SA RADEM (SAU SA PLANGEM?) CU "EUROPA LIBERA" SI ROSIE. Propagandistii "revolutiei" KGB. Cand gura pacatosilor adevar graieste. UPDATE cu informatii calde de la "Radio Moscova"

Radio Europa Libera, 19 decembrie 1989:

"Ediție dedicată evenimentelor de la Timișoara și reacțiilor internaționale de solidaritate cu victimele represiunii ceaușiste - „Actualitatea românească”."

Adrian Niculescu: Totalitatea presei de azi dimineaţă, 19 decembrie, fără nicio excepţie îşi deschide ediţiile de mai multe ori pe toata lungimea paginii întâi cu evenimentele tragice pe care le trăieşte România. La fel se comportă jurnalele radiofonice televizate cu informaţii aproape din oră în oră. Emoţia este fără precedent, vocile prezentatorilor, ca şi a noastră, a celor de la Europa Liberă, sunt cu respiraţia întretăiată. Este o veritabilă undă de şoc ce se propagă cu viteza fulgerului. Indignarea opiniei publice italiene faţă de ororile regimului Ceauşescu a explodat. Minciuna nu mai are nicio fărăma de spatiu.(...)

Organul Partidului Comunist Italian titrează pe toată pagina întâi: „Foc asupra mulţimii în România”. Directorul cotidianului comunist semnează articolul de fond intitulat „Ultimul tiran al Europei”. Este inserat un lung interviu cu scriitorul român, Grigore Arbore. În interior, pe o pagină întreagă, pagina a treia, se spune „O ţară capătă putere sub călcâiul conducătorului”. Sunt numai câteva dintre patru său cinci titluri pe care le are pagina a treia din L'Unita. Este reprodusă o declaratie dură a secretarului general al Partidului Comunist Italian şi un apel al UTC-ului italian să plece Ceauşescu. Organizaţia de Tineret Comunist cere demersurile necesare guvernului italian pentru salvarea poporului român şi condamnarea absolută şi fără drept de apel al lui Nicolae Ceauşescu în toate forurile internaţionale.
Un alt cotidian comunist, Il Manifesto, directorul cunoscutul om politic italian Luigi Pinto semnează un editorial cu titlul „Ucenicul vrăjitor”. Şi aici buna parte din pagina a treia e dedicată evenimentelor din ţara noastră. La Republica, marele cotidian de stânga de la Roma publica primele trei pagini, dedicate României, sub titlul „Revoltă în România. Ţara este izolată de lume”.
N.C. Munteanu: Atât din această ediţie a Actualităţii Româneşti. Revenim cu informaţii, relatări la emisiunea de la miezul nopţii. Aici Radio Europa Liberă.
Radio Europa Libera, 19 decembrie 1989:

Ediție specială a emisiunii „Actualitatea românească”.

Emil Hurezeanu: Stimaţi compatrioţi! Înainte de a trece la difuzarea a celor amintite de colegul Munteanu, aş încerca, vom încerca să aducem la oră informaţiile pe care le deţinem în legătură cu evenimentele în curs de desfăşurare la Timişoara şi în alte oraşe ale ţării.(...)
Am fost martorii înmărmuriţi la ora 22, ora 23, ora României, în faţa micilor ecrane ai unei relatări, ai unei mărturii zguduitoare, transmisă în direct de televiziunea austriacă. S-a stat de vorbă de la Timişoara cu un om de afaceri austriac, originar din România, care în această seară, de la Timişoara a relatat următoarele telefonic. Se pare că sâmbăta Armata a refuzat în mai multe rânduri să tragă în demonstranţi. Soldaţii, potrivit relatărilor acestui martor ocular, repet, au fost înlocuiţi cu trupe aduse din alte părţi ale ţării. Un ofiţer şi doi soldaţi, a continuat interlocutorul austriac, ar fi fost executaţi pentru că au refuzat să se supună ordinelor. Portivit acestor relatări, dar care relatări converg şi cu alte mărturii consemnate în această seară, centrul oraşului Timişoara este devastat. Locuitorii nu au apă, nu au curent electric. În legătură cu evenimentele de duminică, acest domn care se numeşte Beckman, a folosit cuvântul pogrom. A vorbit de metri cubi de cadavre. Repet, sunt cuvintele lui, care ar fi fost transportate în camioane, victimele fiind îngropate în gropi comune, în încercarea de a şterge urmele. Cele petrecute la Timişoara - a spus Beckman - sunt de nedescris. Şi acum urmează o informaţie senzaţională: el a precizat că vorbeşte pe o linie telefonică a Securităţii şi că se află la Securitate. Sunt în bârlogul leului, a spus el, subliniind în repetate rânduri, că informaţiile lui provin din sursă absolut sigură. Potrivit lui, numărul victimelor este foarte mare. S-au mai auzit împuşcături şi în cursul după-amiezii de astăzi. Aceste sunt, deci, ultimele relatări, care repet, se bazează pe mărturii ale unor martori oculari. Ceea ce tocmai am citit era mărturia unui interlocutor al postului de televizune austriac, aflat la Timişoara în cursul acestei seri.
(...)
În buletinele de ştiri s-a vorbit şi despre reacţiile oficiale sovietice. Ministrul de Externe, Shevardnadze vizitează Bruxellesul, şi-a exprimat acolo profundul regret pentru evenimentele din România. Agenţia Tass vorbea de starea deosebit de încordată de la Bucureşti. N.C. Munteanu are o altă informaţie de la Moscova, de asemenea deosebit de importantă.

