ULTIMA ORA: Aflu cu aceeasi surprindere ca si unii dintre "semnatarii" pe care i-am sunat ca nici pomeneala ca acestia, pe care-i stiam oameni vigurosi la minte, sa-si fi exprimat "solidaritatea" cu o persoana pe care nici nu o cunosc. Lista lui Razvan Codrescu pentru Dan Stanca este, asadar, falsa (cu exceptia lui Florian Bichir, probabil). Atentie "spirit al dreptei": suntem in postul Craciunului!
"Crestinismul nationalist a facut de-a lungul istoriei mult rau."
Dan Stanca, Romania libera
Miercuri, 23 Iulie 2008
"Spus cu o anumita duritate, mutarea unui mitropolit de la o mitropolie la alta, iertata-mi fie gura, e lucrul… dracului."
"Daca Inalt Prea Sfintiei Sale ii pasa atat de mult de Arhiepiscopia Craiovei si de Mitropolia Olteniei, nu-si depunea candidatura pentru Iasi sau nu lasa sa-i fie depusa. Lucratura e la inalt nivel. Apetitul de revansa in biserica noastra nu are limite. Infrangerea lui IPS Bartolomeu este razbunata prin noua inscaunare a lui IPS Teofan. Cadrele bisericesti se muta fiindca orgoliile sunt mari."
Dan Stanca, Romania libera
Marti, 11 Martie 2008
etc, etc, etc
Domnul Razvan Codrescu se zbate sa stranga semnaturi, dupa modelul demult fumat al "societatii civile", recte Grupul pentru Dialog Social, pentru Dan Stanca, chipurile amenintat cu ocazia restructurarilor de forma si personal de la Romania libera, respectiv suplimentul Aldine. Foarte frumos. Solidaritate-solidaritate, dar sa stim si noi pentru cine...
"Cei trei „P”: În concepţia lui Sorin Dumitrescu, preşedinte al Fundaţiei „Anastasia”, există un triplet ireductibil al inteligenţei româneşti: Pintilie, Paleologu şi Pleşu. Celor trei „P”-uri, Sorin Dumitrescu alătură un alt prodigios „P” de la Puric (ca sa fie, totusi, si un crestin - nota mea), explicând: „Nu este al patrulea „P”, ci „P”-ul care săvârşeşte acolada finală”. În alt loc („Aldine” nr. 348), Dan Stanca mai propune un „P”, Patapievici."
Sursa: Dicţionar special (II) [Analiză literară]
de George Manole http://www.jurnalulliterar.ro/
de George Manole http://www.jurnalulliterar.ro/
Asa da "spirit al dreptei"! O "dreapta" cat mai viguroasa a tuturor celor care spurca Romania (mai putin Puricele crestin, care pisca bine, si masonul de Paleologu, ca s-a dus). Nu mai conteaza nici ca, intamplator desigur, "P"-urile "geniale" oricum nu prea au treaba cu neamul acesta...
Si ia uite ce aflu de la Razvan Codrescu, alias Vasile A. Marian, alias Adolf Vasile, alias Adolf Crivat Vasile, despre Dan Stanca, acum supus unor presiuni misterioase la Romania libera. Stanca este inca coordonatorul Aldine si il are ca comentator pe anti-ortodoxul Marius Vasileanu. Iar in suplimentul RL, din cate mi-aduc bine aminte, se lauda de zor Raportul Tismaneanu, cel mai marsav instrument anti-crestin de prelucrare a trecutului romanesc din ultimii ani (secondat, desigur, de recentul "Manual al Comunismului" aparut la Editura Polirom sub egida IICCR al lui Marius Oprea si completat cu succes de "Istoria literaturii" lui Manolescu, un Raport Tismaneanu al culturii romane). Dar sa-i dam cuvantul lui Adolf si margaretelor de pe blogul sau:
"Dan Stanca este un Patapievici cu recuzită romanescă, împingînd radiografia “omului recent” (în localizare românească) pînă la consecinţele ei ultime, apocaliptic-sinistre. Eseistul Horia-Roman Patapievici şi romancierul Dan Stanca (Omul recent şi Pasărea orbilor au apărut la interval de doar cîteva săptămîni) se întîlnesc în “reacţionarismul” lucidităţii asumate, lansînd - mutatis mutandis - acelaşi S.O.S. şi sugerînd aceeaşi urgenţă "exorcizatoare"."
