COALITIA IN INSTANTA. Procesul Sufletelor Anti-Cip. O prima victorie: admiterea si judecarea contestatiei AUDIO/VIDEO/FOTO/DOC - UPDATE

Pasapoartele cu Cip Biometric au fost contestate azi in Instanta

Vezi mai jos Foto / Audio / Document - Apararea Avocatului Mihai Rapcea

Coalitia Impotriva Statului Politienesc, prin reprezentanti sai, Asociatia Adevar si Dreptate, Asociatia Civic Media si Cabinetul de Avocatura Mihai Rapcea, s-a judecat astazi cu Statul Roman la Curtea de Apel contra Pasapoartelor Biometrice.

La orele 9 s-au deschis audierile in dosarul 543/2/2009 privind suspendarea Hotararii nr. 1566/2008, emisa de Guvernul Tariceanu in 15 decembrie 2008, cu privire la inregistrarea datelor biometrice in noile pasapoarte si obligativitatea introducerii de dispozitive electronice de identificare si supraveghere prin unde radio - CIP-uri RFID. Actiunii Coalitiei i s-au asociat peste 5000 de romani care au depus Cereri de Interventie in acest caz, dintre care circa o suta s-au aflat pe treptele si holul Tribunalului. Numarul mare de intervenienti a facut-o pe presedinta Completului de Judecata, doamna Carmen Valeria Cosma, sa solicite amanarea audierii pentru doua ore, pentru a putea finaliza celalalte cauze. In acest timp, cei prezenti au organizat o demonstratie de protest ad-hoc, in asteptarea orei 11.30.

Pe langa romanii din Bucuresti s-au aflat intervenienti din mai multe colturi ale tarii, cetateni ingrijorati, preoti si maicute, care nu au ezitat sa scoata icoane si coli de hartie pe care au scris mesaje precum "Jos dictatura cipului", "Respectati Constitutia, refuz cipul", "Lasati-ne s-alegem, nu vrem cip", "Refuz semnul fiarei 666". Adunarea crestineasca a determinat prezenta Jandarmerie si a ofiterilor de informatii nu prea acoperiti (foto), care a lasat insa protestul sa decurga in termeni pasnici.

La judecarea cauzei, avocatii prezenti au aratat ca Hotararea de Guvern, emisa pe furis si fara nici o dezbatere publica incalca atat drepturile cetatenesti cat si libertatea de gandire si credinta si au atacat punct cu punct oportunitatea emiterii unor Pasapoarte Biometrice spre un Control Total de tip "Big Brother", solicitand suspendarea imediata a Hotararii. Dupa ce doamna judecatoare a respins cererea de interventie a Ministerului de Interne a fost audiat reprezentantul Guvernului, care a sustinut ca s-au respectat cerinte ale Uniunii Europene. Avocatul Mihai Rapcea a subliniat ca o cerinta a UE stipulata printr-o rezolutie a Comisiei Europene solicita efectuarea de dezbateri nationale de la 18 la 36 de luni in timp ce in Nota de Fundamentare a HG se arata la punctul privind consultarea si impactul social ca "nu este cazul". Totodata, o alta Hotarare a unui for european care a trecut „neobservata” de catre autorii Notei de fundamentare este si Cauza CEDO S. si MARPER impotriva Regatului Unit, din 4 decembrie 2008, in care se arata: "Curtea a constatat ca retentia datelor biologice si genetice constituie o interferenta asupra drepturilor reclamantilor la viata privata, in sensul articolului 8 alineatul 1 din Conventie", ceea ce face ilegala Hotararea din 15 decembrie 2008.

Dupa ce s-au evidentiat si alte aspecte privind afectarea credintei crestin-ortodoxe a majoritatii poporului roman si riscurile de securitate si sanatate, presedintele Completului de Judecata a tinut sa audieze si parti interveniente, dintre numerosii contestatari care nu reusisera sa intre in sala din lipsa de spatiu. Astfel au vorbit in nume propriu o maicuta calugarita, o tanara mama, un ziarist si un luptator anticomunist din Piata Universitatii, evocarile acestora privind reactia si tulburarea nationala si drepturile castigate prin jertfe de sute si sute de ani starnind emotie puternica, lacrimi, aplauze si ovatii in sala de judecata. Inconjurata de miile de cereri de interventie, judecatorea a decis sa se pronunte dupa numararea acestora solicitand un termen de sapte zile. Practic, intr-o saptamana romanii vor putea afla daca isi mentin pasapoartele vechi si le arunca la cos pe cele cu date biometrice sau daca este necesar sa mearga cu protestele mai departe, atat in instanta cat si la Guvern, Parlament si Presedintie. (V.R.)

