Saturday, October 24, 2009

ZIUA ARMATEI ROMANE IN BASARABIA cu depunere de coroane din partea presedintelui Romaniei la cimitirul eroilor de la Cania si Troita de la Iepureni







FOTO: NICOLAE FEDERIUC, SERGIU PRAPORSIC, Agentia FLUX
INFO: ION RONCEA si ONCE informeaza: De Ziua Armatei României, la Cania şi Dealul Iepureni, în Basarabia romana



Cine îşi mai aminteşte de eroii români îngropaţi în pământul Basarabiei


În Republica Moldova există aproximativ 200 de cimitire – de fapt, gropi comune sau locuri neîmprejmuite, părăginite, fără cruci – în care au fost aruncate unele peste altele şi acoperite superficial cu pământ, trupurile a zeci de mii de soldaţi români care au căzut în timpul celui de-al doilea război mondial pentru eliberarea Basarabiei.

Unele dintre ele au fost restabilite sau amenajate la iniţiativa unor primari sau consilieri locali sau a unor simpli creştini din localitate, cu sprijinul financiar al Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor (ONCE) din România, instituţie care continuă tradiţia Aşezământului Naţional Regina Maria pentru Cultul Eroilor din perioada interbelică. Majoritatea mormintelor eroilor români au fost îngrijite în tăcere în perioada sovietică de preoţii satelor, altele au fost distruse – cum este cazul celui din Chişinău, situat în cartierul Botanica. Chiar şi în ziua de azi există cazuri când sunt profanate locurile unde au fost înhumaţi ostaşi români, un caz recent în acest sens fiind cel al „Cimitirului Dragalina” din Tighina, care a fost ras de pe faţa pământului de buldozerele transnistrene.

Am scris de fiecare dată, pe parcursul anilor, atunci când, cu voia lui Dumnezeu şi a oamenilor de bună credinţă, s-a reuşit restabilirea onoarei şi demnităţii de ostaş a celor care şi-au sacrificat viaţa pentru Ţară, fiindu-le amenajate, după rânduiala creştinească, mormintele unde li se odihnesc trupurile.

Am decis să revenim la cazurile relatate în trecut şi să-i mai trecem o dată în revistă pe cei care au depus eforturi pentru restabilirea acestor cimitire, mai ales că pentru unii dintre ei cinstirea memoriei eroilor români a devenit un scop al vieţii. Este important de reţinut numele acestor oameni întrucât, de obicei, după consumarea evenimentelor de inaugurare şi sfinţire a acestor locuri, cei care merită toată aprecierea şi preţuirea noastră rămân oarecum în umbră.

Monumentul eroilor din comuna Carahasani

Un caz mai mult decât impresionant este cel al Victor Boian, pensionar din comuna Carahasani, raionul Ştefan-Vodă, care a construit fără ajutorul financiar al nimănui un monument dedicat ostaşilor care au murit pe câmpul de luptă în cel de-al doilea Război Mondial. Monumentul a fost inaugurat în anul 2006, după hramul satului, care este sărbătorit la 14 octombrie, fiind sfinţit pe 5 iunie 2008. Ideea de a construi un asemenea monument i-a venit lui Victor Boian cu mulţi ani în urmă, el fiind şi martor al evenimentelor din perioada 1941-1945. Şi-a realizat visul cu propriile forţe, nefiind ajutat de nimeni. Pe locul unde a fost ridicat monumentul au fost îngropaţi peste 300 de ostaşi români, 400 de ostaşi nemţi şi ostaşi ai armatei sovietice.