Oh! Este vorba de o recenzie a domnului Codrescu la cartea lui Stanca Pasărea orbilor (Ed. Albatros, Buc., 2001), din care mai retin urmatoarea inspiratie pseudo-critica:
"Rezultă limpede că numitul Mioriţa (cinică, dar cam puerilă ironie onomastică!), artizanul tuturor “reeducărilor” teofobe şi antropofobe[3], se identifică structural cu Antihristul însuşi, întruparea apocaliptică a Diavolului – care, nota bene, e român neaoş, progenitura infernală pe care o clocim demult în falsa noastră înţelepciune (“Fă-te frate cu dracul pînă treci puntea!”), în resemnările şi compromisurile noastre istorice, în gregarismul nostru larvar! Trebuie să recunoaştem că de la “ţara lui Dracula” la “ţara lui Antihrist”, amîndouă “date dracului”, drumul n-ar fi nici prea lung, nici prea ocolit…"
Tare, nu?!
Ai dracului eseistii nostri...
Da' parca cam dau cu stangu'n dreptu' (fara virgula), ce ziceti?!
Rasfoind cu mintea din Aldinele lui Dan Stanca ce-mi mai aduc aminte? De un oarecare Zoltan Tibor Szabo, tutar de-al lui Tismaneanu, care ne spune cum trebuie sa plateasca Romania si romanii pentru Holocaust si, inainte de a inchide repede cutia Pandoraldinei, ce mai sare din ea? O dezaxata care se pretinde si ea ceva pe langa sau sub sau peste Volodea Tismaneanu si Marius Oprea, un fel de subintelectualoida, pe numele ei Ruxandra Cesareanu. Ia se citim aici, integral, ca e prea suculent, pentru cine se zbate "spiritul de dreapta romanesc":
O sfanta si cativa perversi
Ruxandra Cesereanu
Ruxandra Cesereanu
Joi, 02 Octombrie 2008
Frumosii invinsi de Leonard Cohen (aparut la Editura Polirom, in traducerea lui Liviu Bleoca) este un roman fatis provocator, cu indeajuns de multe influente si tendinte: autorul insusi il considera a fi un roman pop, dar textul poate fi taxat, partial cel putin, si ca apartinand unei scriituri psihedelice; apoi cu siguranta poarta o amprenta joyceeana, fiind scris, nu in ultimul rand, in cateva dintre capitolele sale, intr-o maniera inrudita cu dicteul automat. Roman experimental suta la suta, apeland la un limbaj frust si la o sexualitate exbitionist-voyeurista
in care functioneaza un triunghi erotic: doi homosexuali grotesti, plictisiti si absurzi (F. si A., naratorii alternativi din carte) si Edith (sotia lui A., amanta lui F., moarta prematur). in afara lui Joyce, o alta influenta notabila asupra lui Cohen este cea a lui William Burroughs cu Pranzul dezgolit (ar mai fi, poate si Pier Paolo Pasolini cu inimitabilul si scabrosul sau roman experimental Petrol). Chestiunea homosexualitatii (dar si a heterosexualitatii) este pusa in sensul consumului de sex, fara nici o inhibitie, chiar cinic. Naratorii vizeaza sa schiteze un spectacol al orgasmului, o eliberare a acestuia din clisee. F. este un sexoman inveterat, care consuma oricat sex, secondat oricand si de masturbare; el moare, de altfel, din consum exagerat: organul sau sexual putrezeste din pricina excesului. Scenele de sexualitate in doi-trei sau in solitudine sunt relatate in chip delirant si suprarealist aproape: sexul si zemurile sale sunt proiectate fie ca niste elemente cosmice, fie ca zemuri derizorii. Autoerotismul ocupa un loc important in text, in scene descrise simili-paranoic, cu scop fals afrodisiac: Vibratorul (Danez) devine, de pilda, la un moment dat, personaj de sine statator. F. este personajul sfidator al romanului, intrucat, din cauza prea multei realitati, el construieste fantasme violente, abuzand de delir, prin sfaturi fantasmatice si orgiastice fata de care pudibonzii cititori si nu numai ar trebui sa isi astupe urechile. Este un delir care ar putea oripila. Autorul mizeaza, de altfel, pe reactia violenta a cititorului (precizez ca traducatorul respecta intru totul litera lui Cohen si ca transpunerea in limba romana este fidela, mizand tocmai pe agresarea si socarea celui care citeste). Dar delirul frondeur are un rol provocator inclusiv la nivel stilistic: Cohen si personajele sale intentioneaza sa obtina un catharsis prin oripilare, prin transgresarea tuturor limitelor moralitatii. Delirul sexual este sugerat si de scriitura experimentala, autorul apeland, pe ici, pe colo, la un mimat dicteu automat: "Exista Vreo Diferenta intre A Visa Geometrie si Pozitii Sexuale Bizare? …De Ce Am Fost Cusut De Pat impreuna Cu Niste Nimfomane?" Tot in acest roman este de gasit si cea mai excentric-plata (un paradox, fireste) definitie a sexului femeiesc: "vreo sase centimetri patrati de carne umana"!
Frumosii invinsi de Leonard Cohen (aparut la Editura Polirom, in traducerea lui Liviu Bleoca) este un roman fatis provocator, cu indeajuns de multe influente si tendinte: autorul insusi il considera a fi un roman pop, dar textul poate fi taxat, partial cel putin, si ca apartinand unei scriituri psihedelice; apoi cu siguranta poarta o amprenta joyceeana, fiind scris, nu in ultimul rand, in cateva dintre capitolele sale, intr-o maniera inrudita cu dicteul automat. Roman experimental suta la suta, apeland la un limbaj frust si la o sexualitate exbitionist-voyeurista
in care functioneaza un triunghi erotic: doi homosexuali grotesti, plictisiti si absurzi (F. si A., naratorii alternativi din carte) si Edith (sotia lui A., amanta lui F., moarta prematur). in afara lui Joyce, o alta influenta notabila asupra lui Cohen este cea a lui William Burroughs cu Pranzul dezgolit (ar mai fi, poate si Pier Paolo Pasolini cu inimitabilul si scabrosul sau roman experimental Petrol). Chestiunea homosexualitatii (dar si a heterosexualitatii) este pusa in sensul consumului de sex, fara nici o inhibitie, chiar cinic. Naratorii vizeaza sa schiteze un spectacol al orgasmului, o eliberare a acestuia din clisee. F. este un sexoman inveterat, care consuma oricat sex, secondat oricand si de masturbare; el moare, de altfel, din consum exagerat: organul sau sexual putrezeste din pricina excesului. Scenele de sexualitate in doi-trei sau in solitudine sunt relatate in chip delirant si suprarealist aproape: sexul si zemurile sale sunt proiectate fie ca niste elemente cosmice, fie ca zemuri derizorii. Autoerotismul ocupa un loc important in text, in scene descrise simili-paranoic, cu scop fals afrodisiac: Vibratorul (Danez) devine, de pilda, la un moment dat, personaj de sine statator. F. este personajul sfidator al romanului, intrucat, din cauza prea multei realitati, el construieste fantasme violente, abuzand de delir, prin sfaturi fantasmatice si orgiastice fata de care pudibonzii cititori si nu numai ar trebui sa isi astupe urechile. Este un delir care ar putea oripila. Autorul mizeaza, de altfel, pe reactia violenta a cititorului (precizez ca traducatorul respecta intru totul litera lui Cohen si ca transpunerea in limba romana este fidela, mizand tocmai pe agresarea si socarea celui care citeste). Dar delirul frondeur are un rol provocator inclusiv la nivel stilistic: Cohen si personajele sale intentioneaza sa obtina un catharsis prin oripilare, prin transgresarea tuturor limitelor moralitatii. Delirul sexual este sugerat si de scriitura experimentala, autorul apeland, pe ici, pe colo, la un mimat dicteu automat: "Exista Vreo Diferenta intre A Visa Geometrie si Pozitii Sexuale Bizare? …De Ce Am Fost Cusut De Pat impreuna Cu Niste Nimfomane?" Tot in acest roman este de gasit si cea mai excentric-plata (un paradox, fireste) definitie a sexului femeiesc: "vreo sase centimetri patrati de carne umana"!
Romanul este o pledoarie pentru redescoperirea sexualitatii, dar nu exaltat, nici patetic, ci cu un cinism frust: "Redati-ne sexul ascuns!" explodeaza la un moment dat personajele. O invitatie la felul in care sexualitatea trebuie sa bantuie, sa amusine, de aici abundenta unor cuvinte "rusinoase" ca erectie, orgasm, copulatie (in varianta lor stiintifica ori grobiana): sexele trebuie revelate in lascivitatea lor imediata, aceasta este ideea si miza. O buna parte din roman este consacrata trupului femeii, respectiv lui Edith: acesta este rememorat, fiind manipulabil sexual pana la satietate. "Toate partile corpului sunt erogene... Jos imperialismul genital!" scandeaza tenace F., intr-o teorie obstinata din romanul lui Cohen, care sustine ca orgasmul este posibil, mediat fiind de orice fel de atingere, oriunde; toate partile corpului si in general orice poate fi folosit in sexualitate. Orgiasticul din Frumosii invinsi nu este, insa, doar imediat; unul din naratori, A., sugereaza ca poseda un falus mental care il determina sa perceapa lumea exclusiv sexual. in delirul sau, A. declara ca lumea este dominata de perversiuni si violente (incest, viol, masturbare), in ciuda aparentelor bonome. El combina actul sexual brutal cu o mistica a revelatiei, cu sfintenia. Asa se face ca sexualitatea violenta (cinica, experimentala, avida de senzatii tari) este contracarata in roman (la nivel tematic) de relatarea vietii unei sfinte din secolul al XVII-lea, o irocheza indiana pe nume Catherine Tekakwitha; aceasta renunta la trup si la sex intr-un fel inedit: isi expulzeaza propriul sex din trup, printr-o sublimare mistica. Desi naratorul A. fantasmeaza sexual cu Edith, sotia moarta preschimbata intr-o plastelina erotica apta sa-i satisfaca imaginarul, acesta o venereaza, in acelasi timp, pe asceta, destrupata si desexualizata calugarita si sfanta Catherine Tekakwitha, fata de care incearca, in chip mistic, inclusiv o forma de seductie. Sexualitatea (vizibilitatea sfintei) este adesea tamaduitoare: nu in zadar un indian irochez – de pe vremea Catherinei Tekakwitha – se tamaduieste de moarte numai dupa ce asista si se perinda printre cuplurile tinere din sat, care se acupleaza orgiastic.
Frumosii invinsi exceleaza prin sarcasm sexual, dovedindu-se a fi un Satyricon adaptat la anii saizeci ai secolului XX (cu toata revolutia lui sexuala), o liturghie neagra (cum si marturiseste autorul) a sexului rasfirat si pulverizat si a amoralitatii programatice, un text care isi are doza lui asumata de stridenta, functionand pentru cititor ca un montagne russe. Nu este vorba doar de voyeurism si picanterie, ci si de o detasare de sex tocmai prin revelarea halucinata si halucinanta a acestuia. Ramane sau nu ca cititorul sa guste si sa nu fie speriat de acest heavy orgiastic cu tendinta. Iar acum citatul pentru care am optat si care e un fragment dintr-un intentionat dicteu automat: "vino sus tare ca alama balon din par mlastina mic piele cos din dragoste forma solid umflatura pentru limba mizerie mare instiintare oh dezgluga dezascunde desparuieste desineaca sau dinti copoi te avertizez dinte pica dinti caini dezlegati neiubiti biciuiti forma forma tu margea tu mica boanta baieteasca sexdefata forma ordin mic periscop din femeie straina submarin disparut niciun om nu poate patrunde sa iasa vreodata sa iasa din oceanul menstrual femeiesc mecca sau ferma mister paturi sa iasa sa iasa de unde nu voi merge niciodata din adanc scoica intinde din branhii fara aer iarzi de la covorul lat cenusiu fundul plin de stridii al sufletuluidefata departe departe amazon sex control mai sus mai sus" - si as putea continua indeajuns incat sa aduc eventualul cititor la disperare. Dixit.
Din aceeasi categorie:
Tragedia Holocaustului
Romanii si Vaticanul
Verbiajul Palahniuk
Frumosii invinsi exceleaza prin sarcasm sexual, dovedindu-se a fi un Satyricon adaptat la anii saizeci ai secolului XX (cu toata revolutia lui sexuala), o liturghie neagra (cum si marturiseste autorul) a sexului rasfirat si pulverizat si a amoralitatii programatice, un text care isi are doza lui asumata de stridenta, functionand pentru cititor ca un montagne russe. Nu este vorba doar de voyeurism si picanterie, ci si de o detasare de sex tocmai prin revelarea halucinata si halucinanta a acestuia. Ramane sau nu ca cititorul sa guste si sa nu fie speriat de acest heavy orgiastic cu tendinta. Iar acum citatul pentru care am optat si care e un fragment dintr-un intentionat dicteu automat: "vino sus tare ca alama balon din par mlastina mic piele cos din dragoste forma solid umflatura pentru limba mizerie mare instiintare oh dezgluga dezascunde desparuieste desineaca sau dinti copoi te avertizez dinte pica dinti caini dezlegati neiubiti biciuiti forma forma tu margea tu mica boanta baieteasca sexdefata forma ordin mic periscop din femeie straina submarin disparut niciun om nu poate patrunde sa iasa vreodata sa iasa din oceanul menstrual femeiesc mecca sau ferma mister paturi sa iasa sa iasa de unde nu voi merge niciodata din adanc scoica intinde din branhii fara aer iarzi de la covorul lat cenusiu fundul plin de stridii al sufletuluidefata departe departe amazon sex control mai sus mai sus" - si as putea continua indeajuns incat sa aduc eventualul cititor la disperare. Dixit.
Din aceeasi categorie:
Tragedia Holocaustului
Romanii si Vaticanul
Verbiajul Palahniuk
Brrrr...
Ce mai aflu de pe blogul lui Razvan Codrescu Adolf Marian Crivat Vasile: ca s-au adunat deja zeci de semnaturi si se solicita cat mai multe. Zau? De ce?
Pai hai sa vedem unde duce hei-rupismul spiritist al dreptei de mucava: domnul doctor Chirila ajunge sa-l sustina pe unul dintre detractorii IPS Teofan, Iulian Capsali isi da mana cu un Florina Bichir, iar respectabili fosti detinuti politici, ca domnii profesori Marcel Petrisor si Raul Volcinschi, si altii, si altii, ajung nici mai mult nici mai putin in aceeasi barca cu un cunoscut "stralucit" agent kominternist - deci cei care le-au produs chinurile si experimentele din inchisori si au distrus trecutul, prezentul si viitorul Romaniei - ca Dan Haulica, poreclit "mon colonel", unul dintre magistrii din umbra ai gastii anti-romanesti Plesu-Liiceanu-Dinescu, despre care Raoul Sorban afirma ca aveau ca criteriu de recrutare pidosnicia. Ptiu, drace!, asta sa miste viguroasa dreapta?
Cui foloseste terciul acesta?
"Dreptei" elitiste, "dreptei" fripturiste sau "dreptei" proletcultiste?
"Dreptei" elitiste, "dreptei" fripturiste sau "dreptei" proletcultiste?
In nici un caz biet Roman saracului...
Vezi LISTA FALSA a semnatarilor lui Codrescu pentru Stanca la
Detalii despre Marele "P", laudat de "D"&"C", pripasit prin Romania in cautarea trupelor pierdute ale Armatei Rosii, aici:
Posts
No comments:
Post a Comment