Foto: Cele peste 5000 de Cereri de Interventie venite din tara

Doc: Fragment din Notele Scrise depuse de Avocat Mihai Rapcea





Procesul Coalitiei Impotriva Statului Politienesc vs Guvern si Cip Biometric
Inregistrarea nu este perfecta, dar, daca aveti rabdare, puteti audia prima ora din proces

Curtea de Apel Bucureşti Secţia a VIII- a Contencios Administrativ şi Fiscal Completul 5 fond Dosar nr. 543/2/2009 Termen: 11.02.2009

DOAMNA PREŞEDINTE

Suscrisul Cabinet Individual de Avocatură Rapcea Mihai, prin avocat titular, petent în dosarul nr. 543/2/2009 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a Contencios Administrativ şi Fiscal, alături de petentele Asociaţia Adevăr şi Dreptate si Asociatia Civic Media, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, vă depunem prezentele

NOTE SCRISE

În completarea şi dezvoltarea concluziilor orale susţinute în şedinţa publică din data de 11.02.2009. Solicităm admiterea cererii de suspendare a aplicării prevederilor Hotărârii de Guvrn nr. 1566/2008 urmând ca în aprecierea probatoriului administrat în cauză, precum şi cu privire la soluţia pe care o veţi pronunţa, vă rugăm să aveţi în vedere următoarele

CONSIDERENTE:

1. Cu privire la calitatea procesuală activă a subscrisului cabinet de avocatură, vă rugăm să o apreciaţi din perspectiva disp. art. 2(2) din Legea 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, care prevăd că „Avocatul promoveaza si apara drepturile si libertatile omului.” Prezenta acţiune are ca scop declarat apărarea unui interes al tuturor cetăţenilor României, inclusiv al titularului subscrisului cabinet de avocatură, sens în care ne simţim îndreptăţiţi din punct de vedere moral şi legal să promovăm o astfel de acţiune.

2. Cu privire la inadmisibilitatea sau prematuritatea formulării cererii de suspendare a actului administrativ Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008, potrivit disp. art. 14 din Legea 554/2004, vă învederăm următoarele aspecte: - cererea nu este prematur introdusă, întrucât atât subscrisul Cabinet de Avocatură Rapcea Mihai cât şi Asociaţia Adevăr şi Dreptate am formulat la data de 16.01.2009 contestaţie împotriva disp. Hotărârii de Guvern nr. 1566/2008 din 25/11/2008 publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 842 din 15/12/2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum şi a formei şi conţinutului acestora, precum şi a punctului privind „Dezvoltarea cooperării interinstituţionale pe teritoriul naţional prin: … integrarea datelor biometrice în documentele de călătorie, în scopul creşterii gradului de securitate al acestora;” din CAPITOLUL 24 - Ordine publică şi siguranţa cetăţeanului al Programului de guvernare 2009 2012 din 22/12/2008 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 869 din 22/12/2008 (Conform Anexa I). Această contestaţie, adresată organului administrativ emitent (Guvernul României), constituie, potrivit art. 7 din legea nr. 554/2004, procedura prealabilă prevăzută de lege înainte de formularea cererii propriuzise în faţa instanţei de contencios administrativ, fapt care ne îndreptăţeşte să solicităm suspendarea executării actului administrativ a cărui anulare o cerem – până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a contestaţiei propriuzise. - cererea noastră este admisibilă, întrucât aceasta întruneşte toate condiţiile prevăzute de disp. art. 14(1) din Legea nr. 554/2004. Vă rugăm să constataţi că încălcarea unor drepturi constituţionale fundamentale, ale cetăţeanului, precum şi a altor drepturi prevăzute de lege, prin punerea în aplicare a Hotărârii de Guvern a cărei suspendare o cerem, se circumscrie criteriilor cerute de prevederile art. 14(1), constituind un caz "bine justificat" şi de natură să prevină o „pagubă iminentă” (atingerea adusă unor drepturi fundamentale ale cetăţeanului).

