Tuesday, May 12, 2009

PROCESUL Liicheanu-Liigheanu-Liiceanu, plagiator si profitor al tuturor regimurilor, la final. Eminescu a pus punctum farsei "maestrului" Stoica

"Dosarele Liiceanu"

La Curtea de Apel s-a judecat astazi ultimul termen din Procesul Liiceanu-Liicheanu-Liigheanu contra libertatii presei, in care cunoscutul profitor al tuturor regimurilor solicita ziaristilor Sorin Rosca Stanescu, Victor Roncea si Ion Spanu despagubiri de 300.000 de roni - reduse de prima instanta la 150.000. Dupa pledoariile finale ale avocatilor caselor Papu, pentru Rosca, Spanu si Roncea prin ZIUA si Tuca & Zbarcea, pentru subsemnatul, sintetizate si dublate de concluzii scrise detaliate, maestrul sforar cu sortulet Valerica Stoica, liderul suprem al stramba-dreptei de neo-commies de Dambovita, in timpul liber si avocat, a reluat practic apararea de la fond, fara a reusi insa sa explice de ce Liiceanu l-a plagiat pe Heiddeger si in ce consta de fapt "personalitatea" sa "de neatins". Ion Spanu a depus oricum la dosar zeci de dovezi stiintifice care demonstreaza plagiatul in cauza. Cat despre "Profitorul tuturor regimurilor", editorialul pentru care sunt pus la zid de secta intelectualilor rosii, in concluzii am demonstrat punct cu punct toate adevarurile de nezdruncinat preluate in textul meu. Argumentul ridicol al lui Stoica, vizibil tulburat, si azi, de acuzele respective (de la KGB la FSN si GDS), a fost de-a dreptul infantil, in cazul plagiatului: ca daca publici ceva despre Eminescu nu mai trebuie sa si mentionezi despre cine scrii, ca si cum scrierile unui Liiceanu despre filosoful filo-nazist Heidegger sunt la fel de cunoscute ca si cele ale imensului Eminescu. El a fost spulberat in final de avocatul George Papu, care, in apararea lui Eminescu, a pus punctum falsitatii invocarii absurde a lui Valerica Stoica. Iata cum Eminescu mi-a fost alaturi - chiar prin gura pacatosului - si in acest demers de aparare a adevarului, a drepturilor si libertatii presei.

Ascultati o parte din pledoarii in aceasta inregistare. Rezultatul pe 20 mai.


Procesul Liiceanu-Liicheanu-Liigheanu versus Libertatea Presei

1 comment:

Anca said...

Sintem pierduti fratilor... Astia ne sint intelectualii spre care priveam cu respect si sfiala in vremea studentiei?
Pai sa vedem: Liiceanu mason si plagiator, Ana Blandiana turnatoare, Plesu hahalera cu multe fete si multe aspiratii neortodoxe, Paler, Dumnezeu sa-l ierte, filozof ratat si lipsit de substanta, Patapievici... imi vine in nas un iz de rahat numai cind ii pronunt numele, Cartarescu... o amintire... Care ne sint reperele? Spre cine sa privim in sus? Spre o mina de batrinei imbunatatiti duhovniceste care azi sint iar miine nu vor mai fi? Batjocoriti si indesati in pubela Patriarhiei?
Dar Piata Universitatii ce o mai fi fost? O farsa? Probabil ca da.
Daca n-am avea reperele istorice, as fi tentata sa cred ca poporul nostru este o farsa...