Cimitirul eroilor de la Ţiganca

Despre Cimitirul Ostaşilor Români de la Ţiganca din Republica Moldova a început să se vorbească acum câţiva ani. Acolo, pe o colină de pe malul stâng al Prutului îşi dorm somnul de veci câteva mii de ostaşi români, căzuţi în luptele din 1941 pentru eliberarea Basarabiei. O eliberare care nu a fost pe placul sovieticilor, care au ras de pe faţa pământului toate amenajările specifice unui cimitir şi aşa a rămas acel loc mai bine de 6 decenii: părăsit şi uitat. Câţiva ani în urmă pe această colină s-au sihăstrit doi călugări de la Mănăstirea Neamţ, părinţii Nifon Ilie, şi Casian, ucenicul său. Ei au vrut să atragă atenţia românilor că istoria nu poate fi îngropată în uitare. Părintele Nifon dormea într-un sicriu şi le explica vizitatorilor de ce o face: “Ei (ostaşii români căzuţi în luptă – n.n.) n-au putut să doarmă în unul de ăsta, au fost aruncaţi ca animalele în gropi. Ca drept creştin, am spus: îmi iubesc morţii şi vreau să mă rog pentru ei. Când plouă, bagă oile şi se face de nu putem trece, e numai noroi. Dacă vreţi, luăm un hârleţ şi vă arătăm cum scoatem oasele, sunt la suprafaţa pământului. Nu plecăm de aici, că strigă aceia ca să-i ajutăm. Dacă n-or striga ei, o să strige pietrele, norii”.

Cimitirul eroilor de la Ţiganca a fost inaugurat pe data de 1 iunie 2006, la eveniment participând înalte oficialităţi din România şi Republica Moldova, printre care şi Majestatea Sa, Regele Mihai.

Cimitirul de Onoare de la Cania

De Ziua Eroilor Români, pe 1 iunie 2008, când creştinii ortodocşi au sărbătorit Înălţarea Domnului, în satul Cania, raionul Cantemir, a fost inaugurată o Troiţă în memoria martirilor Armatei Române, care şi-au pierdut viaţa pe aceste meleaguri în timpul celui de-al doilea război mondial. Slujba de pomenire a fost oficiată de un sobor de preoţi ai Mitropoliei Basarabiei în frunte cu părintele Vasile Burduja, parohul bisericii din Cania. Troiţa care a fost amplasată pe locul unde şi-au găsit odihna de veci cei ostaşii români şi a fost adusă pe aceste locuri de Asociaţia din Maramureş „România din inima mea” şi a fost edificată cu surse din donaţiile adunate de Grigore Caraza, fost deţinut politic în închisorile de la Ajud şi Jilava, care acum locuieşte la Piatra Neamţ.
În Cimitirul de Onoare de la Cania au fost înhumaţi, în gropi comune, 936 de eroi români, morţi în luptele purtate în vara anului 1941, la Ţiganca. Proiectul de reabilitare a acestui loc de veci aparţine Parohiei Bisericii Ortodoxe din Cania.

Onoarea ostaşilor români, cinstită la Neculăieuca

În satul Niculăieuca, raionul Orhei, autorităţile locale, în comun cu Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor Români din Bucureşti, au inaugurat, pe data 8 iunie 2008, Cimitirul de onoare al ostaşilor români, care au luptat şi au căzut pe câmpurile de luptă din această localitate încă în vara anului 1941 pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupaţia sovietică. Iniţiativa de renovare a cimitirului a aparţinut primarului PPCD din localitate, Claudia Bejenaru. Iată ce a declarat atunci Claudia Bejenaru: „De mai mult timp am aşteptat această zi, pentru a vedea împlinit visul de a amenaja şi în Neculăieuca un cimitir al ostaşilor români necunoscuţi. Mă bucură faptul că în această zi s-au adunat mai mulţi creştini pentru a cinsti memoria ostaşilor care 67 de ani în urmă şi-au sacrificat viaţa pe altarul păcii, apărând valorile naţionale româneşti”.
Până la amenajarea cimitirului, locuitorii satului Neculăieuca îngrijeau cu sfinţenie această parcelă şi mormintele ostaşilor pentru a păstra memoria lor veşnică. Totodată, primul semn pentru ostaşii români a fost adus în anul 2006, în august, atunci când a fost sfinţită troiţa de lângă actualul cimitir.

În satul Neculăieuca, în vara anului 1941, în timpul luptelor duse dintre armata română şi cea sovietică, şi-au pierdut viaţa peste 1.000 de soldaţi români care au crezut în cauza pentru care au luptat şi au apărat valorile naţionale. În acelaşi timp, în urma cercetării mai multor documente, a fost stabilit faptul că în cimitirul inaugurat şi-au găsit odihna de veci peste 100 de ostaşi români, însă, din păcate, aceste surse documentare au identificat doar 42 de nume ale ostaşilor români căzuţi pe moşia satului Niculăieuca.

Cimitirul eroilor de la Micleuşeni

Cimitirul Eroilor Români din localitatea Micleuşeni, Străşeni, a fost inaugurat, după ce a fost îngrijit şi reconstruit, de ziua Armatei Române, pe data pe 25 octombrie 2008. Iniţiativa şi toate demersurile care au urmat aparţin reprezentanţilor Partidului Popular Creştin Democrat din Străşeni, consilierul raional Nicolae Stratulat şi vicepreşedintele raionului, Constantin Ioniţă.
Cimitirul eroilor de la Micleuşeni a fost înfiinţat în data de 17 iulie 1941. În acest cimitir au fost amenajate 11 morminte comune în care au fost înhumaţi 223 militari români aparţinând regimentelor 63 artilerie şi 67 infanterie. Toţi aceşti eroi au căzut în luptele de pe Valea Dolnei, din data de 8 iulie 1941. Mormintele sunt marcate prin 28 însemne de căpătâi şi printr-un bloc de piatră inscripţionat cu următorul text: „Aici sunt înhumaţi ostaşii armatei române căzuţi în vara 1941. Veşnică fie-le pomenirea”. Pe latura de est a cimitirului a fost amplasată o troiţă, donată de către Asociaţia „Ginta Latină”.

Cimitirul de onoare al ostaşilor români din satul Feşteliţa

În localitatea Feşteliţa, raionul Ştefan-Vodă, autorităţile locale, în comun cu Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor Români din Bucureşti, au inaugurat, pe 7 iunie 2008 Cimitirul de onoare al ostaşilor români. Aici au căzut în luptă peste 40 de ostaşi români. Iniţiativa de a restaura cimitirul aparţine primarului PPCD din localitate, Nicolae Tudoreanu care, solicitat de FLUX, a declarat: „Timp de mai mulţi ani, această bucată de pământ, în locul unde se află acum cimitirul de onoare al ostaşilor români, a fost lăsată de izbelişte, deoarece motivele politice predomină asupra intereselor creştineşti şi omeneşti. Astăzi participăm la un eveniment istoric, pentru că istoria este scrisă de învingători. Acest cimitir este cu adevărat o carte de vizită pentru localitatea Feşteliţa”.

Biserica „Sfinţii Martiri Brâncoveni” în memoria eroilor români căzuţi la Ialoveni

Pe data de 10 decembrie 2005, în orăşelul Ialoveni a fost sfinţit locul unde va fi construită Biserica „Sfinţii Martiri Brâncoveni”. „Sfinţii Martiri Brâncoveni” este o parohie a Mitropoliei Basarabiei şi va fi înălţată în memoria şi cinstea celor peste 20 de eroi români căzuţi şi înmormântaţi pe colina din centrul Ialoveniului, în timpul celui de-al doilea război mondial. După ocupaţia sovietică, în locul cimitirului a fost construit un punct de colectare a vitelor. La ceremonia de sfinţire au participat liderii PPCD Iurie Rosca, Vlad Cubreacov şi ex-deputatul creştin-democrat, Adriana Chiriac.
Pe colină au fost înălţate patru cruci, care marchează locul unde va fi construit sfântul lăcaş. Persoanele care au făcut toate demersurile şi au reuşit să obţină autorizaţiile de construcţie sunt foştii consilieri raionali din partea PPCD, Valeriu Ţurcanu şi Vasile David, care au insistat în faţa autorităţilor locale cărora le-au cerut „să nu mai pângărească acel loc sfânt şi să cinstească creştineşte memoria ostaşilor români îngropaţi acolo”.

Autor: http://nicolaefederiuc.wordpress.com/

Vezi si De ce ajung rusii si filo-rusii sa enerveze: Cimitir al eroilor romani profanat oficial de Tiraspol in cinstea "Ostasului Rus"

No comments: