IPOSTAZELE IN CARE S-A PREZENTAT BASESCU IN PROPRIUL SAU DISCURS DIN PARLAMENT

CRISTOIU: Ofiterii acoperiti din presa ar fi musamalizat scandalul pentru SIE. O Comisie Parlamentara ar trebui sa dezbata de urgenta situatia SIE

Realizator: Gabriela Vranceanu Firea - Buna seara, bine v-am regasit! (...) Ca intre prieteni, Romania a mai primit un semnal, astazi: consulul sau din Republica Moldova a demisionat, dupa ce a fost suprins in imagini compromitatoare, intr-un scandal sexual. De aici, pornim dezbaterea, in aceasta seara, la "Stirea zilei". Invitatul mneu este domnul Ion Cristoiu, jurnalist, scriitor. Iata ca ne aflam, in cazul de fata, primim vesti - si nu tocmai placute - de la Chisinau. Consulul nostru a fost surprins in ipostaze sexuale care nu-l fac sa fie foarte mandru de ceea ce se petrece, de activitatea sa, de imaginea sa. Pe scurt, pentru a intelege publicul, e mana KGB-ului sau nu?
Ion Cristoiu: Ca sa intelegem, dupa parerea mea, este o operatiune clasica, a unor servicii secrete, probabil cele moldovenesti, cu sprijinul operatiunilor rusesti inscrise intr-o operatiune, si ea clasica, traditionala, numita 'operatiunea Julieta". Trebuie precizat asta, ca am vazut pe alte posturi de televiziune o trancaneala infinita, pe seama... sub semnul ca aceasta ar fi o practica a Securitatii. Nu. Toate serviciile secrete, dar cu precadere cele rusesti, folosesc aceasta operatiune, numita "Julieta', care inseamna plasarea in patul unui diplomat sau chiar a altui spion, a unei "Juliete". Operatiunea paralela este "Romeo", adica se plaseaza un barbat. Operatiunea are doua posibile scopuri: sau compromiterea spionului sau diplomatului suspectat a fi spion, pentru a fi rechemat in tara - si cred ca acesta este cazul domnului consul, sau racolarea lui. Aici, avem de-a face cu o varianta, sa spunem, moldoveneasco-romana a operatiunii Julieta. La rusi, ea este mult mai sub
tila, mult mai poetica, adica cel vizat, care, sigur, este studiat in prealabil, ce apetente are, pentru ce gen si, daca are pentru genul...
Realizator: Se face un profil....
Ion Cristoiu: Da. Se face, la un moment dat, chiar o telenovela, adica vine o Natasa, care plange in parculet, pe o banca, asa, e palida si poeta, si-i place Puskin. Si il cucereste pe respectivul si, la un moment dat, avand asta o aventura, nu e filmat, dar vine sotul, Ivan, care, sigur ca el este de la KGB. Si vine sotul si, ori il bate pe diplomatul respectiv, ori provoaca un scandal. Deci, operatiunea este foarte complicata. În cazul de fata, explicatia - trebuie sa pornim de la cateva date certe. Acest filmulet nu este pentru productia interna moldoveneasca. Sigur ca el are acolo, am vazut si eu o...
Realizator: Asta vroiam sa va intreb: ce se semnificatie are faptul ca, inaintea imaginilor, avem tricolorul, avem cateva fragmente din imnul national. Înseamna ca e un mesaj politic pur, tenta sexuala....
Ion Cristoiu: Nu, nu. Ascultati-ma..

Realizator: ...sau e o diversiune.
Ion Cristoiu: E o diversiune, pentru ca eu m-am uitat in aceasta dupa-amiaza, pe celebra mea sursa, pe care am invocat-o, in timp ce au fost evenimentele de la Chisinau, si anume, "Moldova Suverana", care este oficiosul Partidului Comunist din Moldova, si nu sufla un cuvant. Din cate am aflat, acest filmulet a fost trimis la diferite ziare din Romania si, numai unul, CURENTUL, nu stiu cum de a fost atent. Deci, a fost pentru consum din Romania. Toata acea poveste, pentru campania din Moldova, nu are nicio importanta. Ei si ce, un consul, nu stiu ce, cu ce se ocupa el. Dar e facut tocmai pentru a deruta, pentru ca, repet, el a fost trimis la noi. Deocamdata, din ce am vazut eu pana a veni aici, pe media oficiala moldoveneasca, nu exista o....
Realizator: Avand in vedere ca totusi consulul si-a dat demisia vineri, putem vorbi - faceati o paralela cu filmele, cu televonelele - a fost probabil santajat, inainte de difuzarea filmului? ªi-a dat vineri demisia, si azi a aparut...
Ion Cristoiu: Nu, nu, pai eu am dat explicatia, de ce a fost.... Filmul trebuia sa apara in ziarele romanesti, astazi, si preluat de televiziuni, avand doua tinte: 1. maine, presedintele Traian Basescu primeste o delegatie a societatii civile din Republica Moldova, care este anti-Voronin si, in consecinta, vreau sa-l vad si eu maine, pe domnul Traian Basescu, intrebat de jurnaliste, "ce parere aveti despre..?" Sigur, /.../ ca e subiect minor. Deci, de compromitere a acestei actiuni, care e tot a noastra, Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni, dar, mai ales este o operatiune de eliminare, de-acolo, a sefului rezidentei noastre. Pe 29 iulie - nu stiu daca stiti, sper ca nu ma lungesc, dar e interesant -, pe 29 iulie, au loc alegerile parlamentare anticipate. Din cate am si scris de atatea ori, Voronin a acuzat ca, in tulburarile din 7 aprilie si in campanie electorala, serviciile secrete romanesti au fost amestecate, ca dovada ca domnul ambasador Filip Teodorescu a fost rechemat, si noi am facut ciocul mic; mai tineti minte.
Deci, dupa parerea mea, a ramas acolo, probabil, ca sef al rezidentei, dupa parerea mea sau, ca o ipoteza, domnul consul este ofiter de-al nostru, deci nu e... si, cu atat mai grav ca /.../ in clasa I, la servicii secrete, se invata aceasta lectie, ca nu ai voie sa faci anumite lucruri, ca e clar ca te compromite, si atunci, operatiunea va fi asa: niciun ziarist roman nu va mai veni acolo, din Romania, pentru ca toti ziaristii romani au fost suspectati ca s-au implicat in evenimente si au si relatat, da? Am inteles ca deja si corespondentul AGERPRES, daca nu ma insel, a fost oprit, pe ideea ca nu are adeverinta ca nu are SIDA, si mai ramasese consulul, ca sef al rezidentei, si au facut in asa fel incat el sa fie rechemat si, pana pe 29, noi nu vom mai avea acolo, reteaua.
Realizator: Asa e, dar, pe de alta parte, care credeti ca e adevarul? Jurnalistii care au primit acest filmulet si ziarele cu pricina, toate aceste entitati media au facut si ele jocul KGB-ului de la Chisinau?
Ion Cristoiu: Nu trebuia sa faca jocul. Oricine dadea, din punctul acesta de vedere. E o operatiune clasica, de folosire a presei - presa are tot dreptul sa o foloseasca - dar eu am spus care este dedesubtul. ªi acum vin la o tema, pe care am repetat-o eu, dupa evenimentele de la Chisinau, si am intrebat mereu, in calitatea mea de jurnalist, eu trebuie sa intreb: pregateau din nou serviciile secrete romanesti un amestec? Pentru ca serviciile secrete romanesti - si daca domnul consul e ofiter, foarte bine ca e ofiter, sa spunem, mai ales ca el era consul....
Realizator: E grea lovitura, daca este ofiter domnul Ion Nuica, pentru ca prin retragerea domniei sale se creeaza o sincopa, si acum vor trebui sa fie pregatiti altii si...
Ion Cristoiu: Pai nu, dar eu vin si spun: domnii de la SIE iau niste bani, apropo de bani publici. Pai iau bani sa pregateasca o asemenea idiotenie?
Realizator: Sa vedem imaginile, pentru telespectatorii care nu le-au urmarit la stiri, care au ajuns mai tarziu de la serviciu, si le comentam, apoi, cu domnul Ion Cristoiu.
(...)
Realizator: Totusi, doamna care apare in film se spune ca este o angajata la consulat. Înseamna ca are KGB-ul oameni peste tot, nu?
Ion Cristoiu: Pai, dar si ce? La consulat se angajeaza moldovence venite de la Balti? Se angajeaza...
Realizator: Vanzatoare de flori.
Ion Cristoiu: Nu, se angajeaza tot ofiteri. Nu, hai sa... Deci...
Realizator: Juliete - cum le-ati spus la inceputul emisiunii, nu?
Ion Cristoiu: E foarte interesant. Am vazut si eu pe Internet, ca nu intamplator nu se rezuma, ma rog, la actul sexual, ca atunci, era greu - dom'le, nu e el, dar e un film-film, adica, si sa arate ca se si cunosc de mult. Ce este foarte... În primul rand, ca domnul consul am inteles ca este casatorit, ca e dupa 50 de ani si ca am inteles ca are si doi copii. Doi: orice ambasada, orice consulat - si ambasada Romaniei are un ofiter, chiar daca domnul consul nu ar fi ofiter, are un ofiter de-al serviciilor, care se ocupa cu protectia contrainformativa. Întrebare pentru serviciile noastre secrete si pentru Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei: ala nu a raportat? Pentru ca ei se cunosc mai demult, ati observat? El nu a raportat? Pentru ca esti obligat sa raportezi, daca ambasadorul o ia razna. Stati un pic: consulul poate sa o ia razna, poate sa devina, sa tradeze, poate sa faca o nebunie, ca si aici. Daca aceasta relatie dura.... Eu cred ca ar fi o mare greseala a oamenilor seriosi din presa romaneasca, sa se rezume fie la aceasta, sigur, conotatie asa, senzationalista, pitoresca, fie la o conotatie patriotica. Dupa parerea mea, nu ma intereseaza ce a urmarit Puterea de la Chisinau.

Pe mine ma intereseaza ca este al doilea consul implicat intr-un scandal acolo, mai tineti minte, ca acest domn consul, ofiter - am inteles ca a fost si in Israel si in Iran - a cazut ca un gugustiuc... deci, in primul rand, ca nu avea voie sa cada si, doi: nu avea voie sa faca ce a facut. Deci, hai sa fim seriosi! Am vazut si comentarii ca 'stai putin', ca 'nu are voie... Nu are improtanta. Timpul liber...

