Friday, March 20, 2009

DE CE a tinut mortis preşedintele Ungariei, László Sólyom, sa ajunga Romania. Extremism anti-romanesc de STAT

Traian Basescu: "Presedintele Ungariei a incalcat de mai multe ori Constitutia Romaniei, prin declaratii."

Şi preşedinţii derapează, nu-i aşa?

Pe nepusă masă, preşedintele Ungariei, László Sólyom, a dorit să facă la data de 15 martie o nouă vizită particulară în România. Târgu-Mureş ar fi urmat să fie, probabil, oraşul unde ar fi trebuit să participe la sărbătorirea Revoluţiei Ungare din 1948. Spunem probabil, pentru că informaţii privind scopul vizitei nu fuseseră furnizate părţii române până la data de 13 martie. Doar că avionul preşedintelui Ungariei nu a primit acceptul de a folosi aeroportul din Târgu-Mureş la data de 15 martie, permisiunea de aterizare şi decolare fiind pentru data de 14 februarie...

Nu dorim să facem speculaţii asupra acestor măsuri şi efectelor lor. O singură precizare este însă necesară: László Sólyom, a cărui funcţie este mai mult onorifică decât executivă, este cunoscut pentru linia sa naţionalistă pregnantă, deosebită de cea moderată a actualului guvern condus de Ferenc Gyurcsany.

În acest sens, redăm cronologic mai multe secvenţe semnificative care ar putea da o idee asupra motivelor schimbării programării zborului.

VIZITĂ PRIVATĂ CU DECLARAŢII HAZARDATE
La 12 martie 2007, la numai o lună după vizita sa oficială în România, în februarie 2007, preşedintele Sólyom a făcut o vizită particulară de patru zile în judeţele Alba, Cluj şi Bihor. în acest fel, el a ales să lipsească de la arborarea simbolică a drapelului ungar în Piaţa Kossuth şi de la festivităţile naţionale de 15 martie, ceea ce n-a făcut nici un preşedinte ungar de la căderea comunismului în 1989.

În judeţul Alba, şeful statului ungar a vizitat Institutul Teologic romano-catolic din Alba-Iulia, Biblioteca Batthyaneum şi Liceul Bethlen Gabor din Aiud, locuri în care au fost arborate doar steagurile Vaticanului, Uniunii Europene şi Ungariei, nefiind arborat şi drapelul naţional al României, iar în unităţile de învăţământ s-a intonat şi imnul Ungariei.

La 14 martie, la Opera Maghiară din Cluj-Napoca, preşedintele Ungariei a invocat importanţa autonomiei maghiarilor din Transilvania. "Majoritatea statelor europene consideră egală naţiunea culturală cu naţiunea politică", a declarat László Sólyom. El a susţinut că "Autonomia culturală a minorităţilor reprezintă un minim şi întregul drepturilor minoritare cuprinde şi posibilitatea autonomiei teritoriale". (Asta după ce, cu numai o lună în urmă, preşedintele Traian Băsescu respinsese ideea autonomiei teritoriale pe criterii etnice afirmând în conferinţa de presă comună că "România nu va accepta nici un alt model constituţional decât cele pe care şi le-a ales deja".)

Preşedintele Sólyom a sărbătorit ziua de 15 martie la Oradea unde a participat la o slujbă religioasă reformată (prilej pentru o alocuţiune în care a reiterat ideile expuse la Cluj) şi a avut o întâlnire particulară cu episcopul reformat László Tökés.

Absenţa preşedintelui ungar de la festivităţile de Ziua Naţională din 15 martie, a provocat discuţii aprinse în mediul politic din Ungaria. László Sólyom a respins criticile şi a declarat că prezenţa lui în mijlocul maghiarilor din România a avut valoarea de simbol al unităţii naţiunii ungare.

În mod evident, vizita preşedintelui Sólyom a încălcat uzanţele diplomatice ale unei vizite private, deoarece, în afara unor manifestări culturale sau religioase, a participat la acţiuni cu caracter politic şi instituţional unde a făcut declaraţii politice hazardate. Autorităţile române nu au fost probabil corect informate asupra scopului şi desfăşurării vizitei. Oricum, ele s-au comportat lamentabil, neavând nici o reacţie în cazul încălcării Legii 75/1994 privind arborarea însemnelor naţionale.

