18 Decembrie 1989. CE A CAUTAT CEAUSESCU IN IRAN? Cum l-am gasit pe traducatorul persan al lui Ceausescu la Teheran si ce crede Stefan Andrei despre aceasta vizita

Ultima vizita externa a dictatorului comunist, in Iran, a avut loc cu toate ca Securitatea ii prezentase posibilul deznodamant: inlocuirea sa cu un fidel al regimului sovietic.
In urma cu 20 ani, pe 18 decembrie, dictatorul comunist Nicolae Ceausescu incepea o vizita in Iran, in ciuda situatiei din tara, in special a celei de la Timisoara. In chiar ziua plecarii, Unitatea de analiza si sinteza din Centrul de Informatica si Documentare (CID) al Departamentului Securitatii Statului ii punea la dispozitie lui Ceausescu buletinul zilnic in care figura si o informare in care se relevau planurile de inlocuire a guvernului roman cu un altul, aservit URSS. Cu toate datele pe care le avea in posesie de la Securitate, Ceausescu porneste aceasta vizita in Iran, ramasa controversata si astazi.

Traducatorul lui Ceausescu

Pe urmele misterului acestei vizite am reusit sa il gasim, in Iran, pe diplomatul Jafar Ah­mad­zadegan (foto dreapta), traducatorul oficial al lui Ceausescu la intalnirile cu presedintele Khamenei, in prezent Ayatollahul Suprem al Iranul. Fostul ministru de Externe al Romaniei si vice-prim ministru al Comertului Exterior in 1989, Stefan Andrei, ne dezvaluie, la randul sau, date despre aceasta vizita, intr-un interviu fluviu pentru o productie tv si o carte despre diplomatia romana, din care publicam azi cateva extrase. De la Stefan Andrei aflam totodata si motivele destituirii generalului Mihai Caraman de la sefia SIE, in 1992: ordinul Moscovei.
Conform lui Stefan Andrei si declaratilor date de aghiotantul prezidential Ion Talpeanu organelor de ancheta de dupa 1989, in dimineata plecarii in Iran, Ceausescu s-a consultat din noi cu responsabilii de aparare si securitate. In 18 decembrie, la ora 8.15, la resedinta din Primaverii s-a infiintat seful Directiei a V-a de securitate si garda, generalul Marin Neagoe, care l-a insotit pe Ceausescu in Iran, impreuna cu ministrul de Externe de la acea data, Ion Stoian. In jurul orei 8.30, relateaza Talpeanu, au venit generalul Vasile Milea, ministrul Apararii, si apoi, la scurt timp, ministrul de Interne Tudor Postelnicu si generalul Iulian Vlad, seful DSS, cu care Ceausescu a avut ultimele consultari. Avionul a decolat la ora 9.30 si, pentru prima oara, aeronava a fost insotita pe tot teritoriul tarii si in apele teritoriale ale Marii Negre de patru avioane de vanatoare MIG, fapt repetat si la intoarcere, pe 20 decembrie. Stefan Andrei apreciaza ca vizita nu era necesara si putea fi amanata, dar Ceausescu s-a ambitionat sa demonstreze la nivel international ca el controleaza situatia din tara.
Chiar daca dialogul cu fostul traducator al vizitei lui Ceausescu, diplomatul persan Jafar Ahmadzadegan, a fost succint, el a reflectat aceeasi idee ca si fostul ministru de Externe, Stefan Andrei: "La data cand s-a desfasurat vizita, deja cazusera alte guverne comuniste. Si mai ramasese doar Romania. Iar Romania, noi stiam, era sub o presiune puternica. Intelegerea dintre Washington si Moscova, de la Malta, a fost ca sa prevaleze principiul dominoului. Incet, incet, Ceausescu a fost izolat atat de Occident cat si, mai ales, de Rusia, prin Gorbaciov. Or, prin vizita lui tocmai asta a vrut: sa arate ca nu e izolat. Dupa mine, el a tinut sa demonstreze ca stapaneste situatia politica din tara. O sa va spun mai multe cu prima ocazie...", ne-a spus diplomatul persan, care ne-a dat mai multe amanunte pe parcursul celor cateva zile petrecute in Iran, insa a preferat sa o faca numai "off the record".

Ultima vizita, o ambitie a lui Ceausescu

"Ultima vizita in Iran ... nu era nevoie de ultima vizita in Iran pentru ca toate problemele economice ale Romaniei erau deja solutionate. In calitate de vice prim-ministru al Comertului Exterior pusesem de acord toate documentele cu tot volumul de relatii pe anul viitor. Dar ca sa nu para ca vizita lui Ceausescu era doar de plimbare, cu acest prilej se semnau documentele. Problema a plecat de la urmatoarea situatie: a fost Najibullah (lider comunist afgan -n.red.) in Romania, dupa Conferinta Nealiniatilor de la Belgrad (Conferinta a sefilor de stat si de guvern din tarile nealiniate din Asia, Africa si America Latina, desfasurata la Belgrad - n.red.) si i-a cerut lui Ceausescu sa il ajute sa ajunga la o intelegere cu fortele de opozitie. Ceausescu a fost receptiv si l-a trimis pe Mitea (Constantin Mitea, fost redactor-sef al ziarului Scanteia - n.red.) sa discute cu reprezentantii talibanilor in Pakistan si l-a mai trimis pe Stoian la Teheran (Ion Stoian - fost ministru de Externe in regimul comunist, n.red) pentru ca erau cam un milion de refugiati afgani si in Irak. Americanii ii sprijineau masiv pe talibani pentru ca nu doreau ca influenta Iranului sa creasca in Afganistan. Cand presedintele Iranului l-a primit pe Stoian, Khamenei, care acum este seful religios din Iran, i-a spus lui Stoian: "Eu am venit in Romania, sa vina si presedintele dumneavoastra pentru ca aceasta chestiune a Afganistanului este una foarte complicata si trebuie sa facem o discutie larga pe aceasta temai. Khamenei a spus ca nu poate in octombrie si astfel s-a hotarat la Congresul PCR din noiembrie ca vizita lui Ceausescu sa aiba loc in decembrie. Si astfel a plecat Ceausescu la Teheran. Seara, totusi, el m-a intrebat: Domnule, pot amana vizita? Eu i-am zis: Da, domnule presedinte, chiar si inainte de a ateriza avionul. Dimineata el insa a dat telefon la Timisoara, si a chemat la el acasa, inainte de a veni la aeroport, pe cei trei ministri: Aparare, Interne, Securitate, iar la Timisoara a vorbit cu Coman si cu Balan. "Mai, care este situatia?" a intrebat Ceausescu. "Liniste, ordine, disciplina, nu stiu ce... am aplicat indicatiile dumneavoastra", i-au zis aia.

"Pai, tovarase Ceausescu, 40 au fost incinerati!" 

Cand a venit din Iran - mi-a povestit Dinca dupa ce am iesit din inchisoare -, ca a fost acolo, la CC, l-a chemat Ceausescu cu Postelnicu. "Cum e, mai? Hai sa vorbim cu Dascalescu!" care se gasea cu Bobu la Timisoara. "Dasca­lescule, care este situatia?". Ala a spus: "58 de morti"."Cum 58 de morti? Ca tovarasa - adica ea, Elena, numai cu ea se tinea legatura - a spus ca sunt 11!". "Pai tovarase Ceausescu, 40 au fost incinerati!", i-a raspuns Dascalescu. "Cum, incinerati?" Se uita la ea, se uita la Postelnicu, Postelnicu zice: "Intrucat au fost persoane neidentificate, vagabonzi, am primit ordin - si-a aratat cu barbia spre ea - ca sa..." Deci, domnilor ziaristi, astia cand l-au anuntat ca poate sa plece erau deja peste 50 de morti si sute de raniti la Timisoara. Ei nu i-au spus! El, daca ramanea in tara, regimul tot cadea! Dar altfel se derulau lucrurile... cu mai putine victime!"

Iliescu a tolerat 29.000 de agenti rusi in Romania 

In cadrul interviului, Stefan Andrei ne pomeneste si de starea de ocupatie sub care s-a aflat Romania dupa lovitura de stat din 1989, cand in tara au ramas, pana dupa 1992, 29.000 de agenti speciali rusi. Conform fostului ministru de Externe, reprosarea acestei situatii la Moscova, la sesizarea primului sef al Serviciului de Informatii Externe (SIE), celebrul general Mihai Caraman, a dus la indepartarea acestuia din functie de catre conducerea FSN reprezentata de Ion Iliescu si Silviu Brucan. Daca in 1989-1990 in Romania se aflau circa 60.000 de agenti speciali rusi, unguri si iugoslavi, "in toamna lui 1991, mai erau 29.000 de militari sovietici, care erau imbracati civil si se numeau "visautniki" (ofiteri Spetznaz insarcinati cu operatiuni speciale - n.red.)", ne spune Stefan Andrei, afirmand ca stie acest lucru "din prima mana". "In '91 mai erau cam 29.000. Caraman i-a spus lui Roman si lui Magureanu. Cand au mers la Moscova, s-a discutat si despre retragerea lor de aici. Atunci, rusii au spus: noi nu mai vrem sa fie Caraman la DIE (SIE)!. Si... kaput".

Material realizat pentru fostul ziar Ziua de Vladimir ALEXE si Victor RONCEA

Foto RL: Arhiva Enciclopedia Romaniei