Romania, 1989. Cronica unor evenimente anuntate: inlocuirea regimului Ceausescu cu regimul Iliescu

Dupa ce pe 14 decembrie 1989 esueaza la Iasi o incercare de revolta a "Frontului Popular Roman" si pe 15 decembrie, la Timisoara, deja se aduna lume in fata casei pastorului Tökes, 16 decembrie este consi­derata, azi, ziua oficiala
a inceperii "revolutiei" ce a mascat o lovitura de stat pusa la cale in cele mai mici detalii. Evenimentele din decembrie 1989 au fost cunoscute, aproape in amanuntime, de serviciile secrete romanesti si chiar si anuntate sefului statului comunist, Nicolae Ceausescu.
Securitatea cunostea inclusiv varianta debarcarii sale violente si a dezmembrarii statului roman in urma unei interventii externe din Apus si Rasarit. Din motive care raman mai putin cunoscute, Ceausescu nu a luat seama la toate avertismentele Securitatii. Generalul Iulian Vlad, conducatorul Departamentului Securitatii Statului, a avut insa grija sa-si avertizeze direct ofiterii sa se pregateasca pentru aceste eve­nimente si chiar sa-si puna fami­liile la adapost.
Cu totii cunosteau ce s-a intamplat cu ofiterii de informatii cehi dupa invadarea Cehoslova­ciei de catre URSS, in 1968. Tot generalul Vlad este cel care i-a raportat personal lui Ceausescu - printr-o informare olografa pe care o vom pune la dispozitia cititorilor ZIUA - ce vor urma sa discute liderii lumii bipolare din acea perioada, ai SUA si ai URSS, Bush si Gorbaciov, la intalnirea semi-secreta de la Malta.
Vom incerca in aceste zile sa redam, pas cu pas, cronica unor evenimente anuntate: caderea regimului Ceausescu si inlocuirea lui cu regimul Iliescu, asa cum se stabilise cu mult timp inainte de decembrie 1989.
1989 - anul jocului de domino
Primele piese ale Securitatii Statului au cazut inca din ianuarie 1989, cand Liviu Turcu, seful sectorului spionaj in spatiul european de limba germana, se foloseste de ocazia unei misiuni externe pentru a se preda CIA. Dupa cum a inceput anul 1989, nimeni nu a mai crezut ca va rezista in sistem, deoarece sistemul devenise incapabil sa-si prezerve existenta, amintesc azi fosti ofiteri de contrainformatii de rang inalt in discutii private. Evenimentele ulterioare au facut sa nu se intreprinda nici macar masurile de rutina in vederea analizei de bilant a DSS pe anul 1989. Multora le era evident ca aceasta nu va mai avea loc.
Arestarea lui Raceanu
In aceeasi perioda, dupa ani de investigatii, este arestat, in flagrant de tradare, Mircea Raceanu, director in Ministerul de Externe, pentru America de Nord. Organul oficial de presa al Comitetului Central al Partidului Comunist Roman, "Scanteia", anunta arestarea si condamnarea la moarte, dupa trei luni. Probele impotriva sa erau irefutabile si zdrobitoa­re. Servicul VIII - contraspionaj in domeniul relatiilor externe a excelat, adjudecandu-si laurii unei victorii riguros planificate. Ofiterii sai de legatura de la Cartierul general al CIA si din contraspionajul FBI au devenit inutilizabili pe spatiul Romania. Dupa 1990, au tinut insa sa-si ia revansa. Cu toate acestea, daca tatal sau adoptiv, Grigore Raceanu, nu ar fi fost apropiat disidentului comin­ternist Cons­tantin Parvulescu, decons­pirarea legaturii de circa 14 ani cu agen­tiile de informatii si contra­informatii ale Statelor Unite ale Americii putea sa mai intarzie. Ancheta si finalizarea cazului avea sa dureze cateva luni, inche­indu-se cu o comutare a pedepsei capitale, ceea ce deschidea si alte perspective favorabile.
Iliescu in planurile retelei Volodin
La scurt timp dupa arestarea omului CIA, este lovita si o importanta retea a KGB. Dupa ce in anii anteriori DSS-ul a deman­telat alte cateva operatiuni ale KGB-ului, avandu-i ca protagonisti chiar si pe unii dintre vocalii reprezentanti ai actualei societati civile, cade si importanta retea a lui Vladimir Volodin, care trebuia, conform direc­tivelor de la Moscova, sa prega­teasca succesiunea lui Ion Iliescu dupa inlaturarea de la putere, pe orice cale, a lui Nicolae Ceausescu. Conform ofiterilor si istoricilor romani si americani, planul rusesc prevedea instalarea "gorba­cio­­vistului-perestroikist" Iliescu chiar pe orice cale, inclusiv varianta atentatului politic terorist, la care
a subscris si o tara vecina, in schimbul unei criminale monstruozitati geopolitice cu denominatia "Republica Socialista Transilvaneana". Practic reluarea si extin­derea proiectului URSS "Regiunea Autonoma Maghiara".
Operatiunea "Barajul" contra KGB
O operatiune ultrasecreta, codificata "Barajul" avea ca scop blocarea proiectului sovieto-ungar amintit. Operatiunea ii viza, preventiv, si pe unii dintre cei mai activi complotisti ai momentului, considerati ca alternativa dupa atentatul impotriva lui Ceausescu.
Documentele operatiunii au fost redactate exclusiv olograf, centrul de greutate al dispozitivului de control si dezamorsare revenind Unitatii Speciale 0110 - pentru coloana a V-a a KGB-ului, Directiei de Contrainformatii Militare - pentru generalii si marii comandanti care trebuia sa sustina militar complotistii si Unitatii Speciale de Lupta Antiterorista - pentru solutia de ultima instanta a neutralizarii si lichidarii atentatorilor care ar fi trecut la actiune. In acest sens, un echipaj de lupta antiterorista a fost inclus in dispozitivul de protectie fizica apropiata a Presedintelui Romaniei, realizat de catre Directia de Securitate si Garda. Reteaua lui Volodin avea nucleul in redactia organului de presa al Frontului Unitatii si Democratiei Socialiste. Acest nucleu a racolat cateva zeci de persoane si a editat, prin forte si resurse proprii, primul numar al unui ziar de front clandestin, in cea mai fidela replica a glasnost-ului si peres­troikai. A fost una dintre conditiile de credibilitate ale miscarii pro glasnost-perestroika din Romania, puse de Volodin, pentru ca tovarasul Gorbaciov, cand va avea pe birou ziarul, sa le acorde neconditionat protec­tia sa. Cum pe agentul Volodin nu l-a interesat cazierul celui mai important membru al retelei, acesta avea sa clacheze intr-un lamentabil proces de specula cu autoturisme, iar ceilalti membri au facut obiectul unor masuri, mai mult sau mai putin dure, cu scopul de a-i determina sa renunte sa militeze pentru importul reformelor lui Gorbaciov in Romania.
"Scrisoarea celor sase"
In martie 1989, mai cad cateva piese. Un agent al Secu­ritatii dintr-o ambasada occidentala aduce la cunostinta ca un grup de sase fosti inalti demnitari ai regimului incearca sa se foloseasca de oficiile ambasadei pentru a transmite in exterior o scrisoare de protest impotriva politicii promovate de Nicolae Ceausescu.
Celebra "Scrisoare a celor sase": Alexandru Barladeanu, Corneliu Manescu, Constantin Parvulescu, Grigore Raceanu, Silviu Brucan (foto) si Gheorghe Apostol. Scrisoarea este inter­ceptata si se concluzioneaza ca aceasta se afla deja in posesia agentiilor de presa internationale, iar gestul de a recurge la "bunele oficii diplomatice" are motivatii multiple: acoperirea originii, obtinerea protectiei, derutarea Securitatii. Motiv pentru care scrisoarea este la­sata sa plece la destinatie. Continutul ei a fost facut public inainte de a fi ajuns, ceea ce intarea supozitiile analitice.
Basarabia, invocata la Plenara din aprilie
In aprilie 1989 urmeaza o Plenara a CC al PCR, care putea sa ramana memo­rabila, dar esueaza din cauza ambitiilor autarhice ale lui Nicolae Ceausescu de a nu ceda. Izolarea in care a fost aruncat de "prietenii" ce odinioara l-au ridicat pe piedestalul recu­nosterii internationale l-a impins pana la urma la decizii necugetate. Anunta triumfalist rambursarea intregii datorii externe, un efort formidabil, care este dublat de un considerabil excedent al rezervelor valutare, precum si de importante debite ale unor state exportatoare de titei, dar nu da de inteles ca va diminua rata acumularii in favoarea consumului. Dimpotriva, ataca orga­nismele bancare internatio­nale cu un proiect de infiintare a unei banci de investitii si dez­voltare a lumii a treia, scontand sa ia locul detinut candva de Tito in fruntea "tarilor nealiniate". Ambitiile sale aveau sa-l coste, pana la urma, viata. La aceeasi plenara, exploatand vulnerabilitatile tot mai accentuate ale Uniunii Sovietice si speculand agitatiile din Basarabia, solicita un denunt al Pactului sovieto-german "Molo­tov-Ribbentrop". Reactia sovietica vine la scurt timp, prin Declaratia de la Budapesta, din iunie 1989, cand Romaniei i se arata din nou spectrul "autonomiei" maghia­rilor din Transilvania. Scontand ca se va face temut unor inamici tot mai agresivi, Ceausescu mer­ge pana intr-acolo incat agita voalat amenintarea nucleara, sugerand public ca Romania dispune de capacitatile necesare producerii armei atomice. Ceau­sescu nu mai avea nevoie de nimeni si de nimic!

Dar despre acestea in episoadele urmatoare.
Pagina realizata de Victor RONCEA
ZIUA va prezinta, in serial, evenimentele care au precedat lovitura de stat din decembrie 1989