17 decembrie 2008Scrisoare deschisa catre Autoritatea Nationala pentru Comunicatii - Blocarea a 40 de site-uri pentru linistea dumneavoastra ?!
Decizia recenta a Autoritatii Nationale pentru Comunicatii cu privire la cererea trimisa catre furnizorii de servicii Internet (ISP) la sfarsitul saptamanii trecute pentru blocarea a 40 de site-uri pornografice care nu ar respecta prevederile Legii 196/2003 privind prevenirea si combaterea pornografiei a stabilit un precedent periculos cu privire la accesul liber la Internet al cetatenilor romani. Dezavuam masura stabilita de ANC si cerem de urgenta retragerea cererii catre ISP si actionarea pe cai legale existente pentru rezolvarea situatiei site-urilor respective avind in vedere urmatoarele considerente:
1. Blocarea prin ISP este o masura care incalca libertatea de exprimare. Aceasta metoda este folosita in mod curent doar de state in care principiile drepturilor omului nu sunt respectate si in care se incearca cenzurarea informatiilor publicate pe Internet care sunt considerate "nepotrivite" de catre stat (Iran, China, etc.). ISP are in toata lumea, inclusiv in Romania prin Legea 365/2002 privind comertul electronic, un rol de intermediar tehnic care nu trebuie sa fie implicat in decizii asupra continutului tranzitat.
2. Blocarea unui IP este o masura iluzorie si gresita. IP-ul unui site poate fi blocat tehnic la nivelul unui ISP. In acelasi timp aceasta nu inseamna ca site-ul nu isi poate schimba IP-ul serverului unde este gazduit, devenind disponibil, in citeva ore sau chiar mai putin, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat (lucru deja practicat de unele din paginile web de pe lista trimisa de ANC). Astfel ne indreptam catre un joc periculos si inutil de-a soarecele si pisica. Blocarea unui IP la nivelul unui ISP este gresita pentru ca masura blocheaza toate site-urile legale gazduite pe acelasi IP. Cum multe dintre site-urile din Romania sunt gazduite pe un "shared server" (gazduire partajata), aceasta duce in mod implicit la imposibilitatea de a avea acces la alte site-uri care exista in mod legal. Este iluzorie ideea ca blocarea unui IP va produce efecte, cita vreme orice utilizator Internet poate sa isi schimbe DNS-urile, printr-un serviciu de OpenDNS pentru a avea acces la pagina web blocata.
3. Blocarea unor site-uri este o masura injusta, atita vreme cit titularul site-ului nici macar nu este notificat de masura luata. Chiar daca Legea 196/2003 privind prevenirea si combaterea pornografiei prevede aceasta masura, pentru toate acele site-uri se aplica si definitiile Legii 365/2002 privind comertul electronic a carei autoritate de reglementare este tot ANC, astfel incit functionarii ANC aveau posibilitatea sa ii contacteze pe proprietarii site-urilor, sa ii notifice cu privire la problemele ridicate de plingerea trimisa si sa lea dea un timp de ragaz sa modifice site-ul pentru a corespunde rigorilor legii. Eventual ANC putea aplica o amenda conform Legii 365/2002 proprietarilor site-ului respectiv. De asemenea, cita vreme nu exista nicio procedura de de-listare si nicio informare publica cu privire la acest aspect, avem de a face cu un potential abuz. Chiar daca s-au schimbat conditiile initiale cu privire la blocarea site-ului, nimic nu stipuleaza cum se poate face delistarea.
4. Decizia Autoritatii Nationale pentru Comunicatii a judecat continutul unui site, aspect ce putea fi decis doar de o instanta de judecata. Lista site-urilor blocate face dovada ca decizia ANC a fost lapidara si insuficient judecata. Astfel, unul dintre site-uri este binecunoscut ca un site de tip User generated content (si care conform Legii 365/2002 privind comertul electronic nu este considerat responsabil pina in momentul in care este notificat cu privire la continutul presupus ilegal gazduit), iar altul este in fapt un redirect catre un alte site in .com. Lista site-urilor blocate mai include si site-uri fara continut (doar „parcate” pe un server).
Reamintim, de asemenea, ca subiectul definitiei a ceea ce inseamna "pornografie" suscita discutii aprinse in doctrina si jurisprudenta internationala, inclusiv in cea a Curtii Europene a Drepturilor Omului sau Curtii Supreme a Statelor Unite, astfel incit a lasa un functionar public sa decida asupra acestei calificari reprezinta o masura injusta si fara posibilitate de apelare.5. Decizia Autoritatii Nationale pentru Comunicatii nu rezolva problema de fond. Chiar daca masura ANC ar fi aplicata de cei peste 1000 de ISP-isti din Romania, aceasta nu va rezolva deloc problema de fond - accesul copiilor la material cu caracter pornografic. Reamintim ANC ca, indiferent daca ne place sau nu, materialul pornografic este legal in Europa si in Romania, dar intra in categoria de continut potential daunator („harmful content”, conform termenilor folositi de Consiliul Europei), care nu poate fi blocat ca un continut ilegal, ci ar putea doar sa fie reglementat distinct. De altfel dincolo de cele 40 de site-uri blocate, ramin alte citeva mii de site-uri gazduite in Romania si alte citeva milioane gazduite in strainatate, deci problema nu este nici macar pe departe atinsa de actiunea ANC. In schimb, ar fi fost interesant daca Autoritatea ar fi fost mai preocupata de solutiile europene adoptate pentru aceasta problema - in special educatia si informarea, dar si realizarea de hotline-uri pentru anuntarea continutului ilegal cum este pornografia infantila. De asemenea, nici una dintre autoritatile romanesti nu a participat la recenta consultare a Comisiei Europene care includea posibilitatea gasirii de solutii pentru verificarea copiilor pe Internet. Din pacate, nu exista nicio informatie publicata pe site-ul ANC cu privire la utilizarea in siguranta a Internetului pentru copii, parinti sau educatori - masuri ce ar fi trebuit sa intre in planul de actiuni al ANC, daca protectia pe Internet a copiilor reprezinta unul din subiectele urmarite de ANC.
In consecinta consideram actiunea Autoritatii Nationale pentru Comunicatii injusta, inutila si ilegala si cerem de urgenta revocarea acestei masuri care transforma ISP in niste cenzori ai continutului de pe Internet, contravenind legislatiei romanesti si europene. De asemenea, facem apel catre Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor si catre noul Parlament ales sa inceapa imediat procedura de modificare a Legii 193/2003 privind prevenirea si combaterea pornografiei pentru a o transforma dintr-un instrument de cenzura intr-un act cu o eficienta pentru scopul dorit: protectia copiilor pe Internet fata de continutul potential daunator.
Claudiu Gamulescu – Presedinte Asociatia pentru Tehnologie si Internet - APTI
Liana Ganea – Coordonatoare al programului FreeEx, ActiveWatch - Agentia de Monitorizare a Presei
Ioana Avadani – Director executiv, Centrul pentru Jurnalism Independent
Adrian Neacsu – Presedinte, Societatea pentru Justitie - SoJust
Mai multe informatii se pot obtine de la Bogdan Manolea, Director Executiv APTI - info@apti.ro, 0213131962
NORMALITATEA care i-a deranjat pe societarii in civil:
MEDIAFAX: ANC solicită blocarea accesului la 40 de site-uri pornografice
Autoritatea Naţională pentru Comunicaţii (ANC) a solicitat, joi, principalilor furnizori de internet să blocheze accesul la 40 de site-uri pornografice găzduite în România, pe motiv că acestea ar putea fi accesate de minori, nefiind parolate sau taxate.
"Autoritatea Naţională pentru Comunicaţii a dispus, joi, blocarea accesului la 40 de site-uri cu caracter pornografic care nu respectă prevederile legale privind prevenirea şi combaterea pornografiei. În urma verificărilor, ANC a constatat că aceste site-uri, găzduite în România, nu respectă obligaţiile legale privind accesul pe baza unei parole (în majoritatea cazurilor lipsind chiar şi avertismentul minim privind vârsta persoanelor cărora le este permis accesul) şi nici nu solicită plata unei taxe pe minut de utilizare", precizează ANC.
