si adjunctul ministrului apararii. E clar ca urmeaza disolutia statului artificial. Conform unor alte surse, de la Washington, aceasta problema se va afla pe agenda intalnirii de marti dintre Obama si Medvedev dar, mai ales, a celei dintre Obama si Putin.

Surse diplomatice de la Bucuresti au refuzat sa confirme aceasta ultima informatie insa ne-au transmis urmatoarele:

· În ceea ce priveşte declaraţia demnitarului ucrainean potrivit căreia hotărârea Curţii Internaţionale de Justiţie în cazul Delimitarea maritimă în Marea Neagră (România c. Ucraina) este „o soluţie împotriva căreia s-a pronunţat delegaţia română în timpul negocierilor cu Uniunea Sovietică, în anii '80”, care „reia practic poziţia pe care a susţinut-o delegaţia Uniunii Sovietice”, surse diplomatice/surse din MAE român consideră soluţia CIJ este una favorabilă părţii române în comparaţie cu oricare din propunerile de delimitare avansate de fosta URSS, inclusiv ultima, care datează din 1987. Astfel, soluţia propusă de URSS în 1987 „dădea” URSS circa 4000 de km pătraţi, în timp ce soluţia CIJ a dat Ucrainei doar circa 2500 de km pătraţi din totalul de 12 200 al zonei în dispută la Haga.

· De asemenea, soluţia reprezintă o confirmare a poziţiei promovate constant de România în negocierile bilaterale, atât cu fosta URSS, cât şi cu Ucraina. Este o decizie corectă şi echitabilă, în deplină concordanţă cu normele dreptului internaţional, practica statelor în materie, precum şi cu jurisprudenţa instanţelor internaţionale.

· Linia de delimitare stabilită de CIJ nu este rezultatul unui „compromis”, cum o califica preşedintele comisiei pentru integrare europeană din Rada Supremă, Boris Tarasiuk, ci reflectă aplicarea riguroasă a unor reguli precise, potrivit unei practici coerente dezvoltate chiar de CIJ. De altfel, după cum rezultă din hotărârea pronunţată în februarie, de CIJ, argumentele părţii române au fost preluate într-o proporţie foarte mare de Curte.

· Afirmaţiile referitoare la proiectul canalului de navigaţie pe braţele Bâstroe şi Chilia din Delta Dunării, nu sunt conforme cu realitatea. În fapt, lucrările ptr acest canal sunt întreprinse cu încălcarea normelor internaţionale şi cu ignorarea recomandărilor şi rezoluţiilor adoptate de organizaţiile internaţionale guvernamentale relevante.

· Nici afirmaţiile potrivit cărora proiectul nu ar afecta mediul înconjurător, fapt care ar fi fost confirmat de „organizaţiile internaţionale şi secretariatele convenţiilor din domeniul ecologiei, inclusiv al Convenţiei de la Espoo” nu sunt corecte. Astfel, Comisia de anchetă internaţională constituită în temeiul Convenţiei de la Espoo a ajuns la concluzia că proiectul are un impact transfrontalier negativ semnificativ, iar Adunarea Statelor Părţi la Convenţia de la Espoo a adoptat cu prilejul celei de-a patra reuniuni a acestui organism (Bucureşti, 19-21 mai 2008) o decizie prin care s-a arătat că Ucraina nu respectă prevederile Convenţiei si s-a solicitat ca partea ucraineană să nu întreprindă nici un fel de lucrări până la aplicarea corespunzătoare a Convenţiei.

· Poziţii similare au fost adoptate de toate organismele internaţionale relevante.

· O luare de poziţie recentă o reprezintă demersul Secretarului Executiv al Comisiei Economice ONU pentru Europa, Ján Kubiš, care la data de 25 martie 2009, a transmis viceprim-ministrului Ucrainei, Hryhory Nemyrya, o scrisoare referitoare la proiectul ucrainean, prin care se atrage atenţia autorităţilor ucrainene că Ucraina are obligaţia de a nu mai continua nicio lucrare pentru finalizarea proiectului până la îndeplinirea cerinţelor impuse de Convenţia Espoo şi că activităţile întreprinse reprezintă o continuă violare de către autorităţile de la Kiev a prevederilor Convenţie.

În ceea ce priveşte „politizarea problemei minorităţilor de către partea română”, sursele ZIUA s-au exprimat destul de "diplomatic":

Problemele cu care se confruntă minoritatea românească din Ucraina, îndeosebi în domeniul asigurării învăţământului în limba maternă sunt binecunoscute. Atât în dialogului româno-ucrainean, la toate nivelurile, cât şi în cadrul multilateral (Consiliul Europei şi OSCE) aceste teme sunt discutate cu scopul asigurării drepturilor minorităţii româneşti din Ucraina, consacrate de documentele europene în materie.

Partea română şi-a exprimat în mod constant preocuparea în ceea ce priveşte situaţia învăţământului în limba maternă în condiţiile ofensivei legislative a autorităţilor ucrainene cu scopul consolidării predării în limba de stat.

România şi-a exprimat îngrijorarea că măsurile adoptate pentru promovarea limbii ucrainene in detrimentul numărului de ore alocat limbilor materne au ca efect asimilarea graduala a minorităţilor, în condiţiile în care şcoala nu va mai asigura posibilitatea studierii in limba materna.

A spune lucrurilor pe nume, a invita la dialog, nu înseamnă politizare, probleme există, este cel puţin straniu faptul că parlamentarul ucrainean înţelege să contribuie la consolidarea „relaţiei de prietenie româno-ucraineană” prin prezentarea unor date eronate şi lansarea periodică a unor acuzaţii nefondate la adresa României. Această tactică a Ucrainei înseamnă, de fapt, politizare.

În ceea ce priveşte finalizarea monitorizării respectării drepturilor minorităţii române din Ucraina, aceleasi surse au sutinut ca:

Până în prezent, s-au desfăşurat primele două etape ale operaţiunii de monitorizare, în regiunea Cernăuţi şi în judeţul Suceava, respectiv în judeţul Maramureş şi în regiunea Transcarpatia. Etapa a treia urma să se desfăşoare în perioada 19-24 mai 2008, în regiunea Odesa.

Spre deosebire de etapele precedente, care s-au finalizat prin semnarea formularelor de monitorizare, etapa din regiunea Odesa a fost întreruptă ca urmare a nerespectării de către partea ucraineană a procedurii de monitorizare, a intimidărilor, ameninţărilor şi presiunilor exercitate la adresa membrilor comunităţii româneşti din regiune.

România a transmis Ucrainei propunerea de reluare a celei de-a treia etape a procesului de monitorizare, după evaluarea şi eliminarea cauzelor care au determinat întreruperea procesului in regiunea Odesa, în mai 2008. Suntem interesaţi de reluarea procesului de monitorizare şi asteptăm propuneri concrete în acest sens.

Eu personal sunt interesat intr-o aprofundare a relatiilor cu Rusia pentru rezolvarea de urgenta a problemelor comune care trec peste acest teritoriu al fostei RSS Ucrainene.