În primul rand, ca e insurat, da? Si chiar daca nu era insurat, nu are voie, asa cum diplomatul ala englez nu avea voie sa se duca la bordel. Hai sa fim seriosi! Cum? Mai ales in conditiile relatiilor de criza dintre Romania si Republica Moldova. Eu nu am vazut, in afara de demiterea domnului sau de demisia, nu am vazut o ancheta serioasa, la MAE, daca dansul e numai diplomat, sau poate ne dau un comunicat, primim de la servicii si spunem dom'le, de ce a fost nevoie... unde a fost ofiterul contrainformativ, cu protectie, de la noi, contra... Ala de ce... Probabil ca, iara, domnul consul era seful lui. Deci, aici este un scandal mult mai mare, si este pacat, inca o data, ca presa noastra considera ca serviciile secrete, pe care eu le stimez si le-am stimat din '90, si le-am aparat, ca serviciile secrete indeplinesc o sarcina patriotica si, in consecinta, nu am voie sa ma intreb, uneori, ce prostii fac, pentru ca trebuie sa ma intreb, pentru ca ce pare acum ca e patriotic, ce parea pe vremea lui Bush - tineti minte? - ca e patriotic, a venit Obama si a spus 'nu e patriotic', si este de datoria presei sa tina in frau; ar trebui totusi o comisie parlamentara, sigur, sa se intruneasca si sa dezbata si aceasta situatie de la Chisinau; a fost ceva in neregula.
Realizator: Exista posibilitatea ca acest consul, Ion Nuica, sa vina si sa afirme ca a fost o inscenare. Exista vreun dubiu, in ceea ce priveste secventele date publicitatii?
Ion Cristoiu: Nu, ca e facut in asa fel incat sa nu fie inscenare. În primul rand, ca el este penibil. Deci, repet, nu e o scena in care poti sa spui, de un minut, stati, nu era, nu eram eu ... E ridicol...
Realizator: Apropo de scandaluri sexuale...
Ion Cristoiu: Dumneavoastra l-ati vazut tot? Vorbeste si la telefon.
Realizator: Discutam despre... asa e, doamna aceea, care s-a retras din politica, in urma difuzarii unui filmulet cu tenta sexuala. Nu se stia foarte clar daca este ea, daca nu este ea, dar nu a mai candidat. Nu se stie cine este barbatul, nici in acest moment, decat in anumite medii, si s-a considerat ca e o inscenare. Aia a fost, dar cu efect in partid, in PSD.
Ion Cristoiu: Bine, dar nu e totuna pe plan intern, aia putea sa nu... Dar, aici, inca o data, era un om in misiune diplomatica. Nu are voie asa ceva, sa faca intr-o tara straina si, daca ....
Realizator: Ce spune asta, despre caracterul oamenilor care ne reprezinta, despre taria lor, despre puterea, profesionalismul, daca pica la prima tentatie sau, ma rog, poate nu a fost prima tentatie, poate s-a lasat mai greu.
Ion Cristoiu: Nu are importanta.
Realizator: Apropo de pregatirea lor.
Ion Cristoiu: Nu are importanta. Daca este ofiter, este un esec catastrofal. Înca o data, doamna Gabi Firea: se invata in clasa I. Orice ofiter de informatii de pe planeta asta, de la romani incoace, invata sa se apere de provocari, pentru ca, de regula, noi am facut, am exagerat, declarand persona non grata pe cei de la Ambasada Ucrainei. De regula, cand prinzi, ai un ofiter din acesta si vrei sa scapi de el, numai daca vrei sa te certi cu tara respectiva, de aia mi s-a parut dubios, dar, de regula, e compromis si sunt mijloace... Julieta, intri intr-un bar si vine unul beat si iti da cu sticla in cap si tu ii dai cu sticla in cap - adica, sunt zeci de mijloace din acestea, si una din misiunile tale este sa fii foarte atent...
Realizator: Domnule Cristoiu, dar, cel putin asa am fost invatati sa credem, ca reprezentantii SIE, in ambasade, sunt cei mai capabili ...
Ion Cristoiu: Ce sa faca reprezentantii ...
Realizator: ... cei mai bine pregatiti, cei mai informati, au trecut teste foarte dure, psihologice si de alta natura, ei au contribuit substantial si in cazul recuperarii jurnalistilor rapiti in Irak - stim bine discutia, nu?...
Ion Cristoiu: Da, aici ma faceti sa zambesc.
Realizator: Deci, ofiterii SIE si, pe urma, toata aceasta, sa spunem, spuma si imagine pica, pentru ca vine un tip in chiloti...
Ion Cristoiu: Eu vreau sa lansez o ipoteza: noi, banuiesc ca serviciile noastre secrete - e o ipoteza, si uitati ce spun - au niste bani pentru Republica Moldova - perfect - pentru incurajarea romanismului... si sunt finantate unele ziare... mi se pare normal. Întrebarea pe care o pun eu, apropo de banii publici: cati din banii aia se duc in buzunarele generalilor care se ocupa de actiuni?
Cati din banii aia se duc in buzunarele generalilor care se ocupa de actiuni? De unde stiu eu ca cel care a primit misiunea sa finanteze, nu stiu, ziarul 'Tricolorul albastru', de acolo - da? -, a da aluia sa faca ziar, si jumatate din ei nu si-a varat in buzunar. Eu spuneam de ce este foarte important, din acest punct de vedere. Deci, dupa ... Aici, este ceva in neregula. A fost in neregula si cu domnul Filip Teodorescu, mai tineti minte? Ala ... Pentru ca a fost acuzat de catre Voronin direct, a fost retras. Nu a iesit nici un pic ... Imediat s-a incercat sa trimita domnul Mihnea Constantinescu ... Dar eu nici acum nu stiu daca acuzatiile din presa puterii din Moldova, si anume ca domnul Filip Teodorescu a fost filmat, la randul lui, dand bani in plic liderilor opozitiei, nu-i adevarat... Eu in sensul asta...
Realizator: Atunci s-a vorbit de inscenare, despre un aranjament. Acum, asa cum... dumneavoastra...
Ion Cristoiu: Nu exista inscenare. Nu, nu, nu la aia, nu ... Deci, inca o data, nu exista inscenare. În primul rand ca n-ai voie sa cazi intr-un scenariu ... stati, sa ne lamurim un pic...
Realizator: ... ca nu mai esti /.../... nu mai esti reprezentant al unui serviu special.
Ion Cristoiu: /.../ inca o data, hai sa fim seriosi. Si diplomat in Qatar, trebuie sa respecti niste reguli de-acolo. Adica nu se poate sa fii ... Domnule, diplomatul reprezinta tara respectiva. Daca asta se dadea in Moldova, ma rog, probabil ca moldovenii sunt mai slobozi la, sa spunem, la moravuri, dar e compromis, deocamdata s-a dat la noi. Pai...
Realizator: Stiti ce vor spune? Daca pana si diplomatul din Marea Britanie a picat si a ajuns cu doua prostituate blonde care vorbeau limba engleza, cu un puternic accent rusesc, ce sa mai spunem de-al nostru?
Ion Cristoiu: Important e ca era roman. Nu inteleg de ce trebuia sa ... Ala a scapat de o... A fost o operatiune primitiva, din /.../. Eu, inca o data, eu nu condamn serviciile celelalte. Nu ma intereseaza, asta e misiunea lor si a noastra pe teritoriul national: sa /.../, sa actionezi, sa ...
Realizator: ... colateral. De ce acest film nu a ajuns la, nu stiu, la "Jurnalul national", "Evenimentul zilei"... de ce la "Curentul"? ... vreo legatura cu fratii Roncea? Cu legaturile lor peste Prut? (Mai, Gabi, nu te mai lasa intoxicata de Badinovici, ca esti fata desteapta... - nota mea)
Ion Cristoiu: Nu. Am inteles ca, dupa parerea mea, a fost trimis la mai multi, la mai multe ziare. Poate dumneavoastra... Nu are importanta. Nu fac niciun scenariu, nu ma intereseaza...
Realizator: Eu va intreb...
Ion Cristoiu: Eu spun ca, pana la urma, a ajuns in televiziuni ... Dumneavoastra, de ce l-ati difuzat? Puteati spune: nu ma intereseaza ca e o diversiune. Deci, eu nu ...
Realizator: Nu era vorba despre un boschetar. Era vorba despre consulul nostru ...
Ion Cristoiu: Pai, si ce? Dumneavoastra, daca-l primeati, nu dadeati?
Realizator: Pai da, asta vreau sa spun. Ca nu era o oarecare persoana, intr-o situatie jenanta.
Ion Cristoiu: Nu, era consulul nostru si, repet, nu era... Doamna Gabi Firea, nu are 25 de ani. E un om serios, cu familie, si e penibil ... Deci, dupa parerea mea, trebuia dat afara si din diplomatie, nu pentru adulter, ci pentru ca e penibil.
Realizator: Revin si insist la ceea ce spuneati...
Ion Cristoiu: Deci, atentie! El e penibil in scena, atentie! Cine vede filmul, vede ca e penibil. Toata scena este ... Pe mine, nu stiu cum, pe mine, asa, m-a facut...
Realizator: Reiau intrebarea: spuneati si, pe buna dreptate, ca toti ofiterii nostri au si ei, la randul lor, o supraveghere. Cum de nu /.../ ce fel de om este, ca relatia nu pare ca era atunci, prima zi. Era de durata. Si de ce nu s-a raportat, de ce nu a fost schimbat?
Ion Cristoiu: Pai daca el era seful lui? Poate era seful...
Realizator: Fiecare sef are si un alt sef. Nu exista sefi fara sefi, nu?
Ion Cristoiu: De-aia spun, inca o data: suntem la al doilea consul cu probleme. Prima data, domnul Traian ...
Realizator: Sunt fisuri? - aici vroiam sa ajungem. Ce fel de fisuri sunt?
Ion Cristoiu: Pai, totul porneste de la domnul Traian Basescu, care i-a luat apararea /.../. Ca a spus ca scena, tineti minte, aia cu vize, ca scena aia era aranjata ... Deci, n-ai voie sa primesti un plic intr-un restaurant. Pai, domnul anterior, caruia i-a luat apararea seful statului - da? -, incalificabil din punctul asta de vedere, era intr-un restaurant si a avut intalnire cu o doamna si a primit un plic. Ca in plicul ala erau timbre, ca erau poezii, n-are importanta. Deci, exista anumite reguli ale comportamentului diplomatic, care, indiferent de unde vine, esti foarte atent, ca ti se pot intampla, nu neaparat provocari /.../ tot felul de prostii. Dar daca te duci in Cartierul rosu din Amsterdam si esti diplomat, poti sa ai o problema. Deci, exista niste reguli care... ªi aici, e pacat ca noi sa punem intre paranteze: da, a fost o chestiune comica sau sa spunem 'ne-a, - cum sa spun? - ne-a aranjat Voronin. Nu ma intereseaza. Însusi faptul ca au putut sa ne faca ce n
e-au facut, sa ne expulzeze ambasadorul si /.../, fara ca noi sa trancanim, inseamna ca noi avem o problema, inseamna ca avem o problema fie cu serviciile, fie cu diplomatia si ca ar trebui o analiza serioasa in legatura cu comportamentul .../cg/
Realizator: Cine sa faca aceasta analiza, domnule Cristoiu?
Ion Cristoiu: În primul rand MAE, iar daca sunt de la SIE - am zis o ipoteza - cei de la SIE si eventual sa-i treaca pe toti ofiterii SIE, din nou, in clasa I, pentru ca, repet, este o operatiune de clasa I.
Realizator: Cum ar trebui sa reactioneze presedintele tarii? Ar putea sa discute si in CSAT aceasta chestiune, care nu e, totusi, una oarecare?
Ion Cristoiu: Dupa parerea mea, ar trebui discutata. În primul rand, ca i-a facut pulbere actiunea de maine. Deci, era o actiune pregatita de Romanii de Pretutindeni; azi au venit de la Chisinau... un fel de adepti ai romanismului. Sunt primiti maine, potrivit programului prezidential, de domnul presedinte. Din start, s-a dus! 2. Înca o data, trebuie vazut ca ei au facut aceasta operatiune, tocmai din suspiciunea - si nu cred ca este neintemeiata - ca ne vom amesteca si in evenimentele din 29, si la alegeri. Si atunci, pentru ca nimeni din Romania, din presa - poate cu exceptia mea - nu a atras atentia si a spus "Stai putin, daca suntem amestecati, e o problema, si daca suntem amestecati prost - prost, inseamna ca avem o problema. Înseamna ca noi dam bani degeaba, la aceste servicii, care pregatesc niste ofiteri care cad ca gugustiucii. Asa ceva nu exista nicaieri in lume. Este inimaginabil. Ati vazut, camere puse inspre baie, interesant, are si actiune.
Realizator: Asta ce poate sa insemne, ca si doamna era complice sau pur si simplu s-a aflat despre acea locatie si a fost pusa camera de luat vederi?
Ion Cristoiu: Nu, doamna era 'Julieta,' clar, ati vazut ca ea nu spune nimic compromitator despre ea.
Realizator: Îsi alegea cuvintele cu grija.
Ion Cristoiu: Era Julieta, da. Si banuiesc ca toata povestea asta a fost facuta ca s-o lungeasca, ca multe nu trebuia atat de.... Toatea alea.., e penibil. Suna telefonul, ati vazut, ambasadorul, il cheama ea pana la telefon, si vorbeste la telefon. E de un ridicol perfect. Deci, dincolo de adulter, de incalcare, domnul respectiv bine ca si-a dat demisia, si ar trebui dat afara din diplomatie, pentru ca este penibil. Adica, un om la varsta asta, consulul Romaniei, sa apara pe un filmulet, intr-o situatie atat de penibila; ea vorbeste moldoveneste... Ea banuiesc ca e numai locotenent, ca nu cred ca are un rang prea mare. Dar, dupa parerea mea, nu o sa ia nimeni in serios...
Realizator: Ce ar trebui sa se intample, domnule Cristoiu, de maine? Cine ar trebui sa ia pozitie? MAE, SIE, presedintele Romaniei? Spuneti mereu ca asteptati comunicate oficiale, nu stiri pe surse, nu declaratii smulse la nu stiu ce eveniment monden. Ce ar trebui sa se intample? În ordine, s-o luam sistematic.

Ion Cristoiu: Deci, la SIE, e numai o ipoteza. Nu cred eu ca vor recunoaste ei, vreodata, desi....
Realizator: Domnul Ungureanu trebuie sa iasa cu o declaratie?
Ion Cristoiu: Nu poate sa iasa. Sigur ca, de regula, consulii sunt ofiteri, dar nu poate sa recunoasca ca...
Realizator: Dar, macar sa spuna "Aseara, la "Stirea zilei", doamna Firea cu domnul Cristoiu au aberat pe tema Serviciilor de Informatii Externe.
Ion Cristoiu: Corect. Si cand am "aberat" despre implicarea noastra la Chisinau, si am dat citate din "Moldova Suverana", /.../ ale serviciilor secrete ale lor, au tacut. Dar comunicatul sau stirea smulsa MAE mi se pare putin. Adica ei au spus 'Domnul /Teodorescu/ si-a dat demisia". Stai putin! Ei sunt datori, la acest scandal, sa raspunda opiniei publice. Poate ca e o provocare.
Realizator: Si in ce conditii si-a dat demisia, pentru ca, repet, si-a dat demisia vineri. E clar ca acel filmulet exista, i s-a adus la cunostinta, pentru ca nu si-a dat demisia acum cinci luni, si filmul apare acum.
Ion Cristoiu: Bun. Si nu aveam nevoie de o reactie oficiala de la MAE? Pentru ca, totusi, opinia publica a vazut toata ziua, si vede si in seara asta, aceasta scena. Totusi, nu poti sa spui: "Dom'le, noi nu discutam. Si-a dat demisia, a plecat". Pai, stati un pic, ca domnul respectiv este intr-o Directie la MAE, adica, ca tot vorbim...
Realizator: Si-a dat demisia din functia de consul. E un angajat al MAE.
Ion Cristoiu: Da, iar ala care e seful Directiei, ca si doamna Ridzi, raspunde de el. El o fi nebun sau o fi intr-o criza, dar cine de la ambasada se ocupa, repet, nu neaparat ca /.../, sigur exista cineva care asigura protectia contrainformativa a ambasadei; nu neaparat daca sunt ofiteri, ala care are grija sa nu fie spionata ambasada, spart coduri... Ma rog, pierdem timp.
Realizator: Sunt demnitari in Romania, oameni de afaceri, sa spunem persoane care ar putea sa cada in diferite situatii neplacute care la 2, 3 zile - sunt si jurnalisti - isi verifica biroul, locuinte, alte, ma rog, incaperi in care intra, din punct de vedere al instalarii unor camere, al unor microfoane si in ceea ce priveste peisajul stradal, pentru ca acum sunt foarte multe metode moderne de ascultare. Bun, si daca in Romania acest lucru se intampla, si stiu foarte bine ce vorbesc, la nivelul unui consul, la nivelul unei ambasade, unui consulat sa nu ai astfel de... sa faci un periaj zilnic.
Ion Cristoiu: Pai dar exista unul care, inca o data, intreb... nu exista unul care se ocupa cu asta? Pai, e obligatoriu.
Realizator: Zilnic, sa cauti plosnitele, cartitele.
Ion Cristoiu: Dar, este normal. Toate ambasadele au un ofiter care se ocupa cu securitatea ambasadei, pentru ca sunt multe: sparte codurile... Repet: unde este ofiterul ala, care s-a ocupat, care trebuia sa raporteze pe linie ierarhica, la Bucuresti, domnul consul a luat-o razna, ca ati vazut. Nu a luat-o razna acuma, nu s-a /.../ Macar diplomatul, ala, englez, era la bordel, probabil ca trecea pe acolo. Dar, aici, este o relatie veche. N-ai voie sa nu anunti sau sa spui, domnu consul, in ultimul timp se duce si se intalneste, nu stiu, cu Smirnov. Sunt foarte multe. De aia este... Plus, cum spuneti dumneavoastra, sa nu fie microfoane, sa nu fie sparte codurile, sa nu fie provocari, pentru ca pot fi provocari. Adica, asta este misiunea lui. Asta este... De aia, eu nu cred ca trebuie inmormantat acest caz. Trebuie dezbatut cu calm, dar in asa fel incat sa tragem niste concluzii din acestea, din...
Realizator: Va intreba telespectatorii, de unde aveti atat de multe informatii, in legatura cu activitatile si actiunile agentilor secreti.
Ion Cristoiu: Deci...
Realizator: Sa precizam ca, la nivel teoretic/.../
Ion Cristoiu: Nu, nu, nu. Ah, la asta! Ah, nu...

Realizator: Si ca, din discutii cu...
Ion Cristoiu: M-a pasionat foarte mult si am constatat ca /.../ am o intreaga biblioteca de servicii secrete si am constat ca foarte multa lume vorbeste despre ele fara sa stie despre ce este vorba, din punctul asta de vedere. Nu eram bun de ofiter, ca eu cred ca eu nu am... Trancanesc prea mult. Nu. Iar in legatura cu ce se intampla la Chisinau, repet, eu am fost singurul jurnalist din Romania care s-a uitat si ce spune parte adversa. ªi m-am uitat in fiecare seara in Moldova suverana/.../ si la un moment dat astia au dat aproape o pagina intreaga cu o semnatura a unui redactor de acolo, care era de fapt un raport al serviciilor secrete, unde spuneau si ce jurnalisti sunt implicati si cum, ce s-a incercat pe 26 martie. Era punctul lor de vedere. Poate ca nu era adevarat, dar erau multe lucruri care se inchegau intr-o teza, ca noi am incercat, si aici o spun cu responsabilitate, pe 7 aprilie, un Decembrie '89. Numai ca am facut-o noi. Ca, in decembrie '89, au facut-o altii, la noi, si erau buni. Dar, noi am facut-o prost. Eu sunt de acord ca puteam sa o facem, dar atunci ma intreb: de ce dracu le mai dam bani, daca nici o revolutie la Chisinau nu poate sa faca. În sensul asta, am spus. ªi am atras atentia ca ar trebui sa vedem si ce fac serviciile noastre secrete, in alte tari, inclusiv in Moldova. Pentru ca aceasta problema ne-a atras foarte multe, pe plan...
Realizator: KGB-ul s-a dovedit performant in foarte multe cazuri, si actioneaza in Europa, in multe operatiuni care au avut...
Ion Cristoiu: Domnu presedinte a tinut un mesaj in fata Parlamentului, pentru care, dupa parerea mea, eu incepeam propuneri de suspendare. Pentru ca, in mesajul din Parlament, domnul presedinte Traian Basescu s-a amestecat in treburile Republicii Moldova. Exista un principiu international, o sa va spuna domnul/.../ Principiu. Republica Moldova este o tara independenta. Asa este ea. Da? În momentul in care este independenta, steag si loc la ONU, in acel moment, tu, seful statului roman, n-ai voie sa spui ca alegerile de acolo nu stiu cum au fost. N-ai voie. Nu ai voie, pentru ca, altfel, vine si Putin, si spune ca alegerile din Romania nu stiu cum au fost, vine si al bulgarilor, si este un haloimas. Este un principiu - te tii de el! Or, domnul presedinte, in mesajul acela, care Parlamentul Romaniei, deci, nici macar intr-un interviu, s-a pronuntat in legatura cu situatia politica. N-are voie seful statului, sa se pronunte in raport cu situatia interna dintr-o tara vecina, cu atat mai mult, cu cat, va atrag atentia, si este foarte interesant, cei de dincolo de Prut, fratii romani, va spun, nu vor sa se uneasca, pentru ca ei, au si ei un orgoliu, vor sa fie si ei stat, asa este in lumea asta. Da?
Realizator: Cum ne afecteaza, in plan intern, aceasta intamplare?
Ion Cristoiu: Pai, in plan intern....
Realizator: Cui ii mai cad galoanele - cui nu?
Ion Cristoiu: Nu cred. Eu cred ca sunt suficienti ofiteri acoperiti, in presa, si asta se musamaliza...

45 de milioane Euro costa prima faza a Pasapoartelor Biometrice. VIDEO. Argumentele Statului Politienesc si cum s-a votat Legea Pasapoartelor cu Cip

www.pentrulibertate.ro

TRADARE sau CRETINISM in Parlamentul Romaniei. O NOUA LEGE A CETATENIEI contrazice Ordonanta cetateniei romane pentru basarabeni si bucovineni -UPDATE

Dupa Ordonanta de Urgenta data de Guvernul Boc la cererea presedintelui Basescu, prin care se restabileste dreptul la cetatenie al romanilor deposedati abuziv de acest drept natural de catre regimul bolsevic sovietic, iata ca prin Parlamentul Romaniei a trecut o noua Ordonanta de Urgenta, aparuta - ca sa vezi! - tocmai acum de pe vremea Guvernului Tariceanu, si care, practic, o suceste pe prima. Sa spunem ca parlamentarii - cel putin cei care au votat - sunt cretini si nu stiu ce fac. Sau sunt tradatori si stiu foarte bine ce fac. Sau si una si alta. Totusi, un amanunt suspect nu-mi da pace.
Printr-un amendament la un ultim articol modificat se stipuleaza ca «În situaţia în care la nivelul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, numărul solicitanţilor este cu mult mai mare decât capacitatea de procesare a oficiului, se va proceda la programarea acestora în limita a 30.000 de dosare pe an, pentru fiecare oficiu consular.» Pai numarul de 30.000 nu este acelasi vehiculat - din prostie, am crezut eu, dar se vede bine ca nu, ci din ticalosie - de catre Emil Boc ca raspuns la scandalul ruso-ungro-european privind "milioanele de moldoveni care vor invada UE"?!...
Dupa plasarea acestei informatii, surse guvernamentale au sustinut ca este in continuarea valabila Ordonanta Boc. Contrazic aceste afirmatii. Dincolo de faptul ca avem de a face cu o aberatie pe care parlamentarii au votat-o la minut, fara sa respire, Ordonanta Boc modifica articole pe care nu le modificase Ordonanta Tariceanu. Ca atare modificarile facute de Ordonanta Boc la Legea Cetateniei doar se vor adauga la modificarile facute de Ordonanta Tariceanu la Legea Cetateniei, valabile in acest moment, din moment ce au fost deja publicate in Monitorul Oficial. Adica se vor completa. Concluzie: gura lui Boc cand a vorbit de acordarea a doar 30.000 de cetatenii pe an nu a vorbit fara el...
De altfel, la Camera mai sunt inca doua intiative legislative de modificarea a Legii cetateniei 21/1991. Cu acestea ce se va intampla?
Vezi: BP266/02.04.2009 - propusa de deputati si senatori PDL, PSD si PNL si UDMR si BP302/16.04.2009, propusa de un deputat PDL.

http://www.basarabeni.ro/ titreaza: Romania spune Adio Basarabia prin inca o modificare a legii cetateniei

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILOR, SENATUL

L E G E

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 147/2008 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. - Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 147 din 4 noiembrie 2008 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 765 din 13 noiembrie 2008, cu următoarele modificări şi completări:

1. La articolul I punctul 2, litera d) a alineatului 2
al articolului 8 se modifică şi va avea următorul cuprins:

"d) solicitantul a investit în România sume care depăşesc
1.000.000 de euro."

2. La articolul I punctul 5, articolul 102 se modifică şi
va avea următorul cuprins:

"Art. 102. - Persoanele prevăzute la art. 10.1 care au domiciliul sau reşedinţa în România pot depune cererea de redobândire ori cordare a cetăţeniei române la Direcţia cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, după împlinirea unui termen de 4 ani de la momentul obţinerii dreptului de şedere."

3. La articolul I punctul 6, alineatul 2 al articolului 12
se modifică şi va avea următorul cuprins:

"Persoanele care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot
depune cererea de redobândire sau de acordare întemeiată pe dispoziţiile art. 10 alin. 1 şi art. 10.1, însoţită de actele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, la misiunile diplomatice ori oficiile consulare competente după domiciliul sau reşedinţa solicitanţilor. Cererile vor fi înaintate de îndată Comisiei pentru cetăţenie."

4. La articolul I, după punctul 6 se introduce un nou punct,
punctul 6.1, cu următorul cuprins:

"6.1. La articolul 12, după alineatul 2 se introduce un nou
alineat, alineatul 3, cu următorul cuprins:

«În situaţia în care la nivelul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, numărul solicitanţilor este cu mult mai mare decât capacitatea de procesare a oficiului, se va proceda la programarea acestora în limita a 30.000 de dosare pe an, pentru fiecare oficiu consular.»"

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României,
cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
Roberta Alma Anastase

PREŞEDINTELE SENATULUI
Mircea Dan Geoană

Bucureşti, 8 mai 2009
Nr. 171

Autor: PARLAMENTUL ROMÂNIEI
PL-x 119/18.02.2009

Publicata in M. Of. Partea I nr. 321 din 14 Mai 2009

Stenograma zilei:

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 147/2008 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr.21/1991.
Voturi pentru?
179 voturi pentru. (Cati erau prezenti, din 334)
Voturi împotrivă?
Nu sunt.
Abţineri?
Nu sunt.

TOXICUL CANACHEU incearca sa impuna Pasapoartele Biometrice prin frauda. COMUNICAT al Coalitiei Impotriva Statului Politienesc

COMUNICAT - Manevre antidemocratice in Parlamentul Romaniei pentru impunerea RFID

Coalitia Impotriva Statului Politienesc (avand ca membrii fondatori Civic Media, AVMR, APADAR si Adevar si Dreptate), va aduce la cunostinta rezultatul dezbaterilor din cadrul celor 3 Comisii reunite ale Camerei Deputaţilor (Drepturile Omului, Apărare şi Politică Externă), cu privire la şedinţa de astăzi 6.05.2009, pe tema Ordonanţei de Guvern nr. 507/2008 privind paşapoartele biometrice cu cip RFID.

Cele trei comisii mai sus amintite s-au reunit astăzi în şedinţă comună după ce, la şedinţa de săptămâna trecută, nu reuşiseră să adune numărul de membri necesari obţinerii cvorumului legal adoptării unor hotărâri.

La apelul nominal al membrilor comisiilor, doar o singură comisie a întrunit cvorumul (Comisia pentru Drepturile Omului şi Minorităţi), membrii celorlalte comisii lipsind nemotivat, în marea lor majoritate.

Preşedintele Comisiei pentru Apărare, deputatul Costică Canacheu, a decis suspendarea lucrărilor, urmând să se adreseze Preşedintei Camerei Deputaţilor, d-na Roberta Anastase, pentru ca aceasta să aprobe în numele Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor, dezbaterea şi avizarea Ordonanţei paşapoartelor biometrice în regim de urgenţă, de către fiecare comisie în parte, urmând ca una dintre comisii (cea pentru Drepturile Omului) sa aibă vot consultativ, iar celelalte două (Apărare şi Politică Externă) vot decizional.

Prin această manevră, ne-prevăzută în regulamentul Camerei Deputaţilor, care ţine de o presupusă „cutumă” (lege nescrisă) a acesteia, deputaţii Comisiilor pentru Apărare şi Politică Externă încearcă să treacă peste poziţia de respingere a Ordonanţei – deschis exprimată de către preşedintele Comisiei pentru Drepturile Omului – Deputatul Nicolae Păun, căutând să excludă această comisie din postura de comisie cu vot decizional în aceea de comisie cu vot consultativ.

Coaliţia solicită Preşedintei Camerei Deputaţilor, d-nei Roberta Anastase, să nu dea curs cererii exprimate de către deputatul Canacheu, ci să menţină, prin poziţia sa de garant al respectării regulamentului Camerei – legalitatea modului în care trebuie dezbătută şi votată ordonanţa privind paşapoartele biometrice.

Amintim faptul că această Ordonanţă de Guvern a suscitat puternice proteste din partea societăţii civile, în condiţiile în care ampreentarea cetăţenilor (inerentă eliberării noului tip de paşaport biometric) a fost şi va rămâne o procedură din categoria măsurilor penale, aplicată doar persoanelor certate cu legea.

Totodata merita notificat faptul ca la nivel european sunt din ce in ce mai numeroase vocile avizate care resping biometria si cipul RFID-ul inclus in noul sistem de colectare a datelor cetatenilor atragand atentia asupra riscului aparitiei unui nou tip de totalitarism prin instituirea controlului total asupra cetatenilor de catre organe de securitate ale statului care NU sunt mai presus de orice banuiala, mai ales in Romania, unde actualele structuri de securitate sunt infestate de mentalitati si persoane ce tin de vechiul regim comunist si fesenist.

Recent inclusiv Comisarul european responsabil cu edificarea Societatii Informationale - Viviane Reding - a tras un semnal de alarma asupra noilor masuri in timp ce o importanta tara europeana - Elvetia - deja a trecut la organizarea unui Referendum care se va desfasura in data de 17 mai tocmai datorita ingrijorarii publice legitime fata de sistemele utilizate pentru urmarirea si controlul populatiei.

Dezbaterea, in ce ne priveste, suscită interes şi din perspectiva cheltuielilor aferente aplicării Ordonanţei paşapoartelor biometrice, în condiţiile în care proiectul Ordonanţei – trimis de către Guvern Parlamentului - nu este însoţit de fişa costurilor proiectului (estimată la cca. un miliard de euro anual), ceea ce, în actualele condiţii de criză economică (protestele din justiţie, învăţământ, sănătate, criza bugetarilor), constituie o cheltuială nejustificată.

