DOCUMENTAR. Epurarea etnica a romanilor din Covasna - Harghita. Un studiu de dr Ioan Lacatusu, epurat la randul sau din administratia Sfantu Gheorghe de prefectul Covasna, Gyorgy Ervin

CENTRUL EUROPEAN DE STUDII COVASNA-HARGHITA
Documentar
Un răspuns, din perspectivă demografică, la problemele dezbătute de unii aleşi locali din Arcul intracarpatic, la adunările care au avut loc, la Miercurea-Ciuc şi Odorheiu Secuiesc, în zilele 4 şi 5 septembrie 2009
Poziţia societăţii civile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, faţă de demersurile întreprinse de formaţiunile politice şi civice maghiare, pentru obţinerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa zisului Ţinut Secuiesc, a fost exprimată public, în ultimii ani, cu claritate şi consecvenţă, şi cu numeroase şi convingătoare argumente istorice, juridice, economice şi demografice. Toate acestea documente au fost editate în Buletinul Ligii Cultural - Creştine „Andrei Şaguna”, volumele I-IV (1992 - 2008), precum şi în lucrările Un fals „referendum” pentru impunerea unei autonomii anacronice deja existente, de Ioan Lăcătuşu şi Ioan Solomon, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2007 (ediţie apărută şi în limba engleză) şi Argumente împotriva autonomiei pe criterii etnice a aşa zisului „Ţinut secuiesc”, de Ioan Lăcătuşu, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2008 – lucrări care, împreună cu alte volume care redau rezultatele unor cercetări interdisciplinare vizând problematica specifică a localităţilor din arcul intracarpatic, pot fi consultate şi pe site-ul Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna: www.forumharghitacovasna.ro.
Deoarece, şi cu ocazia noilor demersuri autonomiste care au avut loc în zilele de 4 şi 5 septembrie 2009, la Miercurea-Ciuc şi Odorheiu Secuiesc, organizatorii şi susţinătorii autonomiei teritoriale a aşa zisului „Ţinut Secuiesc”, fac abstracţie de prezenţa şi voinţa populaţiei de naţionalitate română din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, din multitudinea argumentelor prezentate în sursele documentare menţionate, vom relua informaţiile referitoare la structura etnică şi confesională a populaţiei judeţelor respective, în istorie şi contemporaneitate.
1. În conceperea strategiilor de dezvoltare identitară a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, trebuie avut în vedere faptul că, la recensământul populaţiei din 2002, populaţia de naţionalitate română din aceste judeţe, a fost de 407.035 persoane (Covasna – 51.790, Harghita – 45.870, Mureş – 309.375) reprezentând 36,04 % din populaţia totală a acestora. La aceiaşi dată, populaţia de etnie rromă, era de 50.234 locuitori (Covasna – 5.973, Harghita – 3.835, Mureş – 40.426) reprezentând 4,44 % din populaţia celor trei judeţe. Rezultă deci că, 40 % din totalul populaţiei judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, este de naţionalitate română şi de etnie rromă, adică nu aparţine etniei maghiare. Populaţia de etnie maghiară din cele trei judeţe, în anul 2002, a fost de 668.471 persoane (Covasna – 164.158, Harghita – 276.038, Mureş – 228.275), reprezentând 59,18 % din totalul populaţiei acestor judeţe şi 46,69 % din numărul total al maghiarilor din România (la recensământul din 2002, numărul maghiarilor din ţara noastră a fost de 1.431.807).
De menţionat că numărul secuilor recenzaţi în anul 2002, la nivel naţional, a fost de numai 285.
Actuala configuraţie etnică a celor trei judeţe se regăseşte şi în structura confesională a populaţiei. Astfel, persoanele care aparţin religiilor ortodoxă (402.499) şi greco-catolică (13.985) reprezintă 37 % din totalul populaţiei judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş.
Membrii familiilor etnic-mixte sunt, la rândul lor, direct afectaţi de consecinţele separatismului pe criterii etnice. Potrivit datelor statistice, în prezent, numărul acestor familii din cele trei judeţe depăşeşte cu mult 10.000, ceea ce înseamnă între 25.000-30.000 de persoane.
O categorie însemnată de cetăţeni care, în mod obiectiv, nu pot accepta separatismul etnic o reprezintă persoanele cu dublă ascendenţă identitară. La recensământul din 2002, peste 14.000 de cetăţeni din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, sunt persoane cu dublă ascendenţă identitară, fie de naţionalitate română şi care aparţin „bisericilor istorice maghiare” (romano-catolică, reformată, evanghelică şi unitariană), fie de etnie maghiară şi care aparţin bisericilor tradiţionale româneşti (ortodoxă şi greco-catolică).
2. Orice formă de autonomie teritorială pe criterii etnice, va conduce inevitabil, la discriminarea şi marginalizarea românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. Evoluţia vieţii publice postdecembriste a evidenţiat faptul că, şi fără instituţionalizarea autonomiei teritoriale, autorităţile publice locale din aceste judeţe, aflate perpetuu la conducerea localităţilor din zonă, au dovedit lipsă de voinţă politică în gestionarea corespunzătoare a problemelor privind păstrarea şi afirmarea identităţii românilor din Arcul intracarpatic. Pentru cunoaşterea configuraţiei actuale a comunităţilor româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, prezentăm cele 42 de localităţi administrative cu peste 100 de cetăţeni de naţionalitate română, din aceste judeţe, conform datelor recensământului populaţiei şi locuinţelor din anul 2002, cu menţiunea că în alte 59 comune din Harghita şi Covasna, numărul persoanelor de naţionalitate română este de sub 100.

