InConstantIn: Alegeri prezidenţiale în Republica Moldova - Lupu preşedinte sau alegeri parlamentare anticipat?

Mâine, în Republica Moldova, la orele 10.00, au loc alegeri prezidenţiale. Un scrutin în urma căruia se va decide atât soarta preşedinţiei, cât şi cea a parlamentului instalat la Chişinău după alegerile parlamentare dn 29 iulie.

Să le luăm însă, pe rând, cronologic.

• 5 aprilie - Alegeri parlamentare în Republica Moldova. Partidul Comuniştilor obţine peste 50% din voturi, i.e. 60 de mandate, cu unul mai puţin decât numărul necesar alegerii şefului statului;
• 6-7 aprilie - Miting paşnic al tinerilor în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău, apar provocatorii, sunt distruse clădirile Preşedinţiei şi Parlamentului;
• 12 mai - Vladimir Voronin este ales preşedinte al Parlamentului RM;
• 13 mai - Fostul premier, Zinaida Greceanîi este propusă de comunişti pentru funcţia de preşedinte al RM. În aceaşi timp, începe goana după votul de aur în rândurile PL, PLDM şi AMN;
• 15 mai - Încă un candidat la preşedinţie - Stanislav Groppa;
• 20 mai - Opoziţia boicotează alegerea preşedintelui RM, acuzând comuniştii de numeroase fraude electorale;
• 10 iunie - Marian Lupu, fostul preşedinte al Parlamentului demisionează din PCRM;
• 13 iunie - Marian Lupu aderă la Partidul Democrat din Moldova, după ce i-a fost promis primul loc pe lista acestui partid la alegerile parlamentare anticipate;
• 15 iunie - Parlamentul de la Chişinău este dizolvat. Este stabilită data alegerilor parlamentare anticipate;
• 29 iulie - Alegeri parlamentare anticipate. Comuniştii pierd procente importante, în Parlament intră şi PDM-ul cu Marian Lupu pe post de locomotivă;
• 8 octombrie - Comisia speciala pentru alegerea şefului statului înregistrează candidatura liderului Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, suţinut de AIE şi stabileşte ziua de 23 octombrie ca dată a alegerilor prezidenţiale;
• 23 octombrie - dată fiind înscrierea în cursă a unui singur candidat - Marian Lupu din partea AIE - alegerile prezidenţiale nu mai au loc;
• 29 octombrie - Parlamentul Republicii Moldova modifică legea cu privire la procedura de alegere a preşedintelui: 1. Una din principalele probleme invocate era numărul minim de candidaţi, deoarece în unele articole se vorbeşte despre un singur candidat la funcţia de preşedinte, în alte articole însă se vorbeşte doar despre candidaţi, la plural. Astfel, este introdusă o prevedere clară potrivit căreia alegerile se pot desfăşura dacă participă unul sau mai mulţi candidaţi. 2. O altă noutate a proiectului este că parlamentul poate organiza noi alegeri ale preşedintelui şi după un an de la alegerile eşuate. Astfel, legislatia prevede că, dacă parlamentul nu reuşeşte alegerea şefului statului, preşedintele în exerciţiu dizolvă legislativul şi sunt organizate alegeri parlamentare anticipate (aşa cum a fost cazul alegerilor parlamentare anticipate din 29 iulie 2009). Noul proiect prevede că, şi după dizolvarea parlamentului, legislativul poate organiza noi alegeri pentru funcţia de preşedinte.
• 3 noiembrie - Parlamentul de la Chişinău stabileşte data alegerilor prezidenţiale – 10 noiembrie.

Potrivit Constituţiei, presedintele Republicii Moldova este ales cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi, altfel spus, un minim necesar de 61 de voturi din cei 101. Dacă niciun candidat nu întruneşte numărul necesar de voturi, se organizează al doilea tur de scrutin mii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului descrescător de voturi obţinute în primul tur. Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova durează 4 ani.

Alianta pentru Integrare Europeană, cea care a înaintat candidatura lui Marian Lupu (foto sus cu Voronin), deţine însă doar 53 de mandate, iar comuniştii lui Voronin, cu 48 de locuri în forul legislativ, au anunţat astăzi că nu vor participa mâine la vot.

Continuarea la InConstantIn

Vezi si Sergiu Praporsic: Păcală şi Sondală îi fac imagine lui Lupu