Sunday, March 8, 2009

ROMANIA MURDARA. Tatiana Alina Mungiu Pipidi se crede un strop mai curata decat sustinatorul ei Dan Carlan Penal

Coaliţie murdară la Iaşi între Dan Cârlan şi Alina Mungiu

Liderul PD-L Iaşi, Dan Cârlan, a anunţat că va propune Biroului Permanent Judeţean al filialei să susţină candidatura Alinei Mungiu-Pippidi la alegerile europarlamentare. Biroul Permanent Judeţean (BPJ) al PD-L Iaşi a votat vineri, în unanimitate, nominalizarea Alinei Mungiu-Pippidi la alegerile europarlamentare. Mungiu-Pippidi este candidat unic al filialei, pedeliştii ieşeni nedesemnând nici un candidat de rezervă. Preşedinta Societăţii Academice Române a declarat că o eventuală candidatură a sa pentru Parlamentul European se va face exclusiv ca propunere venită din partea PD-L Iaşi. Alina Mungiu-Pippidi a condiţionat candidatura sa de respectarea din partea PD-L a criteriilor de integritate ale Coaliţiei pentru un Parlament Curat. Cel care a propus-o pe „integra“ Mungiu, cunoscută în Iaşi pentru trecutul său comunist, este însă un personaj pe măsura Alinei Mungiu, cel puţin la fel de pătat.

Recent, Mungiu scria că Traian Băsescu a dezamăgit-o, comparându-l cu un primar sicilian, dar şi cu Ceauşescu, adăugând că „Băsescu ar fi pe aproape de punctul în care liderii încep să se creadă providenţiali şi o binecuvântare de la Dumnezeu pentru poporul lor“. Dan Cârlan însă nu a „dezamăgit-o“, deşi acesta a dansat, braţ la braţ, cu Iacubov în avalizările cu cântec din Moldova, deşi acelaşi Cârlan este binecunoscut pe plan local pentru jonglerii financiare de răsunet. Prea-curatul Cârlan a fost acuzat că a înşelat o firmă turcă cu cecuri fără acoperire, a făcut credite girând cu bunuri pe care le-a închiriat apoi unei firme a rudelor sale, a emis bilete la ordin nule în valoare de 1.500.000 de dolari etc.

„Dalmaţianul“ Cârlan - omis pe lista Coaliţiei (ne)curate a lui Mungiu

În 2004, Coaliţia pentru un Parlament Curat, invocată de Mungiu, a înaintat conducerii Alianţei DA o listă cu nu mai puţin de 21 de liberali şi democraţi care nu aveau ce căuta în parlament, deoarece nu îndeplineau criteriile de integritate care să le permită să aspire la un fotoliu de senator sau deputat. „Lista ruşinii“ era, însă, incompletă lăsând pe dinafară numele unor persoane mai mult decât controversate pentru contraperformanţe politice sau afaceri dubioase. Cap de listă era chiar concetăţeanul şi susţinătorul de azi al Alinei Mungiu, Dan Cârlan, care încălca mai multe criterii de integritate. Acesta este şi traseist politic, el trecând de la PNL la PD înaintea alegerilor locale, şi are şi afaceri dubioase. Cu toate acestea, pe vremea când se ocupa cu „validarea morală“ a candidaţilor politici, Societatea Academică Română l-a omis pe Dan Cârlan de pe lista sa cu „dalmaţieni“. Am căutat chiar în arhiva ziarului „Curentul“ şi, pentru reîmprospătarea memoriei publice, punem la dispoziţie o selecţie de date care vin să demonstreze cât de „curat şi uscat“ este Dan Cârlan.

Trecutul dubios al Cârlanului

Povestea lui Dan Cârlan începe în anii ’91 - ’92, când a demarat o afacere cu textile şi confecţii. La un moment dat, era înglodat în datorii şi avea probleme cu fiscul. Sediul lui a luat foc într-un mod misterios şi în incendiu au ars toate actele contabile. Datoria către stat nu a mai putut fi cuantificată, în schimb, Cârlan şi-a încasat banii pentru despăgubire de la Asigurări. Cârlan a fost implicat şi în finanţarea echipei de fotbal Politehnica Iaşi, în fotbal fiind remarcat printr-un imens scandal de corupţie. Dacia Unirea Brăila era în luptă pentru promovarea în divizia A cu FC Bacău, echipa lui Sechelariu, Iacubov şi Hrebenciuc. Cârlan a făcut un târg cu ei şi s-a angajat „să-i ardă“ pe cei de la Brăila pentru o anumită sumă de bani. Cârlan i-a sunat pe cei din conducerea clubului de la Brăila şi le-a propus ca la meciul de la Iaşi să facă un blat în urma căruia Poli ar fi cedat meciul pentru Brăila. Cei de la Brăila au muşcat şi au fost de acord, urmând să-l contacteze pe Cârlan să-i dea banii. Cârlan s-a dus între timp la poliţie şi i-au înscenat preşedintelui de la Brăila intenţia de mită. Echipa din Brăila a fost depunctată şi a promovat FC Bacău. Imediat după lucrătură, Cârlan a obţinut de la Bancorex un credit de peste 2 milioane USD, garantat de FPP II Moldova, unde jupân era Iacubov. Banii nu i-a mai restituit niciodată.

Mânării cu bilete la ordin

La FPP II Moldova se afla controversatul om de afaceri Corneliu Iacubov, devenit celebru pentru avalizările cu dedicaţie. Dan Cârlan a emis două bilete la ordin în valoare totală de 1,5 milioane de dolari. Cu ajutorul acestor bilete avalizate în 1996 de FPP-ul condus de Iacubov, Cârlan reuşeşte să ia de la Bancorex un credit care, neachitat la timp, a generat o creanţă totală de 2.116.761,52 de dolari. După fuga lui Iacubov din ţară, în 1998, SIF Moldova (succesoarea FPP II Moldova) a contestat, pe calea opoziţiei la plată, cele două bilete la ordin emise de Dan Cârlan. În urma probatoriului administrat, Judecătoria Iaşi a dispus exonerarea de plată a SIF Moldova, ca urmare a constatării nulităţii biletelor la ordin. Nici măcar consultantul de prestigiu PriceWaterhouseCoopers, angajat de către AVAS, n-a mai reuşit să găsească o soluţie viabilă de recuperare a datoriei.

Afacerea cu Michael Nseir

Cârlan a schimbat firmele de la an la an, pentru a scăpa de datoriile la stat şi de reversul ţepelor date unor furnizori de materii prime. Pe una din firmele sale avea în patrimoniu o clădire, un teren şi diverse utilaje. Toate au fost mutate de pe o firmă pe alta, chiar dacă erau puse sub sechestru de către Finanţe. Când a ieşit senator, a vândut clădirea şi terenul lui Michael Nseir, „colonel“ de origine siriană. Acesta din urmă a cumpărat de la AVAS o fabrică, fiind ajutat chiar de către Cârlan. Fabrica nu se mai putea vinde, deoarece la o licitaţie precedentă câştigase o firmă care se afla în litigiu cu AVAS. Pentru intervenţia lui Cârlan, arabul a cumpărat la suprapreţ clădirea şi terenul respectiv, 8 hectare de teren, şpaga fiind mascată în vânzare-cumpărare. Apoi, Nseir s-a apucat de dărâmat, a vândut terenul şi a încasat peste 10 milioane. Nseir a fost implicat alături de băiatul lui Solcanu în devalizarea Terom, unde au fost băgaţi doi arabi la înaintare (de către Hrebenciuc). Michael Nseir a cumpărat de la ei mai multe hale şi terenuri pe care a plătit oficial 10% din valoare şi vreo 30-40% la negru. Nseir a cumpărat, astfel, mai bine de un sfert din terenurile Terom SA Iaşi, la preţ de maidan. Pe nouă hectare de teren şi două hale care se întindeau pe alte trei hectare, sirianul a plătit doar 1,7 milioane de euro. Afacerea a ridicat mari semne de întrebare deoarece activele cumpărate erau sub sechestru. Pentru a se putea vinde, procurorul, omul lui Solcanu, a ridicat pentru câteva zile sechestrul judiciar şi halele au fost vândute. Prejudiciul adus a fost undeva la vreo 50 milioane de euro. Arabii lui Hrebenciuc au fugit din ţară cu două zile înainte de emiterea mandatelor de arestare. Nseir a mai făcut şi alte afaceri profitabile cu Dan Cârlan, de la care a cumpărat şi terenul fostei fabrici de confecţii Lynx, aflat în proprietatea familiei Cârlan. Şi această afacere a lui Cârlan este legată de un alt mare scandal, o ţeapă trasă unei societăţi turceşti.

Cecuri fără acoperire

În anul 2001, societatea Gap Guneydogu Tekstil San Vetic AS a încheiat cu SC Lynx SRL Iaşi, reprezentată de Dan Cârlan, o convenţie comercială pentru livrarea de mărfuri de către prima societate în folosul celei de-a doua. Numai că, aşa cum au susţinut Kamer Sahin şi avocata Luana Pintilie, reprezentanţii companiei turceşti, Dan Cârlan „a intenţionat de la bun început să nu plătească contravaloarea facturii“. Constatând că debitorul Lynx SRL nu-şi respectă obligaţiile de plată, păgubiţii l-au convocat pe Cârlan, după trei ani în care acesta s-a tot fofilat, la sediul cabinetului de avocatură Luana Pintilie, pentru negocieri în vederea stingerii debitului de 33.500 de euro, reprezentând 27.500 de euro contravaloarea facturii şi 6.000 euro, cheltuielile de judecată.

Acuzat de fals şi înşelăciune

La 5.04.2002, Dan Cârlan a recunoscut debitul şi a emis mai multe file de cec prin care a reeşalonat plata datoriei, dar oficialii Gap Guneydogu Tekstil San Vetic AS au avut parte de o surpriză de proporţii: cecurile au fost refuzate la plată de către Banca Comercială Ion Ţiriac (BCIT) SA din cauza lipsei disponibilităţilor de cont, ceea ce, conform art. 215 alin. 4 C.p. şi art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea asupra cecului nr. 59/1934, constituie infracţiune. Compania Gap Guneydogu Tekstil San Vetic AS a sesizat organele de poliţie pentru a-l cerceta pe Dan Cârlan pentru comiterea infracţiunilor de emitere a unui cec fără a avea autorizarea trasului, emitere a unui cec fără a avea disponibil în cont emiterea unui cec cu dată falsă şi înşelăciune în convenţii.
Scris de George Roncea www.curentul.ro
Vezi si http://www.romaniamurdara.ro/

No comments: