
Nu mă impresionează deloc filmuleţele cu politicieni în situaţii
indecente sau chiar penale. Ultimul — cu Geoană. N-aveam nevoie de
înregistrări, trucate sau nu, oricum compromiţătoare, ca să-l ocolesc
cu ştampila, în cele două tururi ale alegerilor. E atît de pescăruş,
încît nu l-aş fi votat nici dacă ştiam că n-a luat 5.000, ci i-a
oferit, iar ăla care a primit şpaga am fost eu. Ajungînd la Băsescu, vă
mărturisesc că n-am dat trei ciorapi găuriţi şi doldora de miasme, din
ăia care se agaţă în pereţi, pe caseta cu băieţelul care rîdea de cîtă
bătaie a încasat. Iar cînd Băsescu a zis despre colega noastră (a mea?
— să fim rezonabili!) că-i „ţigancă împuţită”, atunci recunosc, spre
ruşinea mîndriei mele, că m-au durut, de atîta rîs, spinarea şi o parte
anatomică situată ceva mai jos. Motivele pentru care nu l-am mai votat
pe Băsescu pentru a patra oară (că am fost cu el şi cînd candida la
Primărie) sînt altele. Mă enervează pentru că 1) are ca soluţie
economică arestările excesiv mediatizate şi 2) fiindcă i-a făcut cadou
lui Patapievici o instituţie importantă şi bugetofagă, fără a fi citit
trei rînduri stoarse, cu inimaginabile cazne, de acest burete uscat al
filozofiei. Multă prostime degeaba şcolită vede un geniu în această
broască. Nu de curte, nici de lăcovişte. Scuze, ţestoaso, scuze,
rîioaso! Patapievici este o broască ruginită, de yală defectă, montată
la uşa vandalizată a culturii române.
Ziarul National
No comments:
Post a Comment