Reprezentanţii ANC au refuzat să dea publicităţii lista site-urilor găsite în neregulă, pe motiv că astfel ar încuraja accesarea lor în perioada imediat următoare.
"Pentru că accesul pe aceste site-uri nu era parolat şi nu se realiza pe baza achitării unei taxe pe minut de utilizare, aşa cum ar fi fost legal, se crea posibilitatea ca materialele cu caracter pornografic să fie accesate cu uşurinţă de minori, lucru pe care legea îl interzice", a declarat Liviu Nistoran, preşedintele ANC.
Vezi si Guvernul german vrea să blocheze site-urile pornografice orientate către pedofilie
Nota mea: Cand STS-SIE au decis sa blocheze abuziv si ilegal un portal si sa-i urmareasca pe ziaristii George Damian si pe subsemnatul pentru ca realizasem un site-pamflet la adresa MAE, aceeasi "societatea civila" a atacut malc pana cand a intervenit, din Franta, Reporters Sans Frontieres, alertata de Civic Media. De abia atunci, MMA-ul lui Mircea Toma, prin vocea gatuita a Lianei Ganea, a binevoit sa-i scrie lui Mihai Razvan Ungureanu, fara a uita sa aminteasca ca manifesta"empatie" fata de angajatii MAE deranjati de site-ul pamflet. Dupa aceasta magarie, Mircea Toma a trantit un articol comandat de Ungureanu in Catavencu, in care mintea de la cap la coada.Vezi: MAE acuzat de ''Reporterii fara frontiere'' pentru atac la libertatea de exprimare
RsF isi exprima "stupefactia fata de faptul ca un site web, lansat de doi jurnalisti de la cotidianul romanesc ZIUA, ce parodia site-ul Ministerului Afacerilor Externe a fost inchis, la cererea Guvernului, la 15 iunie, de catre compania privata CHML, care il gazduia. "Mai mult, reprezentantii acestei companii au furnizat autoritatilor date referitoare la cei doi jurnalisti, incalcand astfel legea privind protectia informatiilor personalizate", se spune in comunicatul organizatiei Reporteri fara Frontiere. "Este surprinzator faptul ca Romania, viitoare membra a Uniunii Europene, nu a respectat in acest caz nici libertatea de exprimare, nici confidentialitatea anumitor date personale, desi aceste drepturi sunt garantate de catre Conventia Europeana a Drepturilor Omului si de legea romaneasca 677/2001", sustine RsF. "Facem apel la Guvernul roman sa reconsidere aceasta decizie si sa solicite companiei gazda a site-ului, CHML, sa reinstaleze imediat website-ul celor doi ziaristi, care nu contine nici un fel de informatie ilegala", adauga organizatia Reporteri fara Frontiere.
Potrivit organizatiei, cei doi ziaristi de la departamentul de politica externa al cotidianului ZIUA, Victor Roncea si George Damian, au creat acest site - care parodiaza site-ul MAE - www.mae.haos.ro, la scurta vreme dupa ce au scris mai multe articole despre concedierea unui inalt responsabil din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Adresa site-ului ministerului este www.mae.ro (http://www.mae.ro/. "Adresa folosita de cei doi ziaristi pentru site-ul lor este www.mae.haos.ro (http://www.mae.haos.ro/), intrucat scopul acestora a fost de a relata despre "haosul" si instabilitatea care domnesc in acest minister. Ei au copiat intocmai punerea in pagina a site-ului ministerului, dar au precizat clar in deschiderea paginii ca este vorba de un pamflet, prin care se dorea ironizarea ministerului. Sustinand ca textele publicate pe site au avut ca tinta destabilizarea si atingerea reputatiei Guvernului, Ministerul de Externe a intervenit pe langa CHML cerandu-i sa inchida site-ul, desi nu tine de resortul unui minister sa faca acest lucru. De asemenea, compania CHML s-a conformat solicitarii MAE privind furnizarea unor date personale despre cei doi ziaristi, chiar daca legea romana interzice dezvaluirea unor astfel de date.
