Wednesday, May 6, 2009

CINE SUNT cei ce-l vor pe Geoana presedinte. Expertii lui Obama de la Benenson Strategy Group. Trecutul si "afacerile" americane ale lui Geoana

Surse din PSD ne-au relatat că, în ciuda discuţiilor tot mai frecvente şi mai virulente la vîrful partidului, determinate de intenţia lui Mircea Geoană de a candida la funcţia cea mai înaltă în stat, acesta se încăpăţînează să nu renunţe, deşi scorul său real în sondajele de opinie este sub 10%, ceea ce produce îngrijorarea majorităţii membrilor. Mai mult decît atît, Mircea Geoană exercită presiuni asupra celor din conducerea partidului să convoace cît mai urgent Congresul PSD, care să-l desemneze drept candidat oficial al partidului la prezidenţialele din toamna acestui an. Sprijinul solicitat în acest scop stăpînilor săi de peste Ocean s-a concretizat într-un lot de 30 de experţi americani, componenţi ai firmei de consultanţă Benenson Strategy Group, care să-l consilieze în campania electorală, în aşa fel încît, consideră el, victoria să-i fie asigurată. Cu alte cuvinte, anunţul intempestiv al sosirii grupului de experţi nu a fost altceva decît o metodă de a forţa mîna colegilor săi din conducerea partidului să-i recunoască oficial candidatura. Conştient de faptul că este o pradă uşoară în mîna unor contracandidaţi puternici şi considerîndu-l, practic, teleghidat de personaje puţin cunoscătoare ale realităţilor româneşti, dar mînate de ambiţii prosteşti - preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, a încercat să-i explice, însă a întîmpinat o poziţie vădit ostilă din partea lui Mircea Geoană, dar şi a grupului din partid care-l susţine.

Masonii lui Iliescu

De asemenea, Ion Iliescu nu doreşte să piardă din mînă controlul politic şi economic pe care i-l asigură masonii din anturajul său - Dan Voiculescu, Adrian Năstase, Dinu Patriciu, Eugen Ovidiu Chirovici, personaje legate de masoneria rusă condusă de la Moscova de Alexandr Vladimirovici Kondiakov, Marele Secretar al Marii Loje Naţionale a Rusiei. Faptul că Mircea Geoană este sprijinit de peste Ocean pentru accederea la Cotroceni este demonstrat cu prisosinţă de „gestul” Serviciilor de Informaţii americane, în speţă CIA, de a-i oferi preşedintelui PSD acest grup de experţi pentru a-l sprijini cu toate mijloacele necesare în atingerea ţintei propuse. Pentru că, practic, Mircea Geoană nu a făcut de capul lui această alegere, aşa cum se afirmă în mod fals pe principalele canale mass-media, ci echipa i-a fost impusă, tocmai pentru a se coordona eficient campania electorală şi, în final, desfăşurarea alegerilor. Acesta este un punct de vadere exprimat de specialişti români în munca de informaţii, care mai adaugă şi faptul că sosirea experţilor americani în România cu foarte mult timp înainte de desfăşurarea actului în sine este încă o dovadă a misiunii pe care aceştia o au de îndeplinit la Bucureşti. De asemenea, trebuie să mai menţionăm faptul că această echipă de specialişti în tehnica prelucrării şi utilizării informaţiilor, dar şi în culegerea lor, nu poate fi coordonată decît de către CIA, pentru că nimeni nu poate fi în preajma preşedintelui american sau a candidatului la această funcţie în stat dacă nu este supravegheat şi dirijat de această agenţie de informaţii a SUA. Valoarea contractului între PSD şi BSG (Benenson Strategy Group) este de 12.000.000 de dolari, din care 3.000.000 au şi fost viraţi – de către omul de afaceri Cornel Penescu (acesta e motivul pentru care Băsescu a ordonat ca el să fie arestat).

