MARTURIA UNUI JURNALIST: TIMISOARA 1989. Cum a trait Sorin Bogdan evenimentele din decembrie 1989

unul din momentele care mi-au marcat viata a fost Revolutia din decembrie 1989, pe care am trait-o din plin la timisoara. aveam 25 de ani si eram fericitul posesor al unui atestat de artist liber profesionist, deoarece cantam jazz, la contrabas. mai bine zis, incercam sa devin muzician de jazz, pe nervii saxofonistului liviu butoi, care era un adevarat mentor pentru mine si alti cativa tineri ce cochetam cu muzica. toata ziua studiam individual sau cantam impreuna, intr-un demisol inchiriat intr-o vila de langa liceul “c.d.loga”. de doua ori pe an, cantam in formula liviu butoi quartet la festivalurile de jazz de la sibiu si costinesti si mai faceam cativa banuti in urma putinelor concerte pe care le mai prindeam prin tara.
ignoram cu totii regimul comunist, care ne ignora, la randul sau, considerand artistii ca noi niste paria. in decembrie 1989, incepusera sa apara zvonurile despre problemele unui preot maghiar. am aflat amanunte de la radio europa libera. era 16 decembrie 1989, sambata, pe la pranz. stiam casa din piata maria in care locuia laszlo tokes si am vrut sa vad cu ochii mei ce se intampla acolo. am luat tramvaiul de langa catedrala si n-am coborat la prima statie, pentru ca voiam sa ma asigur intai privind pe geam ca nu sunt pericole. am zarit cativa oameni adunati pe straduta din fata bisericii reformate maghiare, cu fata catre ferestrele pastorului. din piata sinaia, m-am intors pe jos si m-am oprit la colt. nu erau mai mult de 30 de persoane. mi s-a parut ciudat ca sunt lasati sa stea acolo. erau, insa, bine supravegheati. in zona, frecau menta niste personaje dubioase, evident securisti. ii recunosteai dupa hainele lungi din piele gri, pantofii “otter” si tunsoare. intr-o masina parcata in apropiere erau alti doi dubiosi care erau atenti la tot ce se intampla. oamenii adunati in casei parohiale, care este lipita de biserica, erau enoriasi maghiari si cativa romani. nu erau agitati si vorbeau intre ei aproape in soapta, aruncand cate-o privire ingrijorata spre dubiosii care ii supravegheau. m-am mirat ca n-am vazut nici o patrula de militie pe aproape. n-am stat prea mult in zona, pentru ca n-aveam chef de probleme.
seara, impreuna cu doi prieteni, zoran si gabi, m-am dus la “filiera franceza“, la cinema “timis”. am iesit de la film si gabi ne-a dus cu masina pana la el acasa. locuia in cartierul “intre vii”, pe langa gara de est. in drumul nostru, am trecut prin fata comitetului judetean de partid timis si am fost socati sa vedem cladirea inconjurata de politisti si soldati din trupele de securitate. nu mai exista un geam intreg, iar trotuarele erau pline de cioburi, resturi de carti de-ale lui ceausescu, sticle de whisky sparte si bucati de mobilier. mariana, mama lui gabi, ne-a povestit ca timisorenii au iesit in strada, in sprijinul enoriasilor lui laszlo tokes.
am aflat apoi ce s-a intamplat. Continue Reading la Sorin Bogdan Blog »