N.C. Munteanu: Într-adevăr, astăzi după-masă, telejurnalul de la ora 17.30 al televiziunii sovietice a transmis un reportaj despre situaţia din România. S-au comunicat absolut toate informaţiile existente la aceasta oră, sau până la aceea oră, despre masacrul de la Timişoara. Pe fondul unor imagini de arhivă sinistre şi cenuşii, imagini ale mizeriei din România, a putut fi observat portretul lui Nicolae Ceauşescu. Acest domn preşedinte, spunea comentatorul sovietic, se plimbă în Iran, în timp ce în România domneşte dezastrul şi sunt reprimaţi cu sălbăticie aceia care nu au făcut decât să îşi ceară drepturile fundamentale (Vorbeste Moscova! - Nota mea :). Potrivit opiniilor unor colegi sovietici specializaţi în relaţiile est-vest, observatori atenţi ai scenei sovietice, inclusiv al felului în care mediile de informare sovietice relatează în general despre evenimente şi şefi de state din străinătate, comentariul din aceasta dimineaţă comenteaza despre România şi Ceauşescu este fără precedent prin virulenţa analizei, prin tonul extrem de critic folosit în ceea ce îl priveşte pe Ceauşescu.


(...)

N.C. Munteanu: Revenind la ţările socialiste, Bulgaria, vecina noastră la sud de Dunăre, până mai ieri Bulgaria lui Todor Jivkov, Bulgaria, aşadar, a protestat oficial pe lângă Bucureşti pentru ordinul de a închide graniţa româno-bulgară. Potrivit postului de radio Sofia a fost exprimată profunda îngrijorare a Bulgariei faţă de această acţiune unilaterală. (...) S-a precizat că în ultimele zile mii de cetăţeni bulgari au fost împiedicaţi să intre în Romania.
(...)
Monica Lovinescu: În Franţa reacţiile guvernamentale şi oficiale încep să fie pe măsura indignării generale care se exprimă şi în presă şi în mass-media în faţa a ceea ce se numeste aici măcelul represiunii de la Bucureşti.(...) Franţa suspendă, ca şi cei 11 parteneri ai săi din Comunitatea Europeană, acordurile economice cu România şi va face totul pentru a o pune în carantină. Comentariul canalului de televiziune: toate ţările din Apus şi din Răsărit sunt astăzi de acord să facă să cadă, cităm, ultimul bastion stalinist din Est.
William Totok: Mijloacele de informare din Republica Democrata Germană (!? - vorbim de un stat totalitar comunist subordonat direct URSS si aflat la ora aceea sub ocupatia trupelor Armatei Rosii - Nota mea) au informat în cursul zilei de ieri şi de azi opinia publică est-germană despre evenimentele dramatice din România. Atât televiziunea, cât şi posturile de radio au relatat amănunţit despre demonstraţiile de protest din Timişoara, despre închiderea ermetică a oraşelor Arad şi Timişoara, cât şi despre numeroasele victime din timpul ciocnirilor violente dintre forţele Securităţii, ale Armatei şi miliţiei.
Sub titlul „Intervenţii violente în timpul protestelor din România”, cotidianul berlinez Die Zeitung, de azi relatează că numeroşi tineri ar fi fost bătuţi de către trupele de Securitate, că poliţia ar fi intervenit cu aruncătoare de apă şi că mulţimea a scandat lozinci anti-ceauşiste, dând foc unor portrete şi cărţi de-ale lui Nicolae Ceauşescu. Articolul citat se bazează pe o depeşă a agenţiei est-germane ARD, care afirmă că oraşul Timişoara ar fi fost închis ermetic.

Aseară, din Berlinul răsăritean s-a aflat că participanţii grupurilor şi partidelor politice aflate la masa rotundă, revoltaţi de ştirile alarmante din România, au adoptat o declaraţie prin care se condamnă intervenţia brutală a Securităţii. Participanţii, afirmă televizunea est-germană, şi-au declarat solidaritatea cu poporul român oprimat. Azi-dimineaţă posturile de radio din Republica Democrată Germană relatau despre o acţiune spontană de protest (?! - "spontana" in RDG?! - nota mea) din faţa ambasadei române din Berlinul de Eest, unde aseară s-au adunat zeci de oameni organizând o pază memorială.

Reamintim ascultătorilor noştri că organizarea unei astfel de demonstraţii a fost hotărâtă la 10 decembrie cu prilejul demonstraţiei dedicate Zilei Drepturilor Omului, însă pentru data de 6 ianuarie. De-acum înainte est-germanii se vor aduna zilnic în faţa ambasadei române din Berlin. La demonstraţiile tradiţionale de luni seara de la Leipzig, ieri, mulţi manifestanţi au purtat pancarte cu inscripţii anticeauşiste, de solidaritate cu poporul român, de condamnare a sălbăticiilor şi barbariei poliţieneşti de la Timişoara.

Posturile radio din RDG au citat în cursul zilei de azi o depeşă a agenţiei de presa iugoslave Tanjug în care se confirmă faptul că la Timişoara au existat victime în timpul ciocnirilor dintre poliţie şi manifestanţi. Totodată radiodifuziunea est-germană a citat surse bine informate potrivit cărora, acţiunile de protest s-ar fi extins şi asupra altor localităţi din ţară. Potrivit aceloraşi surse, în marile oraşe ale României s-ar afla unităţi masive ale miliţiei şi ale Securităţii. Totodată mijloacele de informare RDG susţin că în cursul zilei de ieri şi de azi la Timişoara ar mai fi avut loc ciocniri sporadice cu forţele poliţieneşti, ieri au continuat să facă uz de arme de foc. Şi corespondentul televiziunii est-berlineze la Sofia a relatat în cadrul telejurnalului din aceasta seara la orele 19.30 despre o continuare a tulburărilor de la Timişoara în timpul zilei de ieri şi de azi, citând pe un student grec care studiază în oraşul de pe Bega care a văzut asta duminica.

Televizinea est-germană mai relateaza despre tensiuni şi chiar ciocniri ce ar fi avut loc la Braşov, oraş unde supravegherea de asemenea a fost intensificată în ultimele zile. (...)
Radio Europa Libera, 20 decembrie 1989
„Actualitatea românească”

N.C. Munteanu: Scriitorii germani, originari din România într-un dramatic apel către Armată, către Securitatea şi către Miliţia din România care trebuie să apere poporul român şi interesele poporului român, nu interesele şi familia Ceauşescu. Mă uit la ceas şi văd că mai am puţin timp.
Am să vă citesc câteva reacţii din ţările vecine şi din ţările prietene socialiste (?!). Mai întâi, Comitetul de Coordonare al Studenţilor a dat publicităţii un apel care a fost citit de către un deputat în Adunarea Generală de la Praga. Citesc acest apel: „În lumina actualei situaţii din România, vă cerem, dragi compatrioţi, să vă exprimaţi solidaritatea în ajunul Crăciunului la orele 10 seara prin aprinderea de lumânări în ferestrele voastre. Acest gest simbolic va oglindi opiniile voastre şi simpatia pe care o manifestăm faţă de poporul român. În ceea ce priveşte noul guvern cehoslovac apelăm la cabinetul creat ca semn al reconcilierii naţionale să ia următoarele măsuri de politică externă: 1. Guvernul să deplângă violarea drepturilor omului în România şi să îşi facă cunoscută atitudinea în instituţiile internaţionale 2. Guvernul să treacă la revizuirea politicii sale de până acum faţă de România. 3. Guvernul cehoslovac să contramandeze toate acordurile sale bilaterale cu regimul de la Bucureşti. 4. Guvernul cehoslovac să rupă relaţiile diplomatice cu regimul de la Bucureşti.
Adunarea Federala a adoptat, deasemeni, următoarea declaraţie: Camera Poporului Camera Naţiunilor a Adunării Federale Cehoslovace au primit cu profundă indignare ştirile despre acţiunea brutală întreprinsă în ultimele zile şi care continuă să fie întreprinsă împotriva cetăţenilor din România, care fac uz de drepturile lor inalienabile de întrunire. Luând notă de consecinţele acestor acţiuni faţă de vieţi omeneşti. Cele două Camere cer cu insistenţă guvernului cehoslovac să tragă imediat concluziile de rigoare pe care să le expună la viitoarea întrunire a celor două Camere.” Acesta a fost apelul Comitetului de Coordonare Studenţesc de la Praga şi declaraţia Adunării Federale.
Aş vrea să vă aduc la cunoştiinţă în încheiere felul în care a reflectat Radio Moscova în limba română cele ce se întampla în România. Zice Radio Moscova: „de vineri, câteva oraşe ale României sunt cuprinse de tulburări. Mijloacele de informare din ţară păstrează tăcere în această privinţă. Despre evenimentele care au loc în nord-vestul României se poate judeca numai din declaraţiile puţinilor martori oculari străini sosiţi în Iugoslavia şi în Ungaria. Potrivit relătarilor lor, tulburările au început când reprezentantii organelor de Securitate l-au luat de acasă pe preotul bisericii reformate din Timişoara, László Tőkés.”

În continuare Radio Moscova afirmă că judecând după informaţiile martorilor oculari manifestaţiile din Timişoara, Arad, Oradea şi Braşov s-au transformat în actiuni de ordin politic. Potrivit relatărilor agenţiilor de presă, în România se menţine o atmosferă încordată. Ea a apărut în urma ciocnirii miliţiei şi soldaţilor cu demonstranţii din Timişoara. Agenţia iugoslavă Tanjug transmite că s-au înregistrat sute de morţi şi răniţi. România şi-a închis frontierele cu Bulgaria, Iugoslavia, Ungaria şi Uniunea Sovietică. În continuare Radio Moscova a arătat că la punctele de trecere a frontierei s-a creeat o situaţie anormală.

Evenimentele din România au stârnit îngrijorări şi în alte ţări, zice Radio Moscova. La Berlin, participanţii la tratativele de la masa rotundă, reprezentând toate forţele politice din Germania de Răsărit, au cerut Guvernului român încetarea represiunilor. Sejmul Poloniei a protestat împotriva încălcării în România a drepturilor omului. Parlamentul maghiar a chemat Guvernul României să respecte angajamentele asumate de el în cadrul acordurilor internaţionale. În timpul vizitei sale la Bruxelles răspunzând la întrebările agentiei Reuters la cum apreciază evenimentele din România, ministrul de externe al Uniunii Sovietice, Shevarnadze. A spus că el dispune numai de informaţii prealabile. Nu pot spune dacă acolo au pierit într-adevăr oameni, însă îmi exprim regretul profund, a menţionat el.

Radio Moscova consemnează şi faptul că autorităţile bulgare încearca să normalizeze situaţia din punctul de frontieră rus Giurgiu, la graniţa cu România. Aceasta se face drept răspuns la măsurile autorităţilor românesti. Pentru alte amănunte vă invităm să ascultaţi programele noastre din această seara şi buletinele de ştiri din cursul serii şi din cursul noptii pentru că vom transmite şi în cursul noptii. 
Radio Europa Libera, 21 decembrie 1989:
Extras din prima Ediție specială a programului Actualitatea românească. 