"Institutul Aspen"

Dacă pînă în urmă cu 2-3 ani se cunoştea foarte bine că Oculta Mondială, compusă din structuri de putere politică, dar mai ales economico-financiară reunind cei mai puternici oameni din lume, era concentrată în Clubul Bilderberg, Masa Rotundă, Comisia Trilaterală, CFR, Skull&Bones, iată că, mai nou, şi-a făcut loc şi în România Institutul Aspen. Scopul acestei organizaţii, care cuprinde cele mai puternice corporaţii şi grupuri de interese din SUA şi din Europa, este să-i adune printre membrii săi pe cei mai influenţi oameni aflaţi în poziţii-cheie în administraţiile guvernamentale, astfel încît interesele economice şi finaciare la nivel global să le fie cît mai bine servite. În România, filiala Institutului Aspen a luat naştere la finele anului 2005 din voinţa unui grup de lideri politici, oameni de afaceri şi de cultură care au considerat, la nivel declarativ, că România a atins un anumit nivel de dezvoltare economică, politică şi socială, care să permită aderarea la metoda Aspen şi la valorile sale. Iniţiativa, însă, i-a aparţinut lui Mircea Geoană, după participarea sa ca invitat la lucrările conferinţei americane Aspen din 1997, pe cînd era ambasador al României în SUA, el devenind şi preşedintele filialei din România a Institutului Aspen. Că Mircea Geoană îşi trage „seva” de peste Ocean o demonstrează şi faptul că, ori de cîte ori pleacă în SUA, el afirmă faţă de colegii de partid că „se duce să ia lumină”, limbajul discursului său trimiţînd direct la cel îndeobşte calificat ca aparţinînd „iluminaţilor”, caracterizat prin duplicitate. Interesant este faptul că din Institutul Aspen face parte nu numai Mircea Geoană, ci şi... Vasile Blaga!

BSG: Obama - Gordon Brown - Geoana

In ceea ce priveşte Benenson Strategy Group (BSG), potrivit auto-prezentării de pe site-ul oficial, aceasta este o firmă de cercetare şi consultanţă cu recunoaştere internaţională, ai cărei experţi garantează nu numai să releve ce anume gîndesc oamenii, ci şi cum gîndesc, care sînt mecanismele mentale şi ce anume le influenţează, astfel încît să se poată interveni cu succes chiar în intimitatea gîndirii masselor. Pentru că BSG este o firmă de consultanţă şi nu o fabrică de votare, fiecare nouă provocare este abordată creativ şi personalizat, pornindu-se de la evaluarea convingerilor care stau la baza atitudinilor. BSG propune clienţilor săi strategii şi tactici analitic-ofensive, avînd drept unic scop cîştigul. Fondată în 2001, BSG a acţionat pe 5 continente şi în mai mult de două duzini de ţări, între clienţii săi numărîndu-se mai mulţi premieri, Barack Obama, guvernatori, senatori şi congresmani americani, dar şi sindicate internaţionale, companii mari din top Fortune 100 şi organizaţii non-profit. BSG şi-a ajutat clienţii să cîştige alegeri, la lansarea de noi produse, la repoziţionarea brandului lor ori la depăşirea unor crize.
Folosind o serie de tehnici de cercetare, de la grupuri ţintă la testări, foarte sofisticate, de atitudine şi analize statistice avansate, proiectele BSG îşi propun pătrunderea adîncă în mintea publicului ţintă pentru a înţelege ce îl conduce şi ce îl pune în mişcare. Abordarea ofensiv-analitică permite formularea de obiective clare şi accesibile pentru clienţi, astfel încît să maximizeze utilizarea resurselor lor şi comunicarea cu cei de care au nevoie pentru a convinge şi, în final, pentru a cîştiga. BSG propune o foaie de parcurs cu soluţii reale, mesaje şi tactici de care clienţii au nevoie pentru a obţine victoria. În opinia BSG, campaniile de succes se întemeiază pe alegerea cu grijă a mesajului pe baza înţelegerii arhitecturii ascunse a gîndirii publice, pentru a oferi clienţilor posibilitatea de a se conecta la oameni prin ceea ce contează cel mai mult pentru ei.
Metodologia şi produsele cu care operează BSG sînt rodul expertizei avansate a firmei, problemele sînt abordate atît calitativ, cît şi cantitativ; se utilizează forme variate de sondare a opiniei publice, pe bază de formulare atent întocmite, prin telefon, internet sau în interviuri unu-la-unu. Sondajele reprezintă piatra de temelie a activităţii BSG, ele nu sînt standardizate, ci adaptate fiecărui caz concret. Deosebit de importante sînt studiile asupra grupurilor ţintă la care lucrează consultanţi cu experienţă şi care oferă baza pentru toate cercetările ulterioare şi recomandările strategice. Aceste metode sînt completate de chestionarele on-line, BSG fiind un leader în cercetarea cantitativă pe internet, ceea ce oferă posibilitatea de a obţine o votare la fel de riguroasă ca oricare alta prin corectarea dezechilibrelor demografice ale populaţiei care accesează internetul, dar mai repede şi mai economic. Conducerea firmei BSG este asigurată de o echipă formată în marea ei majoritate din persoane de origine evreiască, cu experienţă solidă în materie.

Joel Benenson - victorie în 8 din 10 confruntări

Joel Benenson este partener fondator şi preşedinte al BSG şi a asigurat personal cercetare strategică şi consultanţă unor lideri politici americani, din domeniul afacerilor, precum şi unor importante instituţii de sprijin şi caritabile. El oferă clienţilor o combinaţie unică între expertiză şi abordarea ofensiv-analitică a cercetării, din care rezultă strategii care dau roade în cele mai dificile situaţii. Larga sa experienţă anterioară anului 1995, cînd a devenit expert în votare (alegeri) include munca de jurnalist politic pentru „New York Daily News“, cea de director de comunicare pentru guvernatorul Mario Cuomo în campania din 1994 şi ca vicepreşedinte la FCB, o agenţie new-yorkeză. Joel Benenson a condus echipa de campanie şi a fost strategul şef pentru Barack Obama în timpul alegerilor din 2008. A acordat acelaşi tip de consultanţă pentru senatori, guvernatori şi primari din toată ţara. A jucat, de asemenea, un rol complet pentru Democratic Congressional Campaign Committee (DCCC) în 2006, cînd democraţii au recîştigat majoritatea în Camera Reprezentanţilor. Echipa lui Joel Benenson a fost cîştigătoare în 8 din 10 confruntări, incluzînd ajutorul la înlăturarea a 3 ameninţări. Pe parcursul carierei sale, J. Benenson a lucrat direct la proiectele de cercetare pentru cîţiva dintre cei mai faimoşi CEO (directori executivi) între care A.G. Lafley, Jack Welch şi Bob Pittman. De asemenea, el a fost cercetător strategic principal pentru campaniile unor importanţi clienţi corporatişti, cum ar fi Procter & Gamble şi AOL. Cu sprijinul său, o coaliţia oraşului New York a reuşit blocarea planurilor primarului Bloomberg pentru un Stadion Olimpic în Manhattan. J. Benenson este, de asemenea, co-fondator al iModerate Research Technologies, o companie de cercetare inovatoare, care conectează în timp real repondenţii din sondajele on-line cu un moderator înalt calificat într-o sesiune unu-la-unu, care permite aprofundarea sondajelor cantitative. J. Benenson este absolvent al Queens College al City University of New York.

Peter Brodnitz - de la Fundaţia "A Treia Cale" la Google si Microsoft

Peter Brodnitz este director la BSG, oferind o experienţă de două decenii clienţilor săi, care includ şefi de stat de pe 3 continente, persoane implicate politic la toate nivelurile, precum şi 500 de clienţi corporatişti şi non-profit. În 2008, Brodnitz a călăuzit candidaţii democraţi în dobîndirea controlului în ambele Camere ale Congresului, ca şi la nivel de state. Cu ajutorul sfaturilor strategice ale lui Brodnitz, Jeff Merkley a devenit primul contra-candidat care l-a înfrînt pe senatorul republican de Oregon din ultimii 40 de ani, Gordon Smith. În mod similar Mary Jo Kilroy a devenit primul democrat care reprezintă al 15-lea District din Ohio în 40 de ani. În 2007, P. Brodnitz a fost desemnat „Pollster of the Year” de către Asociaţia Americană a Consultanţilor Politici, care reprezintă întreaga industrie de consultanţă politică. P. Brodnitz a dobîndit această recunoaştere pentru munca sa în acţiunea de re-brand a Partidului Democratic în Virginia şi pentru asigurarea victoriei lui Tim Kaine ca guvernator al statului Virginia şi a lui Jim Webb pentru Senat, ca şi pentru sprijinul acordat Comitetului de Campanie Senatorial al Democraţilor în efortul de a-l învinge pe senatorul republican de Ohio DeWine în 2006. The Washington Post l-a catalogat pe Brodnitz ca „unul intre cei mai tari pollsteri din domeniu”. Între clienţii politici recenţi se numără şi Harold Ford pentru Senat, Comitetul de Campanie Senatorial al Democraţilor, Comitetul de Campanie pentru Congres al Democraţilor, primarul de Nashville Karl Dean şi numeroşi membri ai Congresului, între care reprezentanţii Tim Walz (MN), Lincoln Davis (TN), Rick Boucher (VA) şi Bart Gordon (TN). P. Brodnitz a acordat consultanţă şi pentru organizaţii ca New Democratic Network (NDN), Fundaţia A Treia Cale, Uniunea Internaţională a Angajaţilor din Servicii (SEIU), ori clienţi corporatişti ca Google.org, Microsoft, Novartis, ESPN şi TIAA-CREF. Din 2004 P. Brodnitz a jucat un rol conducător în strategia care a dus la victorie trei şefi de stat – doi în Asia de Sud-Este şi unul în Africa.
P. Brodnitz este licenţiat şi are un Master la Şcoala de Comunicare Annenberg Universitatea Pennsylvania. Anterior a lucrat în calitate de consilier pe probleme legislative pentru congresmenul Thomas Foglietta, ca şi pentru organizaţia de control al armelor Consiliul pentru o Lume a Vieţii (Council for a Liveable World).