Reporters sans frontières - Roumanie -
George Damian et Victor Roncea sont deux journalistes du quotidien Ziua spécialisés ... Créer votre blog avec Reporters sans frontières : www.rsfblog. org ...www.rsf.org/article.php3?id_article=18336 - 41k - În Cache
Reporters sans frontières - Romania
Ziua foreign affairs specialists George Damian and Victor Roncea created their ... official at the foreign ministry, known by the acronym MAE in Romania. ...www.rsf.org/article.php3?id_article=18337 - 39k - În Cache
Vezi si:
Mircea Toma ataca ZIUA din curtea MAE
Ziaristul si seful de ONG dedicat declarativ "standardelor media de calitate" Mircea Toma pacatuieste din ambele posturi. Astfel, intr-un articol publicat ieri de "Academia Catavencu", la rubrica "Politia si protectia presei", cu titlul "MAE, mamita si tanti ZIUA", Mircea Toma, sub pseudonimul-asumat "Preservativ", incalca Codul Deontologic al Jurnalistului si terfeleste misiunea propriei organizatii, Agentia de Monitorizare a Presei " Academia Catavencu. Ca atare, ZIUA cere "Academiei Catavencu" si lui Mircea Toma personal sa-si ceara scuze public. Totodata, ieri, conducerea ZIUA a cerut minsitrului de Externe Mihai Razvan Ungureanu sa dezminta, tot public, alegatiile insinuate de Mircea Toma in articolul numit.
"Atacul" SRS la MRU
Faptele: Manipulat sau manipulator, Mircea Toma incearca sa acrediteze in materialul sau ideea ca demersul ziaristilor ZIUA de sustinere a unei politici externe curate si nationale ar fi de fapt o rafuiala comandata incepand cu luna ianuarie de catre directorul ziarului Sorin Rosca Stanescu. Motivul sugestionat de Mircea Toma: faptul ca ministrul de Externe Mihai Razvan Ungureanu ar fi refuzat un proiect al ziarului ZIUA de organizare a unei conferinte a ziaristilor romani de pretudindeni la Bucuresti, propus "prin luna noiembrie" a anului trecut. Mircea Toma: "Cu sau fara legatura cu acest simpatic incident, de prin ianuarie, ziarul manifesta o foame de carne de ministru (si de minister) tot mai accentuata. Aici se cuvine sa facem o precizare: in mod natural, ZIUA scrie mai mult si mai bine despre evenimente de politica externa. In privinta MAE si a lui MRU, insa, colegii au cam rupt hamul. Numarul de articole tendentioase (adica acele articole de informare in care n-ar trebui sa scape atitudinea ziaristului - "informatia trebuie sa fie delimitata clar de opinii", art. 2.2.1, codul deontologic COM) fata de minister si ministru este de doua pana la trei ori mai mare decat in restul presei si decat articolele publicate chiar in ZIUA in anul anterior. Ministerul se inflameaza direct proportional". Adevarul este insa, cu totul altul si, daca Mircea Toma si-ar fi folosit in mod real capacitatile sale de ziarist ca si resursele Agentiei de Monitorizare a Presei ar fi putut afla cateva ceva din simpla realitate.
Relatiile cu romanii din afara, ignorate de MAE
Realitatea: In primul se cuvine sa precizam ca proiectul de intalnire cu presa de la Bucuresti a ziaristilor romani reprezentanti ai media din comunitatile romanesti raspandite in intreaga lume exista. Insa el a fost propus Departamentului pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni inca din 2004. O astfel de reuniune, benefica si pentru presa si pentru Romania, nu a mai avut loc de pe vremea lui Emil Constantinescu. Regimul Ion Iliescu-Adrian Nastase a tergiversat insa aprobarea acestui proiect din motive pe care le putem intui si corela cu modul in care presa exilului romanesc a sprijinit ideea de schimbare a acestui regim: peste trei sferturi din voturile romanilor din strainatate au mers pentru Traian Basescu. Acest proiect a fost secondat de un altul: realizarea unui supliment al ziarului ZIUA dedicat situatiei romanilor de pretutindeni si in special a celor din jurul granitelor si distribuit gratuit in aceste comunitati. Din motive similare nici regimul precedent, nici conducerea actuala a MAE nu au aprobat aceste proiecte, desi tocmai relatiile cu acesti romani, din Basarabia, Bucovina, Tinutul Herta, Ungaria, sudul Dunarii, sunt considerate o prioritate a politicii Presedintiei Romaniei. Instalarea tanarului Ungureanu la conducerea MAE a fost salutata cu entuziasm de ZIUA, ziar care, de altfel, l-a sprijinit constant in decursul carierei sale, considerand ca avantajul tineretii sale se poate transforma intr-o calitate. Chiar, ca o nota amuzanta, se poate mentiona in acest context o cerere a directorului ZIUA catre secretara sa, facuta cu mai multi ani in urma: "Dana, sa-mi aduci aminte sa-l facem ministru intr-o zi pe Razvanel!".