Opţiunea de a petrece ziua de 15 martie pentru a participa la o slujbă oficiată de episcopul László Tökés, urmată de o întâlnire privată cu acesta a avut probabil menirea să-l legitimeze pe episcop ca lider spiritual al maghiarimii din Transilvania în perspectiva alegerilor europarlamentare din toamna lui 2007.

ATITUDINE AMBIGUĂ FAŢĂ DE GARDA MAGHIARĂ
25 august 2007 este data la care a fost înfiinţată Magyar Gárda (Garda Maghiară), formaţie paramilitară ultranaţionalistă "menită să apere valorile ungare şi culturale", ca o emanaţie a formaţiei politice de extremă dreapta Jobbik (Mişcarea pentru o Ungarie mai bună).

Ceremonia de înfiinţare, la care au luat parte 3.000 de persoane, a avut loc în cartierul istoric al Budei, chiar în faţa reşedinţei preşedintelui Sólyom. Manifestanţii au arborat aşa-numitul steag al lui Arpad, cu dungi roşii şi albe, stindardul formaţiei fasciste Crucile cu Săgeţi, responsabilă directă de masacrarea în anii 1944-1945 a zeci de mii de evrei la Budapesta şi de deportarea a sute de mii în lagărele de exterminare naziste.

Evenimentul a trezit consternare şi a generat proteste. Premierul ungar, socialistul Ferenc Gyurcsany a denunţat ascensiunea fascismului în Ungaria şi a cerut Parchetului să monitorizeze acţiunile Gărzii Maghiare. Toate partidele parlamentare - inclusiv Fidesz, reprezentant al dreptei radicale ­ s-au "delimitat", asociaţiile religioase evreieşti şi cele civile ungare au protestat, la fel ca şi Congresul Mondial Evreiesc sau Tom Lantos (supravieţuitor al Holocaustului), membru al Camerei Reprezentanţilor SUA. Singurul care nu a luat nici o atitudine a fost preşedintele László Sólyom.

La 21 octombrie 2007 a avut loc o nouă manifestaţie a Gărzii Maghiare cu ocazia primirii de noi membrii. Partidul Socialist Ungar, aflat la guvernare, i-a cerut preşedintelui Sólyom să-şi facă publică poziţia faţă de această formaţie paramilitară fascistoidă. Şeful administraţiei prezidenţiale, Ferenc Kumin, a făcut o declaraţie ambiguă în sensul că László Sólyom "a condamnat (deja) toate evenimentele menite să răspândească teroare".

"GRANIŢELE DE STAT CARE SEPARĂ MAGHIARIMEA ÎMPIEDICĂ UNGARIA SĂ DEVINĂ STAT NAŢIONAL"
Într-un interviu acordat la 5 decembrie 2007 ziarului electronic Index.hu, după alegerile pentru Parlamentul European, preşedintele Ungariei, László Sólyom, a declarat: "în toate ţările vecine se desfăşoară un proces de edificare a statului naţional în înţelesul dat acestui concept în secolul al XIX-lea. Aceste state ar dori să umple teritoriile din cadrul graniţelor lor cu naţiunea dominantă. Ungaria nu poate urma acest model, pe de-o parte, din cauza unor factori istorici, dar şi a dezmembrării populaţiei maghiare prin graniţele de stat".

Preşedintele Sólyom s-a declarat nemulţumit de faptul că lumea politică ungară nu are o strategie pentru întreaga maghiarime susţinând că politica faţă de maghiarii de peste graniţe trebuie să aibă la bază politica faţă de statul vecin, chiar dacă această politică este creatoare de tensiuni. "După părerea mea, această politică nu înseamnă să evităm orice fel de conflicte, ci să recunoaştem valorile, calităţile şi, până la o limită, sensibilităţile lor (ale vecinilor). Sunt foarte mândru de fraza pe care am rostit-o la Bistriţa: Lăsaţi-mă să iubesc în întregime ceea ce a fost cândva patria noastră comună".