Civic Media – Victor Roncea
AVMR – Ene Viorel
APADAR – Rapcea Mihai
Adevar si Dreptate – Ion Varlam

6.05.2009

*Amintim ca acelasi deputat PDL Costica Cancheu a reusit sa impuna, impotriva intereselor nationale ale Romaniei, inventarea "minoritatii aromane", dupa modelul lui Vladimir Voronin si in ciuda avertismentelor presei adresate opiniei publice, Parlamentului Romaniei, CSAT si SRI.

Vezi si

Profitorii aromanilor: ZIUA

Seful Comisiei de Aparare din Camera Deputatilor impotriva intereselor romanesti?

Canacheu asediaza Consiliul Europei cu mesaje in care reinventeaza ...

ACAR doreşte ca aromâna să fie definită limbă maternă ...

Romania-Israel - “Ziua nationala a aromanilor” intre fictiune si ...

DEZBATEREA despre Pasapoarte Biometrice si acte electronice de la Parlament. FOTO,VIDEO si DOC

EXCLUSIV ZIUA ONLINE

Pasapoartele biometrice, motiv de noi contre si dispute in societatea romaneasca

Dezbaterea din jurul implementarii pasapoartelor biometrice continua sa incinga spiritele in societatea romaneasca. Ultimul episod din ''razboiul nervilor'' dus de o serie de organizatii civice cu institutiile statului abilitate sa introduca noul model de pasapoarte s-a desfasurat, joi, 2 aprilie 2009, la Palatul Paralamentului, in cadrul unei dezbateri publice intitulata ''Pasapoartele biometrice - un motiv de ingrijorare pentru cetatenii romani?!''.

Dezbaterea a fost organizata de Comisia pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale a Camerei Deputatilor, si la ea au participat reprezentatii principalelor culte religioase recunoscute, o serie de organizatii civice non-guvernamentale, politiceni, dar si reprezentantii institutiilor statului care au atributii in acest domeniu: Ministerul de Interne, IGPR, MAE, Directia Generala pentru Pasapoarte, etc.Desi cei invitati trebuiau sa-si expuna simplu opinia in legatura cu introducerea pasapoartelor bometrice, intreaga dezbatere s-a desfasurat intr-un cadru tensionat, aparent fara motive temeinice.Unul din cele mai tensionate momente a fost schimbul de replici dintre moderatorul dezbaterii, deputatul social-democrat Nicolae Paun, si secretarul de stat din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, Radu Stancu. Acesta din urma l-a criticat in termeni destul de duri pe primul pentru ca a incercat sa ''inoculeze in deschiderea dezbaterilor opinia lui personala celor prezenti, de a respinge implementarea pasapoartelor biometrice''.

Replica lui Paun nu s-a lasat deloc asteptata. Pe un ton ridicat acesta i-a spus secretarului de stat ca ''nimeni din cei prezenti nu au obligatia de a il asculta, fiecare fiind liber sa isi exprime propria opinie".

In deschiderea dezbaterilor, Paun prezentase un filmulet despre controlul pe care il exercita si il va exercita in viitor, prin introducerea diverselor mecanisme de supraveghere si identificare personala, Guvernul britanic asupra propriilor cetateni, inclusiv si prin intermediul pasapoartelor biometrice. La sfarsitul proiectarii filmului, Paun a adaugat ca el unul nu sustine introducerea pasapoartelor biometrice, ''asa ca voi face tot ce este posibil ca initiativa legislativa care reglementeaza acest lucru sa nu treaca de Camera Deputatilor.

Bogdan Olteanu la toarta cu Traian Basescu si Gelu Voican

Contrar opinie exprimate de Paun s-a situat deputatul PNL, Bogdan Olteanu, care a declarat transant ca el este in favoarea introducerii acestor pasapoarte. ''Este o conditie impusa de SUA. Cei care nu vor sa calatoreasca acolo sunt liberi sa nu il foloseasca, nici sa calatoreasca in SUA sau in alte tari care solicita acest fel de pasapoarte'' a adaugat Olteanu. Fostul presedinte al Camerei Deputatilor a mai afirmat ca deocamdata sunt alte obiecte care ''ne identifica mai clar prezenta in fiecare secunda oriunde in lume, si anume telefonul mobil''.

Ideea prezentata de Olteanu a fost sustinuta de Gelu Voican Voiculescu, care a precizat ca Romania si-a asumat in fata UE obligativitatea ca pana la data de 30 iunie 2009 sa introduca aceste pasapoarte. Gelu Voican a afirmat ca sarcina realizarii noilor pasaporte a fost atribuita ''Imprimeriei Nationale, scutindu-se, astfel peste un miliard de euro din banii bugetului de stat''. Incercand sa mai linisteasca din spirite, Voiculescu a spus ca pasapoartele biometrice vor ingloba ''doar o poza digitala a titularului si doua amprente, nimic altceva''.
Deosebit de vehement in a-i contrazice pe cei doi a fost deputatul PSD Mihai Apostolache, care a afirmat ca se va opune asiduu acestor pasapoarte, acuzand ca anormala modalitatea si viteza cu care a trecut actul legislativ care prevede introducerea acestor pasapoarte de Senat.

Statul roman trebuie sa creeze o alternativa la pasapoartelor biometrice

Pozitia reprezentantilor societatii civile si a cultelor religioase a fost, in schimb, la unison una de respingere a pasapoartelor biometrice. Au diferit doar motivele si nuantele respingerii. Parintele Filoteu Balan a declarat ca principala problema nu este introducerea pasapoartelor biometrice, ci faptul ca persoanelor care nu vor sa beneficieze de aceste pasapoarte nu li se asigura o alternativa.

Preotul Ionut Corduneanu, inspector general bisericesc al BOR, a spus ca Patriarhia Romana isi mentine pozitia adopatat de Sfantul Sinod in 26 februarie in care cere institutiilor statului roman ''modificarea legislatiei in vigoare prin extinderea prevederilor referitoare la cazuri de urgenta (pasaport simplu temporar) si la cazuri cand din motive de constina sau religioase, persoana care nu doreste pasaport biometric sa poata beneficia de un alt tip de pasaport''. (Nota bene: din partea Patriarhiei a participat si insp Motoc - foto -, supranumit Piei Satana pentru ca a tinut o slujba in care a inversat lepadarea de Satana cu lepadarea de Hristos, ceea ce se intampla, oricum, in Deal)
Pe o pozitie similara s-a aflat si reprezentantul Bisericii Catolice, parintele Ieronim Iacob, care chiar a ironizat teama de numarul 666, ce a fost prezenta in dezbaterile de pana acum ca un laitmotiv.Organizatiile civice in schimb, au pus accentul pe lipsa securitate a datelor ce vor fi inglobate in pasapoartele biometrice, dar si pe faptul ca aceasta masura este un atentat la libertatea individuala a fiecarui cetatean.
ZIUA ONLINE
Vezi si Noi proteste fata de cipuri: Nu aveti dreptul sa ne luati libertatea! (VIDEO)


PUNCT DE VEDERE SCRIS
Al Asociaţiei Pentru Apărarea Drepturilor Apatrizilor şi Refugiaţilor (APADAR)
cu privire la dezbaterea intitulată „Paşapoartele biometrice, un motiv de îngrijorare pentru cetăţenii români" organizată la Parlamentul României, Camera Deputaţilor, Comisia pentru Drepturile Omului, Culte şi problemele Minorităţilor naţionale
din data de 2.04.2009