APEL CATRE PRESEDINTELE ROMANIEI: Salvati Romanii din Harghita si Covasna!

SCRISOARE DESCHISĂ Domniei Sale, Domnului Traian BĂSESCU, PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

Membrii Despărţământului ASTRA „Covasna-Harghita”, întruniţi în Adunare Generală, cu participarea Prea Sfinţitului Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, , a conducerii centrale a ASTREI şi a membrilor Consiliului Director al Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, apreciază prezenţa Domniei Voastre în judeţul Covasna şi poziţia corectă pe care aţi exprimat-o în legătură cu realităţile din această zonă.
Relevând tranşant lipsa de fundament legal şi de finalitate a demersurilor politice anticonstituţionale ce vizează autonomia teritorială a aşa zisului „Ţinut Secuiesc” şi readucând discursul politic între limitele cadrului constituţional, v-aţi onorat înalta demnitate de garant al respectării Constituţiei României şi de Preşedinte al tuturor cetăţenilor români, indiferent de naţionalitate.
Mărturisim şi pe această cale dorinţa şi speranţa de bună convieţuire şi conlucrare între români şi maghiari, pe fundamentul comun al coeziunii creştine şi al convieţuirii multiseculare, dar nu putem să nu fim îngrijoraţi văzând încrâncenarea cu care liderii maghiari încearcă cu tot dinadinsul, prin tot felul de acţiuni (apeluri patetice, fluturaşi în cutiile poştale, chemări la mitinguri de protest a „întregii suflări maghiare”, aprinderea de „focuri secuieşti”, arborarea de „steaguri secuieşti” pe edificii oficiale ale statului, iniţierea de referendumuri, ş.a.), să-i incite pe concetăţenii noştrii de etnie maghiară împotriva autorităţilor române, pentru motive închipuite: cum că ar urma să fie discriminaţi şi oprimaţi prin schimbarea funcţionarilor maghiari din conducerile autorităţilor judeţene de stat – consecinţă firească, dacă se va produce - a neaccederii UDMR în noul Guvern; cum că şeful statului i-ar fi jignit pronunţându-se conform Constituţiei României împotriva autonomiei teritoriale, ori că statul român ar duce o politică de „populare controlată” a „regiunii secuieşti” cu români în scopul „modificării componenţei etnice”, ş.a.m.d.
Întrucât o bună parte din faptele autorităţilor locale conduse de UDMR de discriminare etnică a românilor, au fost înlesnite de lacunele şi ambiguităţile legislaţiei în vigoare, care au fost exploatate sub pretextul că „dacă legea nu interzice expres, înseamnă că permite”, solicităm Guvernului şi Parlamentului României, amendarea legislaţiei prin texte normative clare şi neechivoce, care să interzică explicit şi sub sancţiuni ferme faptele anticonstituţionale şi discriminatorii ce s-au manifestat până în prezent, cum ar fi: condiţionarea ocupării funcţiilor în administraţie de cunoaşterea limbii maghiare; arborarea pe clădirile oficiale sau în spaţii publice a altor drapele şi însemne decât cele prevăzute de lege; încălcarea flagrantă a jurământului depus la investirea în funcţie de demnitari, aleşi şi funcţionari publici; nesocotirea statutului constituţional al limbii române de unică limbă oficială în administraţia publică, ş.a.
Cerem să se pună capăt politicii UDMR, de menţinere deliberată în izolare, înapoiere şi subdezvoltare economică a judeţelor Covasna şi Harghita, în care şi noi ne trăim viaţa, dusă până în prezent în scopul de a se putea pretexta că e nevoie de autonomie teritorială deoarece statul român ar fi vinovat de dezinteres şi defavorizare a zonei noastre în raport cu restul ţării.
Cerem să nu mai fim marginalizaţi şi discriminaţi ca români în România europeană a mileniului III .
Dorim ca miniştrii din Guvernul României şi parlamentarii români să vă urmeze exemplul şi să vină cât mai des în zona noastră, pentru a cunoaşte nemijlocit realităţile şi a găsi soluţii legale şi corecte pentru problemele cu care ne confruntăm cei care trăim aici împreună, români şi maghiari.
Reprezentanţii societăţii civile româneşti, Vă solicită, Domnule Preşedinte, continuarea întrevederilor începute în urmă cu un an la Covasna, care s-au dovedit benefice şi dătătoare de speranţă pentru revenirea la normalitate în interesul general al bunei convieţuirii în această parte de ţară.
Sfântu Gheorghe,
Din încredinţarea participanţilor la Adunarea din 14 februarie 2009,
Av. Ioan SOLOMON

Adresa catre Consiliul Judetean Covasna

Ma duc la "6! Vine presa" cu extraordinara Livia Dila (Mbela lipseste) si domnii Talpes si Dancu. Tot despre problemele "secuiesti". Vezi si mai jos:

FORUMUL CIVIC AL ROMANILOR
DIN HARGHITA ŞI COVASNA
Sf. Gheorghe, str. Grof Miko Imre, nr. 2, judeţul Covasna
Tel./fax: 0267-313534
Nr. 6 din 11.03.2008
Către,
CONSILIUL JUDEŢEAN COVASNA
- SF. GHEORGHE -
Domnule Preşedinte Demeter Janos
Comunitatea românească din judeţul Covasna a luat act cu îngrijorare de iniţiativa Consiliului Judeţean Covasna de aprobare a drapelului secuiesc ca drapel al judeţului Covasna, acţiune ce nu poate decât să altereze dialogul şi relaţiile interetnice din judeţ.
Luând act de această nouă iniţiativă contraproductivă, adusă la cunoştinţă publică în conformitate cu prevederile Legii 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică prin anunţul din ziarul Observatorul de Covasna de miercuri, 20 februarie 2008, în calitate de reprezentanţi ai populaţiei de naţionalitate română din judeţul Covasna vă solicităm să renunţaţi la această iniţiativă nelegală având în vedere următoarele argumente de ordin legal:
1. Demersul de aprobare a drapelului şi fanionului judeţului Covasna ca însemne specifice este lipsit de orice temei legal.
Legea contenciosului administrativ 554/2004 defineşte actul administrativ ca „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice”;
Din această definiţie rezultă că orice act administrativ, precum hotărârea ce intenţionaţi să o adoptaţi, se adoptă pentru organizarea executării legii sau a executării în concret a legii.
În cazul iniţiativei contestate de noi nu se organizează executarea legii şi nici nu se execută în concret legea pentru că nici o lege din România nu reglementează şi nu constituie temei de drept pentru aprobarea unui drapel al unei unităţii administrativ – teritoriale. Singurul însemn specific al unităţilor administrativ – teritoriale cu reglementare normativă este stema judeţului.
2. Drapelul şi fanionul ce se intenţionează a fi aprobate, reprezintă de fapt drapelul secuiesc, drapel sub culorile căruia s-a organizat în mun. Sf. Gheorghe, contrar poziţiei oficiale a Statului Român, manifestaţia de solidaritate a C.N.S. cu declararea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo considerată un precedent de către organizatori. În concluzie acest drapel se doreşte a fi un drapel etnic al unui teritoriu pentru care se doreşte o autonomie teritoriala pe criterii etnice.
3. Aprobarea unui drapel lipsit de temei normativ şi alăturarea lui, ca simbol de separare teritorială faţă de teritoriul naţional, unei steme revizioniste, unor panouri cu inscripţia „ţinutul secuiesc” cu scopul marcării unor graniţe imaginare sau unor manifestaţii publice dar monoetnice şi costisitoare precum întâlnirea mondială a maghiarilor covăsneni, nu sunt de natură a crea o imagine pozitivă judeţului Covasna care să conducă la o dezvoltare economică şi socială normală, în folosul tuturor cetăţenilor judeţului indiferent de apartenenţa la majoritatea românească sau la diverse minorităţi naţionale. Dimpotrivă, politicile publice cu caracter separatist, monoetnic şi antiromânesc promovate de autorităţile administraţiei publice locale ne rup şi ne izolează de viaţa economică şi socială a României, exemplu grăitor fiind felul în care se dezvoltă mun. Braşov la numai 30 de km de Sf. Gheorghe. Poate pentru că autorităţile locale de acolo sunt interesate de proiecte de dezvoltare economică şi nu de marcare a teritoriului.
4. Toate măsurile de acest gen: aprobarea ca drapel al judeţului Covasna a drapelului secuiesc, aprobarea unei steme monoetnice secuieşti, iniţierea de manifestări de amploare şi subvenţionarea acestora pe criterii etnice etc. sunt măsuri discriminatorii faţă de comunitatea românească a judeţului conform art. 2, alin. 1 – 4 din OG 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare.
PREŞEDINTE ,
Av. Ioan SOLOMON

Preluat de la http://tanasadan.blogspot.com/





De mentionat ca toate link-urile de pe situl oficial al Judetului Covasna duc catre site-uri exclusiv in maghiara (vezi foto). De exemplu:


Sfantu Gheorghe http://www.sepsiszentgyorgy.ro/index.php


Targu Secuiesc http://www.kezdi.ro/


Baraolt http://www.erdovidek.ro/


Covasna http://www.kovaszna.ro/

Basescu in Harghita-Covasna

Dupa cum am previzionat aici in urma cu doua zile, Traian Basescu s-a deplasat, ieri, in Covasna, unde se va intalni cu reprezentantii organizatiilor romanesti, care au atras atentia asupra pericolului purificarii etnice la care sunt supusi romanii in Harghita si Covasna.

Corespondentul Rompres la Sfantu Gheorghe transmite: Presedintele Traian Basescu va avea, sambata, o intalnire cu lideri ai societatii civile romanesti din judetele Covasna si Harghita. Seful statului a declarat, vineri, la Covasna, unde va sta doua zile, ca a invitat reprezentantii societatii civile romanesti, la ora 12, la vila de protocol din statiune, precizand ca le-a facut inca de anul trecut promisiunea de a se intalni cu ei, dar din motive obiective nu a putut sa-si onoreze angajamentul. Presedintele a adaugat ca, duminica, intentioneaza sa se intalneasca si cu reprezentantii administratiei locale. Traian Basescu care se afla impreuna cu sotia sa, Maria Basescu, a precizat, la intrebarea ziaristilor, ca vizita sa in judetul Covasna nu are nicio legatura cu proclamarea independentei Kosovo si cu reactiile pe care le-a generat. 'Eu vin in Covasna si Harghita ca presedinte al tuturor romanilor, indiferent daca sunt romani sau maghiari. (...) M-am simtit foarte bine aici, sunt niste oameni extrem de primitori si placuti', a declarat seful statului, care a spus ca, dupa parerea sa, atat maghiarii, cat si cetatenii apartinand celorlalte 18 minoritati nationale au inteles ca traim intr-o tara europeana in care nu se pun 'probleme teritoriale'. "Singurul drum valabil pentru cetatenii atat romani, cat si cetatenii romani de etnie maghiara este unul singur: impreuna. Numai asa avem sanse sa traim bine, impreuna", a mai spus Basescu.
Forumul Civic al Romanilor din judetele Covasna si Harghita, care reuneste 13 organizatii nonguvernamentale din cele doua judete, a solicitat presedintelui, in urma cu aproape o jumatate de an, o audienta la Cotroceni, pentru a-i cere sprijinul in eforturile comunitatii romanesti de a-si pastra identitatea nationala in aceasta zona locuita preponderent de maghiari. Liderii societatii civile au reclamat in repetate randuri ca romanii din cele doua judete sunt discriminati de autoritatile locale aflate sub culorile UDMR, amintind, printre altele, ca romanii nu sunt acceptati in conducerea consiliilor judetene, ca ocuparea functiilor in institutiile publice este conditionata de cunoasterea limbii maghiare si ca simbolurile romanesti sunt desconsiderate in aceasta zona. De altfel, si presedintele Traian Basescu a vorbit, recent, la Bucuresti, despre 'existenta unor aspecte in Harghita si Covasna care pot fi interpretate ca fiind elemente de purificare etnica indreptate impotriva romanilor'. Presedintele Traian Basescu si sotia sa au participat, vineri, la sfintirea unei cruci care a fost asezata pe cupola unei biserici din lemn, aflata in constructie in statiunea Covasna, transmite corespondentul Rompres.
Seful statului, care se afla intr-o vizita de doua zile in Covasna, a declarat, in prezenta IPS Ioan Selejan, episcopul Covasnei si Harghitei, ca este pentru prima oara cand asista la inaltarea unei cruci in varful unei biserici si s-a aratat impresionat de maiestria sculptorilor care au impodobit sfantul lacas.
IPS Ioan Selejan a spus ca noua biserica a fost construita pentru miile de oameni din toata tara care vin la tratament in statiune, precizand ca a fost dat ca presedintele sa vina in judet tocmai in acest moment important. Pana la finalizarea lucrarilor de constructie, slujbele religioase se vor tine intr-un paraclis amenajat in apropierea bisericii.
IPS Ioan, care se afla in fruntea Episcopiei Covasnei si Harghitei de aproape 14 ani si se afla printre favoritii alegerilor de azi pentru Scaunul Mitropoliei Moldovei, a 'destelenit' credinta ortodoxa prin refacerea si restaurarea a circa 120 de lacasuri de cult ortodoxe in aceasta zona, lasate in ruina ori distruse in timpul ocupatiei horthyste, din perioada 1940-1945. A ridicat din temelii mai multe manastiri, printre care si Manastirea 'Adormirea Maicii Domnului de la Izvorul Muresului', a sprijinit infiintarea Centrului Ecleziastic de la Sfantu Gheorghe, a Muzeului Carpatilor Rasariteni, dar si a altor institutii de cultura, care au rolul de a ajuta la mentinerea identitatii culturale a celor aproximativ 100.000 de romani care traiesc in cele doua judete.
Video:

http://www.realitatea.net/playlive2.php?file=/media/video/video_001_00148742_1203708594_00.flv

HotNews transmite sambata:

Presedintele Traian Basescu s-a intalnit, sambata, la Covasna (unde isi petrece weekendul) cu delegatiile romanilor din judetele Harghita si Covasna, care au prezentat sefului statului problemele cu care se confrunta comunitatea romaneasca din zona in pastrarea si afirmarea identitatii nationale, transmite Radio Romania Actualitati. La finalul discutiilor, care au durat mai bine de trei ore, presedintele Basescu a promis ca autoritatile statului ii va sprijini pe romanii din cele doua judete. Participantii la discutii s-au declarat, la randul lor, multumiti de dialogul pe care l-au avut cu presedintele tarii. A fost prima intalnire a Forumului Civic al Romanilor din Covasna si Harghita cu un sef de stat roman, dupa 18 ani. Ei au cerut presedintelui Basescu o apropiere de institutiile statului, dar si o mai buna comunicare cu autoritatile centrale, care sunt chemate sa vegheze mai atent asupra acestei zone, pentru a inlatura orice potential risc. Episcopul ortodox al celor doua judete, Prea Sfintitul Ioan Selejan, i-a transmis lui Traian Basescu ca dorinta romanilor din zona este sa nu mai fie supusi presiunilor si umilintelor lingvistice si, asa cum Romania isi respecta obligatiile fata de Uniunea Europeana, si maghiarii sa respecte legile tarii, la fel ca si ceilalti cetateni.