Thursday, October 29, 2009

ALERTA ENERGETICA: NABUCCO prinde viata prin Iran si Turcia. Doua interviuri, de la Teheran si Bucuresti, care prefigurau de acum un an acordul de azi

Kommersant anunta azi ca s-a ajuns la un acord istoric intre Iran si Consortiul Nabucco. Realizat de Turcia cu sprijinul tacit al Statelor Unite, conform acestui acord gazul iranian va fi sursa prioritara de alimentare a conductei Nabucco. Intelegerea a fost prefigurata si in doua interviuri cu autoritatile iraniene, de la Teheran si Bucuresti, unul dintre ele publicat exact acum un an, pe 29 octombrie 2008.

Interviu din Teheran
publicat in 29 octombrie 2008

"Iranul va fi un pol al lumii"

Dr. Ali Bagheri, secretarul adjunct al Consiliului National de Securitate al republicii islamice, s-a intretinut peste doua ore cu o delegatie a presei romane la Teheran

Ziaristii romani prezenti recent intr-o incursiune in Iran au avut ocazia sa inter­vie­veze oficialitati politice si din domeniul securitatii, printre care se numara si Ali Bagheri, secretarul adjunct al Consiliului National de Securitate. Temele discu­tate in cadrul intalnirii prelungite, de peste doua ore, cu dr. Ali Bagheri, altfel si profesor de economie la Universitatea Imam Sadeq din Teheran, au fost legate atat de interesele romanesti si razboiul energetic, cat si de alegerile din SUA si preferintele iraniene. Cate­va dintre aceste abordari, chestionate de jurnalistii Corneliu Vlad, Ion Cristoiu, Carmen Gavrila, Vlad Teo­dorescu, Raluca Luncu­les­cu, Sergiu Olteanu, Ma­rius Draghici si trimisul ZIUA, in randurile urmatoare.

Care este principala amenintare la adresa Iranului in actualul context geopolitic mondial?

Amenintarea asupra Iranului provine din mai multi factori. Ceea ce pot sa va spun eu este ca amenintarea, si asta nu numai pentru Iran, dar si pentru alte state din aceasta zona, o reprezinta prezenta trupelor straine in regiune, ceea ce a ridicat intregul nivel de instabilitate al zonei. Lipsa sigurantei reprezinta un pericol pentru orice stat. La est, in Afganistan, prezenta fortelor care au ocupat aceasta tara a determinat, de exemplu, in numai cativa ani, cresterea de aproxi­mativ patru ori a traficului cu stupefiante. Inainte de invazia americana din Afganistan, in aceasta tara productia de droguri se ridica la aproximativ 2000 de tone anual, iar acum este de 8000 de tone. In acest moment, coalitia internationala, care declarase ca nu poarta discutii cu teroristii, acum urmareste negocieri tocmai cu talibanii. Acest fapt demonstreaza ca radacina credintei fortelor de ocupatie sau a celei talibane sunt unul si acelasi lucru. Practic, cei care au venit sa lupte impotriva terorismului trebuie sa isi recunoasca esecul in acest sens, lucru asupra caruia noi am insistat ani de zile. Cunoasteti poate mai bine decat mine povestea din Irak, o alta tara vecina aflata sub ocupatie. De aceea noi suntem de parere ca situatia este nesigura pentru toate statele din zona. Prima amenintare o reprezinta asadar aceasta prezenta straina in regiune.

Elvetia si OMV versus Nabucco


Iranul este un exportator important de petrol si gaze. Teheranul are o pozitie geostra­tegica importanta. Ar fi interesant de aflat cat conteaza factorul politic si cel economic in expor­turile energetice.

In relatiile pe care le-am avut cu tarile din cadrul formatului de negocieri 5 plus 1, in urma cu sase luni, noi am oferit mai multe propuneri care au incadrat trei probleme importante. Printre acestea s-au numarat subiectul politico-economic, de securitate si cel al energiei atomice, pentru care am raspuns in detaliu. In legatura cu subiectul economic, acolo s-a insistat ca Iranul este gata pentru a folosi tot potentialul energetic pentru cooperarea cu Europa. Am luat toate masurile pentru o cat mai buna cooperare cu Europa. S-a semnat un acord cu Elvetia pentru exportul de gaze. De asemenea, noi venim in intampinarea oricarei actiuni de investire de capital in domeniul energiei. Este bine de expus un lucru: energia nu este numai si numai un lucru ce tine de domeniul economic. Factorul si parametrul de securitate este de asemenea foarte important.

Care este pozitia Iranului fata de Nabucco in paralel cu noul proiect la care ati facut referire, al conductei catre o alta tara europeana, Elvetia?

Din punctul nostru de vedere, nu este niciun impediment ca Iranul sa fie parte integranta a proiectului Nabucco. Nu noi avem vreo problema. Tarile europene implicate au probleme cu statele prin care trece conducta Nabucco si ele trebuie sa si le rezolve singure. Este insa firesc ca Iranul sa nu astepte rezolvarea problemelor cu terte tari si ne rezervam dreptul de a participa la oricare proiect care implica direct gazele iraniene. In ce priveste acest proiect paralel, responsabila pentru constructia conductei de gaz Iran-Elvetia este numai partea elvetiana. O parte din acest proiect exista, iar cealalta parte urmeaza a fi construita in circa doi ani de zile. Traseul acestei viitoare conducte ce urmeaza a transporta gaze iraniene va fi pe relatia Iran-Turcia-Grecia-Albania - unde urmeaza a fi construit un terminal de energie - iar de aici, conducta va continua traseul prin Italia, Elvetia si apoi, posibil, Germania. In acelasi timp, amintesc ca OMV-ul din Austria a incheiat si el un acord separat cu partea iraniana care insumeaza cateva miliarde de dolari.

"Israelul este mult prea slab"

Pe fondul tensiunilor existe, Consiliul de Securitate ira­nian are in calcul un posibil atac extern din partea Americii sau Israelului ?

Filosofia alcatuirii unei armate inseamna ca o tara doreste sa se apere. Iranul a fost de mai multe ori amenintat de catre americani cu atacarea. Este firesc ca noi sa fim pregatiti pentru astfel de situatii. In legatura cu Israelul nu ne facem probleme. Israelul este mult prea slab sa intre in vreun conflict, fortele lor nu au putut sa alunge populatia din Palestina nici pe calea armelor. Nu putem sa nu criticam pozitia dumnea­voastra, ca stat european, fata de astfel de amenintari externe la adresa unui stat suveran. Daca Israelul ameninta asa de usor state independente, Europa de ce nu ia nicio pozitie?

Vorbiti despre o solutie democratica pentru rezolvarea problemelor cu Israel, dar cum se face ca presedintele iranian, Mahmud Ahmadinejad, in discursurile sale a folosit formule ca "Israelul trebuie impins in mare" sau "Israelul trebuie sters de pe harta lumii"?

Liderul nostru nu a spus niciodata asa ceva. Trebuie sa urmariti mai cu atentie contextul, ca jurnalisti, si sa nu va aflati sub influenta stirilor unor agentii internationale interesate in dezinformare. Trebuie sa aveti o privire mai acuta, mai obiectiva. Problema palestiniana se bazeaza pe votul fiecarei persoane care traieste in aceste teritorii. Toata lumea accepta ca sionistii au ocupat aceasta zona. Dar acest teritoriu pe care s-a instalat statul Israel apartine de drept poporului palestian, care nu a fost intrebat niciodata daca accepta aceasta ocupatie. Eu stiu istoria Romaniei; daca Romania a stat sub ocupatie otomana circa 400 de ani si apoi s-a eliberat, acesta nu este un lucru bun, va intreb? Dumneavoastra ar trebui sa aparati o solutie logica. Dumnezeu nu iubeste nici tiranul si nici pe cel care accepta tirania. In cursul celor 60 de ani de existenta a statului Israel, au fost lansate peste 100 de proiecte pentru crearea statului palestinian. De ce trebuie sa plateasca palestinienii pentru greselile europenilor? Pentru ca, daca va uitati in istorie, in timpul celui de al treilea Reich europenii sunt aceia care au ucis evrei. In Orient, nimeni nu a omorat evrei, crimele asupra evreilor au avut loc numai in Europa. Noi avem in Iran si locuri de rugaciune pentru evrei si avem, din punct de vedere istoric, cel mai bun comportament fata de evrei. Peste 60.000 de evrei traiesc aici si au sinagogi alaturi de moschei si de biserici. Suntem oameni civilizati. Problema este altundeva. Acolo unde au fost ucisi evreii, acolo trebuie gasita solutia.

Domnule Ali Bagheri, faceti istorie. Intelegem ca recunoasteti Holocaustul?

Daca noi am accepta existenta Holocaustului, aceasta ar fi impo­triva intereselor dumnea­voastra. Ar insemna ca am fi de acord ca evreii au fost ucisi chiar de conationalii dumneavoastra. Daca voi insistati ca ati facut acest lucru salbatic, noi nu avem nimic impotriva.

"Lumea va fi ori apolara, ori multipolara"

Cine credeti ca va castiga alegerile din SUA?