Criticile ZIUA sunt in interesul opiniei publice
Consecvent misiunii sale jurnalistice, ziarul ZIUA a acordat o "perioada de gratie" tuturor ministrilor Guvernului Calin Popescu Tariceanu. Expirata dupa sase luni, in interesul opiniei publice nu am mai putut sa o prelungim la nesfarsit. Asadar nu din ianuarie anul acesta ZIUA critica (sau lauda, rareori ce-i drept, cand este cazul) activitatea ministrului de Externe, ci de anul trecut, din vara. Exemplu: editorialul lui George Damian din august 2005 "Ofensiva Bleaga" referitor la politica spre Est. A urmat prezentarea situatiei Gojdu si a Catedralei Sf. Iosif. Criticile ZIUA au fost receptate cu aerul unui razboi rece in Aleea Alexandru, unde ministrul - datorita unei campanii de presa bine instrumentate si a unor interviuri realizate de staff-ul sau si plasate apoi ca atare presei servile -, se asteapta doar la laude. Propunem Agentiei de Monitorizare sa observe si sa condamne si aceste decaderi descalificante ale statutului jurnalistului si sa faca o trecere in revista si a articolelor la kilogram de "tendentiozitate pozitiva" la adresa ministrul de Externe.
Cum sta situatia ZIUA-MAE
Mai mult, Mircea Toma ar fi putut sa afle direct de la colegul sau de Agentie, coordonatorul Freeex, Razvan Martin, ca situatia ZIUA-MAE sta tocmai invers de cum a insailat-o el. Dupa cum am si prezentat-o, in calitatea de coordonator al Asociatiei Civic Media, la reuniunea internationala a Organizatiei de Media a Sud Estului Europei (SEEMO) desfasurata in luna mai la Viena si la care a participat si reprezentantul Agentiei de Monitorizare. Reactia exagerata a ministrului la adresa ziaristilor ZIUA, prohibiti de la manifestari organizate de MAE si platite din bani publici, s-a declansat dupa publicarea unui editorial al subsemnatului, in luna octombrie a anului trecut (nu noiembrie) intitulat "Hartia igienica de la Helsinki si Moscova" (vezi arhiva www.ziua.ro). Presiunile ulterioare ale ministrului la adresa ZIUA (relatate de altfel si in paginile ziarului - aviz "monitorizatorilor" aparatori ai libertatii presei) nu au avut succesul dorit: eliminarea vocii ziaristilor critici. Dimpotriva: Clubul Roman de Presa m-a onorat, tocmai pentru acest editorial, cu premiul de cel mai bun editorialist al anului 2005. Paroxismul din Aleea Alexandru a mers insa mai departe, incercandu-se executia publica a ziaristilor onesti ai ZIUA prin inventarea anatemelor de "anti-semitism" si "national-securism", urmare a unui alt articol critic ca: "Limba lui Ungureanu", in care era acuzata lipsa de responsabilitate denotata de o exprimare nefericita la adresa romanilor din Basarabia, care ar vorbi o "limba usoara" - "light Romanian". Semnatarii nefericiti ai unei scrisori anti-ZIUA sunt actionati in Justitie, iar numele lor au fost date la control Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii. "Tehnica amalgamului" practicata de acestia si "Revista 22", ca si de coordonatorii Grupului de Dialog Social procreat de Silviu Brucan este preluata, din nefericire, ca sablon de Mircea Toma, care foloseste amestecat si informatii adevarate in denuntul sau.
Haosul din MAE starneste dihonia
"Tehnica amalgamului" la Mircea Toma: "Ei bine, pe fondul acestei relatii, un ziarist de la ZIUA creeaza un site-pamflet - www.mae.haos.ro - dupa care semnaleaza in ziar, ca stire, aparitia site-ului. O farsa, insotita de o minciunica fata de proprii cititori. MAE se repede asupra provider-ului si cere decuplarea site-ului care este <
Codul Deontologic incalcat de "aparatorul" lui
Pana atunci colegii de la "Academia Catavencu" vor trebui sa ne publice un Drept la Replica, iar semnatarul "Preservativ" va trebui sa-si ceara scuze public. Pentru ca el incalca astfel Codul Deontologic al Ziaristului realizat de Clubul Roman de Presa: Articolele 2,3 si 5, care se refera la publicarea numai a informatiilor de a caror veridicitate este sigur, la faptul ca ziaristul nu are dreptul sa prezinte opiniile sale drept fapte si la faptul ca ziaristul va da publicitatii punctele de vedere ale tuturor partilor implicate in cazul unor pareri divergente si nu se vor aduce acuzatii fara sa se ofere posibilitatea celui invinuit sa-si exprime punctul de vedere.
El mai incalca si Codul Deontologic al Jurnalistului emis de Conventia Organizatiilor de Media din Romania chiar cu participarea propriei sale Agentii, respectiv: Articolul 2.1.1. Jurnalistul este dator sa respecte prezumtia de nevinovatie; 2.2. Regulile redactarii - Articolele 2.2.1. Informatia trebuie delimitata clar de opinii. Jurnalistul va face demersuri rezonabile in acest sens; 2.2.2. Jurnalistul va verifica informatiile in mod rezonabil inainte de a le publica si va exprima opinii pe o baza factuala. Informatiile vadit neadevarate, sau cele despre care jurnalistul are motive temeinice sa creada ca sunt false nu vor fi publicate; 2.2.3. In chestiunile despre care relateaza, jurnalistul trebuie sa faca eforturi pentru a prezenta punctele de vedere ale tuturor partilor implicate; 2.2.4. Jurnalistul va respecta in redactare regulile citarii. In cazul citarii partiale a unei persoane, jurnalistul are obligatia de a nu denatura mesajul acelei persoane.
Ca o concluzie, se ridica serios si alarmant problema cine sunt cei care se erijeaza in monitorizatori ai presei romanii cand chiar practicile lor sunt impotriva standardelor necesare profesionalizarii media, fara de care nu vom avea niciodata o democratie reala in Romania. (Victor RONCEA)
MAE despre ZIUA si Toma
La solicitarea ZIUA, Ministerul Afacerilor Externe face urmatoarele precizari pe marginea articolului lui Mircea Toma:
"Propunerea cotidianului ZIUA de a organiza Forumul Romanilor de Pretutindeni a fost abordata in cadrul numeroaselor intalniri si discutii pe care MAE le-a purtat, pe aceasta tema, cu reprezentantii publicatiei.
Cu prilejul acestor intalniri, MAE a solicitat ZIUA o serie de informatii indispensabile implementarii proiectului: liste detaliate ale participantilor care urmau sa fie invitati la acest eveniment; o motivare si detaliere explicita a bugetului propus pentru aceasta actiune, avand in vedere ca fondurile urmau sa fie puse la dispozitie de catre MAE. Datorita lipsei acestor informatii, fapt ce a prelungit discutiile pe marginea conceptului de eveniment, am considerat necesara amanarea organizarii la data propusa initial, urmand ca subiectul sa fie reluat odata cu primirea informatiilor pe care MAE le-a solicitat.
MAE este in continuare interesat de organizarea acestui gen de evenimente care ofera cadrul reafirmarii unuia dintre obiectivele prioritare de politica externa: sprijiniul acordat pastrarii, afirmarii si dezvoltarii identitatii etnice, culturale, lingvistice si religioase a romanilor de pretutindeni."
Posts
No comments:
Post a Comment