Emil Hurezeanu: În desfasurarea evenimentelor tragice de la Timişoara, reprimarea sangeroasa a miilor de cetăţeni ai României, copii, barbati, femei şi batrani, români, germani şi maghiari, a fost dezlantuita şi dusa la îndeplinire de trupe ale militiei, de trupele de interventie ale Ministerului de Interne, deci ale Securitatii şi, se pare, doar în mod secundar, de unitatile Armatei (Incepe Operatiunea Disculparea Armatei - in fapt cel mai kaghebizat corp militar, dupa cum s-a dovedit in zilele urmatoare, cu scopul diversionist de a induce incredere exact asupra structurii coordonate de cadrele KGB si GRU. Astazi stim ca, de fapt, doar ofiterii Spetnaz ai GRU impreuna cu "specialii" DIA si anumite cadre ale Armatei au tras - Nota mea). Prezenta distincta a forţelor armate ale României, deci a contingentelor subordonate direct Ministerului Apararii Nationale este controversată. Printre altele dispunem de o declaratie al atasatului militar al României la Budapesta care astazi, convocat de Ministerul de Aparare al Ungariei, a spus următoarele: „Armata română nu a participat la acţiunile împotriva demonstranţilor”. El a adăugat că trupele de interventie a Securităţii poartă uniforme identice cu cele ale forţelor armate propriu-zise, lucru cunoscut în România. Continuând, îl citez, „situaţie care explică confuzia creată între trupele de Securitate şi forţele armate ale României”, forţele armate propriu-zise. 
Ministrul Apărării de la Budapesta a declarat postului de radio naţional că şi alte oficialităţi ungare au contactat în ultimele zile reprezentanţi ai conducerii Armatei României. Declaraţia privind neparticiparea Armatei române la monstruoasa reprimare a miilor de cetăţeni ai Timişoarei făcute de ataşatul militar al Bucureştiului la Budapesta, este, credem, un argument destul de important în discutiile care sustin neparticiparea sau participarea limitată a Armatei la represiune. Sigur, la Timişoara au fost, ştim, tancuri, vehicule blindate, elicoptere care în mod normal intră în dotarea unităţilor ministerului forţelor armate. Nu se poate exclude prezenţa acestor arme în dotarea trupelor de Securitate, având în vedere datele privind statutul lor special, înzestrarea lor exceptională şi cu prioritate, inclusiv cu muniţii. Având în vedere că în ansamblul forţelor armate ale ţării, trupele de Miliţie şi de Securitate împreună totalizează, potrivit statisticelor întocmite de foarte serioase institute strategice, circa 750.000 de persoane (?! - Securitatea avea 14.000 de angajati cu tot cu aparatul administrativ - Nota mea). Să comparăm această cifră, deci care reprezintă trupele de militie şi de Securitate reunite cu cifra de 171.000 de ofiteri şi soldaţi în stagiu activ, cât cuprind forţele propriu-zise ale Ministerului Apărării Naţionale.
Un al doilea argument în favoarea rolului limitat al participării armate sau chiar al neparticipării sale la represiunea împotriva demonstranţilor de la Timişoara sunt exemplele relativ numeroase şi confirmate din mai multe surse începând cu martorii oculari, potrivit cărora în numeroase cazuri soldaţi şi ofiţeri ar fi pactizat cu demonstranţii, refuzând să execute ordine ucigaşe. Se cunosc cazuri când ofiţeri şi soldaţi au fost executaţi pentru refuzul de a îndeplini rolul de ucigaş împotriva compatrioţilor. Această mărturie, între altele, era relatată în cursul serii de ieri, în direct de la Timişoara printr-un telefon special, de către un austriac televiziunii austriece.
(...)
N.C. Munteanu: Emil Hurezeanu, îţi propun ca în continuare să ascultăm un apel către Armata. Autorul apelului se prezinta singur.

Sunt doctorul Vasile Vetluța. Fraţi ostaşi ai armatei române! Vă vorbesc în calitate de fost ofiţer de grăniceri. În calitate de fost procuror militar pe sectorul de frontieră cu Ungaria şi Uniunea Sovietică (?!). În prezent vă vorbesc în calitate de preşedinte al Comitetului Român pentru Drepturile Omului, filiala Ungaria. Comitetul Român pentru Drepturile Omului adresează următorul apel: 

(...) Fiţi apăratorii poporului român şi nu asasinii lui! Profesoara Doina Cornea, poeţii Ana Blandiana, Dan Desliu, Mircea Dinescu şi alţii s-au opus şi se opun cu toată energia împotriva întunericului comunist. Preotul reformat László Tőkés, simbol al luptei împotriva comunismului, simbol al bărbăţiei şi al curajului, simbol al demnităţii cu toată opresiunea şi cu toată represiunea care a fost dezlănţuită împotriva lui, continuă lupta.(...)

N.C. Munteanu: Înteleg că Ceauşescu se află într-o tragică confuzie. El îşi închipuie că e România, el îşi închipuie că e poporul român, în numele căruia îşi permite cam de multa vreme să vorbească şi să hotărască. Aş vrea să revin la unele reacţii din ţările socialiste şi astă seară am ascultat Radio Moscova la orele 19. Între altele se afirma la Radio Moscova că lozincele politice tăioase cu care au manifestat locuitorii Timisoarei, au revendicat înfăptuirea cât mai rapidă a unor prefaceri din ţară, relevă Pravda. E vorba, asadar, de reforme. De reformele pe care Ceauşescu le respinge cu atâta violenţă. Acelaşi Pravda, acelaşi ziar Pravda, citeaza de asemenea declaraţia făcută de reprezentantul oficial al Agerpres corespondentului agentiei Tass. Sunt băieţi ageri, inteligenţi şi cu epoleti chiar şi atunci cand sunt în haine civile. Acest băiat destept şi inteligent i-a spus corespondentului Tass: nu am auzit nimic despre niciun fel de demonstraţie de la Timişoara, nu am primit de acolo niciun fel de înştiinţare. Aceasta a fost răspunsul la rugămintea corespondentului Tass de a comenta comunicatele de presa străină, referitoare la tulburările care au avut loc sâmbăta şi duminica în acest oraş românesc. În clipa în care Radio Moscova a difuzat aceasta emisiune, Ceauşescu vorbise deja şi comunicase românilor şi lumii întregi că la Timişoara se întamplase, totuşi, ceva. La Agerpres sunt gazetari nu prea ageri la minte. 


Actualitatea Românească - Ediție specială II (orele 01.00-02.00)

Emil Hurezeanu: Doina Alexandru urmăreşte de aproape de ani de zile şi în deosebi în ultimele zile, în ultimele săptămâni evoluţia evenimentelor din Europa Răsăriteană. Ştim că şi la Moscova şi la Varşovia şi la Praga, în toate ţările din Europa Răsăriteană s-au înregistrat reacţii foarte severe de condamnare a represiunii de la Timişoara. Te invit să ne faci o scurta prezentare a ultimilor ştiri privind aceste reacţii.

Doina Alexandru: Opinia publică internaţională a continuat să condamne regimul din România pentru reprimarea brutală a demonstraţiilor anti-guvernamentale, criticile cele mai vehemente provenind din partea ţărilor est-europene. Agentia Reuters notează că pe măsură ce ştirile despre uciderea unui număr de câteva mii de victime pătrund peste frontierele baricadate ale României, iar toata ţară este practic sub legea martiala, se înmulţesc şi condamnările la adresa preşedintelui stalinist Nicolae Ceauşescu. Nu poate exista nicio scuză pentru astfel de ucideri în masă şi nicio justificare conform legilor internaţionale, a declarat John Maresca delegatul american la Conferinţa de la Viena pentru Securitate Europeană (CSCE - creatie ruseasca - Nota mea). În Germania de Est, unde până recent opoziţia a fost reprimată pe timpul lui Honecker, prezidiul parlamentar a condamnat acţiunile violente comise împotriva demonstranţilor pasnici şi a subliniat principiul rezolvării pe cale paşnică a problemelor. La Varşovia, Parlamentul a acuzat regimul din România pentru actele de brutalitate şi şi-a exprimat solidaritatea cu victimele terorii. Membrii Sejmului au păstrat, după cum ştiţi, un minut de reculegere pentru victimele de la Timişoara, şi au protestat împotriva încălcării drepturilor fundamentale în România. Membrii Sejmului au adoptat o rezoluţie cerând autorităţilor românesti să înceteze imediat represiunea contra poporului care-şi solicita drepturile. În mod semnificativ regimul de la Pekin care a înnăbuşit în sânge protestele studenţeşti din luna iunie a refuzat să comenteze masacrul din România motivând că nu vrea să intervină în afacerile interne ale altor state.

Emil Hurezeanu: Avem şi informaţii de la Moscova în ceea ce priveşte o intervenţie a mai multor membrii ai Parlamentului sovietic din Moldova Sovietică. Astăzi, parlamentari din Moldova Sovietică au cerut conducerii Parlamentului şi conducerii de la Moscova să condamne în mod oficial acţiunile de represiune de la Timişoara şi politica Bucureştiului.

Poetul şi scriitorul, prozatorul Ion Druță, un nume cunoscut, a cărui voce am avut ocazie să o ascultăm, şi să o ascultaţi în ţară în urmă cu câteva zile şi care este parlamentar sovietic, deci este membru al Congresului Deputatilor poporului de la Moscova, a declarat că delegaţia sa pe care o conduce din partea Republicii Sovietice Moldoveneşti a cerut Parlamentului sovietic să introducă pe ordinea de zi, o rezoluţie prin care să îşi exprime îngrijorarea. Deocamdată, până la aceasta oră, nu avem reacţii la aceasta propunere. Suntem speriaţi şi îngroziţi pentru că de ceea ce ne temem cel mai mult va veni de abia de acum încolo. Nu vrem să acţionăm prea târziu, a spus Druţa referindu-se la absenţa unui răspuns oficial sovietic până acum la represiunea de tip chinezesc din Timişoara. El a cerut un dialog între guvernul român şi societatea româneasca şi l-a condamnat pe Ceauşescu ca tiran care a suprimat aspiratiile democratice ale poporului său. (...)
Vorbeam puţin mai înainte de reacţii din partea deputatilor sovietici, de origine româna, din Moldova. Avem şi o altă informaţie, compozitorul Mihai Munteanu care este membru în Parlamentul de la Moscova a declarat astăzi presei că a fost în contact în ultimele zile cu prieteni din România de unde i s-a comunicat miercuri dimineaţă, deci ieri dimineaţă, că protestele au continuat în mai multe orase ale României. El a criticat, de asemenea, Guvernul român pentru violarea drepturilor omului. Iată ce a spus Munteanu: Am vorbit cu mai mulţi oameni din România la telefon, în aceasta dimineaţă. Demonstraţii au loc în România, în întreaga ţară, inclusiv în Iasi şi Arad. În afara acestei informaţii nu avem alte ştiri confirmate privind desfăşurarea altor demonstraţii la Arad şi la Iasi.

Mircea Carp: În schimb poate, Emil, să recapitulam putin informaţiile pe care le avem, unele din ele din surse oficiale, de exemplu agentia oficiala de ştiri ADN (a statului comunist RDG - Nota mea), despre cele întâmplate astăzi la Timişoara. Se relatează la Viena că zeci de mii de persoane, între 10.000-50.000, numărul, bine-înţeles, nu se ştie cu precizie, au demonstrat astăzi, din nou, la Timişoara scandând: Daţi-ne morţii, cerând ca familiilor să le fie restituite sutele sau chiar miile de cadavre ale persoanelor împuşcate în cursul demonstraţiilor împotriva regimului. Neţinând seama de condamnarea internaţională a masacrului de la Timişoara, Ceauşescu întors de la Teheran, a spus că Armata a tras focuri de avertisment, fiind ameninţată de aşa-zisele elemente huluganice în alocutiunea televizata reamintim, rostita la doar cateva ore după intoarcerea să în ţară, Ceauşescu nu s-a referit, bine-nţeles, la victime şi a pus tulburările pe seama străinilor, în special pe seama ungurilor. Citând români care lucrează în Republica Democrată Germană, agentia oficială ADN a afirmat că tulburările s-au extins în cel putin opt alte oraşe din România, ceea confirmă oarecum cele spuse de compozitorul Munteanu.

Emil Hurezeanu: Ceea ce confirmă sau se adaugă informaţiilor privind stărilor de nelinişte, dacă nu chiar de tulburări în mai multe orase ale României. Radio Moscova vorbea şi de Oradea, vorbea şi de Cluj şi de Braşov. Există o stare foarte încordată şi la Bucureşti, de asemenea. Ni s-a comunicat în timpul zilei şi nu au putut fi confirmate ca la Târgovişte, de exemplu, a fost confirmată, în cu totul altă direcţie a ţării, aşadar, a fost semnalată prezenţa masivă a trupelor, inclusiv cu tancuri. Chiar şi la Scorniceşti se pare că astăzi au fost semne de nelinişte. Este o informaţie primită în aceasta seară din ţară.

Doina Alexandru: Mircea Carp, mentionai adineauri agentia ADN (Agentia de presa de stat a RDG - Nota mea). Am în fata telegrama ei şi as vrea să v-o expun pe larg. Agentia Est-Germana de ştiri ADN, citând sursele unor muncitori români care lucreaza în RDG a informat că forţele de Securitate au ucis între 3-4000 de oameni în Timişoara. Victimele au fost înmormântate în gropi comune. ADN a adăugat că forţele guvernamentale au reprimat brutal adunările de protest din peste 10 oraţe româneşti. Securitatea a tras în mulţime la întâmplare, ucigând chiar femei gravide şi copii. Agentia est-germană precizează că la Timişoara au fost atât de multe victime încât cadavrele au trebuit să fie înmormântate în gropi comune ori incinerate. Spitalele sunt supra-aglomerate de răniţi. Totodată s-a aflat ca protestele s-au extins de la Timişoara şi în alte orase din România: Cluj, Oradea, Braşov, Buzău, Sibiu, Bihor, Bistriţa, Curtici, Constanţa. Citând persoane care au călătorit în România ADN adaugă ca Armata şi Securitatea au operat numeroase arestări. Au bătut cu sălbăticie mulţi demonstranţi, au făcut uz de baionete. Centrul Timişoarei este devastat şi multe clădiri poartă urme de gloanţe.

Autorităţile românesti au interzis accesul ziariştilor străini în localităţile trimiţându-i înapoi la Bucureşti. De altfel, România are practic, graniţele sigilate, este total izolată de lumea dinafară. Guvernul a anunţat suspendarea oricăror excursii individuale sau în grup până la data de 5 ianuarie. Agentia turistica ONT a anulat excursiile grupurilor de turişti din RDG programate în perioada Crăciunului, pretextând că este prea puţină zăpadă iar cererile turistice interne sunt deosebit de mari. Se ştie că Partidul Comunist est-german a luat poziţie faţă de masacrul din România, denunţând autorităţile române pentru utilizarea forţei împotriva demonstranţiilor care cereau drepturile lor legitime. Acţiunile Securităţii au contrazis idealurile şi principiile socialismului democratic, a declarat partidul din Berlinul Răsăritean, cerând totodată imediata oprire a actelor de reprimare şi făcând totodată apel la Consiliul de Stat să ii retraga lui Ceauşescu cea mai înaltă distinctie RDG-istă, ordinul Karl Marx. Să reamintim poate şi faptul ca Partidul Comunist din Iugoslavia a rupt relatiile cu Partidul Comunist din România, ca de altfel, Partidul Comunist din Ungaria.

Emil Hurezeanu: Este o ştire de ultimă oră, nu?

Mircea Carp: Da, da.


Doina Alexandru: Emil, din ţările frăţeşti, fostele ţări comuniste, sunt interesante nu numai reacţiile, ci şi relatările agenţiilor de presa. De pildă agenţia Tanjug relatează ca în România a fost decretată treapta cea mai înaltă de alertă. În gări pot fi văzute grupuri de tineri echipaţi cu raniţele în spate pentru mobilizare. Potrivit aceleiaşi agentii, Securitatea a înconjurat hotelul Ambasador din Capitală, a cărui faţadă a fost distrusă, se pare de o explozie. Tanjug afirma, totodată, că de luni toate întreprinderile din Timişoara au fost înconjurate de Securitate în încercarea de a se preveni noi demonstraţii. La Hotelul Continental, călători din Uniunea Sovietică şi chiar diplomaţi au fost arestaţi, nepermiţânduli-se să părăsească ţara. Tanjug relevă că în mod deliberat răniţii sunt lăsaţi să moară, fiind îngropati apoi în morminte comune.

Emil Hurezeanu: Şi acum o mărturie, o mărturie care este cunoscuta tuturor. A fost prezentată ieri noapte o convorbire telefonică care a avut loc la Timişoara cu un cetăţean austriac de origine română, care se afla la Timişoara de sâmbătă până marţi. Acesta a telefonat, a avut aceasta convorbire telefonică în direct cu postul de televiziune austriac. Interviul a fost transmis la ora 23, ora României. Este vorba de Gerhard Beckmann, el a plecat, deci, la Timişoara cu maşina sâmbăta, 16 decembrie. Astăzi colegii noştri de la televiziunea austriacă ne-au trimis banda sonoră a acestei discuţii pe care în emisiunea de ieri noapte o rezumasem doar şi din acest motiv este cazul să îi dăm citire. Deci traducem acum banda sonora a acestui interviu, ce a avut loc în direct de la Timişoara cu televiziunea austriacă. Întrebările vor fi citite de Doina Alexandru, răspunsurile vor fi citite de mine.(...)

Doina Alexandru: În Occident, ştiri neconfirmate vorbesc de circa 1000 de morti. Puteţi confirma acest lucru?

Emil Hurezeanu: Cred că numărul celor morti este mai mare. Care este situaţia la Timişoara în cursul serii de marţi? S-au auzit împuşcături şi în cursul acestei după-amiezi. În orele serii se pare că lucrurile s-au mai linistit. Pe străzile oraşului patrulează însă trupe. Centrul orasului Timişoara este complet devastat. Aici în România exista două canale telefonice, cel oficial şi cel obişnuit, de uz public. Eu folosesc în acest moment o linie speciala a Securităţii, ca să vedeţi cum se schimbă rolurile. (?!) Folosesc aşadar o legatură care nu poate fi oprită sau interceptată pentru că ea nu există oficial.

Doina Alexandru: Ştiţi cumva care este situaţia în restul tarii sau nu aveti alte informaţii? Aici nu avem niciun fel de informaţii, suntem izolati ermetic, nu răzbate nimeni şi nimic. Care este starea de spirit a populatiei? Îşi pun oamenii speranta în ajutor din străinătate? Poate face ceva străinătatea?

Emil Hurezeanu: Populaţia cere ajutorul lumii, cere să se oprească acest genocid. (Este prima oara cand se foloseste acest termen la Europa Libera! - Nota mea). Am văzut cu ochii mei camioane cu metri cubi de cadavre care sunt transportate, se pare, în gropi comune, îngropate sau arse. Există, vă rog să ma credeţi, foarte multe informaţii şi eu încerc să le diferenţiez.

Mircea Carp: Între timp, Emil, ne-a venit şi o ştire de la un polonez care s-a intors de la Timişoara şi care a relatat că în viaţa lui nu a văzut o asemenea grozăvie. El a afirmat între altele că asistat la aruncarea morţilor în Bega.
 (...)
Constantin Mareş: Printre multele acţiuni ale exilului solidari cu tot ce se întâmpla în ţară, solidari cu cei din ţară, a avut loc astăzi între orele patru şi sapte după-masa în Frankfurt o mare demonstraţie la care au participat mai multe sute de persoane, români şi germani şi cativa maghiari. Demonstraţia a fost posibila, desi politia a ezitat intai să ne dea autorizatia pentru că în noaptea care a trecut a fost incendiat nu se stie de cine şi în ce imprejurari biroul de turism al ONT-ului din Frankfurt. (...)
În acelaşi timp, pentru prima data s-a remarcat prezenta a unei oficialitati din partea orasului Franfurt, o figura dealtfel, destul de pitoreasca şi cunoscuta încă de acum 20 de ani în Europa Apuseana, şi anume consilierul municipal, Daniel Cohn-Bendit - (Un cunoscut bolsevic intarziat, expulzat din Franta, supranumit "Danny cel Rosu" si fondator al brigazilor "Lupta Revolutionara"! - Nota mea)! El a luat cuvântul pentru a infiera stalinismul intarziat care încă domneste în România (Alooo, Radio Europa Rosie? - Nota mea :).
(...)

Mircea Carp: De la Frankfurt am putut afla, deasemenea, şi am putut vedea şi imaginile ca o bomba a fost pusa la Oficiul de Comert Român din Frankfurt, au ars 2 etaje, urmarile exploziei şi ale incendiului au fost extrem de puternice, se evalueaza că daunele se ridica la peste 5 milioane de marci. Natural că autorităţile pun aceasta explozie la Oficiul de Comert Român din Frankfurt în legatura cu evenimentele din România. Şi pentru că Constantin Mares ne vorbea de prezenta la manifestaţia de la Frankfurt a unui important membru al administratiei orasului.

Radio Europa Libera, 22 decembrie 1989:

Şerban Orescu: Aş vrea să înălţăm un gând în momentul de faţă şi pentru prietenii noştri maghiari, pentru prietenii noştri germani, pentru toţi cei de alte etnii care trăiesc pe teritoriul României. Îmi exprim convingerea, speranţa că aceşti buni prieteni ai noştri, care s-au verificat şi în aceste ultimele zile grele, vor putea să trăiască pe teritoriul viitoarei Românii la fel de liber şi să fie la fel de fericiţi ca toţi ceilalţi cetăţeni ai ţării. Nu pot să mă gândesc în aceste momente şi voi aminti numai pe el decât la eroicul pastor Tokes şi la credincioşii maghiari de la Timişoara care prin atitudinea lor dârză au polarizat un protest care zăcea latent de mulţi ani în rândurile întregului popor român. Dar când se va scrie istoria acestor zile glorioase nu trebuie niciodată să uităm de unde a pornit scânteia.

Emil Hurezeanu: Trebuie să ne gândim şi să fim recunoscători tuturor prietenilor noştri, francezilor, englezilor, italienilor, tuturor europenilor. Europenilor din Răsărit, ruşilor, da şi sovieticilor. Trebuie să le fim deasemenea recunoscători şi americanilor. Acestei mari naţiuni, care a păstrat vii, în însuşi înfăptuirea lor, idealurile democraţiei şi ale libertăţii. Şi, da, trebuie să spunem şi acest lucru, a păstrat viu, decenii în şir, ore în şir, nopţi în şir, în chiar ultimele nopţi şi chiar acum în aceste minute această voce a libertăţii în limba română care a menţinut viu, decenii în şir spiritul şi adevărul rostit public.
(...)
Şerban Orescu: Aş vrea să relev că ieri într-un apel făcut la Securitate fostul ofiţer superior de Securitate, Ion (Liviu) Turcu, a cerut foştilor săi colegi să nu distrugă arhivele. Aceasta este foarte important. ( :) - Nota mea)
 (...)
Nicolae Stroescu-Stînişoară: A propos de ce spunea Orescu mai-nainte, consider într-adevăr că este foarte important ca documentele din arhivele Securităţii să nu dispară şi o leg chiar de scriitori şi de datoria lor de a scrie cronica timpului. Ştiu prea bine, o spun cu toată seriozitatea, că există în sertarele oamenilor care au trăit marea dramă postbelică a României scrieri care ar putea într-adevăr să reprezinte cronica cea mai vie şi cea mai reală a dramei româneşti. Ştiu că există însemnări la preoţi şi învăţători la ţară, însemnări ascunse.

G. Ionescu: La foşti deţinuţi.

Nicolae Stroescu-Stânişoară: Foşti deţinuţi. Nu numai aceasta, însemncări despre cealaltă mare epopee care a fost accea a luptelor.

Live Radio București: Mulţi dintre Dvs mă cunoaşteţi. Sunt generalul colonel Militaru Nicolae. Nu puteam să stau deoparte în asemenea momente şi după asemenea crimă care s-a săvârşit în Republica Socialistă România. Îmi pare rău, nespus de rău că în această crimă a fost atrasă şi armata română. Dacă se adevereşte faptul că Armata a tras în popor, înseamnă că va fi rău.


(Transcriere: Anamaria Neag, V. Eskenasy)


Radio Europa Libera, 23 decembrie 1989:


Mircea Vasiliu: Bună dimineaţa, stimaţi ascultători! Aceasta este ziua a doua de libertate după revoluţie. Studioul special al postului de radio Europa Liberă îşi reîncepe emisiunile. La microfon Mircea Vasiliu, alături de mine, Max Bănuş. Am ascultat acum câteva momente postul de radio Bucureşti la care s-a comunicat că la Slobozia a apărut primul număr al ziarului Ialomiţa Liberă.(...)


Max Bănuş: Nu vă anunţăm acum conturile bancare, vă vom anunţa aceste conturi după un interviu pe care-l transmitem acum în întregime. Este vorba despre un interviu pe care Nestor Rateş l-a avut cu Sergiu Verona (fost protector masculin al Rodicai Culcer la ISPSPN al Academiei de învăţămînt social-politic "Stefan Gheorghiu" de pe langa CC al PCR- nota mea, VR). Sergiu Verona este un expert în probleme sovietice. El a fost redactor la Agerpres şi a studiat în Uniunea Sovietică. Vă dăm legătura cu Washingtonul.
(...)
Nestor Rateş: Şi din ce cunoaştem, este vorba de mii de morţi. S-ar putea ca până la urmă numărul morţilor să se plaseze în zona zecilor de mii.

Sergiu Verona: (...) In mod clar Ceauşescu este vinovat şi el trebuie să răspundă pentru ceea ce s-a întâmplat. Nu uita că el a părăsit Bucureştiul, în vizita lui faimoasă spre Teheran, unde s-a închinat la mormântul lui Khomeini, după ce la Timişoara lucrurile începuseră şi după ce evenimentele au avut loc. În alte cuvinte în mod deliberat, nici măcar nu şi-a pus problema, pe mine nu mă interesează dacă s-a gândit la repercusiuni, la suferinţele umane, la acele jertfe, la acei mii de morţi, acel, la situaţia care a fost clară că a domnit, în acel masacru din Timişoara. Asta înseamnă că este vorba de o politică şi de o poziţie deliberată. Ceea ce poate să explice de altfel şi aceste încercări de răsturnare a lucrurilor deja cucerite, aceste trupe aşa-zis loiale a lui Ceauşescu.

Nestor Rateş: Sunt loiale lor înşile, probabil sunt forţe ale Securităţii compuse din acei oameni care se tem de răzbunarea poporului, îmi imaginez.
(...)
Sergiu Verona: (...) În cazul României, după părerea mea, a existat o cu totul altă diviziune. A existat grupul Ceauşescu şi cei care îl sprijineau şi restul. În acest rest se încadra Partidul Comunist Român, intelectualitatea.... Nu cred că a făcut cineva mai mult rău acestui partid decât Ceauşescu. Şi nu cred că acţiunile lui au avut ceva comun cu nişte acţiuni declarate. Nu vreau să justific Partidul Comunist, nu asta e scopul discuţiei noastre. Drept care eu cred că problema moştenirii unui nou regim cu anumiţi membrii ai Partidului comunist sau membri care au calitatea de comunişti, dar provin după cum se ştie din zone diferite şi din interese diferite, cel puţin pentru o perioadă de timp, mi se pare logic. (...)


Nestor Rateş: Ceea ce spui este, de fapt, că pentru moment nu există o alternativă. Ori nu există o alternativă cunoscută. Că pentru tranziţie şi tranziţia este, trebuie să fie spre un regim democratic, spre pluralism politic. Dar până ce alegeri libere se vor putea ţine, este vorba de un regim de tranziţie care nu poate fi condus decât de asemenea oameni ca Mănescu sau Iliescu. (...) Crezi că a existat vreun rol al Moscovei în desfăşurările din România? Sau că Moscova va exercita un gen de influenţă asupra noului regim?

Sergiu Verona: Foarte greu de spus. În primul rând pentru că a judeca acţiunile Moscovei la ora actuală nu trebuie făcut numai după declaraţii. Presa sovietică a devenit un instrument foarte important de analiză şi uitându-mă la ceea ce a transmis corespondentul Tass-ului din Bucureşti în perioada cu masacrul de la Timişoara şi în aceste zile, nu fac deosebirea şi nu cred că este vorba de o ţară care poate fi considerată că a simpatizat cât de cât cu rămăşiţele regimului lui Ceauşescu.
Drept care, cred că influenţa Moscovei poate fi o influenţă stabilizatoare pentru acest moment. 
(...)
Mircea Vasiliu: În privinţa altor ajutoare pentru România, deci pentru ajutoarele în bani pentru România, vom anunţa din nou conturi bancare.

Sunt Dan Ursulescu din Düsseldorf. Cer ca să comunic comunităţii persoanelor de origine română din Germania Federală numerele de conturi la băncile la care pot face donaţii pentru livrările de medicamente spre România. Primul cont este contul lui Deutsches Rothes Kreuz, contul 414141, deci de trei ori 41, stichwort Rumänien. Contul aceste este la toate băncile şi sparkasse din Germania Federală. Al doilea cont este contul organizaţiei Malteser Hilfsdienst la Paxbank, din Köln, contul număr 666 stichwort Rumanien.



Transmisia din 23.12.89 se incheie cu: "În sfârşit la Slobozia a apărut primul număr al ziarului Ialomiţa Liberă."
Va urma...