Echipa BSG
Carl Rossow este co-fondator şi COO (Chief Operating Officer) al BSG cu peste 15 ani de experienţă în această industrie. C. Rossow este expert în cercetarea prin telefon, prin interviu direct şi metode on-line. Expertiza sa în design-ul de proiect, implementarea şi asigurarea calităţii a dus la rezultate deosebite în strategiile elaborate pentru segmente variate de piaţă şi industrii. C. Rossow continuă să dezvolte abordări creative şi inovatoare în toate situaţiile. Şi-a început cariera ca vicepreşedinte la Penn, Schoen and Berland. În acea perioadă a condus operaţiunile pentru Clinton-Dole 96 şi a fost un pionier al interviurilor automate pe computer în mall-uri. Vasta sa experienţă în software, dezvoltarea de programe şi tehnici de cercetare fac din el un conducător inovator.
Amy Levin a revenit la BSG în 2009 ca vicepreşedinte la D.C. office; ea mai lucrase în firmă între 2002 şi 2005. În acea perioadă a condus proiecte pentru Partidul Democrat în Statul New Jersey, pentru reprezentantul Anthony Weiner, Service Employees International Union (SEIU), Procter & Gamble and VH-1. Amy Levin are o experienţă bogată în propaganda politică în media, în timpul ultimului ciclu electoral lucrînd ca şef al satff-ului de campanie pentru David Axelrod, după care s-a mutat la GMMB, firmă de consultanţă politică şi advertising. La GMMB a conceput şi a produs publicitatea pentru unii dintre cei mai tari cîştigători ai ciclului electoral, inclusiv preşedintele Barack Obama, senatorul Max Baucus, reprezentanţii Gabrielle Giffords şi Donna Edwards. Înainte de intra în zona politică, A. Levin a lucrat pentru echipa de Strategie Globală la Goldman Sachs în Londra. Are un masterat în politici publice la Harvard’s Kennedy School of Government şi este de asemenea licenţiată în matematici aplicate la Harvard.
Daniel Franklin este vicepreşedinte al BSG. În 2007 şi 2008, D. Franklin a fost responsabil de gestionarea operaţiunilor vizînd intenţia de vot în campania lui Obama pentru America. D. Franklin a gestionat proiecte pentru mari companii incluzînd Cadbury, La-Z-Boy, T-Mobile. Anterior, D. Franklin a fost purtător de cuvînt pentru leaderul democraţilor din Senat Tom Daschle şi pentru vice-guvernatorul de Maryland Kathleen Kennedy Townsend. Ca jurnalist a lucrat la Time Magazine, USA Today, Slate, Mother Jones şi The American Prospect. Pentru activitatea sa a fost desemnat The Best American Political Writing în 2005.
Mitch Markel, vicepreşedinte la BSG, este ceea ce se numeşte un cercetător clasic de opinie şi expert în strategiile de marketing, brand ş.a... A dezvoltat proiecte pentru companii incluse în clasamentul Fortune 1000 din domenii precum cel petrolier, telecomunicaţii, alimente şi băuturi, sport şi divertisment, servicii financiare şi de asigurări. Şi-a pus la dispoziţie experienţa în mai mult de 80 de ţări din lume. Între clienţii săi s-au numărat companii importante ca BP, Coca-Cola, Qwest Communications, Pizza Hut şi Shell.