Nu cred ca este important daca un negru sau un alb va deveni presedinte. Subiectul cel mai important este ca ei trebuie sa isi corecteze viziunea fata de lume in general. Adica americanii au luat in urma cu sapte ani de zile niste masuri extreme si de abia acum isi dau seama si spun public ca au gresit. Atunci cand SUA au ocupat Irakul, aceasta tara a avut un surplus economic foarte mare, iar in prezent are un deficit de 250 de miliarde de dolari. Dupa parerea noastra, urmeaza sfarsitul perioadei unipolare. Lumea va fi ori apolara, ori multipolara. Nu conteaza daca va fi presedinte Obama sau McCain, ci cum vor schimba ei soarta Americii. Lumea trebuie sa aiba mai multe puteri printre care, ceea ce recunosc inclusiv neo-conservatorii americani, veti vedea ca se va numara si Iranul.
Pagina realizata de Victor Roncea

Interviu din Bucuresti publicat in 9 iunie 2009

Iranul il asteapta pe Basescu si atacul


Intr-un interviu acordat in exclusivitate ziarului ZIUA, ambasadorul Republicii Islamice Iran in Romania, ES Hamid Reza Arshadi, face dezvaluiri despre intentiile de dezvoltare a rutelor de gaz iraniene din Europa si viitorul politic al regiunii. Iranul este pregatit pentru orice tip de atac, ne asigura ambasadorul, cu toate ca specialistii iranieni considera ca riscurile unui nou razboi in zona sunt limitate. Peste cateva zile, pe 12 iunie, in Iran se vor desfasura alegerile prezidentiale, in urma carora se asteapta ca Mahmoud Ahmadinejad sa castige un nou mandat. Ambasadorul Iranului apreciaza ca stabilitatea regiunii dorita de conducerea tarii trebuie sa fie si un obiectiv al Statelor Unite, la fel cum este si al Chinei, Rusiei, Indiei si Pakistanului, state cu care Iranul se afla impreuna in Organizatia Cooperarii de la Shanghai. Nu in ultimul rand, ambasadorul evidentiaza rolul Romaniei in acest spatiu sI ne reconfirma ca Ahmadinejad il asteapta pe Basescu.

Iranul a stabilit contracte pentru conducte de gaze, direct cu unele state ale Europei, independent de Nabucco si South Stream?

Bineinteles. Iranul a cautat sa aiba relatii si cu alte state. Existau angajamente anterioare legate de traseul conductelor, unde evident conditiile nu sunt favorabile. Am avut discutii cu mai multe state europene in vederea semnarii unor contracte pe termen lung si in prezent se afla in studiu traseele pe care le-ar urma conductele.

Care ar fi aceste state europene cu care este in discutii?

De exmplu Austria si Elvetia. Toate aceste proiecte au primit mai multe denumiri, in fuctie si de traseele discutate. In prezent suntem in negociere cu multe state care si-au exprimat intentia de a incheia astfel de proiecte si in momentul in care ele se vor finaliza vom anunta in mod oficial. Exista insa posibilitate ca traseele sa se schimbe si sa treaca prin mai multe tari.
Nu noi avem nevoie de gazul Europei
In ceea ce priveste Elvetia, compania EGL si Norsk Hydro din Norvegia au anuntat ca deja au incheiat un memorandum de intelegere sau un contract cu Iranul. Si atunci care ar fi celelalte multe tari cu care sunteti in discutie?

Asa cum am spus, suntem in negocieri cu tarile care ar putea sa se afle pe traseul eventual al conductelor si nu stiu daca e necesar sa le mentionez pe fiecare. Deocamdata totul se reduce la vointa reala a Europei de a obtine gazul din Iran. Atata timp cat exista aceasta vointa reala, toate celelalte probleme se vor solutiona. Suntem deschisi dialogului cu toate statele, indiferent de angajamentele lor paralele. Nu noi avem nevoie de gazul Europei ci Europa de gazul Iranului.

Care ar fi cantitatea maxima pe care Iranul ar putea sa o exporte in Europa indiferent de tara, presupunand ca ar fi toate conditiile indeplinite?

In prezent, resursele de gaze ale Iranului sunt in permanenta expansiune, se fac mereu noi descoperiri. De exemplu, in sudul Iranului, la Golful Persic, se pare ca ar exista zacaminte de 7-11% din totalul resurselor din intreaga lume. Exista insa mai multe etape de exploatare si acum se ajunge la cele finale. Oricum Iranul are cantitati suficiente de gaze pentru a furniza Europei si, dupa cum vam spus, nevoia Europei pentru aceste gaze este mai mare decat nevoia Iranului de a le vinde. Expertii sustin ca singura tara, pe langa Rusia, care poate sa asigure necesarul de gaze pe termen lung este Iranul. Noi nici nu putem astepta la nesfarsit ca Europa sa se decida daca vrea sau nu gazul iranian. In prezent avem discutii si cu India, China, Pakistanul, iar data fiind populatia acestor state, cantitatea care ar fi exportata ar fi considerabila.

Creti ca proiectul Nabucco, in lipsa gazului iranian, este fezabil?

La conferinta care a avut loc de curand la Praga expertii au confirmat ca fara Iran acest proiect nu ar fi fezabil.

Ahmadinejad are cele mai mari sanse

Saptamana aceasta presedintele Ahmadinejad se va confrunta cu contracadidatii sai, la alegerile prezidentiale. Care este situatia politica interna a Iranului in prag de alegeri?

Candidatii sunt implicati in vizite electorale prin tara pentru a atrage voturile oamenilor, iar pe 12 iunie vor avea loc alegerile in care oamenii isi pot exprima in mod direct votul. Candidatii sunt foarte activi si pe Internet, unde ii puteti gasi si dvs. Competitia este destul de stransa iar informatiile se schimba cu rapiditate. Se pare insa ca dl Ahmadinejad are sanse foarte mari sa castige alegerile.

Credeti ca presiunile care se pun acum asupra Iranului dinspre Occident au vreo interferenta cu unii dintre candidatii la alegeri? Exista un anume candidat favorizat in mod clar de Occident?

In conditiile actuale ale globalizarii, orice tara este supusa influentelor si poate sa exercite, la randul sau, influente, insa, in cele din urma, cel care are ultimul cuvant este poporul iranian. Nu exista un amestec, o interventie exterioara in treburile interne ale Iranului. Nici o tara nu si-ar putea permite acest lucru, dar cu siguranta un anume schimb de informatii care are loc in prezent poate avea o influenta.

Care sunt la ora aceasta prioritatile Iranului in politica externa?

In primul rand cred ca este vorba de stabilirea unei politici de detensionare cu celelalte state, apoi stabilizarea relatiilor cu celelate state in jucarea unui rol pozitiv activ pe scena internationala dar si in zona. De asemenea, se fac eforturi in vederea instaurarii pacii si dreptatii in regiune.
Ar putea deveni Iranul membru cu drepturi depline al Organizatiei Cooperarii de la Shanghai?
In prezent suntem membru invitat si am solicitat sa devenim membru plin. Depinde insa de deciziile care se vor lua la urmatoarea intrunire a sefilor de la summitul organizatiei. Ne asteptam sa fie pozitive.

Venirea atacului e ca o raceala

Excelenta, aproape in fiecare saptamana apare cate un scenariu referitor la iminenta atacare a Iranului, fie din partea Israelului, fie din partea SUA, fie din partea extraterestrilor. Conform expertilor dvs in securitate, credeti ca acest lucru este chiar posibil sau avem de a face doar cu speculatii politice?

Intr-un fel este la fel de posibil ca si posibilitatea ca dvs sa luati o raceala, o gripa. Tehnic insa, potrivit unui studiu recent, aceasta probabilitate este mica si in aceste conditii ar fi oricum un lucru de mare amploare. Dat fiind ca aceste sanse sunt totusi si masurile de prevenire sunt foarte puternice. Cei mai realisti analisti militari sustin ca aceasta probabilitate este insa foarte mica in viitorul apropiat. Cu toate acestea, Republica Islamica a luat toate masurile care se impun pentru a face fata unui posibil atac. Intreaga tara, armata si structura de securitate nationala sunt pregatite sa contracareze, in orice clipa, orice tip de atac. Dar, va spun, aceste lucruri nu ne influenteaza viata cotidiana. Sunt doar cateva tari care ne acuza constant ca am dori sa atacam Israelul. Tocmai ei sunt cei care ataca de fapt, la nivel oficial, statul nostru.

SUA si Iranul sunt mari vectori geopolitici

De cand s-a schimbat conducerea la Casa Alba se intrevede vreo schimbare in relatiile americano-iraniene?

Da, au avut loc schimbari la nivelul tonului SUA la adresa Iranului, de asemenea si in textele oficiale. Rezultatul venirii lui Obama la Casa Alba este semnul unei schimbari. Este insa importanta producerea unor schimbari la nivelul actiunilor concrete. Am primit insa semnale contradictorii. Sunt voci care, in continuare, vorbesc amenintator la adresa Iranului, care sustin prelungirea sanctiunilor impotriva Iranului, dar si voci care spun ca au intins o mana Iranului si ca doresc stabilizarea relatiilor. Ca diplomat sunt optimist si cred ca vom vedea in practica aceste schimbari. Important este ca nu Iranul este cel care a rupt relatiile cu America. America a intrerupt in mod unilateral aceste relatii si a supus Iranul la sanctiuni. Asa ca noi asteptam ca America sa fie cea care sa remedieze aceste legaturi.

Cat timp au fost petrolisti la Casa Alba au atacat Irakul pentru petrol, pe de o parte. Pe de alta parte, in 2006 si 2007, consumul de petrol si gaze a crescut exponential, cu vreo 20-30% iar la granita cu Mexicul au facut o statie de gaz lichefiat. Pentru ca la Casa Alba nu mai sunt petrolisti, este posibil ca relatiile dintre Iran si SUA sa devina din ce in ce mai bune?

Importanta pe care o reprezinta Iranul are mai multe laturi. Pozitia geopolitica a Iranului este unica in Orientul Mijlociu. 70% din energia lumii trece fie prin sudul Iranului fie pe la Golful Persic, prin nord, pe la Marea Caspica. Atat sustinatorii nostri cat si dusmanii nostri spun ca rolul pe care Iranul il va juca in evolutiile ulterioare in Golful Persic este unul extrem de important. Un aspect important ar putea sa il reprezinte si relatiile dintre companiile petroliere. Cred ca la nivel macro, politica unei tari este de o asemenea dimensiune incat indivizii nu pot sa o schimbe si existenta acestor interese petroliere nu poate sa schimbe per ansamblu situatia. Sloganul pe care Obama l-a avut in timpul campaniei electorale este cel al schimbarii. In plus, pentru prima data in istoria SUA un afro-american este presedinte si asta arata ca poporul american a inteles ca politicile practicate anterior nu serveau intereselor lui. Noi credem ca noua administratie ar putea sa imbunatateasca relatiile. Credem ca aceste schimbari nu pot fi unele de fatada, ci trebuie sa fie unele fundamentale. Inca nu am abandonat speranta ca relatiile vor fi mai bune.

Care sunt relatiile cu cealalta super-putere a lumii, Rusia? Chiar daca sunteti impreuna cu Rusia, China, Pakistan si India in Organizatia Coope­rarii de la Shanghai, stim ca au avut loc recent si niste intalniri la nivel bilateral.

Rusia este un important vecin al nostru si noi incercam, in principiu, sa avem relatii cat mai bune cu toti vecinii nostri, la cel mai inalt nivel posibil. Viitorul regiunii se bazeaza pe aceste relatii.

Teheranul nu a uitat Bucurestiul

Daca Organizatia Cooperarii de la Shanghai, din care faceti parte, poate fi asemuita cu o NATO si o UE la un loc, putem spune ca si noi suntem vecini cu Iranul, pe Marea Neagra. Cu Romania aveti stabilite actiuni diplomatice concrete, schimburi comerciale, culturale sau politice? In trecut am avut relatii foarte bune...

Presedintele Academiei Romane, insotit de o importanta delegatie stiintifica, a fost, recent, in Iran. In domeniul comercial exista schimburi in acest moment , dar ca diplomat si vorbind sincer, nu sunt multumit de nivelul acestora, potentialul fiind mult mai mare decat este in prezent. La nivel politic exista schimburi de delegatii si speram ca ele se vor dezvolta sI vor ajunge la nivelul pe care ni-l dorim. Cu doua saptamani in urma, presedintele Consiliului Gardienilor a fost in Romania pentru a se intalni cu reprezentantii Curtii Constitutionale si cu alte autoritati de la Bucuresti. Dat fiind trecutul bun al relatiilor cu Romania, speram ca pe viitor ele se vor dezvolta la toate nivelurile si in toate domeniile. De asemenea directorul Centrului de Studii al Ministerului de Externe de la Teheran a participa zilele acestea la un semniar important organizat de Eurisc.

Ultima data cand am vorbit despre posibilitatea unei intalniri dintre presedintele Ahmadinejad si presedintele Basescu ramasese ca s-au transmis invitatii la nivel de Minister de Externe. Ce s-a intamplat mai departe?

Si in Romania autoritatile au fost si sunt implicate in alegeri, iar in Iran de asemenea.

Dar Basescu mai este asteptat in Iran?

Da. Autoritatile iraniene sunt pregatite sa il primeasca.

Au consemnat Gabriela Moroianu sI Victor Roncea

1 comment:

Anonymous said...

Manevre iraniene (diplomatice + P.R.), ca sa castige timp.