
Penibile şi jenante, ignobile, „explicaţiile“ date de cåţiva dintre adversarii proiectului, care au mai avut şi indecenţa supremă de a se pronunţa public asupra votului lor ruşinos. Un senator PSD s-a arătat subit grijuliu să nu le acorde „avantaje financiare“ (necuvenite, desigur, după părerea domniei sale) patrioţilor de la Tiraspol, în timp ce pletora noastră de parlamentari nu mai pridideşte să-şi acorde cu toptanul privilegii bugetivore. Un senator PNL filozofează inept că nu poate fi vorba de martiri dacă sunt în viaţă. „Raţionament“ vecin în cinism şi stupiditate cu zicala atroce „Un comunist bun e un comunist mort“. Nici senatori ai PD-L n-au susţinut initiaţiva colegilor lor de partid. Nici cei din UDMR. Ingratitudinea - ca să folosim cel mai blånd calificativ - este transpartinică.
„Încet, încet, mă deprind şi eu cu lumea“, mărturisea imediat după eliberarea din temniţă unul dintre eroi. Dar cum te poţi deprinde cu o zone atåt de deplorabile şi de iraţionale de lume?
„Nu avem voie să ignorăm drama prin care au trecut aceşti oameni timp de 15 ani“, declara, în urmă cu ceva timp, europarlamentarul romån Roberta Anastase. Ba avem voie, spun nişte aleşi ai romånilor în Senat. Acum, Roberta Anastase este preşedintele Camerei Deputaţilor, forul ce urmează a decide asupra proiectului de lege.
„Cred că suferinţa noastră nu a fost degeaba“, spunea unul dintre eroii din Transnistria. Dacă ar rămåne după votul ruşinos din Senat, sacrificiul lor pentru democraţie şi drepturile omului, chiar că ar fi degeaba.
Corneliu Vlad
1 comment:
Pai normal doar s-au luat de fratii lor de loja de la Tiraspol.
Post a Comment