Referitor la rezultatele alegerilor euro-parlamentare, preşedinte Ungariei a mai afirmat că "în Uniunea Europeană este nevoie de partide etnice maghiare, deoarece maghiarii au interese atât de specifice pe care nici un partid românesc nu şi le-a asumat". (...) "Suntem norocoşi că trei reprezentanţi maghiari au reuşit să devină parlamentari europeni. (...) Rezultatul alegerilor a dat naştere la o concluzie interesantă: nu se mai poate afirma că László Tökés nu este un reprezentant legitim al maghiarimii", a mai precizat László Sólyom.

PREŞEDINTELE SÓLYOM REFUZĂ SĂ PROMULGE LEGEA SANCŢIONĂRII URII ETNICE ŞI DE RASĂ
La 28 decembrie 2007, Uniunea Comunităţilor Religioase Evreieşti din Ungaria (MAZSIHISZ) a comunicat că nu va participa la tradiţionala masă ecumenică de sfârşit de an, la care a fost invitată de preşedintele Sólyom împreună cu alte trei biserici istorice din Ungaria.

Decizia a fost explicată prin refuzul lui László Sólyom de a promulga o lege votată de Parlament, care îi sancţiona pe cei ce propagă ura etnică şi de rasă, act pe care l-a retrimis Curţii Constituţionale (al cărei preşedinte a fost). "Evreimea din Ungaria aşteaptă de ani de zile o legislaţie care să interzică intensificarea vocilor ce propagă ura, a atacurilor din ce în ce mai vulgare şi brutale împotriva evreimii şi a celorlalte minorităţi", se arată în scrisoarea postată pe site-ul MAZSIHISZ. Autorii scrisorii l-au mai acuzat pe Sólyom că, sub pretextul "libertăţii de exprimare", a preferat să apere averile celor care proferează injurii la adresa etniilor, protejându-i de eventualele procese, decât "să apere demnitatea celor oprimaţi şi întristaţi".

"SUSŢIN ASPIRAŢIILE PRIVIND AUTONOMIA ŢINUTULUI SECUIESC"
Între 21 şi 24 octombrie 2008, preşedintele Ungariei a făcut o nouă vizită privată în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş. Ocazia a fost cea a comemorării Revoluţiei Ungare din 1956. Având în vedere programul vizitei, manifestările şi întâlnirile cu politicieni maghiari din România, precum şi faptul că ea a avut loc cu mai puţin de o lună înainte de alegerile parlamentare, este evident că vizita a depăşit caracterul privat.
În timpul vizitei preşedintele Ungariei, Laszlo Solyom, a declarat, că susţine aspiraţiile de autonomie ale comunităţii maghiare din România. "Este de la sine înţeles ca în Europa minorităţile au dreptul la autonomie. Autonomia are mai multe forme ­ personala, culturala si teritoriala. Depinde de comunitate ce tip de autonomie cere şi ce reuşeşte să realizeze", a declarat Solyom, adăugând ca şi anul trecut, cu ocazia vizitei făcute în România, a afirmat: "Susţin aspiraţiile privind autonomia ţinutului Secuiesc".

Un alt aspect bifat a fost cel al anulării pedepselor persoanelor care au avut de suferit din cauza Revoluţiei din 1956 şi a reabilitării lor, subiect abordat şi în cadrul discuţiilor avute cu preşedintele Traian Băsescu cu ocazia vizitei oficiale din februarie 2007. Argumentul a fost cel că aceasta se înscrie în "procesul de dezvăluire a crimelor comunismului" început de şeful statului român. Datele privind numărul condamnărilor la moarte, al arestărilor şi al anilor de închisoare avansate constant de preşedintele Solyom au fost absolut exagerate, cel puţin dublu faţă de ce consemnează istoricii.

După cum se cunoaşte, Revoluţia Ungară din 1956 a avut, din păcate, şi o componentă antiromânească şi revizionistă, unele persoane fiind condamnate din aceste motive, iar altele, printre care şi numeroşi români, pentru că au simpatizat cu ceea ce a fost o revoltă împotriva sistemului comunist. Pretenţia de a reabilita persoane care au fost condamnate pentru complot armat şi declararea intenţiilor de a pune sub semnul întrebării apartenenţa teritorială a Transilvaniei - grupurile Szoboszlay şi Valea lui Mihai - este cel puţin discutabilă.
de Dorin Suciu
Jurnalul National

No comments: