Scris de Victor Roncea Alesul Coaliţiei anti-Băsescu a reuşit să-l depăşească pe Năstase câştigând porecla de „Primarul - şase case“
După o întrunire de taină la ceas de seară acasă la stăpånul Antenelor, Dan Voiculescu, Coaliţia 322 formată din PSD-PC-PNL-UDMR a înaintat oficial propunerea ca primarul Sibiului, Klaus Werner Johannis, să ocupe poziţia de prim-ministru al Romåniei. O persoană extrem de controversată, Johannis nu putea fi o alegere mai pe profilul celor care îl susţin. Chiar ieri, agenţia Mediafax a confirmat că Parchetul Curţii de Apel Alba Iulia a anunţat oficial că îl cercetează, din 1 octombrie, pe primarul Sibiului, Klaus Johannis, pentru neglijenţă în serviciu privind restituirea unor imobile în municipiu. Suntem în postura de a vă oferi în exclusivitate această dovadă, care priveşte chiar persoana şi familia primarului. De altfel, cazul a fost reflectat pe larg de ziarul „Curentul“ încă din 2004.
Pe plan local, o mică publicaţie, „Dacii liberi“, a reuşit să evidenţieze numeroasele nebuloase care l-au transformat pe Johannis dintr-un simplu profesor de fizică într-un „primar-minune“ miliardar. Alesul „independent“ şi-a asigurat viitorul prin achiziţionarea a nu mai puţin de şase imobile în două mandate de primar (vezi în facsimil declaraţia de avere), toate pe numele soţiei, depăşindu-l astfel pe „Năstase - patru case“. Se poate spune că a fi primar, cu un salariu de bugetar, este mai profitabil decât să fii om de afaceri: ai şansa să ajungi, din simplu baron local, „baron regional“ şi acum, după nominalizarea Coaliţiei 322, „baron naţional“.
Colegii din presa locală arată că Sibiul beneficiază, pe baza unei propagande strălucite, întreţinută prin fire nevăzute de la nivel central intern şi extern, de o falsă imagine a unei administraţii performante. O faţadă care ascunde o mafie coordonată abil de un primar care se doreşte acum premier, scrie publicaţia „Dacii liberi“. De la afaceri imobiliare dubioase şi jonglerii cu fonduri europene şi ale Ministerului Culturii, de pe vremea „capitalei europene“ a fraudei, la trafic de copii, nimic nu i-a scăpat primarului care se visează premier.
Cu soţia şi soacra la DNA
Ancheta la care lucrează acum Direcţia Naţională Anticorupţie priveşte revendicare cu acte false, prin care primarul Sibiului a dobândit ilegal cel puţin două imobile. „Curentul“ a arătat în investigaţiile precedente cum Klaus Johannis, primarul reales al Sibiului, Carmen Johannis, soţia sa, şi Georgeta Lazurcă, soacra sa, sunt „cercetaţi“ de ani buni de către magistraţii sibieni sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de instigare la fals intelectual, uz de fals şi mărturie mincinoasă. Motivul: folosindu-se de acte false, persoanele respective au dobândit dreptul de proprietate asupra a două imobile situate în centrul Sibiului, printre care şi clădirea în care se află cel mai mare cinematograf din oraş, închiriată apoi de către primar, pe zeci de mii de euro lunar, Băncii Raiffeisen. Alături de cei trei membri ai familiei edilului sibian, în dosarul menţionat mai figurează trei persoane (Dorin Suciu - avocat, Ion Bastea - moştenitor prezumat, şi Romul Mărginean - martor) implicate de către soţii Johannis în acţiunea de revendicare. În acest dosar, Liviu Munteanu - secretarul comunei sibiene Porumbacu de Jos - e acuzat de fals intelectual şi abuz în serviciu, deoarece a eliberat ilegal înscrisuri oficiale care au ajutat-o pe Carmen Johannis să obţină dreptul de proprietate asupra celor două imobile.
Potrivit unor documente oficiale evidenţiate de ancheta „Curentului“, imobilele revendicate şi câştigate de familia Johannis ca urmare a unei decizii civile, pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia în 1999, sunt amplasate în Sibiu, pe str. Nicolae Bălcescu nr. 29, respectiv General Magheru nr. 35. Fiecare din imobile are o valoare de piaţă ridicată, ţinând cont că includ mai multe apartamente şi spaţii comerciale. Imobilele în cauză, preluate de statul român prin naţionalizare, au aparţinut soţilor Măria şi Eliseu Ghenea, ambii decedaţi, în 1962, respectiv în 1969. În baza Legii 112/1995, cei care locuiau în respectivele imobile au cumpărat de la statul român apartamentele şi spaţiile comerciale. Surprinzător, în 1999, soţia primarului Johannis apare în scenă, cerându-le noilor proprietari să-şi părăsească locuinţele, pe motiv că ea e proprietară. Intrigaţi, oamenii au luat la puricat povestea şi au ajuns la o descoperire stupefiantă.
Reţeaua funebră
Ingineria macabră a soţilor Johannis pare de domeniul fantasticului: unul dintre proprietarii tabulari ai imobilelor, Maria Ghenea (născută Bastea), ar fi lăsat, la decesul său, un testament prin care lasă ca moştenire imobilele respective unui nepot, Nicolae Bastea, decedat şi el în 1993. Ulterior, acesta, tot printr-un testament, ar fi retransmis imobilele lui Ioan Bastea, Georgetei Lazurcă şi soţiei primarului, Carmen Johannis. Pe baza acelui act, Ioan Bastea şi soţia „tehnocratului“ sibian au cerut justiţiei să constate nevalabilitatea intabulării statului. Apoi, revendicatorii au obţinut restabilirea situaţiei de carte funciară de la momentul naţionalizării, după care au promovat şi au obţinut acţiuni în vederea constatării nulităţii actelor de vânzare-cumpărare încheiate între stat şi cei care locuiau în imobile.
Falsuri pe toată linia
„Curentul“ dezvăluia în 2004 că proprietarii din imobilele revendicate de familia Johannis au apelat la instanţă încă din 2001. Aşa a ieşit la iveală faptul că primarul Johannis & comp. obţinuseră imobilele pe baza unor acte false eliberate de secretarul Primăriei Porumbacu de Sus, Liviu Munteanu. Conform dosarului penal în care Munteanu e anchetat, reiese că el a eliberat o serie de documente privind moştenirea defunctului Eliseu Ghenea, care aveau un conţinut ireal şi nu corespundeau menţiunilor din documentele de stare civilă din arhive.
„Aceste manopere desfăşurate de numiţii Bastea Ioan, Lazurcă Georgeta şi Johannis Carmen, sprijinite de acţiunile învinuitului Munteanu Liviu - care a eliberat adeverinţele 168/1998 şi 73/2000 şi anexa 1 nr. 25/1997, în mod fals, au condus la intabularea eronată a sus-numiţilor în cartea funciară, deşi nu aveau vocaţie succesorală, întrucât Bastea Nicolae era rudă doar cu Ghenea Măria, soţia precedentă a defunctului Ghenea Eliseu“, se spune în dosarul în care Munteanu e acuzat de fals intelectual şi abuz în serviciu în formă calificată. Mai mult, avocatul familiei Johannis, Dorin Suciu, a fost acuzat că pe Nicolae Bastea l-a transformat, din nepot al Măriei Ghenea, în nepotul lui Eliseu, astfel încât să poată fi considerat succesor direct al ultimului reprezentant al familiei Ghenea. Iniţial, familia Johannis a pierdut în instanţă, după ce o expertiză grafologică a arătat nevalabilitatea testamentului lăsat de Măria Bastea, fapt ce a făcut ca testamentul lui Nicolae Bastea să cadă. Ulterior au urmat recursuri, familia Johannis a reuşit să câştige datorită adeverinţelor false eliberate de Munteanu, a intrat pe fir şi Parchetul de pe lângă CSJ, dar, stupoare: Johannis rămâne proprietar, ancheta este declinată şi trimisă la DNA.
În spatele zâmbetului arogant şi aparent degajat al „baronului regional“ Klaus Johannis stă doar speranţa acestuia că se va putea agăţa de o funcţie şi de o protecţie politică prin care să-şi îngroape adânc dosarul de la DNA. În realitate, „Primarul-şase case“ a reuşit să-şi dezvăluie puroiul bubelor locale la nivel naţional şi, de ce nu, şi internaţional.
Posts
No comments:
Post a Comment