1. Dezbaterea trebuie să privească atât OG nr. 207/2008 cât şi actele subsecvente acesteia, privind aplicarea ei, cum ar Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008 din 25/11/2008 publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 842 din 15/12/2008 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum şi a formei şi conţinutului acestora, precum şi a punctului privind „Dezvoltarea cooperării interinstituţionale pe teritoriul naţional prin: … integrarea datelor biometrice în documentele de călătorie, în scopul creşterii gradului de securitate al acestora;" din CAPITOLUL 24 - Ordine publică şi siguranţa cetăţeanului al Programului de guvernare 2009 2012 din 22/12/2008 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 869 din 22/12/2008.
2. Atât OG nr. 207/2008 cât şi Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008 au fost emise cu încălcarea disoziţiilor Legii nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publică.
Aşa cum se arată în disp. art. 1 din Legea mai sus evocată, aceasta are ca scop „asigurarea transparentei decizionale in cadrul autoritatilor administratiei publice centrale si locale" autorităţile emitente fiind obligate, potrivit disp. art. 6(1) din lege „sa publice un anunt referitor la aceasta actiune (de elaborare a proiectelor de acte normative n.n.) in site-ul propriu, sa-l afiseze la sediul propriu, intr-un spatiu accesibil publicului, si sa-l transmita catre mass-media centrala sau locala".
Mai mult, potrivit disp. art. 6(2) din lege, „Anuntul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunostinta publicului, in conditiile alin. (1), cu cel putin 30 de zile inainte de supunerea spre analiza, avizare si adoptare de catre autoritatile publice. Anuntul va cuprinde o nota de fundamentare, o expunere de motive sau, dupa caz, un referat de aprobare privind necesitatea adoptarii actului normativ propus, textul complet al proiectului actului respectiv, precum si termenul limita, locul si modalitatea in care cei interesati pot trimite in scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ."
În cazul de faţă, la scurt timp OG nr. 207/2008 şi simultan cu emiterea Hotărârii de Guvern nr. 1566/2008, a fost emisă şi Nota de fundamentare, cu nerespectarea termenului de 30 de zile cerut de lege, proiectul Ordonanţei şi Hotărârii mai sus arătate ne-fiind supus dezbaterii publice.
Mai mult decât atât, chiar normele Comisiei Europene, stipulate foarte clar intr-un Raport al Grupului European pentru Etica in Stiinta si Noi Tehnologii precum şi Regulamentul nr. 2252/2004 al Comisiei Europene, specifică faptul că trebuie transpus în legislaţiile statelor membre în cel mult 18 luni pentru fotografia facială (până în iunie 2006) şi în cel mult 36 de luni pentru amprentele digitale (până la sfârşitul anului 2008). Acest răstimp de18 respectiv 36 de luni trebuia să fie rezervat dezbaterii publice nationale pe tema implementării paşapoartelor cu cipuri biometrice. Aceste termene au fost impuse pentru a stimula dezbaterea naţională pe marginea unui subiect controversat, iar diferenţa între cele două termene de transpunere arată că Uniunea Europeană este conştientă de sensibilitatea foarte ridicată a includerii amprentelor digitale în paşapoarte.
Apoi, la Sectiunea a 3-a a Notei de fundamentare, "Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ", constatam încă o dată incalcarea flagranta a insasi "normelor UE" invocate. Respectiv, la punctul 3 se afirma scurt: "Impactul social - Nu este cazul". Si-atunci, daca se socoteste ca "nu este cazul", cum se explica cele peste 50.000 de semnaturi stranse numai in doua saptamani impotriva acestor acte biometrice? Si unde este dezbaterea publica?
Guvernul României nu a făcut în nici un fel dovada respectării disp. art. 6(2) din Legea nr. 52/2003, ba mai mult, rubricile Secţiunii a 7-a „Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act", anume rubrica privind „Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea elaborării proiectului de act normativ" şi rubrica privind „Informarea societăţii civile cu privire la eventualul impact asupra mediului în urma implementării proiectului de act normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice" NEFIIND COMPLETATE CU NICI O MENŢIUNE !!!
Există numeroase studii de specialitate care au demonstrat impactul negativ asupra sănătăţii al microcipurilor purtate foarte aproape de corp. În condiţiile în care microcipul incorportat în paşaport nu este unul inert, ci este emiţător şi receptor, fiind dotat cu o antenă incorporată în coperta paşaportului, apreciem că se impunea efectuarea unui studiu medical privind impactul asupra sănătăţii persoanelor, în condiţiile în care un astfel de document este purtat foarte aproape de corp.
Un astfel de impact a fost ignorat în continuare prin emiterea de către Guvernul României a HG 55 / 29 ian 2009, publicată în MO 112 / 25 feb 2009. Este vorba de transpunerea în legislația românească a Directivei Directiva nr.90/385/EEC privind dispozitivele medicale implantabile active - un set de standarde privind orice implant activ (= cu sursă de energie) la om.
Cu privire la securitatea cetăţeanului, există temeri puternice, dată fiind experienţa vecinilor europeni care au introdus mai devreme decât ţara noastră astfel de paşapoarte cu cip-uri, a furtului de identitate, „clonării" conţinutului cipurilor, acesului ne-autorizat de către persoane străine, la informaţiile înregistrate pe aceste cipuri.
Cipul biometric constituie o amenintare la adresa sigurantei nationale a Romaniei. In primul rand ca se poate clona din mers cu un aparat injghebat din piese de pe Internet, cu doar 250 de dolari. Apoi, cine va garanta securitatea bazei de date biometrice a intregii natiuni, pe vremurile astea de criza?
În confirmarea acestor temeri vin şi recentele interpelări din Parlamentul European. Astfel, pe 25 februarie a.c., Raportorul grec din Grupul PSE Stavros Lambrinidis a facut din partea Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne o propunere de Recomandare a Parlamentului European adresată Consiliului privind consolidarea securității și a libertăților fundamentale în rețeaua Internet, cu termen de dezbatere la sfarsitul lunii martie.In aceasta Propunere de Recomandare se solicita Comisiei Europene, printre altele, urmatoarele:"(w) să reamintească faptul că transferul de date personale către țări terțe trebuie să se efectueze în conformitate cu dispozițiile prevăzute, printre altele, de Directiva 95/46/CE și de Decizia-cadru 2008/977/JAI;(x) să atragă atenția asupra faptului că dezvoltarea „internetului obiectelor” și utilizarea sistemelor de identificare prin frecventa radio (RFID) nu ar trebui să se facă în detrimentul protecției datelor și drepturilor cetățenilor;(zb) să solicite Comisiei să efectueze un studiu aprofundat privind toate aspectele legate de respectarea vieții private în cazul publicității online.""Monitorizarea indivizilor ar putea transforma pe furiş societăţile noastre într-o societate Big Brother“, a spus socialistul grec Stavros Lambrinidis, în cadrul unei audieri publice pe tema protecţiei datelor pe internet. Din cauza acestui dezechilibru de putere, limitele consimţirii vor reprezenta „cea mai mare bătălie“ în următorii ani în cadrul dezbaterii privind siguranţa datelor personale pe internet. Pentru domnul Lambrinidis, este necesar „consimţământul clar al utilizatorului", se arata in informarea publica a Parlamentului European, disponibila alturi de Propunerea de Recomandare la http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+REPORT+A6-2009-0103+0+DOC+XML+V0//RO&language=RO.

Cu alte cuvinte, se constata la nivel european, ca si la noi, ca nu exista inca un studiu si o dezbatere aprofundate pe tema datelor biometrice, o problematica extrem de sensibila atat pentru securitatea persoanei cat pentru si siguranta nationala. Totodata este de subliniat ca Raportul Lambrinidis va fi dezbătut de deputaţii europeni în plen la sfârşitul lunii martie, dupa cum informeaza Parlamentul European in articolul de informare Siguranţa datelor personale pe internet
3. Atât OG nr. 207/2008 cât şi Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008 au fost emise cu încălcarea disoziţiilor art. 8.1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
Având în vedere disp. art. 148(2) din Constituţia României, care stipulează în mod expres că „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.", este de neânţeles pentru noi ignorarea de către pârâtă nu numai a dispoziţiilor art. 26 din Constituţia României ci şi a disp. art. 8.1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, referitoare la dreptul la viaţă privată.
Ca o culme a ironiei, în Secţiunea a 5-a a Notei de fundamentare – „Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare", la punctul 3 – „Decizii ale Curţii Europene de Justiţie şi alte documente", în mod netemeinic şi nelegal se face menţiunea NU ESTE CAZUL, deşi legislaţia CEDO contravine dispoziţiilor Hotărârii atacate într-o serie de aspecte, ne-luate în considerare de către autorii Notei de fundamentare.
O astfel de hotărâre, care a trecut „neobservată" de către autorii Notei de fundamentare este şi Cauza S. şi MARPER împotriva Regatului Unit (Hotărârea CEDO din 4 decembrie 2008). În această cauză „Curtea a constatat că retenţia datelor biologice şi genetice constituie o interferenţă asupra drepturilor reclamanţilor la viaţă privată, în sensul articolului 8 alineatul 1 din Convenţie.
În ceea ce priveşte reţinerea amprentelor digitale, Curtea a trecut în revistă o jurisprudenţă complexă asupra problematicii, generată în principal datorită circumstanţelor specifice unor cauze şi datorită caracteristicilor proprii ale anumitor date. Cu toate acestea, Curtea revenind asupra chestiunii reţinerii amprentelor digitale, observă că în cauză acestea după ce au fost prelevate în cadrul unei proceduri penale, ele au fost introduse ulterior într-o reţea naţională, care este accesată constant şi procesată automat în scopul identificării penale. Ca urmare, deşi Curtea a efectuat o diferenţiere între variatele categorii de date reţinute, apreciază că reţinerea amprentelor digitale constituie o ingerinţă asupra dreptului la viaţă privată."
O altă abordare privind încălcarea dreptului la viaţă privată îl constituie posibilitatea urmăririi în spaţiu radio-electronic a posesorului paşaportului, fără ştirea acestuia. Nu se cunosc în prezent posibilităţile tehnice de urmărire ale unui astfel de paşaport (de la ce distanţă poate fi identificat şi accesat).
"Daca un hacker cu un laptop trece pe langa dvs. si capteaza frecventa din cipul pasaportului pe care il detineti, poate sa va trasforme, in cateva ore, dintr-o persoana fara cazier, într-un traficant de droguri sau de arme, de exemplu", a afirmat şi deputatul PSD Georgian Pop în cadrul Comisiei de Apărare din cadrul Camerei Deputaţilor, la întâlnirea acesteia de marţi 10.02.2009. Pop a arătat că afirmaţiile lui se bazează pe studiile fãcute de cercetãtori de la Universitatea din Olanda. El a spus că a cerut explicaţii pe această temã din partea iniţiatorilor ordonanţei, Secretariatul general al Guvernului şi Ministerului de Interne, dar că nu a primit lămuriri.
4. Atât OG nr. 207/2008 cât şi Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008 au fost emise cu încălcarea dispoziţiilor art. 31 din Constituţia României, privind dreptul la informaţie.
Art. 31 (1) din Constituţie prevede că „dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit." Cu atât mai mult, cetăţeanul are dreptul de a cunoaşte, oricând doreşte, care sunt datele despre persoana sa, cuprinse în conţinutul paşaportului său. Limitarea, îngrădirea accesului acestuia la datele de pe cipul inserat în paşaportul său, existenţa posibilităţii de inserare şi/sau modificare a acestor informaţii fără ştirea sau controlul posesorului paşaportului constituie o încălcare flagrantă a dreptului prevăzut de art. 31 din Constituţia României.
Aceste drepturi sunt reţinute în mod expres şi în din Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date cu toate componentele şi atributele unui astfel de drept: Dreptul de acces la date (art. 13), Dreptul de interventie asupra datelor (art. 14), Dreptul de opozitie la înscrierea unor date (art. 15).
5. Atât OG nr. 207/2008 cât şi Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008 au fost emise cu încălcarea disoziţiilor art. 29 din Constituţia României, privind dreptul la libertatea credintelor religioase.
O dezbatere amplă atât în presă cât şi în rândurile credincioşilor din mai multe confesiuni recunoscute de lege – în frunte cu Biserica Ortodoxă Română, pe tema afectării drepturilor pe criterii de conştiinţă şi religie – din perspectiva introducerii paşapoartelor cu cipuri biometrice, are loc chiar zilele acestea, iar nu anterior emiterii hotărârii contestate, cum ar fi trebuit să se petreacă în mod normal.
Mai multe adunări sinodale atât ale bisericilor ortodoxe din alte ţări (Grecia, Serbia, Rusia) cât şi ale unor biserici ortodoxe româneşti (Biserica ortodoxă Română pe stil vechi, Sinodul Albei Crişanei şi Clujului), au condamnat ca pe o atingere adusă libertăţii de coştiinţă şi religie obligativitatea acceptării de către toţi cetăţenii români a paşapoartelor cu cipuri biometrice.
Totodata, nu in ultimul rand, batranul Duhovnic Justin Parvu, cu 17 ani de temnita grea, se roaga pentru tine si viitorul acestui neam si afirma cu putere: "Noi nu avem nevoie de sisteme de control - de acte de identitate electronice, de cărţi de identitate, de carnete de conducere electronice, ş.a.m.d. Controlul nostru este Adevărul şi Dreptatea cu care ne-am născut din liberul arbitru cu care ne-a creat bunul Dumnezeu. Cine vrea poate să-şi construiască viaţa cum doreşte: să-şi pună fluturi în vârful nasului, bicicletă la ureche sau să strige pe străzile Bucureştiului: “Vrem incest! Vrem uciderea pruncilor! Vrem homosexualitate! Vrem să avem cipuri!”. Noi credem că fiecare poate să-şi păstreze conştiinţa fără să atace caracterul neamului românesc." Apelul integral la http://victor-roncea.blogspot.com/2009/03/apelul-parintelui-justin-parvu-catre.html.
Precizăm că şi Carta Drepturilor Fundamentale ale Omului, în art. 10, consfinţeşte dreptul persoanei la libertatea de conştiinţă şi religie.
Mai mult, Forul Ortodox Român, organizaţie federativă a asociaţiilor de orientare creştin-ortodoxă, reprezentată de jurişti, teologi, matematicieni, specialişti I.T., jurnalişti, etc., a solicitat autorităţilor publice (Ministerului Administraţiei şi Internelor, Autorităţii de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal, Direcţiei Generale Paşapoarte, Centrului Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenţa Persoanelor, Inspectoratului General al Poliţiei Române) încă din luna ianuarie a anului 2009 informaţii privind caracteristicile legale şi tehnice ale acestor paşapoarte cu cipuri conţinând date biometrice.
Întrebările ridicate de către acest organism al societăţii civile reliefează încă o dată lipsa dezbaterilor publice, prealabile adoptării Hotărârii de Guvern atacate. Conţinutul acestor întrebări readuce în discuţie problematica asigurării respectării drepturilor fundamentale ale cetăţeanului:
1. Care sunt caracteristicile (aprobate prin lege) ale documentului electronic românesc – paşaport şi permis de conducere - (tip de memorie, tip de criptare, model de RFID utilizat, rolul microchip-ului în gestionarea informaţiilor, câte nivele de securitate s-au proiectat pentru protecţia informaţiilor, cum se poate proteja informaţia la distrugere sau suprascriere)?
2.Care sunt standardele europene şi naţionale care au stat la baza proiectării arhitecturii interne a paşaportului românesc, în formatul actual, cuprinzând mediu de stocare electronică a datelor?
3.Care este instituţia investită cu protecţia şi accesul la datele înscrise în noile acte cu mediu de stocare electronică a datelor?
4.Ce instituţie şi la ce nivel (Punct de trecere a Frontierei, Unitate de Poliţie, Primărie, Spital, Consulat/Ambasadă, Autorităţi din alte ţări) are dreptul de actualizare şi/sau modificare a informaţiilor conţinute în mediile de stocare electronica a datelor cuprinse in pasapoarte/permise de conducere (Dispozitiv de Identificare prin Radiofrecvenţă DIRF (RFID) sau altceva). În acest caz este inclus, ca etapă obligatorie, şi acordul prealabil al posesorului documentului?
5.Care este procedura de supraveghere a autorităţilor cu privire la corectitudinea utilizării informaţiilor stocate pe microchip-uri în scopul strict al identificării persoanei?
6.Care este procedura de auditare a autorităţilor privind utilizarea corectă a informaţiilor stocate? Cine face auditul acestor autorităţi? Cine asigură auditarea nivelului de criptare a documentelor şi a metodologiei folosite ?
7.Care este actul normativ ce prevede sancţionarea instituţiilor cu atribuţii în materie, în cazul încălcării normelor de utilizare a informaţiilor stocate în microchip?
8.Care este garanţia (în condiţiile în care nu au apărut normele de aplicare a OUG 207/2008) că vor fi respectate prevederile art. 7 din Legea 248/2005 modificată prin OUG 207/2008 privind regimul de circulaţie al cetăţenilor români în străinătate?
9.Care este modalitatea de achiziţie a echipamentelor şi serviciilor aferente implementării sistemului de emitere a paşapoartelor / permiselor de conducere cu medii de stocare a informaţiilor biometrice?
10.Care este istoricul modalităţii de achiziţie a echipamentelor şi serviciilor aferente implementării sistemului de emitere a paşapoartelor electronice (studiu de fezabilitate, proiect tehnic, punctaje tehnice acordate, etc.) şi care sunt criteriile care au stat la baza declarării câştigătorului. Totodată, care sunt costurile implementării noilor acte de identitate biometrice şi de unde provin fondurile necesare?
11.Ce studii de vulnerabilitate şi risc există asupra mediilor de stocare a informaţiilor biometrice sau a softurilor de scriere a noilor acte de identitate biometrice?
12.Care este standardul internaţional aplicat în România privind funcţionarea sistemelor care lucrează cu date personale?
13.De la ce distanţă pot fi citite mediile/ dispozitivele de stocare a informaţiilor biometrice din paşapoarte/ permise de conducere utilizând dotarea actuală a autorităţilor din România?
14. De la ce distanţă pot fi citite mediile/ dispozitivele de stocare a informaţiilor biometrice din paşapoarte/ permise de conducere utilizând tehnologia existentă la nivelul autorităţilor din ţările membre ale UE şi SUA?
15.Sunt garantate următoarele cerinţe de confidenţialitate şi securitate a informaţiilor cu caracter personal? Cum?a. sistemul să permită doar identificarea persoanei prin citirea informaţiilor de pe document (inscripţionate sau conţinute în mediul/dispozitivul de stocare a informaţiilor biometrice), dar nu şi înregistrarea lor pentru utilizarea ulterioară (de ex.: cei care citesc documentul - paşaport/ permis de conducere etc. - nu pot salva informaţiile pentru o utilizare ulterioară în orice alt scop);b. sistemul să permită interogări (cercetarea bazei de date) doar pe bază de mandat şi să se poată extrage informaţii (prin orice mijloc - imprimare, tipărire etc.) numai aferente persoanelor înscrise pe mandat.
16.Care este temeiul legal potrivit căruia posesorul paşaportului/ permis de conducere poate să verifice daca informaţiile inscripţionate pe document – paşaport/ permis de conducere etc. – şi cele stocate în mediile/ dispozitivele de stocare a informaţiilor biometrice sunt identice şi că nu există informaţii suplimentare nelegale sau pentru care nu şi-a dat acordul în scris.
17.Care este procedura legală privind consimţământul posesorului documentului în cazul modificării informaţiilor din mediul/ dispozitivul de stocare a informaţiilor biometrice?
18.Care este fundamentarea juridică şi/sau tehnică potrivit căreia o memorie pasivă, cu rol de stocare a informaţiilor, în format criptat, nu a fost considerată ca suficientă pentru a fi inclusă în paşaportul electronic?
19.Care este actul normativ în temeiul căruia se impune inserarea în cuprinsul documentelor, paşaport/ permis de conducere şi CNP-ul posesorului alături de toate celelalte informaţii?
20.Care este procedura legală prin care posesorul documentului poate verifica informaţiile conţinute în dispozitivul de stocare a informaţiilor biometrice?
21. A fost consultată Autoritatea de Supraveghere a Datelor cu Caracter Personal cu privire la introducerea mediului/dispozitivului de stocare electronică a datelor biometrice ale persoanei? În acest sens, există un act oficial în care să fie exprimată poziţia acestei autorităţi faţă de noile reglementări legislative privind paşapoartele/ permisele de conducere?
Precizăm că nici până în acest moment Guvernul României sau vre-una dintre instituţiile interpelate, subordonate acesteia,nu au răspuns întrebărilor de mai sus.
6. Atât OG nr. 207/2008 cât şi Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008 au fost emise cu încălcarea disoziţiilor art. 4 din Legea Nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice.
O altă întrebare care se pune este dacă includerea datelor biometrice în paşapoartele cetăţenilor UE şi circulaţia acestor paşapoarte în ţări terţe poate duce la încălcarea interdicţiei de a opera un transfer de date personale în state care nu aplică Directiva 95/46/CE. Apărătorii Regulamentului 2252/2004 afirmă că un asemenea transfer nu se produce, dat fiind sistemul performant de criptare a datelor. Însă, din moment ce cheile de criptare sunt transmise autorităţilor vamale din state care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi atâta vreme cât nu putem afirma cu certitudine că acest sistem de criptare nu poate fi decodat, întrebarea rămâne deschisă.
Dacă transpunerea Regulamentului 2252/2004 în ordinea juridică internă a statelor membre UE se va face fără mari incidente, disputa privind modalitatea de eliminare a vizelor de intrare în SUA pentru cetăţenii statelor nou intrate în UE (printre care şi România) va fi pusă în alţi termeni : nu va mai fi nevoie în principiu de negocieri bilaterale, ci vor conta negocierile purtate în numele Uniunii Europene în cadrul cărora va putea fi formulat un argument ce poate fi decisiv în direcţia unei decizii unitare a administraţiei de la Washington legată de eliminarea vizelor pentru toate aceste state.
Legislaţia română prevede în art. 4 din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice –Confidentialitatea comunicarilor , fiind garantată „(1) Confidentialitatea comunicarilor transmise prin intermediul retelelor publice de comunicatii electronice si a serviciilor de comunicatii electronice destinate publicului, precum si confidentialitatea datelor de trafic aferente sunt garantate.(2) Ascultarea, inregistrarea, stocarea si orice alta forma de interceptare ori supraveghere a comunicarilor si a datelor de trafic aferente este interzisa, cu exceptia cazurilor urmatoare:a) se realizeaza de utilizatorii care participa la comunicarea respectiva;b) utilizatorii care participa la comunicarea respectiva si-au dat, in prealabil, consimtamantul scris cu privire la efectuarea acestor operatiuni;c) se realizeaza de autoritatile competente, in conditiile legii.(3) Prevederile alin.(1) si (2) nu aduc atingere posibilitatii de a efectua stocarea tehnica necesara, in scopul transmiterii comunicarii, in conditiile respectarii confidentialitatii."
7. Atât OG nr. 207/2008 cât şi Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008 au fost emise cu încălcarea dispoziţiilor art. 4,5, 8, 29 şi 30 din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulaţie a acestor date.
Redăm dispoziţiile mai sus menţionate, care demonstrează clar incompatibilitatea acestora cu prevederile celor două acte ale Guvernului mai sus menţionate.
Art. 4 (1) Datele cu caracter personal destinate a face obiectul prelucrarii trebuie sa fie:c) adecvate, pertinente si neexcesive prin raportare la scopul in care sunt colectate si ulterior prelucrate;
Art. 5.(1) Orice prelucrare de date cu caracter personal, cu exceptia prelucrarilor care vizeaza date din categoriile mentionate la art. 7 alin. (1), art. 8 si 10, poate fi efectuata numai daca persoana vizata si-a dat consimtamantul in mod expres si neechivoc pentru acea prelucrare.
Art. 8. (1) Prelucrarea codului numeric personal sau a altor date cu caracter personal avand o functie de identificare de aplicabilitate generala poate fi efectuata numai daca:a) persoana vizata si-a dat in mod expres consimtamantul; saub) prelucrarea este prevazuta in mod expres de o dispozitie legala.(2) Autoritatea de supraveghere poate stabili si alte cazuri in care se poate efectua prelucrarea datelor prevazute la alin. (1), numai cu conditia instituirii unor garantii adecvate pentru respectarea drepturilor persoanelor vizate.
Conditiile transferului in strainatate al datelor cu caracter personal Art. 29. (1) Transferul catre un alt stat de date cu caracter personal care fac obiectul unei prelucrari sau sunt destinate sa fie prelucrate dupa transfer poate avea loc numai in conditiile in care nu se incalca legea romana, iar statul catre care se intentioneaza transferul asigura un nivel de protectie adecvat.(2) Nivelul de protectie va fi apreciat de catre autoritatea de supraveghere, tinand seama de totalitatea imprejurarilor in care se realizeaza transferul de date, in special avand in vedere natura datelor transmise, scopul prelucrarii si durata propusa pentru prelucrare, statul de origine si statul de destinatie finala, precum si legislatia statului solicitant. In cazul in care autoritatea de supraveghere constata ca nivelul de protectie oferit de statul de destinatie este nesatisfacator, poate dispune interzicerea transferului de date.(3) In toate situatiile transferul de date cu caracter personal catre un alt stat va face obiectul unei notificari prealabile a autoritatii de supraveghere.(4) Autoritatea de supraveghere poate autoriza transferul de date cu caracter personal catre un stat a carui legislatie nu prevede un nivel de protectie cel putin egal cu cel oferit de legea romana atunci cand operatorul ofera garantii suficiente cu privire la protectia drepturilor fundamentale ale persoanelor. Aceste garantii trebuie sa fie stabilite prin contracte incheiate intre operatori si persoanele fizice sau juridice din dispozitia carora se efectueaza transferul.(5) Prevederile alin. (2), (3) si (4) nu se aplica daca transferul datelor se face in baza prevederilor unei legi speciale sau ale unui acord international ratificat de Romania, in special daca transferul se face in scopul prevenirii, cercetarii sau reprimarii unei infractiuni.(6) Prevederile prezentului articol nu se aplica atunci cand prelucrarea datelor se face exclusiv in scopuri jurnalistice, literare sau artistice, daca datele au fost facute publice in mod manifest de catre persoana vizata sau sunt strans legate de calitatea de persoana publica a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor in care este implicata.Situatii in care transferul este intotdeauna permis Art. 30. Transferul de date este intotdeauna permis in urmatoarele situatii:a) cand persoana vizata si-a dat in mod explicit consimtamantul pentru efectuarea transferului; in cazul in care transferul de date se face in legatura cu oricare dintre datele prevazute la art. 7, 8 si 10, consimtamantul trebuie dat in scris;b) cand este necesar pentru executarea unui contract incheiat intre persoana vizata si operator sau pentru executarea unor masuri precontractuale dispuse la cererea pesoanei vizate;c) cand este necesar pentru incheierea sau pentru executarea unui contract incheiat ori care se va incheia, in interesul persoanei vizate, intre operator si un tert;d) cand este necesar pentru satisfacerea unui interes public major, precum apararea nationala, ordinea publica sau siguranta nationala, pentru buna desfasurare a procesului penal ori pentru constatarea, exercitarea sau apararea unui drept in justitie, cu conditia ca datele sa fie prelucrate in legatura cu acest scop si nu mai mult timp decat este necesar;e) cand este necesar pentru a proteja viata, integritatea fizica sau sanatatea persoanei vizate;f) cand intervine ca urmare a unei cereri anterioare de acces la documente oficiale care sunt publice ori a unei cereri privind informatii care pot fi obtinute din registre sau prin orice alte documente accesibile publicului.
8. OG nr. 207/2008 a ajuns pe masa Comisiilor cât şi a celor două Camere ale Parlamentului României fără a avea ataşate documente privind proiectul de buget aferent acestei Ordonanţe de Guvern, fără o estimare a costurilor pe termen scurt şi mediu. Se cunoaşte deja faptul că un paşaport biometric costa de aproape 4 ori mai mult decât unul normal, de tip vechi. De asemenea, se cunoaşte că acest preţ al paşaportului, plătit de cetăţeanul român, acoperă doar parţial costul tehnologiei aferente implementării unui astfel de sistem, restul banilor provenind de la Uniunea Europeană prin programul de securizare al frontierelor. În aceste condiţii, este suspecă menţiunea din Nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern nr. 1566/2008, cu privire la impactul pe termen mediu asupra economiei a implementării unor astfel de paşapoarte !!!
În condiţiile actualei crize economice, când România se împrumută de la FMI în condiţii înrobitoare, când este amânată din motive financiare implementarea unor legi precum este legea nr. 298/2008 privind înregistrarea datelor şi comunicaţiilor electronice, emiterea acestor noi paşapoarte, COSTISITOARE, reprezintă UN LUX PE CARE NU NI-L PUTEM PERMITE, cu atât mai mult cu cât banii pentru aceste noi tehnologii intră în buzunarele unor „băieţi isteţi" care nu sunt străini de anumite interese de partid.
8. Atât OG nr. 207/2008 cât şi Hotărârea de Guvern nr. 1566/2008 au fost emise cu încălcarea disoziţiilor Regulamentului nr. 2252/2004 al Comisiei Europene.
Ceea ce surprinde în privinţa transpunerii acestui Regulament este că legea internă adaugă la acest Regulament, în ciuda interdicţiei exprese în sens contrar despre care am menţionat anterior, elemente ce nu erau prevăzute în Regulament. Astfel, potrivit art. 2, lit. d) din HG nr. 557/2006 privind stabilirea datei de la care se pun în circulaţie paşapoartele electronice, precum şi a formei şi conţinutului acestora se specifică faptul că prin date biometrice se înţeleg “imaginea facială, impresiunea digitală, precum şi orice alte date ale persoanei care pot fi introduse în mediul de stocare electronică”. Precizăm că Hotărârea nr. 1566/2008 face referiră expresă la aplicarea H.G. nr. 557/2006. Printre aceste date ar putea figura şi codul numeric personal, principala dată personală care se bucură de protecţie juridică la nivel naţional şi european şi care poate fi prelucrat şi stocat în condiţii extrem de restrictive. Prin HG nr. 557/2006 se mai stabilea că paşapoartele biometrice vor fi puse în circulaţie începând cu data de 31 decembrie 2008.
Pe data de 4 decembrie 2008, înainte cu câteva săptămâni de la data limită la care România trebuia să transpună Regulamentul 2252/2004, apare OUG nr. 207/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. Motivarea urgenţei acestui act normativ este bazată tocmai pe necesitatea transpunerii acestui Regulament. OUG nr. 207/2008 prevede la art. 7 că “datele biometrice incluse în paşapoarte sunt imaginea facială şi impresiunea digitală a două degete”. Guvernul nu a consultat în vederea redactării acestei OUG autorităţile care ar fi putut avea un punct de vedere întemeiat, cum ar fi Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal. Pentru ca prevederile Regulamentului 2252/2004 să fie respectate întocmai, ar trebui ca legea de aprobare a OUG nr. 207/2008 să precizeze că numai aceste date biometrice sunt incluse în paşapoarte şi să se abroge explicit art. 2, lit. d) din HG nr. 557/2006.
În concluzie, transpunerea în ordinea internă de drept a Regulamentului 2252/2004 s-a făcut fără dezbaterea publică necesară în intervalul de transpunere, fără a face diferenţa între cele două categorii de date biometrice, prin două reglementări succesive care se contrazic prin faptul că una adaugă la dispoziţiile Regulamentului, iar cea de-a doua se rezumă la a le repeta. Transpunerea prin HG, OUG şi ulterior lege de aprobare a OUG crează dificultăţi suplimentare de aplicare a acestor reglementări, ar fi fost firesc ca aceasta să fie făcută printr-un singur tip de act normativ, iar cea mai indicată formă era o lege dezbătută şi votată în Parlament, precedată de dezbateri publice.
Principala problemă care se pune în legătură cu paşapoartele biometrice se referă la prevederile Regulamentului 2252/2004. Includerea amprentelor digitale reprezintă fară nici o îndoială o încălcare a dreptului la viaţă intimă, reglementat atât de Carta Drepturilor Fundamentale (art. 7), cât şi de Constituţia României (art. 26). Cât priveşte posibilitatea de contestare a Regulamentului pe baza Cartei, nu se poate da un răspuns cert. Atâta vreme cât Tratatul de la Lisabona (care oferă forţă juridică obligatorie Cartei) nu este încă în vigoare, la prima vedere o asemenea contestare nu ar fi posibilă. Cu toate acestea, atât Curtea Europeană de Justiţie, cât şi instanţele naţionale şi-au bazat unele decizii pe prevederile Cartei, prin urmare o contestare având la bază o asemenea motivaţie ar putea avea câştig de cauză. Există şi un alt aspect în care Regulamentul este în contradicţie cu Carta şi prin urmare poate fi contestat : aceasta din urmă recunoaşte dreptul la obiecţie pe motive de conştiinţă "în conformitate cu legile interne care reglementează exercitarea acestui drept” (art. 10, alin. 2). Regulamentul nu permite ca o persoană să poată refuza un paşaport biometric pe motive religioase şi să i se ofere posibilitatea emiterii unui alt tip de paşaport.
ÎN CONCLUZIE: apreciem că se impune respingerea OG. nr. 207/2008 şi a celorlalte acte administrative subsecvente acesteia, cu consecinţa IMEDIATĂ a revenirii la vechile paşapoarte, cu atât mai mult cuu cât şi paşapoartele biometrice de tip nou – emise până în acest moment, VOR FI RETRASE datorită unor greşeli de tipărire !!!
Dacă totuşi se insistă în adoptarea acestei ordonanţe solicităm ca aceasta să se facă cu următorul amendament: regula de bază să rămînă în continuare paşaportul de tip normal, acesta urmând să se elibereze în continuare tuturor cetăţenilor români, ca până acum, iar excepţia să o constituie paşaportul biometric, care să se elibereze NUMAI LA CERERE. Deci să se respecte fundamentele democratice iar oamenii să aibă acces la o alternativă, nu să li se impună o anumită decizie care să sfideze orice libertate civică!
Pentru APADAR
Vicepreşedinte Av. Rapcea Mihai
_______________________

Vezi ale VIDEO la: www.refuzimplant.blogspot.com

Foto: Cristina Nichitus