Generalul Geoana

Opţiunea americanilor pentru Mircea Geoană nu a fost deloc întîmplătoare, dar ea nu a avut la bază calităţile intrinseci ale personajului, ci tocmai aspectele negative ale individului, ceea ce îl face şantajabil sau cel puţin controlabil. Spre exemplu, despre tatăl său se cunoaşte că a fost general de Securitate, „umăr la umăr” cu Pacepa. Încrederea de care se bucura în sistem este relevată de misiunile delicate în care a fost angrenat generalul Geoană. Astfel, Dumitru Burlan, locotenent-colonel în Direcţia V Securitate şi Gardă, care a declarat despre sine că a fost sosia lui Ceauşescu, a afirmat public că „de toate adăposturile secrete răspundea generalul Geoană, tatăl lui Mircea Geoană”. Ca ambasador la Washington din 1996, la propunerea lui Năstase, Mircea Geoană a fost un personaj şters, incapabil să poarte fie şi cea mai simplă conversaţie în limba engleză. Deşi Ambasada României avea o vilă frumoasă şi un apartament mare pentru reşedinţa ambasadorului, lui Mircea Geoană nu i-a convenit aranjamentul şi a închiriat un apartament şi mai mare în zona rezidenţială de lux a Washington-ului, pentru care s-a plătit tot timpul o chirie de 150.000 $ pe lună, bani cu care în orice stat sau oraş se putea achiziţiona o casă pentru întreaga familie, cu 7-8 camere, bazin de înot, gradină în spatele casei etc.

Debutul "american" ale lui Geoana

Din acea perioadă datează primele afaceri ale actualului prezidenţiabil. Astfel, guvernul de atunci încheiase un contract guvernamental – cu o valoare de 160 de milioane de dolari - cu firma CASE, una dintre cele mai mari companii din Statele Unite, ce fabrica maşini şi utilaje agricole, contract care prevedea aducerea în România de sămînţă selecţionate, maşini şi echipamente specializate, oferirea de know-how pentru managementul în agricultură la faţa locului de către specialişti americani.

Alfred H. Moses, ambasadorul american la Bucuresti de atunci, sprijinit de Mircea Geoană şi cumnatul acestuia, Ionuţ Costea, membru PNTCD, care era Secretar de Stat în Ministerul de Finanţe, a încercat iniţial să transfere contractul către o altă firmă, Covington & Burling, din Washington, D.C., unde era acţionar el însuşi. Dar cum aceasta era o firmă de avocatură, au realizat rapid că era imposibil. Cu ajutorul lui Ioan Avram Mureşan, ministrul Agriculturii, Remus Opriş, secretarul general al Guvernului şi al altora s-a obţinut anularea contractului cu CASE.

Afacerea TransChem - Costea - Moses

Acelaşi Ionuţ Mircea Costea a fost principalul om de lobby la nivelul Guvernului României care a susţinut consecvent ideea semnării unui contract între corporaţia americană TransChem Finance & Trade Corporation, profilată pe activităţi legate de agricultură, şi SNIF (Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare), deşi în 1995 TransChem derulase un angajament similar în Ucraina, soldat cu un eşec răsună şi care a generat un puternic scandal de presă. Cu toate acestea, Ministerul Finanţelor, al cărui demnitar era şi Costea, a acceptat să fie garantul unui credit de 80 milioane de dolari pentru contractul încheiat între SNIF, unitate din subordinea Ministerului Agriculturii, şi TransChem, fiindcă Alfred Moses avea interese personale în această firmă.
Toate obiectivele contractului au rămas pe hîrtie, din momentul semnării derularea acestuia intrînd într-un con de umbră. Bun de plată a rămas doar statul român, investiţia totală ridicîndu-se la aproximativ 11 milioane de dolari.
Pentru iniţiatorii afacerii profitul era însă asigurat, căci prin HG nr. 686/1997, Ministerul Finanţelor, condus pe atunci de Mircea Ciumara şi Ionuţ Costea, a fost autorizat „să garanteze, în numele statului, dobînzile, comisioanele, spezele bancare, primele de asigurare, precum şi alte cheltuieli aferente creditului garantat”. Împrumutul extern, în valoare de 160 de milioane de dolari, a fost acordat de Citybank N.A. - SUA. Reprezentanta TransChem în România a fost firma TransAG Production Company. În acţionariatul TransAG figurau unsprezece cetăţeni americani care nu deţineau nici măcar 1% din firmă, 99,8916% fiind în proprietatea T-AG Limited, cu sediul în Limassol, Cipru, ceea ce spune totul despre soarta banilor şi a contractului.
De menţionat că în 2003 TransChem obţinea un contract similar şi în Georgia, finanţat de BERD, zonă aflată în aria de responsabilitate a directorului zonal al BERD, Ionuţ Costea, căruia cumnatul său Mircea Geoană îi aranjase între timp un post călduţ de milioane de dolari.

Cumnatelul bun la toate si in toate guvernarile

Acest Ionuţ Costea s-a implicat şi în aşa-zisa recuperare a unui miliard de dolari, bani trecuţi ulterior la datoria publică. Potrivit unui raport al Curţii de Conturi redactat la acea vreme, imensa sumă a provenit din angajarea unor plăţi din fondurile publice pentru importul de ţiţei şi dotarea cu echipamente şi utilaje ale unor mari rafinării. Mai mulţi reprezentanţi ai Băncii Naţionale, ai fostului FPS şi ai Ministerului Finanţelor Publice s-au constituit într-un „Comitet de Coordonare”, al cărui preşedinte era chiar Costea. Rambursările au început timid, dar totul s-a încheiat foarte repede. „Comitetul de Coordonare” s-a dovedit a fi un bluf guvernamental. O altă afacere girată de Ionuţ Costea s-a referit la un contract de cesiune încheiat între statul român şi SC Argirom International SA, firma baronului PSD Iosif Armaş, aprobat la sfîrşitul mandatului de Guvenul Isărescu, prin HG 1043/2000. Obiectul contractului era vînzarea de către Ministerul Finanţelor către firma lui Armaş a creanţelor României rezultate din activităţi de comerţ exterior în Angola, înainte de 1989, cifrate la aproximativ 18,7 milioane de dolari. Conform documentului, Argirom încasa întreaga datorie, iar statul se alegea cu doar cu 15% din sumă.
Un alt punct vulnerabil al lui Mircea Geoană îl reprezintă imensa avere a familiei sale, pe care nu poate în nici un fel să o justifice, căci, începînd cu anul 1983, a fost plătit, cu o singură excepţie, de statul român, indiferent de posturile pe care le-a ocupat: 3 vile în Cartierul Primăverii, 6 apartamente de lux, cabane, terenuri intravilane, o fermă în Colorado – SUA, la care se adaugă conturi în străinătate în valoare, oficial, de 195.000 de dolari.
(vom reveni)
Nota mea: Materialul de mai sus l-am primit pe e-mail. Ii dau curs pentru ca, neindoios, contine foarte multe date reale, daca nu chiar toate.
Vezi si

1 comment:

Anonymous said...

Domnule Roncea, referitor la "Genralul Geoana" spuneti: "Optiunea americanilor pentru Mircea Geoana nu a fost deloc intimplatoare, dar ea nu a avut la baza calitatile intrinseci ale personajului, ci tocmai aspectele negative ale individului, ceeace il face santajabil sau cel putin controlabil" Pentru a intari afirmatia dvs. citez din lucrarea lui Carl Haensel 'Das Gericht vertagt sich' parte din depozitia lui Hermann Goering la procesul de la Nurnberg: "Daca voiti sa faceti ceva cei buni n-o sa va ajute. Ei sunt multumiti de ei insisi, il au pe bunul Dumnezeu asa ca nu se poate face nimic cu ei. Lasati ticalosii inraiti sa vina la mine... Cei rau au ceva pe constiinta sunt indivizi serviabili, atenti la primele amenintari...Li se poate oferi ceva pentru ca iau. Pot sa fie spinzurati cind nu sunt docili. Lasati ticalosii inraiti sa vina la mine - cu conditia sa detin puterea de viata si de moarte. Ce stiti voi despre posibilitatile existente in domeniul raului?"