3. Cu privire fondul cererii (suspendarea actului administrativ), apreciem că aceasta se impune de urgenţă, având în vedere următoarele încălcări ale unor drepturi fundamentale pevăzute de lege:

a) Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008 a fost emisă cu încălcarea disoziţiilor Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publică. Aşa cum se arată în disp. art. 1 din Legea mai sus evocată, aceasta are ca scop „asigurarea transparentei decizionale in cadrul autoritatilor administratiei publice centrale si locale” autorităţile emitente fiind obligate, potrivit disp. art. 6(1) din lege „sa publice un anunt referitor la aceasta actiune (de elaborare a proiectelor de acte normative n.n.) in site-ul propriu, sa-l afiseze la sediul propriu, intr-un spatiu accesibil publicului, si sa-l transmita catre mass-media centrala sau locala”. Mai mult, potrivit disp. art. 6(2) din lege, „Anuntul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunostinta publicului, in conditiile alin. (1), cu cel putin 30 de zile inainte de supunerea spre analiza, avizare si adoptare de catre autoritatile publice. Anuntul va cuprinde o nota de fundamentare, o expunere de motive sau, dupa caz, un referat de aprobare privind necesitatea adoptarii actului normativ propus, textul complet al proiectului actului respectiv, precum si termenul limita, locul si modalitatea in care cei interesati pot trimite in scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.” În cazul de faţă, simultan cu emiterea Hotărârii de Guvern nr. 1566/2008, a fost emisă şi Nota de fundamentare (Conform anexa II), cu nerespectarea termenului de 30 de zile cerut de lege, proiectul Hotărârii atacate ne-fiind supus dezbaterii publice. Mai mult decât atât, chiar normele Comisiei Europene, stipulate foarte clar intr-un Raport al Grupului European pentru Etica in Stiinta si Noi Tehnologii precum şi Regulamentul nr. 2252/2004 al Comisiei Europene, specifică faptul că trebuie transpus în legislaţiile statelor membre în cel mult 18 luni pentru fotografia facială (până în iunie 2006) şi în cel mult 36 de luni pentru amprentele digitale (până la sfârşitul anului 2008). Acest răstimp de18 respectiv 36 de luni trebuia să fie rezervat dezbaterii publice nationale pe tema implementării paşapoartelor cu cipuri biometrice. Aceste termene au fost impuse pentru a stimula dezbaterea naţională pe marginea unui subiect controversat, iar diferenţa între cele două termene de transpunere arată că Uniunea Europeană este conştientă de sensibilitatea foarte ridicată a includerii amprentelor digitale în paşapoarte. Apoi, la Sectiunea a 3-a a Notei de fundamentare, "Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ", constatam încă o dată incalcarea flagranta a insasi "normelor UE" invocate. Respectiv, la punctul 3 se afirma scurt: "Impactul social - Nu este cazul". Si-atunci, daca se socoteste ca "nu este cazul", cum se explica cele peste 50.000 de semnaturi stranse numai in doua saptamani impotriva acestor acte biometrice? Si unde este dezbaterea publica? Pârâta nu a făcut în nici un fel dovada respectării disp. art. 6(2) din Legea nr. 52/2003, ba mai mult, rubricile Secţiunii a 7-a „Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act”, anume rubrica privind „Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării proiectului de act normativ” şi rubrica privind „Informarea societăţii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării proiectului de act normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice” NEFIIND COMPLETATE CU NICI O MENŢIUNE !!!

Există numeroase studii de specialitate care au demonstrat impactul negativ asupra sănătăţii al microcipurilor purtate foarte aproape de corp (a se vedea Anexa III). În condiţiile în care microcipul incorportat în paşaport nu este unul intert, ci este emiţător şi receptor, fiind dotat cu o antenă incorporată în coperta paşaportului, apreciem că se impunea efectuarea unui studiu medical privind impactul asupra sănătăţii persoanelor, în condiţiile în care un astfel de document este purtat foarte aproape de corp. Cu privire la securitatea cetăţeanului, există temeri puternice, dată fiind experienţa vecinilor europeni care au introdus mai devreme decât ţara noastră astfel de paşapoarte cu cip-uri, a furtului de identitate, „clonării” conţinutului cipurilor, acesului ne-autorizat de către persoane străine, la informaţiile înregistrate pe aceste cipuri. Cipul biometric constituie o amenintare la adresa sigurantei nationale a Romaniei. In primul rand ca se poate clona din mers cu un aparat injghebat din piese de pe Internet, cu doar 250 de dolari. Apoi, cine va garanta securitatea bazei de date biometrice a intregii natiuni, pe vremurile astea de criza?

b) Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008 a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor art. 8.1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Având în vedere disp. art. 148(2) din Constituţia României, care stipulează în mod expres că „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.”, este de neânţeles pentru noi ignorarea de către pârâtă nu numai a dispoziţiilor art. 26 din Constituţia României ci şi a disp. art. 8.1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la viaţă privată. Ca o culme a ironiei, în Secţiunea a 5-a a Notei de fundamentare – „Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare”, la punctul 3 – „Decizii ale Curţii Europene de Justiţie şi alte documente”, în mod netemeinic şi nelegal se face menţiunea NU ESTE CAZUL, deşi legislaţia CEDO contravine dispoziţiilor Hotărârii atacate într-o serie de aspecte, ne-luate în considerare de către autorii Notei de fundamentare. O astfel de hotărâre, care a trecut „neobservată” de către autorii Notei de fundamentare este şi Cauza S. şi MARPER împotriva Regatului Unit (Hotărârea CEDO din 4 decembrie 2008) (Conform anexa III – în limba engleză integral şi limba română traducere parţială).

În această cauză „Curtea a constatat că retenţia datelor biologice şi genetice constituie o interferenţă asupra drepturilor reclamanţilor la viaţă privată, în sensul articolului 8 alineatul 1 din Convenţie. În ceea ce priveşte reţinerea amprentelor digitale, Curtea a trecut în revistă o jurisprudenţă complexă asupra problematicii, generată în principal datorită circumstanţelor specifice unor cauze şi datorită caracteristicilor proprii ale anumitor date. Cu toate acestea, Curtea revenind asupra chestiunii reţinerii amprentelor digitale, observă că în cauză acestea după ce au fost prelevate în cadrul unei proceduri penale, ele au fost introduse ulterior într-o reţea naţională, care este accesată constant şi procesată automat în scopul identificării penale. Ca urmare, deşi Curtea a efectuat o diferenţiere între variatele categorii de date reţinute, apreciază că reţinerea amprentelor digitale constituie o ingerinţă asupra dreptului la viaţă privată.” O altă abordare privind încălcarea dreptului la viaţă privată îl constituie posibilitatea urmăririi în spaţiu radio-electronic a posesorului paşaportului, fără ştirea acestuia. Nu se cunosc în prezent posibilităţile tehnice de urmărire ale unui astfel de paşaport (de la ce distanţă poate fi identificat şi accesat). "Daca un hacker cu un laptop trece pe langa dvs. si capteaza frecventa din cipul pasaportului pe care il detineti, poate sa va trasforme, in cateva ore, dintr-o persoana fara cazier, într-un traficant de droguri sau de arme, de exemplu", a afirmat şi deputatul PSD Georgian Pop în cadrul Comisiei de Apărare din cadrul Camerei Deputaţilor, la întâlnirea acesteia de marţi 10.02.2009. Pop a arătat că afirmaţiile lui se bazează pe studiile fãcute de cercetãtori de la Universitatea din Olanda. El a spus că a cerut explicaţii pe această temã din partea iniţiatorilor ordonanţei, Secretariatul general al Guvernului şi Ministerului de Interne, dar că nu a primit lămuriri.

c) Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008 a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor art. 31 din Constituţia României, privind dreptul la informaţie. Art. 31 (1) din Constituţie prevede că „dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit.” Cu atât mai mult, cetăţeanul are dreptul de a cunoaşte, oricând doreşte, care sunt datele despre persoana sa, cuprinse în conţinutul paşaportului său. Limitarea, îngrădirea accesului acestuia la datele de pe cipul inserat în paşaportul său, existenţa posibilităţii de inserare şi/sau modificare a acestor informaţii fără ştirea sau controlul posesorului paşaportului constituie o încălcare flagrantă a dreptului prevăzut de art. 31 din Constituţia României. Aceste drepturi sunt reţinute în mod expres şi în din Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date cu toate componentele şi atributele unui astfel de drept: Dreptul de acces la date (art. 13), Dreptul de interventie asupra datelor (art. 14), Dreptul de opozitie la înscrierea unor date (art. 15).

d) Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008 a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor art. 29 din Constituţia României, privind dreptul la libertatea credintelor religioase. O dezbatere amplă atât în presă cât şi în rândurile credincioşilor din mai multe confesiuni recunoscute de lege – în frunte cu Biserica Ortodoxă Română, pe tema afectării drepturilor pe criterii de conştiinţă şi religie – din perspectiva introducerii paşapoartelor cu cipuri biometrice, are loc chiar zilele acestea, iar nu anterior emiterii hotărârii contestate, cum ar fi trebuit să se petreacă în mod normal. În comunicatul e presă publicat pe site-ul oficial al Patriarhiei Române, în legătură cu problema paşapoartelor biometrice, se arată că „În vederea formulării unui punct de vedere oficial în cadrul şedinţei Sfântului Sinod din zilele de 25-26 februarie 2009, Patriarhia Română a solicitat Direcţiei Paşapoarte din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor lămuriri privitoare la paşapoartele biometrice şi în ce măsură datele cuprinse în acestea nu aduc atingere libertăţii şi demnităţii persoanelor umane.” Precizăm că şi Carta Drepturilor Fundamentale ale Omului, în art. 10, consfinţeşte dreptul persoanei la libertatea de conştiinţă şi religie.(...)

e) Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008 a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor art. 4 din Legea Nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice. O altă întrebare care se pune este dacă includerea datelor biometrice în paşapoartele cetăţenilor UE şi circulaţia acestor paşapoarte în ţări terţe poate duce la încălcarea interdicţiei de a opera un transfer de date personale în state care nu aplică Directiva 95/46/CE. Apărătorii Regulamentului 2252/2004 afirmă că un asemenea transfer nu se produce, dat fiind sistemul performant de criptare a datelor. Însă, din moment ce cheile de criptare sunt transmise autorităţilor vamale din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi atâta vreme cât nu putem afirma cu certitudine că acest sistem de criptare nu poate fi decodat, întrebarea rămâne deschisă. Dacă transpunerea Regulamentului 2252/2004 în ordinea juridică internă a statelor membre UE se va face fără mari incidente, disputa privind modalitatea de eliminare a vizelor de intrare în SUA pentru cetăţenii statelor nou intrate în UE (printre care şi România) va fi pusă în alţi termeni : nu va mai fi nevoie în principiu de negocieri bilaterale, ci vor conta negocierile purtate în numele Uniunii Europene în cadrul cărora va putea fi formulat un argument ce poate fi decisiv în direcţia unei decizii unitare a administraţiei de la Washington legată de eliminarea vizelor pentru toate aceste state. Legislaţia română prevede în art. 4 din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice –Confidentialitatea comunicarilor, fiind garantată „(1) Confidentialitatea comunicarilor transmise prin intermediul retelelor publice de comunicatii electronice si a serviciilor de comunicatii electronice destinate publicului, precum si confidentialitatea datelor de trafic aferente sunt garantate.(2) Ascultarea, inregistrarea, stocarea si orice alta forma de interceptare ori supraveghere a comunicarilor si a datelor de trafic aferente este interzisa, cu exceptia cazurilor urmatoare:a) se realizeaza de utilizatorii care participa la comunicarea respectiva;b) utilizatorii care participa la comunicarea respectiva si-au dat, in prealabil, consimtamantul scris cu privire la efectuarea acestor operatiuni;c) se realizeaza de autoritatile competente, in conditiile legii.(3) Prevederile alin.(1) si (2) nu aduc atingere posibilitatii de a efectua stocarea tehnica necesara, in scopul transmiterii comunicarii, in conditiile respectarii confidentialitatii.”

f) Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008 a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor art. 4,5, 8, 29 şi 30 din Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date. Redăm dispoziţiile mai sus menţionate, care demonstrează clar incompatibilitatea acestora cu prevederile Hotărârii atacate. Art. 4 (1) Datele cu caracter personal destinate a face obiectul prelucrarii trebuie sa fie:c) adecvate, pertinente si neexcesive prin raportare la scopul in care sunt colectate si ulterior prelucrate; Art. 5.(1) Orice prelucrare de date cu caracter personal, cu exceptia prelucrarilor care vizeaza date din categoriile mentionate la art. 7 alin. (1), art. 8 si 10, poate fi efectuata numai daca persoana vizata si-a dat consimtamantul in mod expres si neechivoc pentru acea prelucrare. Art. 8. (1) Prelucrarea codului numeric personal sau a altor date cu caracter personal avand o functie de identificare de aplicabilitate generala poate fi efectuata numai daca:a) persoana vizata si-a dat in mod expres consimtamantul; saub) prelucrarea este prevazuta in mod expres de o dispozitie legala.(2) Autoritatea de supraveghere poate stabili si alte cazuri in care se poate efectua prelucrarea datelor prevazute la alin. (1), numai cu conditia instituirii unor garantii adecvate pentru respectarea drepturilor persoanelor vizate. Conditiile transferului in strainatate al datelor cu caracter personal Art. 29. (1) Transferul catre un alt stat de date cu caracter personal care fac obiectul unei prelucrari sau sunt destinate sa fie prelucrate dupa transfer poate avea loc numai in conditiile in care nu se incalca legea romana, iar statul catre care se intentioneaza transferul asigura un nivel de protectie adecvat.(2) Nivelul de protectie va fi apreciat de catre autoritatea de supraveghere, tinand seama de totalitatea imprejurarilor in care se realizeaza transferul de date, in special avand in vedere natura datelor transmise, scopul prelucrarii si durata propusa pentru prelucrare, statul de origine si statul de destinatie finala, precum si legislatia statului solicitant. In cazul in care autoritatea de supraveghere constata ca nivelul de protectie oferit de statul de destinatie este nesatisfacator, poate dispune interzicerea transferului de date.(3) In toate situatiile transferul de date cu caracter personal catre un alt stat va face obiectul unei notificari prealabile a autoritatii de supraveghere.(4) Autoritatea de supraveghere poate autoriza transferul de date cu caracter personal catre un stat a carui legislatie nu prevede un nivel de protectie cel putin egal cu cel oferit de legea romana atunci cand operatorul ofera garantii suficiente cu privire la protectia drepturilor fundamentale ale persoanelor. Aceste garantii trebuie sa fie stabilite prin contracte incheiate intre operatori si persoanele fizice sau juridice din dispozitia carora se efectueaza transferul.(5) Prevederile alin. (2), (3) si (4) nu se aplica daca transferul datelor se face in baza prevederilor unei legi speciale sau ale unui acord international ratificat de Romania, in special daca transferul se face in scopul prevenirii, cercetarii sau reprimarii unei infractiuni.(6) Prevederile prezentului articol nu se aplica atunci cand prelucrarea datelor se face exclusiv in scopuri jurnalistice, literare sau artistice, daca datele au fost facute publice in mod manifest de catre persoana vizata sau sunt strans legate de calitatea de persoana publica a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor in care este implicata.Situatii in care transferul este intotdeauna permis Art. 30. Transferul de date este intotdeauna permis in urmatoarele situatii:a) cand persoana vizata si-a dat in mod explicit consimtamantul pentru efectuarea transferului; in cazul in care transferul de date se face in legatura cu oricare dintre datele prevazute la art. 7, 8 si 10, consimtamantul trebuie dat in scris;b) cand este necesar pentru executarea unui contract incheiat intre persoana vizata si operator sau pentru executarea unor masuri precontractuale dispuse la cererea pesoanei vizate;c) cand este necesar pentru incheierea sau pentru executarea unui contract incheiat ori care se va incheia, in interesul persoanei vizate, intre operator si un tert;d) cand este necesar pentru satisfacerea unui interes public major, precum apararea nationala, ordinea publica sau siguranta nationala, pentru buna desfasurare a procesului penal ori pentru constatarea, exercitarea sau apararea unui drept in justitie, cu conditia ca datele sa fie prelucrate in legatura cu acest scop si nu mai mult timp decat este necesar;e) cand este necesar pentru a proteja viata, integritatea fizica sau sanatatea persoanei vizate;f) cand intervine ca urmare a unei cereri anterioare de acces la documente oficiale care sunt publice ori a unei cereri privind informatii care pot fi obtinute din registre sau prin orice alte documente accesibile publicului.

g) Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008 a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor Regulamentul nr. 2252/2004 al Comisiei Europene. Ceea ce surprinde în privinţa transpunerii acestui Regulament este că legea internă adaugă la acest Regulament, în ciuda interdicţiei exprese în sens contrar despre care am menţionat anterior, elemente ce nu erau prevăzute în Regulament. Astfel, potrivit art. 2, lit. d) din HG nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum şi a formei şi conţinutului acestora se specifică faptul că prin date biometrice se înţeleg “imaginea facială, impresiunea digitală, precum şi orice alte date ale persoanei care pot fi introduse în mediul de stocare electronică”. Precizăm că Hotărârea nr. 1566/2008 face referiră expresă la aplicarea H.G. nr. 557/2006. Printre aceste date ar putea figura şi codul numeric personal, principala dată personală care se bucură de protecţie juridică la nivel naţional şi european şi care poate fi prelucrat şi stocat în condiţii extrem de restrictive. Prin HG nr. 557/2006 se mai stabilea că paşapoartele biometrice vor fi puse în circulaţie începând cu data de 31 decembrie 2008.

Pe data de 4 decembrie 2008, înainte cu câteva săptămâni de la data limită la care România trebuia să transpună Regulamentul 2252/2004, apare OUG nr. 206/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. Motivarea urgenţei acestui act normativ este bazată tocmai pe necesitatea transpunerii acestui Regulament. OUG nr. 206/2008 prevede la art. 7 că “datele biometrice incluse în paşapoarte sunt imaginea facială şi impresiunea digitală a două degete”. Guvernul nu a consultat în vederea redactării acestei OUG autorităţile care ar fi putut avea un punct de vedere întemeiat, cum ar fi Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Pentru ca prevederile Regulamentului 2252/2004 să fie respectate întocmai, ar trebui ca legea de aprobare a OUG nr. 206/2008 să precizeze că numai aceste date biometrice sunt incluse în paşapoarte şi să se abroge explicit art. 2, lit. d) din HG nr. 557/2006. În concluzie, transpunerea în ordinea internă de drept a Regulamentului 2252/2004 s-a făcut fără dezbaterea publică necesară în intervalul de transpunere, fără a face diferenţa între cele două categorii de date biometrice, prin două reglementări succesive care se contrazic prin faptul că una adaugă la dispoziţiile Regulamentului, iar cea de-a doua se rezumă la a le repeta. Transpunerea prin HG, OUG şi ulterior lege de aprobare a OUG crează dificultăţi suplimentare de aplicare a acestor reglementări, ar fi fost firesc ca aceasta să fie făcută printr-un singur tip de act normativ, iar cea mai indicată formă era o lege dezbătută şi votată în Parlament, precedată de dezbateri publice. Principala problemă care se pune în legătură cu paşapoartele biometrice se referă la prevederile Regulamentului 2252/2004.

Includerea amprentelor digitale reprezintă fară nici o îndoială o încălcare a dreptului la viaţă intimă, reglementat atât de Carta Drepturilor Fundamentale (art. 7), cât şi de Constituţia României (art. 26). Cât priveşte posibilitatea de contestare a Regulamentului pe baza Cartei, nu se poate da un răspuns cert. Atâta vreme cât Tratatul de la Lisabona (care oferă forţă juridică obligatorie Cartei) nu este încă în vigoare, la prima vedere o asemenea contestare nu ar fi posibilă. Cu toate acestea, atât Curtea Europeană de Justiţie, cât şi instanţele naţionale şi-au bazat unele decizii pe prevederile Cartei, prin urmare o contestare având la bază o asemenea motivaţie ar putea avea câştig de cauză. Există şi un alt aspect în care Regulamentul este în contradicţie cu Carta şi prin urmare poate fi contestat : aceasta din urmă recunoaşte dreptul la obiecţie pe motive de conştiinţă “în conformitate cu legile interne care reglementează exercitarea acestui drept” (art. 10, alin. 2). Regulamentul nu permite ca o persoană să poată refuza un paşaport biometric pe motive religioase şi să i se ofere posibilitatea emiterii unui alt tip de paşaport.

Pentru aceste considerente, vă solicităm admiterea cererii de suspendare a aplicării prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 1566/2008. Avocat Rapcea Mihai __________________ 11.02.2009

DOAMNEI PREŞEDINTE AL CURŢII DE APEL BUCUREŞTI SECŢIA a VIII-a CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL